Sunteți pe pagina 1din 26

SDCIETATEA GENTRALX DE APICULTURR DIN ROMANIA

Sediul Societatii: Bucureqti VI, Str. Dr. Staicovici 63


(fost M. KogSlniceanu) Palatul Institutului National Zootechnic
Corespondents se va adresa numai Bucure~tiI. Ciisuta Pogtalg 525.
-Comitetul: Preqedinte activ: Grigore Ciiossan
Vice-Preqedinte: General AI. Mladinencu.
Vice-Pre~edinte d e onoare: Dr. Florin Begnescu.
.IC
Vice-Pregedinte de oroare: N. Nicolaescu
Secretar General: Prof. Ion Bgdescu. Casier: Constantin C. Tintea.
Bibliotecar: Pkof. C. Miculescu.
Redactor Rom&nia Apicolri: Constantin. S. Antonescu.
~ k m b r i :Const. L. Hristea, Prof. Ion Gh. Marcg, Dr. D. Russu.
Censori activi: C. Costescu, Gh. Pandrea $1 Neron Pilat.
Censori supleanti: Ilie IvZinescu, S. Ruginosu $i C. Vasiliu.
I.

Organ de propagandi5 a1 SocietSitii Centrale de Apiculturii


din Romlnia
Bucurcgti I. CHs~rtaPoglalg No. 525.
Redactor $ef: Coostantin S. Antonescu.
Colaboratori:
Vice P r e ~ e d i n t ede Onoare: Dr. PI. Begnescu.
Vice P r e ~ e d i n t ede Onoarc: N. Nicolaescu.
yi D-nii. Grigore Giossan, Constantin L. Hristea. Ing. A. Bulygl~in
$i D-ra Inginer Mariana Georgescu.

.-

--

ABONAMENTUL: Pentru Institutiuni, Societgti, lei 200 anual;


Pentru rnembrii: cotizatia $i abonamentul EENEVfBFi,x dela 100 lei
in sus. Taxa de inscriere 'lei 20.
ABONAMENTE DE ONOARE 1000 T,EI
Abonamentul Pncepe totdeauna dela 1.,..Enuai-i
-~
.
-C-f
-Articolele de publicat Fn Rcvista ,,Rorninii~~ > k o l ~ "ca $i orice
SUME, ABONAMENTE, COTIZATII, reclame etc. se vor trimite
pe adresa Bocietgtii Centrale de ApiculturEL din Romania, Bacuregti, Cnsuta PogtalEL No. 525.
-Pentru reclame $i 'anunturi se vor cere relatii numai d-lui
Const. S. Antonescu la C5sutd Po$tal5 525, Bucuregti
-.- .
--

-?$'

~~

CITITI IN ACEST NUMAR :


Cuvtint inainte; Spicuiri dela vedinta comitetului din 30 Oct.
1933; Cronici de C. L. Hristea; Activitatea sectiei apicole depe
Ljngri Camera de Agric. Cetatea AlbB; Cum se introduce o regin5
(talian5 intr'un stup cu albine comune de Cpt. R5dukscu-Mihail;
PBduchli albinelor de C. L. Hristea; Experiente folositoare d e C.
Tintea; 0 intrebare d e Alex. Moreanu; Tot despre veninul' de alMnc de Constantin Antonescu; 0 punere la punct d e Grigore
Giosssn; C r i s t a U r e a cerri de albine si inriurirea cristaltdrii asupra trsiniciei fagurilor de P. Woog $i N. Yannakis; Stupii primitivi gi cei sistematici; Convocare etc. etc.

Societalea Eentrala de Eipicaltura din Romania


Spiciriri dela gcdinta comitctc~luidin SO Oclombric 1938

-.
.

- ,

..

Prezenti 16 membri.
La o r a 10,30 dim. U-1 Gr. Giossan prsgedlnlele SocieLStii dcschizDnd $.s~-l;n\;i
aduce la c u n o ~ t i n l aadunhrii rezuilatul demcrsului f i c u l de
Sociclnte pe I;ing5 Onor. Camera d e Agricultur5 a jud. Ilfov, penlru solicitarea unui c6mp ap:col in i m e d ~ a t a;iprop;cre a Capitalei neccsar stup ~ i l e iexperimentale d c pc IAng5 Societalea Cenlrttl5 d e ApicuIlurR din
Koininia. Delrgatia, continus D-sa, cornpus: din D-l Dr. Florin Be:,'ncscu.
Constantin Antonescu $i I. Ivinescu, s'a prc:zentnt intdi D-lui G;ilu, 11;rcctor In suszisa Camera d e AgriculturB, care clup; c e a ~isculi:lt c r p u nerca de motive ~i prograrnul d e yropagand5 apicolR a1 Suciel.iitii in
leg5tur.5 cu acest cBmp d e experienfe, ;i promis tot sprijilli~lce SL' cuvine
la aceasts hotzrire d e m a r c folos, avrind in vcdcre c5 accsl nucieu Ck
prop:igand,? se v a desvolla d e comun acorct $i al5lvri d r cclelallc r n ; ~ s ~ ~ r i
oficiale pentl-u riclicarea ~i vaiorificorfa agricullurii in ~cnc~!;c,
\inkdu-se seam5 cii activitatea Onor Camcrii d e Agricull~1r5;I jud. Ilfov, Ireb u e n u numai s5 fie e s e m p l a r 5 ci rhiar prima pe \ : I I . ~ . Dup5 prima
geclintfi, d i n indemnul D-lui Director Galu, Camera a f.icut runoscut
oficial Sociel&\ii noastre, c3 pune imedigt la dispozi\ia Soci(.t.Ztii pent r u instalarea stupinei experimentale fcrina pomicol5 ,,I3!~LO'rF;$".l'I'' siiuaf.5 l a 20 Km. d e Burure~Cip e voseaua B ~ ~ c l ~ r c ~ t i - P l u e y t i .
Dbndu-i-se cuvAntul D-lui Constantin Anlunescu, cond~1cAtor~11
stupinei csperimenlale a Societ,itii, d-sa face o lung5 $i doc~11nentat5comunicare asupra roadelor rezultate in u r m a initiativei ~i s p r i j i n u l u ~o f i .
cia1 intreprins d e Camera d e Agricultur5 Cetatca Alb2 in vedcrcn intenriric3rii apiculturii moderne pe raza sa. D-sa propune s5 se dispun5
ca sS sc formeze o delegatie, care s3 s e preziatc L)-lui Minislru a1 Agriculturii . ~ Domcniilor,
i
dup5 statutele Socic.ls\ii Tre~eciintclcei d c onoarc,
i n i.impurile acestea d e noi age7.$ri, $i m a r e grijii a conduc~3torilortiirii
pentru valorificarea produselor nationale, pentru ca Socielatea CLI sprijinul statului, s5 vi~lri i n ajutorul stuparilor, Fn vecierea valorificiirii
pr8dusclor apicole, incwaj3ndu-se r u premii stupsrii rnerituol;i la expozitii organizate i n accst scop.
D-1 P r e ~ e d i n t eGrigore Giossan, ccrAnd avizul mci-nbrilor p r e z e n t ~
roag5 pe 13-1 C. Antonescu s 3 intocmeasca u n memoriu $i un plan d c
actlvitatc in acest scop. cari s 5 fie prezntat D-lui Ministru d e delcgatia
c e s e v a forma special pentru aceast5 chcstiune.
Dup5 ce D-1 Constantin Antonescu declar2ndu-se incantat d e in,Grclnarea rji increderea dat2, propune ca pe viilor abonamentele la revista
,,RomSnia Apicolii" s6 se incasezc prin Serviciul de Abonamente P. T. T,
scutind astfel pr eei mai multi dintre ahonati, cari int.r'un s a t u n d e nu
se g 6 ~ e ~ mandate,
te
i a r oragul n u este a$a d e aproape, f a r 5 a avea r e s
voint5 intArzie cu plata abonamentului.
D-1 Grigore Giosaan, evidentiazs vizita D-lui Rulimvsclci (Polonia) la Societate $1 mai ales primirea re i s'a fiieut d e c5tre D-w, D-1 Dr.
.:Begnescu $i C:. Antonescu.
Sedinta s e inchide la ora 13, cea viitoare urrnlnd a & ' t i n e fn l u n a
Ianuarie 1939.
SECRET.

_ E!

j..:

:
,

..

..,.
..

>q

..
..
: c.
.

;.

C R O N I C I

_r

J .

1) Pentru a impiedeca granularea sfropului de zahar ce se dB

linguritg de acid Tartric la flecare


drept hranii albinelor, se adaugZL
litru de sirop. Se dizolvil mai intgiu acidul in putins ap& cald&, s t t o a d
h~ sirop qi se amestecs bine. Se poate pune g j 1 linguritil de otet cn
ocelaq rezultat.
2) Topirea mierei granulath in borcane se face astfel: se pun borcanele cu miere intr'un vas cu ap& care se cufundk Pn altul ce st& direct
pe foc (bain-marie). Intre borcan qi fundul vasului se Fune cLteva sclndurele pentruca borcanele s 5 nu fie in direct contact: se inc&lzegte spa
cu Incetul pentructi altfel borcanele se sparg.

3) Cine lucreszg cu presa de man5 pentru facut fagurii artificiali


poate Zolmi o solutie de &pi%mieratg pentruca fofle s& nu se IipeascB de
fundul uri capacul presei; se toarnk spa mieratg pe fundul presei care
fnehizlndu-se ud% qi capacul acesteia; surplusul de lichid se scurge intr'un vas; se toarna ceara qi se prescaz&; se pot face la gir 2-3 foi de
cear5. dupil care presa din nou se umezeqte.
4) Ceara fal$ificatS. cu riiyinl sgpun, ceara uzati etc., se poate
cursti f8ciLndu-se urmgtoarea incercare: se va incillzi piin& la clocotire
1 gram dc cearl in 10 gr. de apii adiiuglnd 3 grame de bicarbonat de
sodiu, lbCnd apoi sg se limpezeascii; dac& ceara e eurat&, ea va pluti
deasupra lichidului care rgmlne limpede fZr5 nlci o cupare; dacP ceara
e falqificatl se va observa o tulburealti mai mult sau rnai putin vlscoasg.

