Sunteți pe pagina 1din 31
- le - 3. MASURAREA PARAMETRILOR CURGERII IN TUNELURILE AERODINAMICE In acest capitol vom arata citeva metode de msurare a parame trilor curgerilor in tunelurile aerodinamice in care condifiile sint stationare, adicd parametrii curgerii sint constan}i in timp. Cei mai importanti parametri in experimentarile de aerodinamic’ sint presiu- nea, temperatura, viteza si directia curgeril. Presiunea este definitd ca forfa pe unitatea de suprafafa, ea rezultind din ciocnirea moleculelor de gaz cu o suprafa}a. Mari- mea presiunii exercitate de cdtre un gaz perfect pe un perete este determinatd de viteza medie a acestor molecule $i de catre numarul de ciocniri cu peretele in unitatea de timp. NumSrul de molecule care ciocnesc depind de densitatea gazului, pe cind viteza moleculelor este functie de temperatura absoluts gi este deci determinata de migcarea 2 & translatie, de rotatie gi vibratorie. Temperatura T, presiunea p gi densitatea unui gaz perfect sint legate prin ecustie de stare: p= gkT G.L) in care R este constanta gazului (pentru aer R = 29,27 m/K). Curgerea in tunelurile aerodinamice poate fi, in general, con- sideratS ca fiind unidimensional’ gi adiabatic’. Oe asemenea, uneort, este permis sa se neglijeze viscozitatea gi conductivitatea gazulul gi $8 se considere gazul ca un fluid perfect. Ecuatia energiei pentru curgerea adiabatica intre dou’ regi- uni 1 gi 2, unde vitezele sint V, gi Vy, este: 2 2 Ake hy rMee = +s 3.2) AceastS ecuatie este valevild, de asemenea, $i pentru un gaz real in care viscuzitatea si transferul de cdlduré afecteaz’ curgerea. Cantitatea h* este denumit’ confinutul de cdlduré sau ental- pia totals. Pentru un gaz cu caldurile specifice C, si C,, satisfécind gcuatia de stare (3.1), entalpia este n= C al cdldurii J este egal cu 427 Kam/Kcal. Dac V)= 0 ecuatia energiei ia forma: p: T+ Echivalentul mecanic v2 -Cph Cp T+ aqy ~ FP ° G3) unde C,T, = Ny este continutul de cdldura al gazului'la stagnare. Viteza locald a sunetului in orice punct in gaz este data de: G a? = ygRT unde xs G.3a) gi, de asemenea, R= 3(C, - Cy) Se poate deci utiliza reletia (3.3) pentru a exprima raportul dintre temperatura de stagnare gi temperatura statica in gaz in func- fie de numarul Mach M = V/a — 2 (3.4) Ba (ptm + Zz Din ecuatia (3.4) gi ecuafia expansiunii adiabatice a unui gaz perfect e £ ° ¥ 7 \eA Pe \ fo to obfinem relatie intre presiuni gi densita}i gi numarul Mach pentru curgerea izentropic’: (3.5) (3.6) Presiunea p,, temperatura T, gi densitates » care cores- pund unui gaz izentropic adus In repaus.poart’ numele de parametri de stagnare gi sint caracteristicile cele mai importante ale gazulul. Parametri de stagnare sint complet determinati de ecuayia (5.1), dac3 sint cunoscuti doi dintre ei. Presiunea de stagnare Pp, este de - 120 - numits, de asemenea, presiune totala. Parametrii p, $i, sint constan}i oriunde intr-o curgere izentropicd. Temperatura de stagnare este constant& oriunde intr-o curgere adiabaticd unidimensional’, in care nu exist& schimb de cal- durd cu exteriorul, degi poate fi o disipare de energie intern’, cum ar fi, de exemplu, intr-o und’ de oc. Ecuatiile (3.4) - (3.6) sint utilizate in misurarea gi determinarea parametrilor de curgere ai ga- zului in tunelurile aerodinamice. Cind apar unde de goc vom utiliza, in funcfie de condifiile existente, diverse relafii intre parametrii curgerii in amontele gi avalul undei de goc Relatiile Rankine-Hugoniot leags presiunile gi densitatile din amontele de cele din avalul unei unde de goc normale (fig. 3.1). Undo ce soc / Fig. 3.1. A -4 fie G.7) P ~ £ £ Pare eae 3.8) P eH + recerea prin unda de goc este data de w' G.9) unde 2H ~ @e =\, yore 9 kle 3.10) este viteza critic’ a sunetului, care depinde numai de temperatura initials a gazului. Viteza critica a sunetului, de asemenea, deter- mind un alt parametru, similar cu numérul Mach: v = (3.12) Ge Raportul dintre vitezele din amontle gi avalul undei de soc poate fi exprimat convenabil in func}ie de valoarea amonte a lui v 2 Vv an G.13) Rapoartele presiunilor statice, densitafilor gi ale presiu- nilor totale din amontele gi avalul undei de goc pot fi exprimate in functie de numarul Mach, dup cum urmeaza: (3.14) (3.15) mo Po _ (2% qr ey (yet P+ 2 Pe yer ye (ee M* (3.16) Relatia dintre numerele Mach din amontele gi avalul undei de goc este yet 2 2 wet eae Gan a x Pentru o und’ de soc