INGRIJIRILE LA DOMICILIU

Ingrijirile la domiciliu fac parte integranta din marea categorie a ingrijirilor comunitare si
ele pot fi descrise ca ingrijiri si ajutor acordat acasa, in familie, celor ce au nevoie. Scopul
principal al acestui model de ingrijire este acela de a face posibil ca oamenii sa-si mentina gradul
de independenta si sa-si continue viata acasa cit mai mult timp posibil.
Scopul ngrijirii la domiciliu este ca pacientul s beneficieze de ngrijire demn, adecvat i
corespunztoare nevoilor individuale direct n mediul su familiar. Datorit acestui tip de
ngrijire numrul i durata tratamentelor spitalizate pot fi reduse, iar procesul de vindecare al
bolnavului poate fi mbuntit.
Se poate recurge la acest tip de serviciu, n cazul n care starea de sntate a bolnavului necesit
ngrijire complex, care nu necesit ns spitalizare..
Orice persoana, care are statutul de asigurat, are dreptul la 90 de zile de ingrijiri la domiciliu o
singura data in timpul vietii.
Serviciile de ngrijire la domiciliu sunt oferite n regim de gratuitate, dac ele sunt
recomandate de ctre medicul specialist curant al pacientului, pe baza unui formular deservind
acest scop, dup spitalizare sau n loc de aceasta.
Serviciile de ngrijiri medicale la domiciliu se acord de ctre furnizorii de ngrijiri medicale la
domiciliu, persoane fizice sau juridice autorizate i evaluate n condiiile legii pentru acordarea
acestor tipuri de servicii, alii dect medicii de familie, furnizori care ncheie contracte cu casele
de asigurri de sntate pentru servicii de ngrijiri medicale la domiciliu.
Pachetul de servicii medicale de baz pentru ngrijiri medicale la domiciliu i ngrijiri
paliative ladomiciliu cuprinde:
Msurarea parametrilor fiziologici: temperatur + respiraie |
Msurarea parametrilor fiziologici: puls + TA |
Msurarea parametrilor fiziologici: diurez + scaun |
Administrarea medicamentelor: intramuscular/subcutanat/intradermic/oral/pe mmucoase
Administrarea medicamentelor intravenos( sub supravegherea medicului)
Sondaj vezical la femei i administrarea medicamentelor intravezical pe sond vezical
Administrarea medicamentelor prin perfuzie endovenoas (sub supravegherea
medicului)
8. Recoltarea produselor biologice
9. Alimentarea artificial pe gastrostom/sond gastric i educarea asiguratului
aparintorilor
10. Alimentarea pasiv, inclusiv administrarea medicamentelor per os, pentru bolnavii cu
tulburri de deglutiie
11. Clism cu scop evacuator
12. Spltur vaginal n cazuri de deficit motor
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

13. Manevre terapeutice pentru evitarea complicaiilor vasculare ale membrelor

inferioare/escarelor de decubit: mobilizare, masaj, aplicaii medicamentoase, utilizarea
colacilor de cauciuc i a rulourilor
14. Manevre terapeutice pentru evitarea complicaiilor pulmonare: schimbarea poziiei,
tapotaj, fizioterapie respiratorie
15. ngrijirea plgilor simple/suprimarea firelor
16. ngrijirea plgilor suprainfectate
17. ngrijirea escarelor multiple
18. ngrijirea stomelor
19. ngrijirea fistulelor
20. ngrijirea tubului de dren
21. ngrijirea canulei traheale i instruirea asiguratului
22. Monitorizarea dializei peritoneale
23. Aplicarea de plosc, bazinet, condom urinar
24. Aplicarea de mijloc ajuttor pentru absorbia urinei
25. Evaluarea asiguratului: stabilirea i aplicarea unui plan de ngrijiri controlul durerii i
altor simptome asociate bolii i reevaluarea periodic
26. Evaluarea mobilitii, a capacitii de auto-ngrijire, a riscului de apariie al escarelor sau
gradul escarelor, identificarea nevoilor nutriionale i recomandarea dietei i modul de
administrare, implementarea interveniilor stabilite n planul de ngrijiri i reevaluarea
periodic - de ctre asistentul medical
27. Masaj limfedem i contenie elastic
28. Masaj limfedem cu pompa de compresie
29. Montare TENS
30. Analgezie prin blocaje nervi periferici
31. Administrare medicaie prin nebulizare
32. Aspiraie gastric
33. Aspiraie ci respiratorii
34. Paracentez
De obicei, asistenta comunitara isi petrece majoritatea timpului de lucru la domiciliul
clientilor. Volumul ingrijirilor la domiciliu a crescut semnificativ, mai ales a celor de tip
geriatric, datorita imbatranii populatiei, a cresterii procentajului de batrani, majoritatea ramasi
singuri acasa, a maririi incidentei bolilor cronice, cu precadere a cancerului si a bolilor
cardiovasculare, la care imbunatatirea tratamentului, desi a salvat multe vieti, nu a impiedicat
aparitia unui numar important de sechele, dizabilitati ce impun la randul lor semnificative
interventii de reabilitare resocializare.
In contactul cu clientul si familia sa in procesul ingrijirii, asistenta dezvolta nu numai
oportunitati si planuri de interventie preventiva ci si activitati practice de ingrijire.
Odata ajunsa la domiciliu, ea devine responsabila pentru educarea clientului, a membrilor
familiei acestuia si a celorlalte persoane disponibile/angajate in ingrijirea zilnica a acestuia,
pentru a le oferi competenta necesara. Intr-o anumita masura ea devine responsabila si pentru
sanatatea celorlalti. In interventia comunitara ea poate deveni responsabila pentru sanatatea celor
incredintati din scoli, policlinici, platforme industriale sau alte locuri de munca.