Mutarea unci prissci la o distant& mai micil de 100 rn, e bine


nu se Lac& pc ~ 2 n dci odati, qi siupii sg ocupe exact aceiaqi pozitie,
distant5 intre ei, orientare, etc., care au avut-o qi in precedents qezare.
(L'abeille el I'erable).
s&

Mierea $i sZnZtatea: jnrnalele au vestit de curlnd c5 vice-cancelarul UnivcrsilBtii din Bf narEs PandiL Madan Mahan RIalariya- in vlrstg
dc 77 ani, a fost supus unui tratament de intinerire care a izbutit pe
deplin. A fost tinut timp de 40 de zile in intuneric, hr5nindu-se numai
cu lapte $i miere. Doctorul care detine secretul acestui lratament e de
172 de ani $i singur a urmat de 2 ori plnti acum experienta sa care d&
rezultate minunate. Liniqtea ce o d5 ohscuritatea unei camere, elementele vitale cc le confine mierea $i laptele impreunl cu medicamentul
secret, redau vigcare organismului uzat de btitrLnete, o siingtate perfect&
o tinerete destiviir~itl,o vedere gi o memorie sclipitoare.
- .
Consumatia mierei e izvorul stiniitiitii gi a1 reintinerirei.
'

C. HRISTEA

'

Attivitalea setliei apicole de oe llnsi


Earnera de AaritulturB Eetalea Alba
Activitatea Camerei de Agriculturg, in domeniul apiculturii,
.se manifest5 in 2 d'irectii ~i anume :

1 ) cultural5 gi
2 ) ajuforarea direct5 a apicultorilor.
In ceiace p r i v e ~ t eactivitatea cultural2, prin ea se tinde la
difuzarea c ~ n o ~ t i n f e l de
o r apiculturg rational5 in massele largi ale
apicultorilor, in care scop, anual, se tin cursuri qi conferinfe publice.
in cadml activitgtii d e iasn5, iar vasa, in timpul sezonului, se vizitea25 stupinele, dgndu-se apicultorilor sfaturi ~i indrumgri practice
la fa;a locului.
In afarii d e aceasta, pentru a propaga gi mai mult apicultura
rafionalg'in sate. Camera d e Agciculturg a infiintat un numsr de
40 stupine demonstrative pe ISng5 ~coaleleprimare, pe care 12-a
&otat cu a3t3 5 stupi ~i tot inventarul apicol necesar.
Aceste stupine sunt conduse de invZtZtori, cari iarna tin lectii
teoretice de apiculturs, dupa un prcgram analitic intoctrlit dc cornvn
acor,d cu Revirora~tulScalar Judefran, iar prin1,'ivara ~i vara fac
1ucr;iri practice in stupine, cu elevii din clascle 111 7.i IV $i, eventual
cu cursul complimentar unde exists.
Totodatz, stupinele scolare servesc 7i ca mod21 pentru locuitorii din sate, cari pot lucra in stupice si a cere cxplicatii dela
inv=l!Ztori, in chestiunilc apicole cari ii intereseazs.
.Ajutorarea direct5 a apicultorilor st' face prin acordarca de
reducere la procurasea obiectelor apicole, care reducere este fixa:3
la 2096 din costul obi,ectelcr. In acest scap, Calliera de AgriculturZi
confectioneaz5 stupi, 'in numar de cca 2C13-209 anual, cxtractoarc
d e miere, topitoare de cear5, faguri atctificiali, ctc.
Siuatia apiculurii ?n judef srz prczint5 astfel :
1. NumZrul apicultorilor este de 670.
2. NumSrul stupilor sistcmatici este de 7.1C3 buc8:i ~i primitivi 270 buc.
,
In ceiace priveste sistemele d e stupi, sunt folosifi stup'i Dadant-Ealatt. Layens si Levitki. Cel mai intrebuintat sistem de stup
este cel Dadant-Elatt, care s'a adaptat ~ ~ r f e cconditiunilor
t
din
judetul nostru $i a dat cele mai bune rezultate, inlocuind treptat
toate celelalte sisteme de stupi, astfel c5 este cel mai indicat de a
deveni stupul Standard pentru juderui Cetatea-Alb5. Stupii primitivi sunt pe cale de dispariti.e.
3. Productia medie anual5 d e miere este d e circa 90.000 kg., in
valoare total5 de lei 4.OG-0.000. C,eara s e ~ r o d u c ein cantitate de
circa 2QOO kgr. in valoare rle lei 3unui kilogram de miere este d e lei 40-50,
iar a1
d e lei 150-170.

zzi

.. ..- .

-.

...

,-

--

a p

..

.*:.

..

... ..

.A

:!+<-'
.,...
.

. .:.

ir

....*.,
,;.;&,*
. ..
.. 1.'
_

Migi ceara se desface in intregirne in jude;, nepuGxidwse


chiar satisface toate nevoile.
C'in constatatile f5cute rezult5 c5 in urma activitatii Camerei
de AgriculturB in aceasM ramur5, apicultura aTacut mari progrese,
.apicultorii a v h d posibiiitatea de a-si inzestra stupintle cu un inventar mai perfectionat, observandu-se, hatodata, qi marirea considerabila a num8rului de stupi, care in anul 1933 a fost de 5.000
stupi, ajungsnd in anul 1937 la circa 7.000 stupi.
in~8~&tori1
conIn intcrvaaul de timp intre anii 1935-8,
ducBtori a . stupinelor au predat 1727 lectii teoreticz ~i,lucr;Xripractice de apicultur2 la un numar de 347.5 el&.
Pentru incurajarea apiculturii s'a cheltuit :
in 1 9 2 6 2 7 . . .
. , , Lei 60.966
1928. . . . . . . . . . .
5.400
., 1930 .
.
.
.
10.580
1933-34
.
'
.
.
193.868
1934-35
. . . . . . . . . 35 1.733
1935-36
.
.
80.283
1936--37 . .
163.389
1937-38
.
. 194 774
Total Lei 1.M2.993
S'au procurat ~i di~tribuitapicultorilor intre 1 9 3 S 1 9 3 8 , cul
pref redus, urmztoarele obiecte apicole:
1 ) Stupi Dadant-Blatt . . . . .
1OOO bucAfi
2 ) Centrifuge .
.
. 56
3 ) Topitoare de cears .
.
. 98 ,,
4 ) Faguri artificiali . . .
1201 kgr.
5 ) Afumiitoare . . . . . . . . . 117 bucZifi
6 ) Magti . . . . . . . . . . . . 182
7 ) Perii
. .
. . . . . 63
8 ) Pinteni .
.
.
.
.
. 150
9) Cu~ite . . . . . . . . .
161
10) Furculife . . . . . . . . . . 116
11) Colivii . . . . . . . . . . . 299
) S r m B galvanizaa .
. 45 kgr.
13) Robinete pentru centrifuge . . . . 44 bucgfi
14) Roinife . . . . . . . . .
60 ,,
15) Sule . . . . . . . . . . . . . 49
16) Incuietoare . . . . . . . . . 800
17) Site . . . . . . . . . . . . 47
18) Ibricuri pentru topirea cerii in vederea
lipirii fagurilor
60
19) Izgonitoare de albine ,.Porteru . . . 20
20) PrinzHtoare ,de tr2ntori
50
21) Hdinibare . . . . . . . . . . 50
6
22) Zahgr pentru hrsnirea albinelor . . 3136 kgr,
3 7 ) Peqine de albifie de ras5 italiang .
435 buc50

..

......

,.
..

..

..

..
..
..
..

I,

..

..

..
..

. . . . . . ,

..
....
..

A N E X A I.
T A B L O U
col~unelorund*? f.uncfion,eazZisfupinele ycoare

1. Corcmaz
1 stupin5
2. Purcari
3. Olgnegti
4. Tudora
5. Falanca
:..
6. Slobazia
7. Volintiri
3 stupine
8. Cara Hasan
1 stup'n5
9. Antone~ti
13. Caplani
1 1. IvBnegti Vechi
12; Moldova
13. Gura Rosie
14. Han C 5 ~ l a
15. Cazaci
16. Tariceanca Veche
17. Caira
18. P a ~ u ~ o i
19. $aba Colonia
LA

'

20. Saba Tgrg


1 stupin5
21. 'T'urlachi - Crivda
,,
22. Viigon - Cet. AlbB ,,
23. Codaegti
..
24. Nicolaeni
25. Noul C a r a p c i
26. Sjrata Mic5
27. Deljiler
28. Plataregti
29. Mihaileni
30. I. G. Duca
31. Stef5ne~ti
32. Martaza
33. Camcic
34. PBileanca
35,Turlachi-Ceair
..
36. R~lrlachi
.
37. C u l ~ v c e a
38. Sc. Norm. C-t. Alha ,.
Total 40 stupine
I)

A N E X A 11.
Inwnfarul apicol cu care au. fosf lnzestrate stupinele cola re,
5 stupi sistematici
1 extractor de miere
1 topitor d e cearti .
1 afumator .,BinghamU
1 mascH contra albinelor
5 incuietoare la uridiniq
1 cBniCB pentru lipirea fagurilor (ibric)
1 prinz5toare de tr5ntori
1 cutit ,.Abbotu
1 pinten ,,VaiblbOgoline"
1 furculi$H
1 sit5 pentru strecurarea mierei
3 colivii pentru regine
\. 1 perie pentru scuturarea albinelor
1 roinitH
1 hrfinitoare pentru albine
2 carnete pentru obsema$iuni

. ..

..

. .

. .. .

.-

In numiirul viitor a1 revistei noastre, vom publica cum ne-a so&


aoeastii dare de seam&. $i ce prevedem depe arma aoeetei e ~ e m p l a n
incurajgri ofleiale in desvoltarea api&ultnrii.
/
Redactla.