oblics, rapoartele presiunilor statice, densitafilor gi presiunilor totale sint date de relafii in care un- ohiul B , Intre unda de soc 9h directia curgerii din amonte (fig.3.2), - pe - depinde de unghiul Q prin care curgeres schimbd directia. Aceste ecuatii difera de acelea de la unda de goc normala numai in ceea ce priveste componenta numSrului Mach in direc}ia per- pendiculara’ pe unda de soc: Unde de soc Mu Vr Fig. 3.2 ee a Msn? B — Fee ) (17) + Q+0 M*sén®B a = “(yaa M Earp 42 3.18) x, si wt (gy MPenipt2| | feet) Mscre (3.19) xt yr NumSrul Mach in avalul unei unde de goc oblice este =( 2x Paint Tet) Mcos*B t+ St Maing In formulele (3.17) - (3.20) indicele 1 se refera la parametrii (3.20) din avalul undei de goc. - 1293 = Metoda de experimentare determina care din aceste formule se aplic’ in fiecare caz in parte. Metoda de m&surare va fi dependenta de echipamentul utilizat $i de tipul problemei. In toate mAsuratorile este important $3 se cunoascé parametrii curgerii neperturbate. Masu- ratorile cantitative, cum ar fi determinarea coeficientilor aerodina- mici ai unui model la scar& intr-o suflerie, necesita ca acegti para- metci s& fie cunoscu}i cu un grad mai mare de acuratete ca atunci cind se cerceteazi caracterul curgerii in jurul modelului. 3.1. M&surarea presiunii In experimentdrile de aerodinamica privind migcarea aerului in jurul madelelor sau in conducte, o importanta deosebits o au nofiu- nile de presiune staticd’ $i presiune totald. Presiunea static’ se de- fineste ca flind presiunea care actioneaz’ pe peretele unui corp ce se migc& odata cu curentul de aer, iar presiunea totald este presiunea izentropicd la stagnare a aerului. Diferenta dintre presiunea totals gi presiunea static’ este numit& presiune dinamica. 3.1.1. Masurarea presiunii statice Masurarea presiunii statice cu ajutorul unui corp care se migcS odata cu curentul este dificil’ si din acest motiv se recurge la masurarea sa cu ajutorul unui corp adecvat denumit sond’ de presi- une statica, care nu se migcd cu curentul. In peretele sondei sint precticate orificii receptoare, intr-o pozitie astfel aleass, incit in dreptul lor liniile de curent s& fie paralele cu liniile de curent sle curgerii neperturbate. Cea mai utili zat sond3 de presiune staticd este sonda cilindricd cu cap semisfe- ric de tip Prandtl (fig. 3.3), cu care se poate masura presiunea sta- tic’ a curentului in suflerii de viteze de pind la M = 0,8. Pentru efectuarea masuratorilor, sonda se ageaza in curent astfel incit axa ei s8 fie in directia vitezei neperturbate a curen- tului, presiunea static’ a curentului transmif}indu-se in interiorul tubului prin orificii sau fante gi apoi prin tija de sustinere la ma- nometru. Pentru regimul subsonic, distanta orificiilor fas Je virful parfii frontale este Ly = 3d - 8d, iar distan}a fafa de tija de sus- - leq - finere este lo = Bd - 20d, unde dg este diametrul sondei. Numérul de orificii receptoare este de 4-8, avind diametrul d, & $y. ODiametrul d al sondei este de circa 0,3 - 2 mm pentru mSsuré- tori in canale mici $i stratul limit3 gi de circa 10 mm pentru sufle- riile aerodinamice de dimensiuni mari. Unghiul maxim de inclinare al sondei fat’ de directia curentului este de + 10°. Fig. 3.3 In cazul in care numarul Mach M > 0,8, influenta compresibi- Litapii devine importanta, deoarece apar zone supersonice cu formafil de unde de goc locale, care modificd substantial presiunea statica lo- calé fat’ de cea din curentul neperturbat. Pe m3suré ce numfrul Mach cregte, apropiindu-se de valoarea M = 1, zonele supersonice se extind, orificiile receptoare putindu-se gasi in spatele undei de goc, caz in care transmit 0 presiune mai mare ca cea a curentului neperturpat, sau sint in fata undei de soc, caz in care transmit o presiune statica mai micd decit cea a curentu- lui neperturbat. La viteze supersonice unde M >1, unda de goc se detageazd gi intre und’ $i partea frontald a sondei se formeazS o zona subsonicd, dups care curentul trece iaragi intr-o zon’ supersonicd (fig. 3.4). Prin urmare, o solutie pentru receptarea presiunii statice, care sa se apropie de valoarea ei in curentulneperturbat, este deplasarea spre spatele sondei a orificiilor, solutie care conduce ins& la lungimi - 1 - prea mari ale sondei. Din acest motiv, la viteze mari subsonice M>0,8 gi in regim supersonic, se folosesc sonde de presiune staticd cu virf conic sau ogival