Ingrijirea comunitara presupune implicarea si responsabilitate sociala, angajare si

devotement pentru oameni si sanatatea lor.
Totodata scopul ingrijirilor comunitare este de a promova spre binele oamenilor, cel mai
inalt nivel de functionare mintala, fizica si sociala. Conceptul de persoana se refera in sens larg la
toate fiintele omenesti. In teoriile nursingului, el a capatat complexitatea sa reala conferita de
componentele sale biologice, psihologice si sociale. Pornind de la ea asistentele sunt acelea care
se ingrijesc de aspectele complexe ale vietii oamenilor (Ruth si Partridge, 1978).
Standardele de nursing comunitar sunt orientate mai mult spre activitatea practica si cuprind
etapele de analiza, planificare, implementare si evaluare pe baza planului de nursing.
Fiecare asistenta comunitara dezvolta o filozofie de nursing bazata pe pregatirea,
activitatea ei profesionala si propria personalitate. La ea mai contribuie experienta de lucru,
colaborare complexa cu clientul, familia, comunitatea, cu ceilalti membri ai echipei precum si
studiul permanent. Filozofia nursingului comunitar este bazata pe "valoarea si demnitatea
individuala".
Ingrijirea in comunitate trebuie sa ofere confort si liniste, sa ajute persoanele cu probleme
de sanatate sa-si vindece corpul sau sa-i ajute sa traiasca demn cu propriile infirmitati.
In desfasurarea activitatilor de nursing comunitar se urmareste atingerea unor standarde pentru
ingrijirile la domiciliu si anume:
1. Culegerea de date despre starea de sanatate a pacientului/clientului este continua si
sistematica.
2. Diagnosticul de nursing deriva din datele culese.
3. Planul de nursing include scopuri ce rezulta din diagnosticul de nursing.
4. Planul de nursing stabileste prioritatile de ingrijire in functie de diagnosticele de nursing.
5. Interventia de nursing presupune si participarea pacientului la promovarea starii sale de
sanatate, a recuperarii si mentinerii sale.
6. Actiunile de nursing ajuta pacientul sa - si mareasca potentialul de sanatate.
7. Progresul pacientului in atingerea scopurilor propuse este realizat prin participarea comuna a
nursei si a sa.
8. Actiunile de nursing implica evaluari repetate, stabilirea/reorientarea prioritatilor, definirea
noilor scopuri si revizuirea permanenta a planului de nursing.
Integrarea - una dintre dimensiunile asistentei comunitare o reprezinta integrarea sa cu celelalte
serviciile de sanatate mintala. Pentru realizarea ei a fost necesara introducerea cunostintelor de
psihologie comportamentala si de dezvoltare in pregatirea asistentelor si recunoasterea de catre
comunitate a responsabilitatilor ce le revin in raport cu dereglarile/modificarile emotionale ale
cetatenilor precum si a valorilor rezultate din relatia asistenta - client si asistenta-familie.