.,

.
,.
. .. ' .,-,

Sub aceat titlu, s'au rnai scris de citre fraiii apicultori


incii a l t e procedeie, cuprinePnd sfaturi cari,mai de cari mai
practice 8i rnai interesante in legituri cu giceasti important;
gi delicatl opera;iune. Desigur e i aneste
au fost iptrehubfate in micii ssu in mare parte si nu 1n5 indoiesc ei'.rezultatele a u fost ~ a l i z a t e ,intrucit nu am cetit ca cineva s5
f i reactionat asupra lor.
~ e c h abonat
i
a 1 atestei neprepite .reviste care sub patronajul iubitului- nostru pregedinte Grigore Giossan. gi 3
multor apicultori de seam5 cari prin activareh lor imparte ahonatilor ei c11 dzrnicie lumina r a ~ i o n a l iin createrea albinelor
aviind o pradticii auflcient5 legat:, fiind de copil5ria
mea - - ~i indemnat de altrnisrnul celor de mai stis citre
fralii stupari; cti cele cc voi relara rnai jos nu vreau s I arrl
declit satisfacqin sufleteascii c i la car111 acesta mare al.apicu1turii, aliluri ilk ei - a:n contrihuit 8i cu cu tunirul meu. Vin cu corltrihutia men, Pn afar5 tle grindul c i este superioari tuturor cclar scrise In ciceast5 privin!; pin; acum,
ins; imi cer permisinnea ca s5 spun, c i in urma tmei asidni
experienge -- clestall de costisitoarc:
cu nonl mijloc de introduccre a reginei - am parvenit sc; anigesc - dnc5 pot spu-ne accst cuv5nt faJ5 de deshlrqita inteligen$i,,marea atenfinne
gi bun sim! a1 acestor fiinye. -- ca s i dan unai stnp cu alhine
comune o .matc5 iblianti.
. Experien~amea, care a fost incororrati de succes o expun
clr toati hunivointa apicultorilor f i sub rezerva de a o experimenta.
V'oi descrie c:r.onolo:;ir f a p t ~ l esi modlal cum am procedat.
Voiam cu orice pref 3; am in stupina mea un ulei cu albine de ras5 nohi15 -- italiani - ~i aceasta in scopul de a
verifica printr'un bilan! concret, aportul avantagiilor precnln .
gi desavantaglilor u n u i s t l ~ p ' c ualbine negre gi intre un stup
cu alhine de soi bun -- c11 sringe albastru.
Acfiunea se intimpli in luna Iunie a. c. imediat d u p i ce
am recoltat mierea..~'&'ilus cale d e vre-o ci?i!iva km. la o

'

..

. <

- ...
~.

..

7
,-

..
?..:
,-x

.-I::

,.

..

'

!.

slupini unde jtiarn c i w s e d i stu,pi cu albine italiene 9i.anl


procurat o regins - costul destul de &rat.
Venind acasi, a m orfanizat stupul destinat pentru itaIic:nizare ficknci cu matca luati dela el un mic.nucleu. Dupi
24 ore dela orfanizare am introdus colivia cu qatca in stup
i ~ l t r rfagurii CPZ alhine, dupi care I-am inchis. Dupii o zi gi o
. noapte, descliie&d .stupnl 7ce s i imi vadli ocllii -- pe colivia cu lnatci alhinele ghem ~i cu atitudine. de atac pe biati
regini, care sim&e pericolal 5i nu-!; mai gisia..locul in
cuaci. Am continuat astfel patru zile ca s i constat a&ia9i situa!ie
albinele nu-$ ficuaeri botci de sciipare. - Tocmai
in ziua cincea am observat in sfGrgit c i albinele o mai ertaseri 5i c i parci 's'ar fi Ehdurat s i o primeasci.
Am desficut colivia si am a~tupat-ocu preparatul obignuit pentruca alhinele s i o eibereza
eram aproape sigw de
relisit;.
Dnpi trei zile m'am dus in stupin: s i deschid stupul:
i n s i ciutiad-o, ia-o de unde nu-i
albinele o omorise.
Nu mai descriu clesamigirea mea. Am intrebuin~ata!t
mijloc; prin introducerea cu doui hotci tot de regine italiene,
rezultatul la fel... infructuos.
Apicultorul care mi-a dot regina gi botcile italiene m'a
sftituit sii intrebuinFez sistemul puietului - insi nu se putea
lie gtisind puiet complet cipicit, el fiind de toate virsfele *
a e gisim doar in epoca depnnerii oulor pentru genera~ia-de
i y n i + , ~ in
i acest,caz larvele ne avPnd cine le didici ar fi
'
murit in celule gi de aci - putrezirea lor, etc.,
Dar eu voiam
condifie sine qua non
ca stupul ales
s i aibi regin; italiani. Ce-i de fiicut?
.
Am luat din nou drumul la lprisaca cu regine nobile @in..
air1 mai cumpirat una
intre timp uleiul meu'luase mirurimCcLndbotci de sciipare. Le-am distrus pe toate d q i nu
aveam ou; in ele
am cercatat aminuntit colonia +i din nou
am introdus matca. Am tinut-o trei zile dupi care am deschia
stupul. .
.. .
,

---

--

,,

--

~,

. ,

<

,'

.-

* .

*
+

--

,.

.,

Acum aveam ins: pregitit o cinu$ cu o cantitate de'l50


gr. a p i cilduti indulciti cu miere pi o sticl* cu circa 100
'.gr.tuici purri de prune. Cu un pnlverizator, am fmprSgtiat,fn:
. . treaga kntitate de ~ u i c P
in stup, fagirii i i r i d u - i l a distanp
,:
ile d a u i ,I,degete. Am scos colivia cu matca ~i am cufundat-o de

'r .

? .

*;

: j - ';.

.I

I ,

s .

,
311,. .

.i c
,.. .

.., '

_ '

. .

f $!,'1.,,.2

..
~;,:.

'

1,.

'

..
., .

"
"
(
'
.
A

'

1,

Z.'JP&$

-;.

'

.,

>>,,.. ' . ,

'

. ?

..

,. .

.',',.,
.... .
I'x

'...

.
'

;-,,

:>?&:;:,:
.,.,,
,i
,

.,

? ,
.

! ,-

-.
&&

:
i
, .

, . '

.-'
.

:.
.

,.,.
, z

.- .
.

,'.

. ., ..

\;,,.

.
.

>

,,,...Y.
i.h\.,V',&;,.L-**:.

' -

,.3 :,,&i"
- :.
,

'

,.

,:;.:".

&,.;
dmii ori in cinufa cn ap5 indulc~ta
- am imbiiat-o
?
'

itpoi am introdus-o din nou in stup, apropiind fagurii j i turnind intreg confin11t.111 cinuiii peste albine.
Am deachis capacnl conlplrct a1 coliviei f i r 5 s i o
mai astup,,cn preparatul zakaros in scopul ca r q j n a s i iaai
a f a r i imediat dimpreuni CII statul ei majqr.cu care fufiese in
captivitate.
f 5'- wr)
Am inchis stupul la loc si a o i ... Ce-o vrea D-zeu.
Am asteptat s i treaci trei zile, d u p i care m'am dus sii
controlez opera.
Nu mici mi-a fost bucuria ciind am vizut regina mea
galbeni ca aurul se plimba pe faguri depunlnd o u i gi inconjurati de garda de onoare --. bine inteles albine He alt slnye
gi alt soi.
Dupi atitea luni
azi
majoritatea populafiei este
numai popor cu sPnge nohil gi de dirnineafi p l n i in noapte
dau zor la stringerea ultimelor provizii pentru iarn; gi cregterea pnietului, care este atlt de numeros ih compara$e hu
stnpii ceilal~idin prisaci.
I a t i primul mare avantaj controlat de mine
este de
prisos s i vorhesc despre acest puet care insufi-este v i a p stupului, bogifia apicultorului 8i spre care tindem m i tofi cei *
cari ne ocpim cu aceste prea inteligente fiinfe.
Dar n u lauda acestei rase mi-a fost intentia -- acopul
fiind reugita introducerii unei regine italiene intr'un stup gi
isbinda acestui sistem nou
in afara celorlalte scrise p9nG
acum de citre a l ~ confraji.
i
.
Propun experienp mea iubifilor colegi stupari pentru a
o aplica gi aproh fir; nici ,o,swpirare price critic; eventuali.

--

--

--

cpt. RADULESJCU MIHAIL

10 Oct. 938, Mizil.


N o l a reciecfiei.

. ..
,

. ..