ascufit. Fig. 3.4 Sonde de presiune static’ pentru viteze apropiate de viteza sunetului (M = 1) sint indicate in figura (3.5). Sondele pentru 0,8 2 se recomand’ utiliza rea sondelor cu virf conic avind lungimile 1, = 25 - 30d, 1, = 30, iar diametrul orificiilor de receptare a presiunii statice d) = 0,3mm. Diametrul d al sondelor de presiune staticd depinde de dimensi unile tunelului, atit la viteze mari subsonice cit gi la viteze super- sonice, acesta fiind cuprins intre 1,5 mm $i 5 mm. In regim superso~ nic unghiul de inclinare maxim fata de direcfia curentului este de +3", Tijele sondelor de presiune statica pentru viteze supersonice se monteaz& intr-un carenaj profilat lenticular sau rombic (fig. 3.6) Frecvent, pentru m&isurarea presiunii statice in camera experi- mental’ a sufleriilor aerodinamice, precum $i pe suprafata modele- lor (machetelor) se utilizeaz4 prizele de perete (fig. 3.7). Aceasta solufie este indicata numai atunci cind exists o bund repartifie a vi- .tezelor, cu alte cuvinte cind liniile de curent sint paralele cu pere- - 176 - tele. In caz contrat, priza va transmite o presiune staticd medie. / 0.5mm Fig. 3.7 @ priz’ de perete are, in general, } %2, in regim subsonic d fiind d = 0,5 - 1 mm, iar in regim supersonic d = 0,25 - 0,5 mm. 3.1.2. Masurareaa presiunii totale Masurarea presiunii totale intr-un curent de viteza subsonica sau supersonicd se bazeaz& pe frinarea particulelor fluide de-a lun- gul liniei de curent care trece prin punctul critic (virful) al curpu- lui alungit aflat in curent. Acest proces de frinare se petrece intr-un timp foarte scurt, astfel incit pierderile prin frecare $i transfer de caldura lipsesc, lucru care indrept&teste pe deplin afirmatia c& in regim subsonic acest proces este izentropic. Din aceasta cauzé, in regim subsonic pre siunea totala din camera experimentala este prectic egala cu presiunea de stagnare din camera de linigtire a suflerici. In regim supersonic, in fafa corpului se formeaza o unda de goc detagat’, fluidul fiind frinat de cdtre corp, la vitez’ subsonic’ gi, ca urmare, presiunea total’ dupa und&, in functie de pierderile de energie In unda. Pentru masurarea presiunii totale se folasesc sonde cilindrice cu cap semisferic sau bontit, cu orificiul receptor al presiunii totale indreptat contra curentului (fig. 3.8). 03d= 06d ici a Fig. 3.8 La msurarea presiunii totale atit in regim subsonic cit gi supersonic se folosesc de obicei sondele cu cap bontit (fig. 3.8b), care se realizeaz& ugor gi nu sint sensibile la unghiuri de deviere - 128 = ale curentului de pind la + 12°. Sondele de presiune totala cu cap semisferic sint influenfate de directia curentului $i dau erori apre~ ciabile de masurare. Daca orificiul receptor se face conic (fig. 3.9.a) cu deschi- deri ale unghiului § = 10 - 30°, sonda poate masura presiunes totala cu suficient& precizie la unghiuri de deviere ale curentului de + 30° chiar in regim supersonic. Pentru devieri mari ale directiei curentului care pot ajunge la + 65° in regim subsonic se folosesc sonde cu ecran (fig. 396), unde a = (1-1,5)0. Fig. 3.9 Pentru determinarea distrivufiei de presiuni statice sau to- tale in camera experimentald a unei suflerii se utilizeazd sonde ce cele descrise mai sus, care se deplaseaz’ din punct in punct pe anumite directii folosind un dispozitiv de deplasare. Aceasté operatie cere insé mult timp gi din acest motiv se recurge de multe ori la folosi- rea sondelor pieptene, care constau din dispunerea mai multor sonde la o anumits distant& pe o bard profilats sau pe dou’ bare profilate agezate in cruce. Aceste sonde pleptene permit determinarea simultand a presiunii statice sau totale in mai multe puncte. - 199 = 3.2. Determinarea directiei curentului Cea mai frecvent& metodd pentru determinarea directiei curentu lui se bazeaz& pe msurarea diferentei de presiuni dintre doud orifi- cii receptoare, care dup& felul cum sint practicate, caracterizeazs $i felul sondei folosite. Deosebim astfel! - sonde tubulere, la care orificiile receptoare sint orificiile interioare a dou’ fevis - sonde cilindrice, la care orificiile receptoare sint practicate in cazul sferic sau conic a} unui tub cilindric; - sonde pan’, 1s care orificiile receptoare sint precticate pe fetele inclinate ale unci pene. Indiferent de constructie, sondele pentru determinarea direc- fiei curentului trebuie 34 fie foarte sensibile la inclinarea curen- tului. 