Multi membrii ai diferitelor clase sociale sau apartinand grupurilor economice au inceput sa fie
preocupati de valoarea mentinerii starii de sanatate a fiecarui individ. S-a recunoscut faptul ca
sanatatea nu este un privilegiu al acelora care pot plati pentru ea, ci un drept al fiecaruia.
Serviciile de ingrijire la domiciliu sunt acele servicii acordate indivizilor de toate varstele. Ele se
adreseaza varstnicilor, suferinzilor cu diferite dizabilitati, bolnavilor aflati in convalescenta care
necesita ingrijiri de scurta/lunga durata. Serviciile de ingrijire a domiciliu pot fi specializate si
depind de natura si dimensiunea nevoilor de ingrijire ale clientului.
Majoritatea spitalelor din Europa si nu numai, au astazi propriile case de ingrijire programe de
planificarea si coordonarea ingrijirilor la domiciliu furnizate dupa externarea din spital.
Chiar daca Ingrijirile la domiciliu sunt ca o alternativa la spitalizare, respitalizare si spitalizare
prelungita, acestea pot prezenta unele avantaje si dezavantaje.
Avantaje:
Este mult mai ieftin sa ingrijesti acasa decat in spital. Se reduc cheltuielile hoteliere,
medicamente, materiale sanitare, hrana, de intretinere siadministrative;
Reducerea riscului aparitiei infectiilor intraspitalicesti;
Beneficiul fizic si psihic al pacientului de a fi ingrijit in mediul sau, alaturide familie;
Medicul de familie si specialistul, pot sa urmareasca prin intermediulfurnizorilor autorizati, care
este evolutia pacientului si poate interveni, dacaeste cazul;
Se creeaza sentimentul de securitate al pacientilor care pleaca acasa fiedupa externare, fie de la
cabinetul medicului de familie, fie din ambulatoriude specialitate.
Dezavantaje:
Situatiile inregistrate la domiciliu depasesc uneori posibilitatea de interventie a echipelor
medicale necesitand cadrul institutional. Prin ngrijire la domiciliu se ntelege orice activitate de
ngrijire medicala prestatade personal specializat, la domiciliul pacientului, care contribuie la
mbunatatirea starii de bine a acestuia din punct de vedere fizic si psihic.Beneficiarii ngrijirilor
medicale la domiciliu sunt persoane cu afectiuni acute si/sau cronice, care prezinta un anumit
nivel de dependenta si o capacitate limitatade a se deplasa la o unitate sanitara n vederea
asigurarii ngrijirilor ambulatoriirecomandate de medici.Asigurarea asistentei medicale si a
ngrijirii la domiciliul bolnavului este efectuatan conformitate cu nivelul de pregatire
profesionala a furnizorilor acestor servicii.
Rolul familiei
Un membru important in actiunea de ingrijire este familia, reprezentata de orice persoana din
grupul familial care ajuta direct la ingrijire sau care asista clientul la domiciliu in rezolvarea de
catre el insusi a nevoilor sale de autoservire si de ingrijire, adica realizarea igienei personale
corespunzatoare, prepararea mancarii si administrarea medicatiei. Ele rezolva acest tip de nevoi
pana la sau intre vizitele personalului de specialitate.

Scopurile clientului sunt raportate la principiile ingrijirilor primare privind maximizarea

(cresterea) gradului de independenta. Asistentele care ofera ingrijiri la domiciliu pot asista
clientul pentru a functiona la cel mai bun nivel posibil, preintampinand astfel dependenta. Acest
timp de asistenta se poate exprima prin instruirea acestuia sau prin crearea de legaturi intre client
si alte institutii comunitare care efectueaza servicii ce-i pot fi necesare pentru a ramane acasa,
neinstitutionalizat.
In plus, se realizeaza prevenirea complicatiilor posibile la persoanele cu probleme cronice ca si
micsorarea riscurilor de recadere. Complicatiile ce pot apare in cazul suferintelor indelungate pot
fi preintampinate prin acordarea unor interventii adecvate la domiciliu. Bolile terminale pot fi
monitorizate la domiciliu mai bine decat spital, daca acest lucru este acceptat de client si familia
sa.
Planul de ingrijiri alcatuit initial poate sa intampine o serie de rezistente de ordin psihic
prin:
-

mecanismele de aparare psihice inconstiente ale pacientului ca negarea, evitarea,

rationalizarea, distorsionarea, care il impiedica sa accepte rezervat rolul de bolnav, de
persoana asistata, precum si interferenta actiunilor sau procedurilor propuse cu valorile
morale, credintele religioase, opiniile si prejudecatile proprii si ale grupului familial.

Refuzul pasiv de implicare prin demisie depresiva, pacientul fiind coplesit de stresul
anterior boli, produs de alte evenimente psihotraumatizante.

Boala fizica acuta poate duce la regresiune, dependenta, pasivitate fata de starea
patologica actuala. Si in tulburarile mental organice, caracterizate prin deteriorarea
functiilor intelectuale si emotionale, clientul poate neglija semnele lor ca si consecintele
pe diferite planuri, cum ar fi nevoia de tutela juridica.

Esecuri
Situatiile de stres legate de raspunsul inadecvat al sistemului social de ocrotire sunt legate de
complexitatea, lipsa de flexibilitate, incapacitatea de a raspunde nevoilor si circumstantelor
specifice fiecarui pacient si familiei sale. Numarul mare de factori cu potential contradictoriu
pozitiv sau negativ, implicati in fiecare sistem, impune dezvoltarea unor abilitati speciale de
evaluare si coordonare a actiunilor de nursing din partea asistentei.