Experienta de mai sus a D-lui Cpt. Radulescu Mihail, vechiapicultor ~i

.*onat, 4. fsyiste.i. n p a $ ~ e , ~ p e - asosit la redactie intovarZgiti3 de o ,fnunoasa


,,,ii~.{;*.:
..
scSfso&e;'
. . . . .poiriitdidip
.,.
sincem. $1 caIde omagii -pentru cei cari duc gi intretin
2

nesting& fbc%&%$%*uCF
r6hfhk&,-'-c&~r'etitat i r i n s o c k t i t e a Central5 de
Apf&lt&-.,::igj
n;; -., ,: !, c . .. -:. ,.: . . . :
.... . ., . Noi: li W ~ w & q e q . q d , , c a l e mulfumiri, $i dorinfa de a-i public>, qi altk
aicole, demne de experiepta D-sale gi;a ugurintei qu aare mlnue coidciul.
,

PBduchli albinelor
In to~imnaaceasfa am incercaf penfru prima d'atd licoafea
Frow care s>efolosyte contra accarioz~i.IncercArile variate in ce
prive~te dozajul gi locul de unde frebue sd porne'ascd evaporarea
lichidului m'au costat viafa a trei colonii qi sucarbarea unei regine.
Dupd aceste incercgri insz, stabilind proprfiile gi apliciind tratamenful la u,n nurnZir de 15 colonii, rezultatel~au fost Iminunate.
Comunic cititorilor apicultori, tehnica, penfru a face acum ,trahmentul de iarnd coloniilor infectate, rugdndu-i sd-mi scrie la adrese
de mai jos rezultatele.
Despqe licoarea Frow am vorbit pe larg la pag. 601-602 din
lucarea mea ,,Sfxpdritul" yi acolo apicultotii vor afla trafamenfe
diferite. Aci dau pentru pa'duchii albinelor pe cel mai bun qi mar'
sigur.
Se face la farmacie o cantfate 1~ licoare Frow
atdf c6.t
are fiecare ,nevoe - &pa'
formula
:
nitrobenzol
2
prirfi
safrol--**o
p a w i benzing u p a r 8 doud-..~
piirti.
Atenfie nare G L / Z m ~ a c u r u sd
?
nu p c altceva decdt safrol care se gzsegfe cam rar.
Pe fundul s,fupului se ageazii un jurnal ; se deschide stupul qi
deasupra ramelor - in nici un cat deaz;upra ghernului de albine ci pafin la o pallte, se pune o flanelil san o bucata' d e pisla' pe care
stuparul a picurat, - cu u n picstor de pus doctorii in arhi -2001
picdturi. Urdinigul sfupului sa' fie micyorat - rnai ales in zilele
calde ca'ci minosul acestor doctorii atrage hoafde. Zi!nic jurnalerl
se trage uqor afar.5 ridtcznd, pufin sf-upul de pe fund, gi -7.e scuturii
pilduchii cAzu#i pe el. Dad in ziua a 8-a se mai gjsesr pgduchi
pe jurnal, e dovadg cd nu au tnulit toti qi atunci s,e tepef8 fratamcatul pundndu-se pe flanela' nrumai 100 picauri. *
Doze rnai puternice date mai des, gi a ~ e z d n d fataela sub
ghemul albinehor inzbuqe cdonia, care cade amorfit,g j o ~gi chiar
decd nu .moar,e de ~niibuqald,dar cu. sigilranfa' c z foa:mea qi rdceala
o_sfdr9e~te.
De aceea observarea jurnalului de pe b n d se va face
la pii?neIe 6 ore d'up5 apkarea ,trahmentufui, apoi la ,12 ore qi
dt@ aceia - odat.5 albhele obignuite - stclpul
se ridica d u p s
f u d u l p& ?n resful zilelor decst &at5 la 24 de ore. Licoarea e
foarte i n f h a b i l d yi sii nu se urnble cu ea Qe liingd foe, cu afumittorul aprins sau figar5 aprins3,

--

...

.,

.i

J-*

.. .- -,.

,i..
;''. 1:
,,

:$

,r'

..
1

.'

.
.

:v ...

..

..<"+

..

In ,,Cdla'uza stciparului' m,anualul ',de mare valoare pentru


slbin5iritul romhnesc a1 D-lor Nicolaescu +i Stoenescu, la capitolul
destinat incerchilor u a o r stiupari asupra coloniilor d e albine. pentru
o mai mare recolt;. citim la pag. 422 al. 379 d e s p e a y zisa me60da
potonezii care d 5 putinta sk se recolteze printr'd roire &nume f k u t 5
la istupii puternid ,din prism5, o recolt8 mai: m a r e fat3 d e cazul
c&nd acelq s t u p degi p u t u n i c alr fi h a t i n mad normal pentru
recoltii, Pentsu edificarea cititorilor n o ~ t r i ,public6m dup6 cartea
mai s u s suscitat5, aceast5 experienfg, alaturi d e incercarear D-lui
Constantin Tintea, un mare i u b i b r d.e albine, cu stupina al5turi
d e vestita .psea ,.Kiselef" din Bucuregti. Aceasts experientg nu este
grea d e facut gi am d o ~ s5
i auzim cci gi al@ stupari au incercat-o
in stupinele lor, rug8ndu-i d e pe acum s 5 n e comunice la redactie
cezultatul dovedit,
I

Redac~ia

Luand c u n o ~ t i n t 3din cartea D-lor Nicolaescu ~i Stdnescu


(p. 422 al. 379 ') cg un stup puternrc roilt, d g mai mult5 miere
imprevnil cu roiul decgt acelagi s t u p neroit $1 cum aveam ma.i mulfi
stupi Zoarte populati a m luat dela unul ramele cu faguri impreuna
cu albinele p e ei (mai putin rama cu fagurele pe care be gZsea
matca) yi le-am introdus intr'un a l t stup pregHtit in acest scop.
In Iacul ramelor scoase, am complectat cu alte rame cu faguPi, cl5dif-i stupul cu matcg, d e asemeni am complecta,t tot cu
ram6 cu faguri cl5diti s i stupul la care introdusesem rnmele cu faguri srogi din stupul cu matc5, apoi l'am agezat s5 v5d ce se va
petrece.
D u p 5 trei zile albinele din stupul. d e d'asupra au inceput s5
ias5 a f a r 5 in numsr mare si d u p s altd 5-6
zile s'au organizat
astfel c 5 nici nu s e cunoqtea c5 a foslt roit. D u p 5 15 zile a~mcgutat
s5 vZd daca gi-au fgcut botci, d a r n'am vszut.nimic si din accasts
cauzB eram nemulfumit ,d'e aceast5 incercare.
D u p ~24 zile spre surprinderea gi multumirea mea an1 constatat c5 albinele aveau maitca s i lucrau voioase ca si celelalte cari d e
asemeni lucrau g r s i t e s g adune ciit mai multz s t r ~ n s u r 5 .Ambii
m i in toamn5 a u auvt destul5 miere si au intrat: in iarna pe opt
came +i spec cB in primsvars amsndci roii sH fie dintre cei rnai
buni.
Incurajat d e acest rezultat am mai incercat la alt stup, scolgnd
d e aspmen1 ralmele cu faguri ~i cu alibnele pe ele, (mai putin una
p e cane s e ggsea matca) si le-am introdus intr'dilt i t u p p r e g s t ~ t .
apoi a m complectat la arnbii stupi lipsa, cu faguci cl5ditiC
Acest stup desi populak avea inss un nutnzr destul de mnre
d e trsntori.
.I

*) Vezi sf8rqitol acesrui articol, cu experienta din ctCiltirrza Stirparr~lrriz.

Am agteptat patru zile dar n'am vzzut nici* acUivitate ~i


albinele nu egau afarZ din stup, d e d t in num& mic. Mi-& zis ins5
cB p a t e n'au avut ~ m p u lnecesar sB s e organizeze. Am agteptat
inc5 dous zile $i vZzbnd c5 tot nu d 5 m n e & activltate, la deschidereg sstpului am rzrnas cu impresia c5 acest roiu nu va face
nimic.
M'am gbndit s5 scot atunci ramele qi s5 le pun inapoi, lucru
pe care ]'am .yi fgcut, mai cu seam5 c5 nici la stupul cu matc5 nu
era decgt o mkH activitate. Am scos dleci ramele cu faguri gi cu
albinele pe el? ~i le-am i n t r d u s in stupul da unde le luasem fHrg
s5 observ nimic deos'ebit. Una din ramele cu faguri am scuturat-o
d e albine inaintea urdini~ului,jar albinele au ,&at n8valg intrsnd
iniuntru f&5 ca suratele lor 921 se i'mpotriveasc5. Eram multum't
G refkusem la loc stupul. Mare mi-a fost mirarea, gi pzrerea de
r5u a doua zi c8nd arm constatat lupte indlbrjite intre ele qi scoakrea
a nenumilrate albine maarte afar5 din stup. Aceste lupte au durat
a G t p&nZ la exterminarea albinelor (nu ~i a tlrdntorilbr) ce au f m t
cansiderate ca striiine qi deci nirnicite. Rezultatul : acest stup a intrat in iarn5 foarte slab gi nici cu stfbnsura nu st5 mai bine.
Dkci cBnd roiul d q i papulat a r e mulfi trgntori, rezultatul va
fi cel descris mai sus $i in consmine nu tirebue sB se fac5 a s m e n e a
0
operqtiuni l a astfel d e stupi.

C. TINTEA

cu cel de jos. Albinele mature, dup5


ce ies la cules, se Pntorc jos, fn ?hi-

clt a&l~~up_neroit:-~-~~tod~
polonizg. -~tupariipolonezi sunt d?%r e r i cYia un stup puterZir, h s c ~-a.
I
, * roit, dP Yecat%nTii mare (&preunii
- .--cu ioi* dec$t 'Lgda$-slG"neroit.*
~ ~ - ' i T ; c c c p ehrsnirea
m
ski*
. ..
mulcntZt, pentru ca culesul mare, sg
i-g
stupii foarte puternici. Cu
zece zile inainte de culesul mare,
> <, . scoatem d-agi~iri
cu piutt
+i cu albinelg de pe ei, - afar5 fie
fagurul pe care se giisqte matca
/ $i-i punern in plt stup la fel, sau in
douP cutii de caturi, avezate ura
'8
deasupra .alteia (stup ' divizibil). In
locul fagurilor sco~i,punem En cuib
-,<
.
r a m cu foi de faguri artiflcali. In*
chidem shpul, iar d e a s m a S e zPm stupul cel nou, cu fagruii
:"' ,''W e t gi althnele de pe el. Stupul de
r
, *'.. sw are urdinigul s3u gi nu comunicB
'

/ /

'

$ul vechiu. In stupul de sus rhrridn

numai albinele tinere rji puiet rle


toate vlrstele. Am forinat in chipul
acesta doi roi. In stupul de jos e
matca cu albinele bgtrlne, pe ranle
cu faguri artificiali; in stupul de sus
'se a f l l roiul nou, cu albine ticere
vi puiet, dar f5r5 mat&.
Roiul de jos Incepe a lucra cu
hgrnicie: albinele clHdesc faguri, isr
.matca ou5. CElnd,sose$te culesul mare, dup5 zcce zile; culegatoarele depun mierea Pri cuib. Culesul e spornic, fiindc5 la inceput nu este pwict
de hrsnit.
In slupgl de sus, roiul se p n p ~ 1 1 ~ 1 xi2 zilnic cu albinele cari ies din celulele c5p5cite. hlbixiele mat vhrstnice Pncep a cuiege miere $i clsdesc
botci spre ,a-$i.face matck $1 ele an
spor l a cules, iiindcg In fiecard li

. ."!
I

4 k .