3.2.1. Sonde tubulare Aga cum am remarcat anterior, un tub cilindric taiat drept constitue 0 sond’ pentru masurarea presiunii totale, acest tip de son- d& [lind insensibilS la inclinari ale curentului de pind la 12°. In jurul valorilor de 40 - 50° ale unghiului de inclinere a curentului sondele devin foarte sensivile, acest lucru sting la baza constructiei sondelor tubulare pentru m4surarea directiei curentului. Pentru masurarea direc}iei curentului intr-un singur plan se folosese sonde tubulare avind fevile inclinate la 45° fata de direc- fia curentului (fig. 3.10) Fiecare tub al sondei comunicS cu manometrul, astfel incit, atunci cind axa de simetrie a tevilor corespunde cu directia curen- tului menometcul, are denivelarea zero. Tija de sustinere a sondei are un cadru gxdden“tafozi pia zero a manometrului, directiain grade a curentului. Pentru masurarea concomitent’ a directiei curentului in doud plane, se folosegte o sondd cu patru fevi, uneori avind central gi o senda’ de presiune totala. Fig. 3.10 2.2. Sonde cilindrice si sonde-pand In regim subsonic, pentru determinarea directiel curentului, se utilizeaz’ sondele cilindrice cu cap semisferic, avind practicate in partea frontald orificii receptoare pentru masurarea directiei in doud plane gi un orificiu central pentru mSsurarea presiunii totale (fig. 3.11a). 1397, +) Fig. 3-11 Pentru masurares directiei curentului in regim supersonic se relosesc sonde-pand sau conuri subbici. 0 sonda-pand de acest gen este ardtata in figura 3.11b. Soles 3.3. Masurarea vitezei curentului Metoda cea mai exactS pentru determinarea vitezelor mai mari ca 10 m/s gi totodata cea mai uger de aplicat practic se bazeazs pe masucarea presiunilor. Considerind c’ in curentul in care se m§soara viteza au loc transformari izantropice, din relatia (3.5) rezulta: 4 G.21) 2y2 gi @e¥P oppinem: F fe-P_ 2 (Ate) =t - 2 2 Eve 7H | gi observind c& vo = 1 (3.22) care, pentru numere Mach M< se poate dezvolta in serie: wee (3.23) fo-paLy?|4+ po In cazul fluidelor incompresibile la numere Mach mici, din formula de mai sus obtinem cunoscuta ecuatie a lui Bernoulli pentru viteze mici: po-pa $V 2 (3.24) din cace rezulta: vai & (pert) = (Far (3.25) Uiferenta de presiuneAp se poate nasura cu ajutorul unei sonde combi- nate de presiune static’ gi totala cunoscuta sub numele de tub Pitot (fig. 3.12). Intee diferenta de presiune totala gi staticdQp, masurata cu o astfel de sondd gi diferenta reala exists relatia: A fn = Pom Pam = , (Pe tao? (3.26) - 132 = Y,este coeficientul sondei, care trebule sa fie cit mai apro- in ca piat de unitate. O12d awit \ >! iM t = 1 i | T | | ' aL 10d Viteza real’ va fi data de formule [z v= F OPm %s (3.27) Pentru a avea un coeficient va constant $i lds, in locul orificiilor de presiune fante. intr-o gam3 larg’ de numere Reyn tipul celei din figura 3.12, se folose @ subsonice static’, la sondele de Analizind relatia (3.25) vom constata ci la vi mari, diferenta dintre presiunea totala gi presiunea staticd depages te marimea presiunil dinamice cu termenul corectiv Mz, 2 (2- B-2y 4 =i ne aN oh wG- BY) p64 ---- (3.28) $1 in acest caz pentru vitez3, respectiv numarul Mach se poate V= Vie AP ¢y ec (3.29) 2Afm Bsc (9.30) M= ype(®) - 133 - Afm tiind diferenta de presiune misuratd, iar “Gz, este coeficien- tul sondei in regim compresibil gi care pentru M 0,8 - 1 difera substantial de unitate. Pentru a mentine cit mai aproape de unitate pe & , capul sondei se face ascufit (fig.3.13) “ (015020) d Fig. 3.13 Pentru masurarea vitezei in camera experimental’ a suflerii- lor aerodinamice de viteze mici i mari supersonice gi chiar pentru determinarea num&rului Mach in sufleriile supersonice, se pot folosi prize de perete pentru m&surarea presiunii statice p In camera expe- timental’, iar 0 sond3 de presiune totalé recepteazs presiunea totela py Gin camera de Linigtire. Conform ecuatiel (3.27), unde “9,2 1, de- oarece pentru procese izentropice presiunea total din camera de linis tire este egal’ cu cea din zona experimentald, se obfine viteza, dife- renta de presiune Ap, rezultind din aceste masurdtori, fie direct indicatS de manometru, sau ca diferenta a indicafiilor separate de la traductorii de presiune respectivi. In regim supersonic migcarea se poate considera izentropica in afara stratului limitS gi a regiunilor cu unde de goc gi numarul Mach se poate determina, mSsurind separat p, gi