Sunteți pe pagina 1din 10

suportlegal.

com

NOUL COD CIVIL


Explicatii juridice pentru admiterea in Barou
Executarea prin echivalent (art. 1530 art. 1548)
Creditorul are dreptul la daune-interese pentru repararea prejudiciului pe care
debitorul i l-a cauzat i care este consecina direct i necesar a neexecutrii fr justificare sau,
dup caz, culpabile a obligaiei.
Prin daune-interese intelegem despagubirile in bani pe care debitorul este obligat sa le
plateasca, in vederea repararii prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutarii culpabile
a obligatiilor contractuale.
Intotdeauna daunele-interese se stabilesc in bani.
Conditiile daunelor-interese:
a) nu este necesara punerea in intarziere a debitorului;
b) sa existe o neexecutare a unei obligatii contractuale; neexecutarea poate fi totala sau
partiala, principala sau accesorie, cu intarziere sau necorespunzatoare cantitativ sau
calitativ;
c) trebuie dovedita culpa sau vinovatia debitorului in neexecutarea obligatiei contractuale;
elementul vinovatie sau culpa nu se regaseste in ipotezele de caz fortuit si de forta majora,
care inlatura raspunderea contractuala.
d) existenta prejudiciului: legiuitorul a stabilit niste reguli
i. regula prejudiciului cert presupune ca doar prejudiciul care poate fi determinat cu
certitudine poate fi reparat prin daune-interese. Se are in vedere atat prejudiciul actual,
cat si cel viitor (daca poate fi stabilit cu certitudine in prezent), precum si prejudicial
cauzat prin pierderea unei anse de a obine un avantaj, ce poate fi reparat proporional
cu probabilitatea obinerii avantajului.
Prejudiciul al crui cuantum nu poate fi stabilit cu certitudine se determin de
instana de judecat.
ii. regula repararii prejudiciului previzibil - debitorul rspunde numai pentru prejudiciile
pe care le-a prevzut sau pe care putea s le prevad ca urmare a neexecutrii la
momentul ncheierii contractului. Cu toate acestea, prejudiciile imprevizibile vor putea
fi reparate in cazul in care neexecutarea este intenionat ori se datoreaz culpei grave
a acestuia. Chiar i n acest din urm caz, daunele-interese nu cuprind dect ceea ce
este consecina direct i necesar a neexecutrii obligaiei.
iii. regula repararii prejudiciului material si a celui moral: conform Codului civil, creditorul
are dreptul la repararea prejudiciului nepatrimonial;
iv. repararea prejudiciului este limitata de culpa creditorului: dac, prin aciunea sau
omisiunea sa culpabil, creditorul a contribuit la producerea prejudiciului,
despgubirile datorate de debitor se vor diminua n mod corespunztor. Aceast
dispoziie se aplic i atunci cnd prejudiciul este cauzat n parte de un eveniment al
Echipa Suport Legal