,"=

. ,

. .\ . .. c
. ... .,
'

,
'

.. .

. ,.
, .

&
-p

;.

.
./

p-

..

..i

..(.a**

...-.

.
.:;

7: '

'.:'...
. .

,:l''*,
,+:

,:&;k.$y

.A

w fmputineaz5 puietul de hriinit


intr'unlrl .sin&.' Fagurii veohi sau
CBnd eulegtt1-.mare se. termins, r - ~ ' * l ' , r5u cigditi din ramele r5rna.s~alul15
ca noug ,incepe s2i oug; p u i e t ~ y ~ v e ;
- .u n ~ e ; ; s etopesc sp& a le lua ceara
chiu a fewit d i n celule $i, in ~;xJJJ: :,; Tn,chipul acesta primenim'lli'fie,lul, albinele au d e w s mime.
$a& an m5tcile; cei doi stupi ne dau
Dup& terminarea culasului, rnierin mai multa miere ~ icearb,'decBt
.
unul
din cei doi stupi se x'ecolteazii. Cei slngur, ~i p d h unire bag5m In iwn5
doi stupi, ne dau impreuna ma1 1:1u1- un stup puternic. Dac5 voim s5 ne
LB miere, dec2t unul singur puter- . inmultim gtupii, nu rnai uniin cci
nic. Matca de jos e u&i, dacti c doi r o i
, ' . ..'
MtrAn5; iar cei doi stupi' se uriesc :
'

I..'

'

'

&.'

intreberb

Mg 'pot numi apicultor dupg o


.
experienth de peste 30 ani ? ' Cred
ch da. Nu .m'am lafirmat penidu
a e$i in relief in aceast5 ramurH
dups cum au fgcut-o altii. Acum
cdnd vin lunile de odihns ale apicultorilor $i cu un manual rnai putin
de scrh, de indrumare pentru lunile de toamng, m'am hotgrit s5 intru in rlndurile apicultorilor pentru
a ne cunoa$te $i a spune adevgrul.
Sunt abonat la ambele reviste, Rominia ApicolP $i Buletinul Apicultorilor, am citit mai multe ctirti apicole printre care $i ,,Stup5ritul"
de Const. L. Hristea pe care am g5sit-o perfect& at5t eu cPt $1 toti apicultori. CBtiva au facut critic5 Pn
Buletinul apicultorilor, dar dac5 a r
fi fost numai o critic3 just5 ar5t%nd
lipsurile ~i dBnd solutii mai bune a r
fi fost bine venite, dar a fost o invidie o invidie periculoafi, pentruc5
trebue s5 se $tie c i at8t ,,Stup5ritul"
c l t $i revistele Rolh9nia Apicolg $i
Buletinul Apicultorilor se citevte $i
de apicultori care nu au luat contact cu marea mass5 a apicultorilor
plugari car1 spun ,,ce s3 pl5tim noi
abonamentul sB vtid cum se ceartg
Intre ci fn loc s5 ne dea sfaturi? Da
acestm spun plugarii-apicultori abonati la reviste $i atunci fac o fntrebare, au sau nu dreptate mai ales

ctind
$tiu ptecis cg revistele noastre
,
mhi suht citite $ i de apicultori
. .
strtilni?
,577. mai 'dus o mare poiemicti, cg
albi! mle rod boabele de cire$e $i
stru guri, lemn $i carton gudronat.
Da, in adevgr, le rod. S'a argtat cs
au fost puse la urdiniq $i au fost
roase, s'a dat multe explicatii, f5rS
ins5 a se ar5ta in dou5 cuvinte.
Albinele le rod. deoarece au intampinat un obstacol la eqirea din
stup. .Deci pentru a inlgtura acest
obstacol le-a ros, dar albina nu se
duce sB road5 boabele de struguri.
A m : trimis la ambele reviste c l t e
un exemplar cu rugsmintea de a se
publica.
ALEXANDRU MOREANU
Controlor Principal C . I?. R.
Bra~ov
Nota redactiei. Priinim la redacfie
nenumsrate scrisori de acest fel $i
n'am publicat decgt una singurri ;
am f5cut-o' din 2 mari motive: s5
nu facem din revista noastd, care-i
organul Soc. Centrale de Apicultur5
din Romgnia aceiav otravs. pe care
B. A. o Fmpr5~tiepentru desb'nares.
stuparilor $1 apoi dece s5 r5spundem
la o r5utate personal5, $i unei campanii. vsdite, pentru ruperea randuriior ce fac stuparii in jprul
. . societatii!. .

,
.

.
%L

.*

<

. ...
,,

%
:.

.. .
,

.Ld.2s..

,.k-,,4- ;

.;

:,

.& -,'$A ,

. -;..

.
8

'

Murdsi de viper&, a f'sf


cu GntepiSturi de albine

salrat

R. ~ i l c e a

Ion Ciotewu, gef de echip%la C. F. R., a fost muqcat de o


viper5, pe c5nd se afla. la niqte lucrsri in apropiere de gara Cornet. Cu primul tren a fost adus la spitalul ,,I. Gh. Duca:' din localitate. PBn5 la spitai otrava introdus5 de repti15 igi fscuse efectd.
Miina $reapt5 ~i ~iciorulvictirnei se umflase ~i SP: invin4ise. Cum
la spital nu se g k serul antivenin~osce se intrebuinfeaza in a t a i
cazuri, sa aplicet tratamentul cu infepsturi de albine, care a opPrit
intindkrea infe@d p h 3 a traigtSEi, d n d a sosit dela Bucuregti cornanda de ser antiveninos.
BaI&ul se afl5 in afar5 de pericol.
-Unioersul.

~ 7 3

Tot despre veninul de albine


Printre multele scrisori ce s'a primit in ultimul timp la
redactie, multi din apicultorii abonati la ,,RomBnia Apicol5" $i
membri ai Societrifii Centrale de Apiculturri din RomBnia, cea
mai mare parte din ele ne sunt gdresate cu rug5mintea de a
publica cgt mai mult din descoperirile invgtatilor de peste hotare, cu privire la constatsrile $i experientele fricute cu venin
de albine asupra suferinzilor de reumatism de toate formele.
Devi am promis intrhnul, din numerile ap5rute .anul acesta al
reviste~noastre, .c5 vom publica cele mai autentice din aceste
constat5r1, cari scot la ivealri inc5 o binefacere la indemgna
omenirei d e pe urma micutelor gaze aurii, prin alinarea durerilor la atBti suferinzi de reumatism, pentru faptul c5 aceste
~ t ~ rintereseazri
i,
aproape in general pe abonatii novtri, ne-am
propus sii inchin5m un num5r intreg acestei probleme. Pentru
interesul ce purt5m acestei dsecoperiri, adZug5m c5 insllvi ocupatiunea noastr5 de apicultor este o inspire c5p5tat5 in urma
cuno~inteiunui apicultor, cu stupina pe atunci in oraqul Galati, care i y ficea cura pe malul mgrii, unde tratam un reumatism poliarticular cronic, c5pgtat fntr'un dorrnitor vcolar cu
ciment pe jos.
Credem, cri vom contribui in oare care mgsur5, cu afirmatiuni juste, $i anume c3, in urma practicsrii albinilritului,
reumatismul manifestat atBt la incheeturile picioarelorfAc&t
gi
ale msinilor, in aSa fel c5 a trebuit sti se folosegsc5 Qr&a la
prima internare in spital, a dispSrut complet, fir.@a se mai
manifesta vreodatg, $i aceasta nu dup5 un trataqenf . *&ecial
ci numai in urma TntepSturilor c5piitate cu ocazia practicsrii
apiculturii moderne in stupi sistematici din prisaca poastr?.
CONSTANTIN ANTONES.CJJ.
.~onducZitorulStupinei Experimentale
,
pe ling5 Soc. Centrals de Apiculturii
din Romania
k , ,.. .
"t
,..
,
. *

Ii

- ;

.' ,
"A

I&

r-

+A.

"

- ,
I

- ,,

4
.
'

,r,,,,

*.,

)%:&>3:&&&&&#$*$**

%~ : ~ b 2 &

'--*&&
*?&I%

y-'.
? 7

%%AA
-

,*

- v,

i '

>

+:

'-d

s.

*&.;4~ ; , x d @ w E ! $,,
a,

>

>

. ..'
1

a,,

,>

..+p :

:6$
.:>-

,.