p, utilizind celatia: ea . a ie 4+ tA uP) (3.31) - isa - Determinarea numarului Mach in camera experimental’ a sufleri- ilor supersonice se poate face gi prin m4surarea separata 2 presiuni- lor totele in camera de linigtice gi in camera experimentala. Dac py este presiunea totala in camera de linigtire gi p, este presiunes to- tali in spatele undei de soc nocmale ce se formeaz’ inaintea sondei, atunci num&rul Mach este dat de celatia: x x (3.32) 4 yA z be Oo nye yor Go MF+ 2 fe yee er +9 me De asemenea, masurind separat presiunea static& p gi presiunea totals pi in zona experimental’, num&rul Mach rezulta din relatia: 28 Ae et aS \ yo BN oe (ea) M™ a (3.33) grt Cyt re | 2% pee et a ‘(aL mz yas Yet Desigur, o alt& metod’3 de determinare a numSrului Mach este gi cu aju- turul sondelor pan’ gi utilizarea teoriei undelor de goc oblice. Qeterminind numsrul Mach M prin una din metodele inicate mai sus $i misurind temperatura de stagnare in camera de linigtire a su- fleriei supersonice, viteza rezultS din relatia: & eTe (3.34) Ve MVS wim Pentru migcari izentropice temperatura de stagnare T, in camera de li- nigtire se poate considera egal’ cu cea din camera experimentala . 3.4. Masucarea temperaturil Pentru a m&sura temperatura T a curentului (temperatura sa se depla- Lick), in principlu, este necesar ca o sonda termomet odat& cu curentul, lucru care in practicS este greu de reslizat. zul masurarii presiunii, se folosesc sonde fixe care recep- nperatura curentului. Pentru viteze de pin’ la 170 m/s se folosesc sondele Eckeret dinte-o antena cilindricd cu partea din faya (fig. 3.14) care consta ta, avind o ples’ blec din cupru solidara cu peretele ext profila turd cu un termocuplu care or al sondei gi totodata in oara celei de fri- temperatura 1a perete T,, temperatura pufin int nare (de stagnare). Bloc cupru Termocuplu rig. 9.16 vaca | este temperatura inte-un punct al tiuiduiua situat la frontiera stratuiur-1im nel airecenya ve temperatura 2 ee 7 Vv R -T= Tie, Alm = "p-T= eq (3.39) unda t, este caldura specatiea sue presiune constante, iar Je este nu- macul lui Prandtl. - 136 - Agadar, m&surind cu ajutorul sondei temperatura la perete T, gi cunoscind viteza, putem deduce temperatura T utilizind relatia (3.35). Pentru m&surarea cu precizie a temperaturii de stagnare se utilizeaz’ sonda cu difuzor (fig. 3.15) Orifiori de ventilotie Termocuplu Fig. 3.15 Sonda cu difuzor consté dintr-un tub cilindric orientat contra curentului, in interiorul cUruia se afls un difuzor, cure are lo capa- tul terminal un termocuplu in dreptul caruia sint prevazute, in pere- tele sondei, orificii de ventilatie. In difuzor, viteze curentului ce pStrunde in el este atit de micd, incit poate fi neglijaté gi temperatura In aceste condifii poate fi considerata ca apropiats de cea de stagnare T, (ventilerea care se face prin orificiile din peretele sondei evita incélzirea perefilor prin frecare) Sonda cu difuzor descrisd anterior se utilizeaz4 pentru ceter- minarea temperaturii de stagnare atit In regim subsonic cit gi super- sonic. 3.5. Masurarea densitapii eerului Densitatea aerului In condifii normale cing temperatura este - 17 - t, = 19%c gi presiunes varometeica fA = 760 mnlig, este 1,225 kg/n? In alte condifii se poate considera: p p(273 + 15) 760273 + t°) G36) unde p este presiunea barometricd in mmig, iar t° temperature in °C. In sufleriike de viteze mari, densitatea In camera experimen- taldé, considerind curgerea izentropicd, se determina cu relatia: 4 Ses et el (3.27) cups ce s-a determinat numarul Mach in camera experimental’ gi deosi- tatea la stagnare P in camera de Linigtie, prin misurarca presiunii gi temperaturii. 3.6, Masurarea umiditapii aerului a problem’ putin important& pentru sufleriile serodinamice de viteze subsonice, dar deosebit de importants pentru sufleriile transo- nice, supersonice gi hipersonice, este aceea a determinarii umiditayii Ca urmare a detentei in ajutajele acestor suflerii, in condifiile exis tenfel umiditafii in aerul care le strdoate, pot apare undele de cun- densare, cace denatureazd suvstanfial rezultatele m4surdtorilor. Umiditatea reprezinta cantitatea de vapori de :apd existenté in aer 1a 0 anumitd temperatura’. In mod uzual se folosesc dowd nofiuni referitoare la umiditatea erului $i anume: - umiditatea relativa, care este raportul dintre presiunea vapo- rilor din amestecul aer-ap4 (p,) gi presiunea de soturatie