suportlegal.com
crui risc a fost asumat de creditor. Debitorul nu datoreaz despgubiri pentru
prejudiciile pe care creditorul le-ar fi putut evita cu o minim diligen.
v. proba prejudiciului apartine creditorului, proba neexecutarii nescutindu-l pe creditor
de sarcina probei prejudiciului;
e) existenta unui raport de cauzalitate: prejudiciul pentru a fi reparat trebuie sa fi fost cauzat
de neexecutarea debitorului.
Clasificarea daunelor-interese
Daunele-interese sunt despagubiri in bani pe care debitorul va trebui sa le plateasca
creditorului pentru repararea prejudiciului generat de neexecutarea culpabila a obligatiilor sale.
Sunt de 2 feluri:
- daune compensatorii;
- daune moratorii.
Daunele interese compensatorii sunt despagubiri in bani care se platesc creditorului
pentru a-i repara prejudiciul cauzat prin neexecutarea totala / partiala ori executarea
necorespunzatoare a obligatiilor de catre debitor.
Daunele interese moratorii sunt despagubiri in bani care se platesc creditorului pentru a-i
repara prejudiciul cauzat prin intarzierea executarii obligatiei de catre debitor.
DE TINUT MINTE: - daunele interese compensatorii inlocuiesc executatea in natura a
obligatiilor contractuale, astfel incat nu se cumuleaza cu aceasta (deci debitorul nu poate fi tinut sa
plateasca atat daune interese compensatorii cat si sa execute in natura prestatiile la care s-a
obligat prin contract);
- daunele interese moratorii se cumuleaza mereu cu executarea in
natura a obligatiei sau cu plata de daune interese compensatorii.
Intr-o alta clasificare, daunele interese se compun din echivalentul pierderii efectiv suferite
de creditor (damnum emergens), cat si din echivalentul beneficiului nerealizat (lucrum cessans).
Clauze de modificare a raspunderii
- partile pot sa modifice raspunderea contractuala; ele nu pot stipula in contract clauze prin care
debitorul sa fie exonerat de orice raspundere daca neexecutarea provine din culpa sa grava sau
pentru dol astfel de clauze sunt lovite de nulitate absoluta, intrucat denota faptul ca debitorul nu
a avut intentia de a se obliga juridic.
- sunt permise 3 categorii de clauze valabile de modificare a raspunderii contractuale:
i. clauze care exonereaza de raspundere: atunci cand neexecutarea obligatiilor se datoreaza
culpei determinate, precum neglijenta sau imprudenta si vizeaza bunurile, intrucat raspunderea
pentru prejudiciile cauzate integritatii fizice sau psihice ori sanatatii nu poate fi inlaturata ori
diminuata;
ii. clauze de limitare a raspunderii: acestea stabilesc o limita maxima a despagubirilor la plata
carora debitorul poate fi obligat, chiar daca prejudiciul suferit de catre creditor depaseste aceasta
limita. Si aceste clauze sunt valabile doar daca debitorul nu se face vinovat de dol sau culpa grava.
iii. clauze prin care se agraveaza raspunderea: debitorul isi asuma raspunderea chiar si in
ipoteza in care neexecutarea de catre acesta a prestatiilor se va datora unor cazuri de forta majora
determinate. Asadar, debitorul renunta la unele cazuri de forta majora pentru care legea il
Echipa Suport Legal

suportlegal.com
exonereaza de raspundere. Nu sunt valabile clauzele de agravare a raspunderii prin care unele
obligatii de mijloace se transforma in obligatii de rezultat, precum obligatia unui medic de a
garanta vindecarea pacientului care sufera de o maladie incurabila.
Evaluarea daunelor interese:

- poate fi facuta de instanta de judecata (evaluare judiciara);


- poate fi facuta direct prin lege (evaluare legala);
- poate fi facuta de parti (evaluare conventionala);

Evaluarea judiciara
Instanta va avea in vedere faptul ca creditorul are dreptul la repararea integral a
prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutrii.
Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferit de creditor i beneficiul de care acesta este
lipsit. La stabilirea ntinderii prejudiciului se ine seama i de cheltuielile pe care creditorul le-a
fcut, ntr-o limit rezonabil, pentru evitarea sau limitarea prejudiciului.
Evaluarea prejudiciului de catre instanta va fi facuta la momentul pronuntarii hotararii
judecatoresti.
Evaluarea legala
Evaluarea legala vizeaza:

- obligatiile pecuniare si
- obligatiile de a face care pot fi evaluate in bani.

- daunele moratorii n cazul obligaiilor pecuniare: acestea se pot executa mereu in natura.
De aceea, neexecutarea obligatiei nu poate duce la obligarea debitorului la plata de dauneinterese compensatorii, care constau tot intr-o suma de bani egala cu cea datorata. Astfel ca
debitorul poate fi obligat doar la daune moratorii, legiuitorul stabilind urmatoarele reguli:
a) cuantumul daunelor moratorii este cel stabilit de parti sau de lege; daca nu exista nicio
clauza contractuala referitoare la cuantumul daunelor moratorii se vor acorda
despagubirile in cuantumul stabilit de lege, adica dobanda legala.
b) creditorul nu trebuie sa faca dovada existentei si intinderii prejudiciului, cauzat prin
intarzierea in executarea obligatiei. Codul civil stabileste ca ori de cate ori creditorul a fost
lipsit de folosinta sumei de bani datorata de debitor, neachitata la scadenta, el a suferit un
prejudiciu. Cuantumul daunelor moratorii, conventional sau legal stabilit de parti, este unul
fix, neputand fi modificat de debitor prin proba faptului ca prejudiciul suferit de creditor
este mai mic. Prin exceptie, cuantumul se poate modifica in sensul majorarii:
o dac, nainte de scaden, debitorul datora dobnzi mai mari dect dobnda legal,
daunele moratorii sunt datorate la nivelul aplicabil nainte de scaden.
o cand creditorul probeaza un prejudiciu superior dobanzii moratorii conventionale,
adica dac nu sunt datorate dobnzi moratorii mai mari dect dobnda legal,
creditorul are dreptul, n afara dobnzii legale, la daune-interese pentru repararea
integral a prejudiciului suferit.
c) daunele moratorii sunt datorate, in principiu, din ziua scadentei obligatiei de plata.
- daunele moratorii n cazul obligaiilor de a face
n cazul altor obligaii dect cele avnd ca obiect plata unei sume de bani, executarea cu
ntrziere d ntotdeauna dreptul la daune moratori egale cu dobnda legal, calculat de la
Echipa Suport Legal