De o h d Adunarea General& a ~odie&tli Centrale de Apiculturi


din Romfinia, Irr unanimitate I-s mcetluit pc D. Stamatelache ca urnupator a1 intereselar generdle apicole rom8nelqti,~exdbaLndu-l din Societs.te, acest indiwid, striiin 68 orice rentimente'de neam gi tar& a oontinuat qi continu% o serie de ilailte 91 trivlalitiiti, alLt I s adresa mea c6t
mai ales la acea a membrilor ei qi a Onciethtii qi revietei Romsnia Apicol& Pn general.
. , Foarte rnultt dintre apicultorii din Car&,'-membriconstanti in Soeietnte t i cunoscgtori in deaproape a problemel. pe care Rtamatelache.
dcnaturilndu-n in fals, o atinge incontinu pentru P d i s t i U s Sacketatea
~i mai ales organul de propagandg ,,RomPnia ApicolH" m'au oprit 89
rilspund mai detailat $i edificator asnpra acestei chestiUItfc pentru a
curma o polemicg de qefolositoare insul,&eqi cari scad prestiHa1 apiculturei rornsnesli. Ultima ndnotatie PaicutZ la articolul d-lui C . Ionescu
Cristeqti in B. A. din Noembrie a. c., imi dau dreptul sL riispund. Contrariu procedeului folosit d; Stamatelache, in expunerea ce voi face, voi
Pi c l t se poate de urban. Cer ertare oitltorilor cari, m'au rugat d nu
rgspund la calomnii. 0 Pac pentru cei noui membri Pn Socletate, cari nu
cunosc adevgrul. De altPel cele ce voi expune mai jos, au fost la timp
dezbfitute in gedintele de Comltet l i Aduniirile Generale ale Societstii
(Veei Romania Apico\& 1926-1937).
I n pedinta Adungrei Generale a Societitii din 22 Octombrie 1927,
la care am luat parts printr'o intimplare, in urma expunerii fiicute
atunci de D-1 lng. Al. Rulyghin, am pus la dispozltia Socletiitii sprijinul meu pentru infhpluirea programului ststutar, cu atLt mai mult,
cu c%t aflasem, oi unii dintre apicaltorii ce o Pnfiintase, urmgreau interese personale, in loc de infgptuiri de interes general apicol.
La 13 Noembrie 1927 Adunarea in unanimitate m'a rugat s&primesc s& fac parte din Comitetul SocietiiCii, dPndu-mi delegatir? de Secretar General gi Gasier al Sooietktii. L)e mudul cum m'am achitat di.
acest mandat, ori cine %e poate edifica, in mod suscint din colectia Romania Apicolil, f$imai ales din faptul cg Adunarea Generala .din Noembrie
1928, m'a proclamat in unanimitate ji aplauze generale Prepedinte a1 Socictgtii. M& miindresc cg inch de la incep~ctam impus Societatea gi albinhritul romiinesc, nu numai in tar2 pkin participatiune pe t%r&mapical
la expozijiile Societiltii Horticole din Romania, dar qi prin leggturile
flcute cu marii apicultori yi Societgtile apicole din toat& lomea. Cine
riisfoeqte colectia Rominia Apicols 1928-129 s e va convinge imediat de
ceea ee a'a fseut pedtru apicullura romiineascg de Societatca noastrii ~i
a c e ~ s t aintr'un interval de timp destul de scurt $i fair5 ~ p r i j i nmaterial
din afar&.Chiar $i cursul de albinirit ce I-am tinut la gcoala Normal5
pentru Pnvli#iitura poporului romLn 1-am P h u t absolut gratuit, suportgnd
oermna dheltuelile necesare ocazionate.
Bpre sl8rgitul anului 1929, dupk o activitate destul de r o d n i d de
altfel, am hotgrit Pn qedintele noastre strict lunare de Comitet, s i dilm
o dezvoltare qi mai mare propagandei apicole in fari, cu atat rnai mult,
cu oiit reenltatul curfiului gratuit de albinilrit organizat de noi in cursul '
anului 1928-20 in localul $coalel Primare din Splaiul Bolintlneanu No.

'0161 a!UnI I Z u!P 808ItI 'ON


:ysaaprr eaaaolgmn s!ur!a~ e-au Inialqully tyjseou earaiaa El:
*la!$!zcdxx. 15. InlnsarZuo3 't! y?.!Snaa zunq u! )z!paq 1o~)uoan i p a d
$e%a[apun !B pug!a!~os ' ~ . I E ~ O J ~aads
E
!nlnJa$s!u!Iy la)u!eu! ma-I aaaa ad
J e I p a p mer%oad un 14 aaaz~ue8aoap ueld un $E!paw! l!mao$uj m y
lalAa!zoaqruv ',T, (ss)
'!!.lnl[ns!~8~ jn.Iol3ana
napuzm
(ss)
'.To.[!!uauroa !6 I!anllns!~By ur?s!urm
'aiellnsuoa
a ~ d sqsluaza~cl!) aa au 3iza !& a~ez!ocZao ~p $sl!elap ~ m l d!nun ezcq ad
a[!ay,1an[ adaau!
plqn !aunl?? sjucoopao EA as 1.1 eluns Flsoaay
y ~ a u!p
j tyn)ln3!de a p aleJ
-dual3 !a!)!zoilxa s a ~ ~ z ! u e 8n~~ol r ~ aaaasa3a11
rl
000'302 !a1 ap awns SUVA?? aa
n!d~~u[.~
u!d ~erlo.~dc
e.s !A ' O S G I ~ ~'ON
G ~ '7 '1 ~ ~ L 'ON
L L -MI 'aU ! J ~

-xa z w i n u! 'a~oa!de !aaua~qoad le no?.yasoun3 unq un ss-a .!aan+lna!r%f


Ie na:.s[u!m p u n l z ad pu!!] 6ayae[erl!IN u o 1-a
~ e l a)nAe 8 l u a ~ n l :UI
'(67.61 u!P Z I !9 iT 'ON leloa!uv
z!u~uro~
!zaA) *!ain+In;,!a%v 1s nqs!u!w !nl-(I ;njlz !S yan~no!i%v ep
Jolliarnz3 !aun!un 1-npugu!eu! Inun '$!rowam p o p $!u13oju! m g
-a$eq!ls!aljo a1 14 m+sou ~n[nurei8oadzanu!~dapul u~
lade lnagj me ' , , ~ l o a l d z!utmoxu
~
nalqou !nlnuc8io 1% a!jr,padxa 14 qeru
-!~drul op aI!lanlIaya !aadoae w e q n d p e p a!qe 'aluaureuoqs n!p mema
-a! aa aaaa z~ Izmnu alsrnnzaa '!qkauzq ailsaou a~aaeolfimna urn3
.asauyxoi !nlnl!aya
-1q1u eaipoljaraa 81 gale1 !zur gansvur o,a$ut anq!iluoa ~s aiea 18 alaaauoa
!am a 7 . h ~81 m!ked ys Iajlsa s a ~ a l u m
j g ir!aJnl~na!a%a1%aanrnei alrrzlaod
-m! lapaae euqno[dxa nl ieldarpa! !L p l o q ~ q)daap ?olau!q[e s a q n i m !
op szaasaJquf as aa iolao aornlnl gossahias gs ale;, 'yloa!de )uapuadapul
aalosaeo no a!l!zodxa puqad o 14 ~m!da I(BUO!I~U
Sa~SuooUn 'oS61 InInun
Insina u! ~ r t s 9 d 0qwod 9s aa allq!sod a~ajuaS!~lpalsq p e g ps gilssau
ealalalaos s o l!iyloq m s d m s qsaaa u~ .saaans ap punurwu! asam$ 'a

1:.

..

. ,m---...

-i

>

&A'-

. . . .

226

i'

.-

.-?

-. . __- :
--.:
, .

... -

. . . . .

-N

*--

. .

-.

4.. .,,._
. . . .

.~

*%

_ . . ... .-.*. .- . -?***- . . ...


presentant a1 Ministeruld:!Comisar) care in colabnfare efect&-&
'ei: .~,.'-.:lj,,
mitetul d e . . ~ l l l ~ s l ~ S o & f 5 Centrale
fii
de ~ ~ ~ c u l t f ;va
f i ,lih.&i+' .....I ' - .. .
.
activg :~-';iganizarea dongresului gi ~xpbzitieiApiiole, ce se va (in6 fn
zllele .he 7-14 Septembrie a. c. la Bumregti (Par'cifl Carol).
- . -?>
.s

"&.?

&%<.-.

Lz

1.

,;,

-,;.-'.

.Ministxu - Agriculturii $i Domeniilor, . . .


, .
+~.:
(ss) T. Mlndru
?
.-: '. _
Directorul Agriwturii,
,.
(5s) T. Amhrozievici

C:

."..

'

-C

xi;

%..

D-1 Inspector ~ e n e r a lT. -Anzbrozievici 1uLnd parte activg la consfatuirile noaslre, ne-a dat, prin indelrmgata D-sale experielibg,i+l mai
real sprijin, datoritg cgruia, am puluC.ergania cel mai impungtor Condres apicol gi cea mai reu~ititgi f r u m ' d - e ~ r p o l i f i ede albinirit. Apiml:?
iorii cari, n'au putut cnnoayte &nil as.tfizi de ~Pt'fasulteleB. A., se pot
edifica de ceea ce s'a fhcut de Societatea noastr5 pentru albinilritul ro- . ;.
mgnesc citind Darea de Seam5 a Congresului gi Expozitiei,de Apiculturi
(Romania Apicolg No. 12 din 1930) precum gi intreaga cola p h a
.,.,
pin5 acum din Romania Apicol5.
Se inwlege dar cii o astfel de manifestare grandioasg nu se putea
face f&r&ajutorul moral gi- material a1 Miniskrulul de Agriculturg, tntelarul de rczort a1 cauzei noastre apicole nationale. Cei ce au h a , &parte
la Congrcs yi Expozitie gi-au dat seama c& in afar5 de zbuciumul depus
de organizatori, nimic nu se putea face f g r i bani. qi de acegti bani
Societatea a dat socoteali Ministerului, aceaqta Stamatelache o $tie,
fiindci gi el este gestionar a1 banului public gi pBn5 nu d2i socptealg cu.
acte in regulsl justificate, nu se dcscarcii.
Ori SocieOaka s inaintat l a timp actele justificative de modul cum
s'a intrebuintat suma de lei 200.000 primit5 pentru Congres ~i Expozitiepentru care a primit urmgtoarea descircare:

C~

No. 129520 din 11 Iunie 1931.