a vaporilo la temperatura respectivs pg, exprimata in procente Expresia umiditdfii relative este: p- Presiunea partials a vaporilor de-apa x 100 Presiunea de saturatie a vaporilor la ace- p. eagi temperatucd (3.28) - 18 - Umiditatea relativa este consideraté, de obicei, in corela cu aerul atmosferic dar aceast’ dvenumire se poate aplica pentru cunfi- nutul de vapori in orice condifii. Presiunea de saturayie a vaporilor la 0 anumita temperatura este dat’ in tabelul 3.1, pentru aer le pre- siunea de ldaN/om*. - Umiditatea specific’, care este greutatea vaporilor oe apa din amestecul aer-aps, exprimata in kg, raportatd la greutates aeru- lui uscat, exprimats in kg. Umiditatea specific’ se mai definegte gi ca grad de umiditate sau confinut de umiditate. Aplicind legea lui Clapeyron pentru aer gi pentru vaporii de apa gi finind seama de valorile constantelor pentru aer (Ra = 0,287 KJ/Kg.K) §i pentru aburi (Rv = 0,462 KI/Kg.K) pentcu umiditatea spe- cificd se abfine relatia: Ps x 0622.9 = 0,622 Fe (3.29) X - umiditate specifi - umiditete relative Py 7 presiune (partials) a vaporilor de apa p> presiunea acrului uscat Pe ~ presiunea de saturatie. umidi~ In cazul cind aerul umed este supus unei transformari, cind temperatura aerului creg- iar cind temperatura ae- tatea lui celativ se schimbd gi anume te (compresiune) umiditatea relative scade, rului scade (expansiune) umiditatea celativa cregte. Intre m4rimile stari1 inifiale gi finale exista relatia a= % Be Be fsx #4 (3.30) Lao anumita temperaturd, umiditatea specifica maxima cores- punde saturatiei aerului. Dacd aerul este raécit sub punctul de roud, se formeaz’ picdturi de apa gi apoi continuind rdcirea se formeazs gha $3. Acest fenomen se poate utiliza atunci cind se face uscarea aeru- lui gi anume: aerul este rdcit pin’ la punctul de roud, apa rezulteta din condens este evacuati $i apoi se reincaélzegte aerul. Jabelul 3.1 Temperatura Pres. de Dens Dens. a Confinutul Confinutul de aerului saturatie saturatie aerului de apa al cSldurs a aec. a vap.de umed aerului umed saturat apa saturat saturat ili+x) % OK N/m® g/m? kg/m? a/ko Ka/Kg 1 2 3 4 $ 6 7 -40 233 12,4 0,115 O,424 0,077 -40.05 -35 328 ne U,203 1,462 0,139 -34,85 -30 243 37,3 0,332 1,432 0,232 29,60 25 248 62,8 0,548 1,403 0,391 ~24,18 -20 253 102,9 U,88L PERE 0,641 -18,93 -15 258 165,1 1, 386 1,348 1,029 -12,54 -10 263 259,4 2,136 1,522 1,618 - 6,04 _ - 5 268 401,0 3,241 1,297 2,504 + 1,21 oO 273 610,7 4,045 1,272 3,822 9,56 5 278 871,9 6,793 1,248 5,471 18,75 10 283 1227,1 9,391 1,224 7,727 29,52 15 268 1704,1 12,815 1,201 10,783 42,35 20 93 2337,0 17,27 1,178 14,88 57,88 25 298 3166,0 24 sh 1,150 21,63 81,28 50 303° 4242,0 30,32 1,431 27,55 100,62 35 30K 5622,0 39,53 1,106 37,05 130,53 40 $13 7373,0 51,u4 ,U81 49,52 167,8 45 318 9562,0 65,26 1,055 65,91 215,6 50 323° 12559,0 85,72 1,028 87,52 277,3 35 328 15740,0 103,94 998 116,19 357,86 60 333° 19910,0 129,96 967 154,71 46A,6 65 338 25u10,0 160,30 U,933 207,40 609,3 70 343 31160,0 196, 0,896 2B1,5 all,3 - lo - Punct de rou Punctul de rous al unui gaz este temperatura la care vaporii confinuti inte-un spatiu (la o presiune data) incep si condensez Punctul de rou’ al unui amestec de yaze este temperatura la care com- ponentul cu punctul de vaporizare cel mai mare incepe s& condenseze. Pentru aerul utilizat in sufleriile de mare vitez’ punctul de rou’ este un parametcu foarte important. Oeoarece prin suflerie aerul este supus unei supecraciri datorits expansiunii, dacd umiditatea con- finuté este mare in tunel va apar oo cea$d densi gi unde de condensare Condensul care rezults duce la modificarea numarului Mach loca gi a altor caracteristici de scurgere, testele etectuate putind fi eronate. La viteze supersonice num&rul Mach descregte $i presiunea sta- tics cregte cu condensarea, in timp ce la viteze subsonice fenomenul este invers Aparifia condensului depinde de urmatocii parametri: cantita- tea de umiditate din curentul de oer, temperatura static’ gi presiune static’ a curentului de aer gi timpul cit curentul de aer temperatura scazuta. se afld la Cantitetea de umiditate din aerul atmosferic este aratata in fig. 3.16 gi de obicei variazd intre 0,002 la 0,04 kilograme/Kg de aer uscat. kg apt(/kg oer uscot 10 20 30 40 fC ig. 3.16 - wl - Temperatura care se atinge in ajutajul supersonic este foarte scazuts. Astfel, pentru numar Mach 1,0 este de -14°C, pentru Mach 