suportlegal.com
data la care debitorul este n ntrziere asupra echivalentului n bani al obligaiei, cu excepia
cazului n care:
s-a stipulat o clauz penal ori
creditorul poate dovedi un prejudiciu mai mare cauzat de ntrzierea n
executarea obligaiei.
Evaluarea conventionala
- partile pot stabili intinderea despagubirilor inainte de producerea prejudiciului aceasta
intelegere se numeste clauza penala. Alaturi de clauza penala, tot cu titlu de evaluare
conventionale a daunelor interese, Codul civil a reglementat arvuna.
1. clauza penala: este clauza prin care prile stipuleaz c debitorul se oblig la o anumit
prestaie n cazul neexecutrii obligaiei principale. Deci, nu trebuie sa fie neaparat o suma
de bani, ci debitorul se poate obliga la o obligatie de a da (un alt bun cert decat cel datorat,
o cantitate de bunuri de gen altele decat banii) sau la o obligatie de a face (executarea unui
serviciu cu titlu echivalent). Tot o clauza penala reprezinta si stipulatia contractuala
conform careia creditorul are dreptul de a retine sumele incasate pana la acel moment.
- clauza penala are un caracter accesoriu, astfel ca nulitatea obligaiei principale o atrage
pe aceea a clauzei penale. Nulitatea clauzei penale nu o atrage pe aceea a obligaiei
principale. De aceea, toate cauzele de stingere a obligatiei principale (precum plata,
compensatie, confuziune, neexecutare fortuita) vor duce si la stingerea clauzei penale.
Prin exceptie, stingerea obligatiei prin rezolutiune sau reziliere, nu va duce la stingerea
efectelor clauzei penale prevazuta pentru neexecutare.
- creditorul poate cere executarea clauzei penale fr a fi inut s dovedeasc vreun
prejudiciu.
- creditorul are un drept de optiune; el poate cere:
- fie executarea silit n natur a obligaiei principale,
- fie clauza penal
- penalitatea nu poate fi cerut atunci cnd executarea obligaiei a devenit imposibil din
cauze neimputabile debitorului.
- dreptul de alegere apartine doar creditorului, caci debitorul nu se poate libera oferind
despgubirea convenit;
- chestiunea cumulului:
cand clauza penala a fost prevazuta pentru neexecutarea obligatiei,
nu poate fi cumulata cu executarea obligatiei in natura si nici cu
eventualele daune compensatorii; poate fi cumulata cu daunele
moratorii, daca exista si intarziere in executarea obligatiilor;
cand clauza penala a fost prevazuta pentru executarea
necorespunzatoare, clauza penala se poate cumula cu remediul
executarii silite in natura si cu daunele compensatorii;
- instanta nu poate modifica in niciun fel cuantumul clauzei penale; clauza penala poate fi
modificata de instanta de judecata in 2 situatii:
cand obligaia principal a fost executat n parte i aceast executare a
profitat creditorului