Domnule Pregedinte,
Ca rezultat adresei Dv. inregistratsi No. 7298/931, avem onoare a vB. '
pace cunoscut cB aclele primite pe liing& adresa de mai sus, s'au verificat
gi inaintat Inaltei Curti db Conturi, spre a le ataya la ordinul de platA.
No. 128%5/930de lei 2oo.000, emis de la Art. 331930, ce se justifid cu
acele acte.
Directorul Agriculturei,
(SS) I. Antonescu

Pentru restul sumei de let 50.000, d a d nu a fost nevoe sg d&m


socotealii Ministerului, EntrucLt era un ajutor pentru revista de propagand5 Romania Apical&, gi de care ne-am achitat prin abonamente considerate plgtile, gi expediate l a fermele $1 qcolile de Agricullur5 ale Ministerulni, in schimb in fiecare an din bilantnrile publicak $i din d&rile
de seami3,*&cute. s'a autut constata c i atSt aceasti5 sum& c l t gi excedentela p r u v e n l u aln veniturile din expozifii, au servit 6% acopere deficital

<

rezultat din cheltueli, (redactarea revistei Romlnia Agicolk) fat& de inciaslri (abonamente etc.).
PIata abanamentului este o boalk cu caracter generalhonaal. Toate
revistele mai ales cele de albingrit din toatj lumea se plHng de'abonatli
lor, care primesc revistele gi nu inteleg s 5 - ~ achite
i
obligatiuneff Majoritatea re~TstH.din subventii, afar& de cele cari prin Iimba intr&intat&
se bucurs, de un tiraj important ~i au Iin caracter mondlal. Revists
Romlnia Apicoll a avut de supartat pe ling& necinska-celor ce au
primit revista yi nu ~ i - a uachitat sumele dqbraie pe 1, 2 gi mai multi
ani. gi notele de speze ale celor ce au r e d h t a t revista qi care s'au urcat
Irr :ume destul de importante, excepthd c& mai primeau qi cH:e 50-60
numere de rare nu dldeau swote&l% devi aveau o valoare de circa zece
*
- mil lei anual.
LC
Dar dacH va ma3 f i nev6e vom reveni.

~ I G O R EGIOSSAN
Pre~edinteleSoc. Centrale de Aplculturii
din Rominia

?
..

5y.

Indemnat de pretutindeni s5 r5spund atiitor atacuri Yndreptate impotriv5-mi, am refuzat sistematic s5 .o fac. Fiecare
e liber sB judece in felul sgu munca ce o inchide ani de zile
stupsritului romiinesc, fZr5 sH caut vre-un interes material sau
glorie d e ~ a r t i ;m'am simtit dator ca romiin qi crevtin s i dau
din stransura cuno~tintelormele atiit c5t pot prietenilor stupax!, in dorinta ca s5 v5d cu o zi mai devreme renZsc3nd din
ruine stuparitul romsnesc.
Cine apreciaz5 accasti5 munc5 iml va multumi can'dva;
cine nu, m5 va huli; gura lumei nu potj s5. o inchizi; ea e slobod5 ca vantul care bate in pustiu $i vrea ca sub troianul de
nisip, s5 fngroape verdeata cAmpuli1.i; din fericire ins5 aceasta
ese mereu sus la lumin3, ir?vingAnd atAtea incerc45rineisbutite
a intuneric~7luiyi r5~ului.
Ce aceia - pe aceast5 cale, - raspund tuturor celor ce
rng intreab5 de ce sunt asa pufin combativ: revistele de stup5rit s ~ m ,f5cute
t
s5 dea indemnuri ~ i s f a t u r ibune stuparilor
$i nici de cum s5 contins. atacuri veninoase, r5uticioase ~ j i
pline de patima ~i neadeviir. Las altora grija asta. Totuqi pentru ca ei s5 $tie cum judec5 stuparii n o ~ t r iactiunea mea ~ ia'
celorlalti, vH rog, a d a ospitalitate unei scrisori primit5 acum
doi ani, de la un Domn InvHtHtor pe care., nu-am avut dnstea
s5-1 cunosc. Am luat-o la inthmplare din vraful scrisorilor;
deqi veche, e tot atdt de actual,?.
Prirniti, Domnuie Prevedinte, multumirile $i asigurarea
deosebitei mele consideratii.
C. E&RISTEA

-,

:*

-..,.

<,?

' 7

Apicultor-Publicist
,
'
-. P
F
+) Iatg una din cele' mi cbcurnenta~~:siri&:&re~te
'sutele dela. cei ma1 congtiinciogi ripicultori .din
. -\- -. printre.
. ..

.
.-. ..

".

3';
,

.. . ,

F:-

.:-

-%

.-:-.

,.:;.

.','

. .

--&a::- ':. ;:jti. ..

... ,A%--.,. - -.,

:r

,.

.\.

. .

. -.

.
I k7y& -. ,
.
- . 9&4;w-d
.
,
"i:&-"-,4.L.
,*,&,;*$.;-$
> >-*!

:x*;",+,?r

-,

6 &MATE
*:.

.,,/,
..,;

:.,;*.
.

.
.

..

: SCRISOAREA

15 Oct. 1936.

DOMNULE HRISTEA,

,,

.".
..

..

.:;.zq

i6lil-.simt cu tot sufletul obligat de a v5, aduce mii de

mu1t"'miri pentru epoc.qla Dv. lucrare apicol5 ,,StupiiritulCc.


N u sunt un profan. in-ale stupzritului, c5ci posed 170 stupi, ~i nu at% numZiruLlor mi5 face s5 spun cg sunt stupar, pe
cAt marea mea patimg ce o: am pentru albine ~i v'o spun cinstit cZ inci5pSndu-mi ~ n " - ~ % ineintrecuta
5
Dv. hcrare, nu am
..
Iasat-o, piing nu am terminat-o.
Stilul, farma artistic& litwars- in -care e redat5 aprba@
cZi te d.uce in altii lume ..., qi l<,fiecare pas, - n v a i $i numai
adevjruri bine cercetate gi intem.&eiate.
.
Unele chestiuni, ~ i nu
r putine sunt, asupra c5rora multi
literati apicoli de-si nogtri psstrau un oarecare secret, Dv. le
redati cu mult lux de a m h u n t e ~ ' naga fel c5 nimeni Pncerchnd, s5 nu .paat# g r e ~ i .
Am voit de mult s5 v5 scriu, s5 v6 laud munca frumoas5,
56 v2 multumesc pentru o asemenea lucrare, dsr, cum e omul,
lass de azi, pe msine. Dar azi n'am mai putut r5lsda cBnd am
v5zut cum cei mici, pigrmeii, neputinciogii, sar 13 atac. Mai int5i au Eost mici intep8turi de venin, apoi atacuri cle cutit ca
ST sffir$easc2 cu ura ~i nemernica lor invidie pe fata. Asta nu
se mai poate, ~i azi le-am scris la amsndoi, tinindu-i de rsu.
Imi pare rgu cS sunteti aya departe mine, c5i a? f i venit
s5 vii mul1,umesc personal pentru lutrarea Dv. pe care o am
mereu inainte pe mass.
Cu aceastj. ocazie tin s2 v5 rog sB nuSv2 face-ti cltugi de
putin singe r5u pentru atacurile pline de egoism ale celor
mici, c3ci ele sunt-departe &e a intuneca munca Dv., mai tare o
face inc5, pling de lumin5. Nici nu se poate altfel! E e ani de zile
in micul meu &tun, in mijlocul albinelor mele urm5resc cu
atentie munca lor plin5 de fanfaronads, ~i munca Dv. plinii
de morlestie $i adevgr!
V5 mullumesc inc6 odat5 si vii salut cu stims.
MIRCEA MOREANU
Directorul ~coaleiCom. Boghicea
Jud. Roman

..

.,.

=.

..:

-.

. - . ~ -.

.,

.-

- ~1NFORMATlIJNl
-

In ultima gedint5 a Comitetului, D-1 Louis Ron~sycunoscutul cercetjtor $i publicist apicol, a fost ales in unanimitate membru de onoare
a1 Societstii noastre. Ratificarea de rigowe se va face in prima noastr5
Adunare generals.

Rugam c i l d ~ r o spe t o t i membrii $i cititorii n o ~ t r is5 ne achit6


imediat sumele datorate. Revista nu poate apare regulat, dac5 i n s u ~ i
cei cari o prfmesc $i o citesc nu Pnteleg cS achitarea abonamentului este
o datorie de onoare.
e

Prin actul .constitutiv a1 Cooperativei ,,Aptcola", Comitetul de


lnitiativfi a desemnat ca Pregedinte activ pe 9 - 1 Grigore G i o . s n , Pre-

. .

~edinteleSocietatii noastre. F5cAndu-i-se cunoscut aceasta, FMmnia-sa


*a
inaintat imediat demisiunea, multumind cglduros Comitetului deonoarea ce a bnevoit s5 i se fac5, motivhnd, pe de o parte multiplele
D-sale ocupatiuni, cari il suslrag sti se poath ocqpa in deapraape de
Cooperativa $i pe de alta, ferma D-sale hotsrire de a nu mai activa in
Soc~et5tide domeniu apicol $i unde gestiunea bheascB este de obiect
pridapal.
t'
In demisiunea inaintat.5, Domnia-Sa a cerut insistent Directiunei
Cooperat~vei,,Apicola6 'sB comunice imedlat,ateasta Institutului Natiowl
a1 Cooperatiel spre cuno$tint&

F
-

<
L
. -- J .

,,RomSnia Apicola" pe 1939 nu se v a mai trirnite decSt membrilor $i


abona~ilorcar1 i $ vor
~ achita datoria cu anticipatie. Toti cari vor tr~rnite
abonamentul gi cotizatia pPn5 la -31 Ianuarle 1939, vor prirni gratuit
un cadou.