1,5 este de -59°C, ier pentcu numr Mach 5,0 ajunge la -222°C. Dect, tem- peratura staticd a aerului intr-un tunel supersonic scade destul de mult, sub temperatura de condensare a vaporilor de apa din atmosfeca. Presiunea statica din suflerie scdde destul de rapid cu creg- terea numrului Mach. Variatia punctului de roua cu presiunea este ardtata in fig. 3.17. Din figura se poate observa c& punctul de roud gte cu descregterea presiunii, ceea ce corespund cregtres wlui Mach. c > 2 8 ~ 0 ~ 2 5 g 2 LQ % S10 3 a g 23 : s& Sg -20 *g 28 8 & § ¥ x 3 ~ 2 3 S$ e | | 70 20 0 40 50 60 7 Psia Experimental s-a verificat c& probabilitates condensarii in tunelele supersonice cu suprardcire (racirea aerului sud punctul de roua) mai micd de 12,8°C (55°F) este neglijabila. Pentcu rezolvarea problemei condensirii in tunelele perso- nice s-au emis doud propuneri. Prima este aceea a incalzirii aerului aga Incit prin expansiune la numarul Mach dorit, poeearai tas staticd va ajunge peste temperatura corespunzStoare la 12, afc (55°F) suprard- cire. Aceast’ metouS nu este satisfScitoare deoarece necesits tempe ra- 142 turi inalte care cresc foarte repede cu cregterea numarului Mach. A doua este aceea a uscdrii aerului gi aceasta este metada care se utilizeaz& mai mult. Utilajele pentru uscarea aerului la punc- te de rouS in jurul a -45°C sint ugor realizabile tehnic gi nu prea costisitoare. Aerul este introdus in tubul de sticl’ prin partea superioara (de la capStul “cald" spre capatul “rece"). Cind aerul atinge poryiu- nea de bars la temperatura punctului de roud, umiditatea va condensa METODE DE MASURARE A PUNCTULUI DE ROUA Proba de aer asupra cdreia se efectueaz’ misurdtoare este re- comandabil s& se ia printr-o conduct& din camera de linigtire a tune- lului in timpul efectuarii testelor sau din rezervoarele de stocar amd = Aceasts proba’ de aer treduie si fie reglata, inainte de efectu rStorii punctului de rovd, la wu presiune gi o temperaturé apropiate de cele ale camerei. Bord _7~ metol _tatrore der Termocuple Tub | sticld -lesire Fig. 3.18 a. Reglarea presiunii gi temperaturli probei Ge acer se realizeazt de exemplu, prin utilizarea unui reductor gi a unei conducte suficicn! de lungi, ostfel -ineft aerul s% fie adus la temperatura camerel. Unul din dispozitivele practice de masurare a punctului de rout este prezentat in figura 3.18.Acest dispozitiv este compus dintr-o vara de metal bine glefuitd, pe care sint montate termocuplele pentru misurarea temperaturii. Aceasta bara este inchisa intr un tub de sticl: gi are un capit introdus intr-un mediu refrigerent. Ls echilibru, bara va avea un gradient de temperatur’d varia- bil de la temperatura mediului refrigerent pin’ la temperatura camerei Aerul este introdus in tubul de sticla prin partea superivara (de la capatul "cald" spre capatul “rece"). Cind aerul ating portiu- 1sa nea de bara la temperatura punctului de roud, umiditatea vac Vizual se observa aceast3 zon’, iar temperatura se determina stei zone sau comutind aparatul indicator pe termocuplul adiacent ac pe termocuplele ce incadresza aceast& zon3 gi apol facindy seo inter- polare. Prin aceasta metod’ se pot misura puncte de rou’ foarte sca- zute cu condifia folosirii unui agent refrigerator adecvat. Asttel, zapada carbonicd asiguca o temperatura de -90°C, iar szotul Lichid -200°C O alta metod’s este accea a destinderii drugte a unei canti- titi de aer de prob’ de ls o presiune ridicata cunoscuta gi tempeca- turd cunoscut’ la presiunea atmosferica intr-o incint& de observare. Prin aceasta destindere se produce gi o scddere a temperaturii aeru- etului de roud aces r daci aceasta temperatura’ scade sub v lui, va apace in incinta de observare o urma slaba de conde are Un sistem de masurace continud a umiditafii aecului yi intervenfia pperatorului este acela care se bazeaz3 pe principiul ve compunerii chimice (electroliz’) a vaporilor de ap& in contact cu un electrod. Aerul este trecut peste un element sensibil impregnat cu electrolit, de reguld clorurd de litiu. Curentul care trece prin elec- teolit, direct proportional cu vapurii de ap3 continuti de aer, es m§surat gi transmis la un aparat indicator gradat in unitayl de s 4 a umiditS$ii aerului. Avantajul acestei metude este acela si se poats masura punctul de roud al agrului la presiunea de lucru sau la orice iunea altS presiune dorita urmind apoi $4 se fac’ raportarea la pre poate