Echipa Suport Legal

suportlegal.com
cand penalitatea este vdit excesiv fa de prejudiciul ce putea fi
prevzut de pri la ncheierea contractului; in acest caz penalitatea astfel
redus trebuie ns s rmn superioar obligaiei principale. Orice
stipulaie contrar se consider nescris.
cand obligaia principal este indivizibil, fr a fi solidar, iar neexecutarea acesteia
rezult din fapta unuia dintre codebitori, penalitatea poate fi cerut fie n totalitate celui
care nu a executat, fie celorlali codebitori, fiecruia pentru partea sa. Acetia pstreaz
dreptul de regres n contra celui care a provocat neexecutarea.
cnd obligaia principal este divizibil, penalitatea este, de asemenea, divizibil, fiind
suportat numai de codebitorul care este vinovat de neexecutare i numai pentru
partea de care acesta este inut. Prin exceptie, aceste dispoziii nu se aplic atunci cnd
clauza penal a fost stipulat pentru a mpiedica o plat parial, iar unul dintre
codebitori a mpiedicat executarea obligaiei n totalitate. n acest caz, ntreaga
penalitate poate fi cerut acestuia din urm, iar de la ceilali codebitori numai
proporional cu partea fiecruia din datorie, fr a limita regresul acestora mpotriva
celui care nu a executat obligaia.

2. arvuna: este o stipulatie contractuala prin care se stabileste ce se intampla cu o anumita


suma de bani sau cantitate de bunuri fungibile platita de un contractant celuilalt la
moemntul incheierii contractului.
- poate avea rol de a confirma incheierea contractului, caz in care suma de bani /
cantitatea de bunuri fungibile avansata reprezinta semnul incheeirii contractului si,
totodata, o parte a prestatiei celui care a avansat-o ;
- poate avea rol de dezicere a celui care a avansat arvuna (avansul va fi retinut de
promitentul cumparator in schimbul dreptului de dezicere conferit promitentuluicumparator);
- poate avea rol de a penaliza pe una dintre parti cea care a platit arvuna, pentru
neincheierea contractului.
- imposibilitatea fortuita de executare inlatura efectele clauzei de arvuna;
- prejudiciul nu trebui dovedit, precum in cazul clauzei penale;
efectele clauzei de arvuna confirmatorie:
o daca partea care a dat arvuna nu executa din culpa obligatiile asumate prin
contract, cealalta parte este indreptatita sa retina arvuna; daca dimpotriva,
contractul nu este executat din culpa celeilalte parti, care a primit arvuna, atunci
cealalta parte poate solicita dublul arvunei date, in cazul in care solicita
rezolutiunea contractului;
o cu toate acestea, partea care a primit arvuna sau partea care a dat-o, in cazul
neexecutarii culpabile, poate solicita rezolutiunea sau poate solicita executarea
silita in natura a celeilalte parti;
o in cazul executarii prestatiei datorate, arvuna se socoteste avansul acestei
executari; cand se pune problema restituirii arvunei pentru neexecutare
culpabila din partea celui care a dat arvuna, creditorul obligatiei neexecutate
trebuie sa restituie tot ce excede arvunei, daca a optat pentru rezolutiunea
contractului si retinerea arvunei;
Echipa Suport Legal

suportlegal.com
o

daca contractul se desfiinteaza din cauze care nu atrag raspunderea vreuneia


dintre parti (adica imposibilitate fortuita de executare), arvuna trebuie restituita
in intregime;

efectele clauzei de arvuna dezicere:


o arvuna dezicere permite celui care a dat-o sa se dezica de contract, adica sa-l
denunte unilateral, si sa o piarda;
o daca cel care a primit arvuna se dezice, va trebui sa plateasca dublul acesteia;
o daca contractul se executa, arvuna se va imputa asupra prestatiei celui care a
dat-o;
o daca contractul se desfiinteaza din cauze neimputabile, arvuna se va restitui in
intregime;
Debitorul este inut s repare prejudiciul cauzat cu intenie sau din culp.
Prezumia de culp - culpa debitorului unei obligaii contractuale se prezum prin simplul
fapt al neexecutrii.
Cauze justificate de neexecutare a obligaiilor contractuale
Ordinea executrii obligaiilor
Dac din convenia prilor sau din mprejurri nu rezult contrariul, n msura n care
obligaiile pot fi executate simultan, prile sunt inute s le execute n acest fel.
n msura n care executarea obligaiei unei pri necesit o perioad de timp, acea parte
este inut s execute contractul prima, dac din convenia prilor sau din mprejurri nu rezult
altfel.
Excepia de neexecutare
Atunci cnd obligaiile nscute dintr-un contract sinalagmatic sunt exigibile, iar una dintre
pri nu execut sau nu ofer executarea obligaiei, cealalt parte poate, ntr-o msur
corespunztoare, s refuze executarea propriei obligaii, afar de cazul n care din lege, din voina
prilor sau din uzane rezult c cealalt parte este obligat s execute mai nti.
Executarea nu poate fi refuzat dac, potrivit mprejurrilor i innd seama de mica
nsemntate a prestaiei neexecutate, acest refuz ar fi contrar bunei-credine.
Imposibilitatea de executare - atunci cnd imposibilitatea de executare este total i definitiv i
privete o obligaie contractual important, contractul este desfiinat de plin drept i fr vreo
notificare, chiar din momentul producerii evenimentului fortuit.
Cu toate acestea, creditorul pus n ntrziere preia riscul pieirii fortuite a bunului. El nu se
poate libera chiar dac ar dovedi c bunul ar fi pierit i dac obligaia de predare ar fi fost
executat la timp.
Dac imposibilitatea de executare a obligaiei este temporar, creditorul poate suspenda
executarea propriilor obligaii ori poate obine desfiinarea contractului. n acest din urm caz,
regulile din materia rezoluiunii sunt aplicabile n mod corespunztor.

Echipa Suport Legal

suportlegal.com
Mijloacele de protecie a drepturilor creditorului
(art. 1558 art. 1565)
Msurile conservatorii
Creditorul poate s ia toate msurile necesare sau utile pentru conservarea drepturilor
sale, precum:
- asigurarea dovezilor,
- ndeplinirea unor formaliti de publicitate i informare pe contul debitorului,
- exercitarea aciunii oblice ori
- luarea unor msuri asigurtorii.
Msurile asigurtorii: sunt sechestrul i poprirea asigurtorie. Msurile asigurtorii se
iau n conformitate cu dispoziiile Codului de procedur civil.
Aciunea oblic
Noiune este mijlocul juridic prin care creditorul exercita drepturile si actiunile debitorului,
atunci cand acesta refuza sau neglijeaza sa le exercite in prejudiciul creditorului. Se mai numeste:
indirecta sau subrogatorie.
Creditorul va putea exercita doar actiunile cu privire la drepturi al caror titular este
debitorul (cele patrimoniale).
Actiuni sau drepturi care nu pot fi exercitate pe calea actiunii oblice:
1. creditorii nu se pot substitui debitorului pentru a incheia acte de administare a patrimoniului
acestuia (precum, inchirierea sau arendarea unui bun; daca debitorul are un spatiu pe care lar putea inchiria, creditorul nu poate prin actiunea oblica sa-l oblige pe debitor sa-l
inchirieze, insa daca debitorul neglijeaza sa perceapa chiria, creditorul poate sa o pretinda in
numele acestuia; dreptul la actiunea in revendicare) sau acte de dispozitie juridica (precum,
vanzarea-cumpararea, schimbul);
2. creditorii nu vor putea exercita drepturile i aciunile care sunt strns legate de persoana
debitorului, adica:
- actiuni prin care se apara drepturi nepatrimoniale;
- actiuni care privesc drepturi patrimoniale, dar a caror exercitare implica o apreciere
subiectiva din partea titularului lor (precum, actiunea de revocare a unei donatii pentru
ingratitudine);
- actiuni care privesc drepturi care au un obiect neurmaribil (precum, pensia de intretinere,
dreptul de uz, dreptul de abitatie, dreptul la alocatii de stat);
Conditii:
1. creditorul sa aiba o crean cert i exigibil. Creanta este certa atunci cand are o existenta
sigura si necontestata. Creanta este exigibila atunci cand poate fi ceruta de la debitor.
2. debitorul sa fie inactiv, adica refuz sau neglijeaz s exercite drepturile i aciunile sale.
Inactivitatea sepoate datora relei-credinte, neglijentei sau chiar unei imposibilitatii
obiective.
Echipa Suport Legal