folosi diagrama din fig. 3.18b. atmosferiea’. In acest scop 5 urarea punctului de rou’ al gazelor la temperaturi Pentru mi Inalte este necesard folosirea unui sistem de racire. Ue asemenea, pentru misurerea punctului de coud mai mic de zero grade este necesara cicirea probei de aec la o temperatura care s& permits intracea senzo- ~ 44 - rului de mSsurare in domeniul de funcfionare (vezi fig.3.19). Punctu! oe roud lo presiune ridicoté’ Fig. 3.186 De exemplu, pentru a putea misura un punct de coud de -32°C, trebuie o insintd frigurificd unde serul este racit la tempecuturi intre -10° gi -20 Schematic, 0 astfel de incint’ este indicata in figura 3.20. cupeir Sistemul de masura este constituit din urmatoarele elemente: - senzorul de umiditate; = traductorul de temperatura; - sursa de energie; - aparatul indicator Senzurul de umiditate este format dintr-o tijd acoperita cu o impletiturd de fibrS de sticl4, peste care sint bohinate doua fire de aur care constitue incdizitorul. Funcfionarea acestui senzor de umiditate se bazeaza pe prin- trolit (de ce- cipiul amintit mai sus, acela al impeegnarii cu un ete guts, clorurs de litiu). Pentru orice presiune a vaporilor de apa in 145 60 40 50 oe 30 bed, bade ‘punybadduray! 20 10 -20 -10 Temperatura punetului -30 -40 e > 8 8 ®& 8S B&B + roud Fig. 3.19 - ldo - contect cu aceast’ salutie de sare exista un echilibru de temperatura pentru care aceast’ solufie nu absoarbe gi nici nu elibereazd ume- geala in atmosfer’. Acest echilibru de temperatura este denumit “Li- nia caracteristics" gi este ceprezentata in fig. 3.1%. lesire Aer lasite obpcens Manomeiro _ Termoree/sienta I~ Senzor de umio I~ vaporizofor — Conduct’ racitor Agregot Frigorific —~ Aatigel -Incinta frigarifiey ~Polistiren expondet Fig. 3.20 Dacd temperatura senzorului de umiditate este sub temperatura de echilibru, sarea absvarbe umezeala din atmosfe conductivilitates solutiei dintre firele de aur cregte, curentul din circuit cregte, ridicind elementul la temperatura de echilibru. Aceasta temperatucd este apoi transmisa la aparatul indicator. Traductorul de temperaturd asigura un semnal de 4-20 mA cc, proportional cu temperetura senzorului cezistenfa-temperatuca. Sursa_de energie consta dintr-un transformator, o rezistunys de compensare a curentului de pornire (bec de 75 3) gi un releu. Lao pornire, becul va fi aprins, pind le uscarea ceiulei de umiditate. In acest timp, intensitatea curentului nu va depagi 4A. Becul se va rea- prinde atunci cind o schimbare bruscd a umiditatii necesita o creg- tere a curentului pentru restabilirea temperaturii de echilipru 3 ce- lulei de umiditate. Aparatul indicator este un miliampermetru de c radat in grade Celsius, avind seala, du exemplu, intre -45°C gi +00°s pentru a semnal de 4-20 mA. - lay = Timpul de raspuns al senzorului de umiditate Timpul de raspuns al senzorului de umiditate este determina antitatea de vapori de apd ce pot fi absorbifi ve sarea de clorura c je. itiu. Astfel, la sctderea punctului de rou’, timpul de raspuns va Le. Penteu un punct de rou’ de aproximativ -12°C timpul de raspuns este sub 3 ininute, pentru -18°C punct de rous este aproximativ 10 mi- nute, iar pentru -4U2C depayegte 30 minute. In sistemele de misurare a punctului de rou’ bazate pe peinci- piul impregnarii cu un electrolit se folosegte de obicei ca electrolit clorura de litiu. Aceasta are dou’ caracteristici care o fac potrivitd pentru misurarea punctului de roud: prima, este foarte higroscopica (are o mare afinitate pentru vaporii de ap%) gi a doua are capacita- tea de a-gi menfine o umiditate celativ3’ constant4 de 11% cind se afla intr-o atmosterd umeda gi este incdlzitd cu un curent electric trecut cin ea. La valoarea de 11% umiditatea relativS sau mai jos, clurura pe ry de litiu absoarbe vapori de apa gi devine conductiva. Curentul in 98 treacd prin clorura de litiu intre electrozi gi incalzegte oubina. G varte din umiditate este in acest fel evaporatd pina este atinsa o temperatued de echtlivru pe vobind. La aceast3 temperaturs uniditetea relativa din agrul de lingd bobin’ este de 1 Temperatura oobinei este in leg&turd cu temperatura punctului de rous a serului introdus Indiferent de metoda de m4surare a punctului de rous folosita istem de purjare cu ser cald sau azot este necesar3 prevederea unui sul de umiditate din apacat dupa masuca- gazos pentru a se elimina rea unui punct de rou’ mai ridicat