suportlegal.com
3. creditorul sa dovedeasca un interes serios si legitim, adica inactivitatea debitorului sa il
prejudicieze.
Efectele admiterii aciunii oblice:
a) fata de tertul parat actionat in judecata: intrucat creditorul exercita in locul debitorului
drepturile pe care le are impotriva tertului, acesta din urma poate opune creditorului toate
mijloacele de aprare pe care le-ar fi putut opune debitorului. De pilda, tertul poate invoca
compensatia datoriei sale cu o creanta pe care o are impotriva debitorului, chiar daca
dreptul de creanta s-a nascut dupa introducerea actiunii oblice.
b) fata de debitorul pasiv: daca debitorul a fost introdus in proces, el fiind parte, efectele
hotararii se vor rasfrange si asupra lui; in schimb, daca nu a fost introdus in proces efectele
hotararii nu se vor produce fata de debitor, intrucat este tert.
c) fata de creditorii debitorului: hotrrea judectoreasc de admitere a aciunii oblice
profit tuturor creditorilor, fr nicio preferin n favoarea creditorului care a exercitat
aciunea.
Aciunea pauliana (revocatorie)
Notiune: reprezinta actiunea prin care creditorul solicita sa fie declarate inopozabile fata de el
actele juridice incheiate de catre debitor in frauda intereselor sale, precum cele prin care debitorul
isi creeaza sau isi mareste o stare de insolvabilitate. Este o actiune personala, si nu reala, intrucat
este atribut al unui gaj general, care nu confera creditorului nici un drept real asupra bunului (se
apara un drept de creanta).
Caracteristici:
a)
presupune existenta faudei, fiind exercitata doar impotriva actelor juridice pe care le
incheie debitorul;
b) poate viza o plata a debitorului daca aceasta priveste o datorie sub conditie suspensiva sau o
obligatie naturala;
c)
de obicei actele prin care debitorul isi asuma noi datorii nu reprezinta acte de insaracire,
neavand loc o diminuare a activului sau patrimonial; actiunea pauliana va fi admisibila atunci
cand scopul angajarii de noi datorii este de a diminua gajul general al celorlalti creditori prin
aducerea lor in situatia de a nu isi mai putea realiza propriile creante;
d) tranzactia judiciara poate fi atacata cu actiune pauliana de catre creditorul uneia dintre parti,
daca exista o intelegere frauduloasa;
Nu pot fi revocate pe cale pauliana urmatoarele acte:
1. actele care privesc drepturile nepatrimoniale ale debitorului, intrucat presupun o apreciere
de ordin personal si moral din partea debitorului (de exemplu: actul de adoptie sau de
casatorie, actul de recunoastere a paternitatii);
2. actele juridice referitoare la drepturile patrimoniale exclusive ale debitorului, adica implica
o apreciere personala a debitorului (de pilda, renuntarea debitorului la repararea pe cale
patrimoniala a prejudiciului moral, al refuzului de a cere revocarea judiciara a unei donatii
pentru ingratitudine donatarului, etc);

Echipa Suport Legal

suportlegal.com
3. actele juridice privitoare la drepturile si bunurile insesizabile ale debitorului (precum,
renuntarea la o bursa de studio, renuntarea la dreptul de a cere majorarea pensiei de
intretinere datorate de un tert in baza obligatiei legale de intretinere, etc);
Conditii:
1. creanta sa fie certa la data introducerii actiunii; creanta trebuie sa fie lichida si exigibila doar la
momentul pronuntarii hotararii judecatoresti de declarare a inopozabilitatii actului atacat;
- sunt vizate: creantele pure si simple, creantele afectate de o conditie rezolutorie, creantele
afectate de un termen suspensiv al carui beneficiar este creditorul; cand termenul suspensiv este
stabilit in favoarea debitorului, actiunea poate fi primita daca acesta a decazut din beneficiul
termenului;
- creanta creditorului trebuie, de regula, sa fie anterioara incheierii de catre debitor a actului a
carui inopozabilitate se solicita;
- admisibilitatea actiunii nu tine de existenta unui titlu executoriu;
2. actul incheiat de debitor cu un tert sa fi cauzat creditorului reclamant un prejudiciu;
- de regula, prejudiciul creditorului consta in faptul ca debitorul si-a provocat sau si-a marit o stare
de insolvabilitate existenta prin incheierea actului atacat;
- actele prin care debitorul refuza sa se imbogateasca nu sunt acte de insaracire si deci nu pot fi
atacate pe calea actiunii pauliene.
- renuntarea debitorului la o mostenire solvabila este considerata un act de insaracire, daca
transmiterea mostenirii opereaza de drept;
3. frauda debitorului; prin frauda intelegem ca debitorul cunostea faptul ca prin perfectarea
actului contestat pe cale pauliana ii cauzeaza creditorului un prejudiciu;
- proba fraudei cade in sarcina creditorului, indiferent ca este un act cu titlu oneros sau cu titlu
gratuit, prin orice mijloc de proba, intrucat este un fapt juridic;
- in unele cazuri legiuitorul prezuma existenta fraudei, astfel creditorii mostenitorilor pot solicita
revocarea partajului fara sa fie obligati sa dovedeasca frauda copartajantilor daca desi au cerut sa
fie prezenti, partajul s-a realizat in lipsa lor si fara sa fie convocati;
4. complicitatea tertului la frauda; exista o complicitate a tertului atunci cand acesta stia ca prin
actul atacat se cauzeaza sau se mareste starea de insolvabilitate a debitorului, cauzandu-se un
prejudiciu creditorului.
- complicitatea tertului este ceruta doar cand actiunea pauliana este indreptata impotriva unui act
juridic cu titlu oneros sau o plata efectuata in temeiul unui astfel de act juridic;
- nu trebuie dovedita complicitatea tertului in cazul unui act juridic cu titlu gratuit;
Termen de prescripie - dreptul la aciune se prescrie n termen de 1 an de la data la care
creditorul a cunoscut sau trebuia s cunoasc prejudiciul ce rezult din actul atacat, dac prin lege
nu se prevede altfel.
Efectele admiterii aciunii
a) raporturile dintre creditor si tertul care a incheiat actul fraudulos cu debitorul
- prin admiterea actiunii pauliene, actul atacat este declarat inopozabil fata de creditorul
care a avut initiativa declansarii demersului judiciar, dar si fata de creditorii care, putand
introduce actiunea, au intervenit in cauza;
- daca prin actul atacat a fost instrainat un bun, creditorul reclamant si cel care a intervenit
in proces, il vor putea urmari silit ca si cand acesta nu ar fi iesit din patrimoniul
Echipa Suport Legal

suportlegal.com
debitorului, instrainarea nefiindu-le opozabila. Acetia vor avea dreptul de a fi pltii din
preul bunului urmrit, cu respectarea cauzelor de preferin existente ntre ei.
- hotararea judecatoreasca indisponibilizeaza bunul pana la incetarea executarii silite a
creantei care a justiifcat pronuntarea ei;
- daca totusi bunul este instrainat de catre tertul dobanditor, actul astfel incheiat este lovit
de nulitate la cererea creditorului;
- terul dobnditor poate pstra bunul pltind creditorului cruia profit admiterea
aciunii o sum de bani egal cu prejudiciul suferit de acesta din urm prin ncheierea
actului. n caz contrar, hotrrea judectoreasc de admitere a aciunii revocatorii
indisponibilizeaz bunul pn la ncetarea executrii silite a creanei pe care s-a ntemeiat
aciunea, dispoziiile privitoare la publicitatea i efectele clauzei de inalienabilitate
aplicndu-se n mod corespunztor.
b) raporturile dintre partile actului juridic
- actul atacat isi va produce efectele intre partile care au participat la incheierea lui;
- valoarea instrainata de catre debitor nu se va mai intoarce in patrimoniul sau;
- tertul dobanditor cu titlu oneros care a fost evins de catre creditor sau care pastrand
bunul l-a despagubit pe aceasta, are un drept de regres impotriva debitorului, invocand
garantia de evictiune;
- tertul dobanditor cu titlu gratuit nu are drept de regres;
c) raporturile dintre creditorul reclamant si ceilalti creditori
- actiunea pauliana are efect relativ, numai cu privire la creditorul care a initiat-o si fata de
cei care au intervenit in cadrul procesului initiat de acesta;
- fata de ceilalti creditori actul nu produce nici un efect, fata de ei considerandu-se ca actul
nu a fost revocat;
d) raporturile dintre creditorul urmaritor si creditorii proprii ai tertului
- atunci cand urmareste in natura bunul instrainat prin actul fraudulos, el nu va intra in
conflict cu creditorii chirografari, intrucat bunul, din punct de vedere al creditorului
urmaritor, nu a iesit din patrimoniul debitorului si nu a intrat in cel al tertului; el va intra
in conflict cu creditorii chirografari atunci cand el detine un drept de creanta impotriva
tertului ce consta in plata unei sume de bani, cum se intampla atunci cand nu este posibila
urmarirea bunului in natura;
- daca intre timp asupra bunului au fost constituite garantii reale asupra bunului,
creditorului urmaritor ii vor fi opozabile aceste garantii, astfel ca toti creditorii garantati
vor fi platiti cu prioritate din pretul bunului ce a facut obiectul actului atacat pe cale
pauliana;

Echipa Suport Legal