Stupii prirnitivi vi sistematici


Nu s'ar putea spune cu siguranfi cum a inceput omul 8 5
domestice albina. 0 teorie aproape de adevir ar fi ca intr70
epoci i n d e ~ i r t a t i i-ar
,
fi venit ideea unui cercetitor de albinc,
inzestrat cu un spirit de intreprindere depigind normalul, c i
ar fi mai hine s i aduci albinele mai aproape de gospodirie
qi sub ochii lui, de ciit sg umble in ciutarea lor la intiimplare,
cercet8nd pidurile, d n d ii aoregte inima o provizie de miere.
Se poate ca el s i f i gisit o colonie clezvoltatjl in plin acr,
sau o scorburi \in care se instalase un roi, si-1 fi agezat
nproape de caverna lui sau alt adipogt a1 siiu, ~i s i f i me.
ritat astfel necontestat distincfiunea, de a fi dcvenit primul
apicultor practic.
De la aceasti epoci foarte indepirtat;,
omul a incercat
de la o vreme la alta stupi de paie, de pluti, de pimint ars
din care se fabric; oale, de' scorburi de copaci,
(buduroae)
~i de aproape toate materiele inchipuite, in timp ce urmirea
in orice chip s i descopere un adiipost ideal, pentru prietena
sa alhina.
I n fine in cursul celui a1 19;lea secol, atinse punctul cel
mai eseniial in istoria stupilor de albine: trecerea de la sistemul cu rame fixe la cel cu rame mobile (migcitoark).
Cine a inventat sistemul? Unii span c i inventiunea sz
datoregte lui Franqois Huher, minunatul orb, educatorul alhinelor, din Elveyja. Altii susgn c i aceitti ar f i fost rusu1,Pro-.
kopovitch, care ar avea drep't En mod real la aceasti distinc~iune.Un mare numir inci afirmii oii onoarea ii revine lui
Dzierzon, pastorul @man, care in adevir a inventat u a stupfalositor cam in 1845. DacG chestionim in privinp acestui'

->, ... .
P

.
.

V.i

.
.
L

.,

1
!
I

..

. '

- "I

. :,. .

';-..'
.-.,;;;...
>'
%+ , .

.
<r.tcv.
,.
,., , ' *.:-4, . '*.'.
C.' . ~ '

-.

. .
-,

. ...,?;
"*

..;

:.

subiect,.~
importi
~
; orice apicultor original din Ftetele Unite
ale h r i c e i , el va sustiae probabi c i Langstroth este a ~ ~ t o r u l----5
- .a
acestei deecoperiri. I n Anglia, am auzit pe unii susfinPnd preten$iu&le lai Neighbour, unul dintre primii Eahricnn$i englezi de k t r u r n e n t e apicole, in timp ce Iln mare n u m k dc
-*+-,.
~ n i t e n cred
i
c5 pionieral stupului cu rame mobile, a fost com~jutriotul Robert Kerr din Stewarton, scolian.
Existi in adevjlr probe care stahilesc c i acum eel putid
doui sccole in Grecia si in alte qiri, unii stupari se serveau de
stupi cu stingl~ii(scinrlurele) mobile, cleci afirmarea privind
inventatorul este in realirate rnai lrllalt fi& valoare. Ca 4 %
cazul multor alte inven!iuni, stupul tip modern, riii eate fructul unei singure inteligenfe, ci rezultatul mai multor spirite,
care au orientat lucrsrile lor cgtre acelagi scop.
(trad. Gr. Giossan)

de Paul Woog zji N. Yannakis


(urmare)

trad. de Melissa

Faptul c5 dup5 aceasts mestecare mai rim&n totuqi in


ceara wlulelor urme de straturi de molecule cristalizate se
poate datori tensiunii)'l CP sufere la suprafat5 ceara moale sau
lucrului mecanic l6) cerut de construirea celulelor. Am c5utat
sZi reproducem astfel de manist4ri I"), pref5cSnd ceara Pntr'o
panglicii suptire, prin ap5sare mare. Ceara (la rAnd, f5rS alegere) cuprins5 h t r ' o m ~ c ateav5 de oteI era ap5sat5 de un
piston ") de otel m i ~ c a tla inceput de o pres5 cu surub qi apoi
de o presZ hidraulic5 'P) Carver, supt o presiune '7 de yreo 250
kg. pe cm'. Ceara curgea printr'o filier5
dreptunghiularz de
otel lung5 de 2 mm., lat5 de ?I2 mm. $i groas5 de 1,6 mm. Am
cHp2tat astfel panglici de cear5 la tcmperatura ") de 17' (pe
la 29' (No. 2) ~i la 3 8 O (No. 31.acestea le insemn5m cu No. I),
Tot aparatul era cufundat intr'un vas cu ap5 tinut5 la o temperatur5 statornics.

'

----

14) tensiune -- deoseblrc d ~ n t r ecitimile de electncitatc aflate in


dou3 substante oarecari (N. T.).
15) adic5 muncii, strsdaniei (N. T.)
16) stgri de lucruri (N. T.).
17) ciocan (N. T .
18) cu ap5 (N. T.).
19) apjsare (N. T.).
B)dsch1z2itur5 (N. T.).
21) caldura (N.T ).

---.

_I

--- -

,
----r.;-

- ! . -

;'9

*+,

rz-

231

.
-,

--

i.?,

Expus<-la razele X qi privite p r i ~spectrogrd'aliiturlnd


rngsurg crisfdizate. Aqadar, presiunea Pnmulte~leo a r e c b molecul-ele cri::talizate; dacH apzsarea e ~ 5 0 x 5 cenra
,
cristaheaz5
ill mai mics mzsurs dpcAt supt ap5sare puternic5; d8r JQ @rice
caz nu se petrece o schimbare insemnatg.
Am cercctat apoi fnriurirea caldurii asupra acestor prefacqri. Observ5nd 22) mai multe foite obtinute 2" din cearii topita si intgrite in ap5, apoi lgsate in ap5 in timpul incglzirii,
nu am ,constatatP4)o schimbare simtitoare. Pedealtaparte, o
panglicH No. 1 f u incslzitii timp de 48 ceasuri intr'o etllvsz5)
la 40, apoi cercetatii in spectrograf la razele X. Moleculele
cristalizate se inmultiserz - simtAor. Remltate asem5nitoase
se dobSndir.5 cu 0- panglicH incFilzit5 la 50'; o panglic5 No: 3
fncHlzitg la 3QP-timp de 23 zile argts deasemenea o critalizare
rnai inaintatg decit una neincalzit5. Cgldura u~ureaz5deci cristalizaresAm fzcut atunci incercHri lucrind nu pe panglici de cear5,
ci d&dreptul pe pereti slbi de celule proaspete. Un perete Tnc51zit la 30' timp de 12 zile nu ar8tZ o cristalizare rnai haintat5
-dec5t un altul tinut timp de 23 zile ;a 20; dimpotriv5 la acesta
'din urmii moleculele se aqezar.5 in rnai mare m5sur5. Lucr5nd
la 40, refultatde fur3 ~i rnai Pnsemnate. DupSce am incslzit
timp de 72 ceasuri rnai multi pereti la aceasti5 temperaturg,
spectrele ariitar5 o inmullire simtitoare a moleculelor cristalizate.
Prin urmare ceara celulelor e in mare parte cristalizatli
$i acenst5 cristalizare se intinde supt inriurirea ciildurii $i a
trecerii timpului. Dar in stupi domneste o temperaturg care,
vara, poate s5 fie destul de ridicatg; chiar iarna ea nu coboarii
supt 25' acolo unde se a~eazgroiul, a ~ a c 5f5-; indoialz cristaLizarea se intinde in faguri din ce in ce rnai mult.
In ce prive~teinrsurirea ciildurii, am giisit aproape cu
totul aceleavi urmiiri la feluritele soiuri de cearii francezg
(Bourgogne, Normandia, Alpi). Am cercetat-$i ceara fagurilor
produqi in tzrile calde; ceara din tinutul numit Coasta de Filde$ (Africa) e cristalizatz in rnai mare m5sur5 decit cea francezii.
Dar intinderea cristaliziirii m5reqte oare tr5inicia fagurilor ? Incerczrile ce urmeaz5 rzspund la aceastg intrebare.
Un fagure proaspzt de teat-5 albg fu impirtittPn dou5
piirti. Una fu tinut5 la 15O, cealaltz pus2 intr'o etuvii I s 38O.
Dup3 5 luni, mostrele fur5 Issate amandouil timp .de cdteva
zile la -temperatura laboratorului, apoi tr2inicia peretilor celulelor fu m5suratZ qi pretuit5 dup5 rezistenta ') ce aceqti pereti
arztau la ap3sarea unui betigor impins cu bHgare de seams.
-

> =

-,

'

5.

d
..

25) cuptor .(N. T.).


26) trginicia (N. T.).

%&&.,,jd-

.&

aI'I'.~4r:r

..

. 'i
t

-$

x' =!

/'

- ,:z.,h
I

'

22) cercefrind (N. T.).


23) dobandite (N. T.).
24) dovedit (N. T..

&.

-+---

+'

,-

.- .
-+A

_.

i'

-+-.,~ t f , ~-.~ ~~ff?X4-,44.'<#+


.

L;&
,/&
#

. - :*. .!

.-

Partea nerm5lzitg se rupea la cea mai u ~ o a r gapssare a beti~oruluir,rispsndind sf5rim5turi colturoase. Partea incilzia la
3 8 O dimpotrivg argta o mare trginicie, indoindu-se, ~ncovoindu-ss,g\,rupindu-se numai la o apiisare rnai puternid.
D d t m i n t e r i inllztigarea celor dou5 buc5ti de fagure nu
rnai era aceeagi: partea neincglzia pgstrase fnfiipgarea alb5giilbuie f5r5 lustru pe care o avea la inceputul experienbei,
pe csnd cealalt5 c5p5tase o culoare u$or chilimbsrie $i pgrea
rnai striivezie deciit cea dintiiu.
Alte incercsri fur5 f5cute cu panglici de cear5, obtinutk
cum am ar5tat rnai sus. Un num5r oarecare din aceste panglici
fur5 tinute la temperatur4 ($5 15:, a t b a t e in picioare in bucgti lungi de 185 mm. (greutate c a m 3 g. 175) sau culcate; alte
dou5 grupe fur5 incglzite la 38": una era deasemenea alcgtuit5
din panglici de 185 mm. lungime atarnate Pn picioaae, cealalt5
din panglici de aceea~ilungime cufundate tot in p i 8 a r e in ap5
distilats; aceast5 din urm5 aSezare avaa ca tints s5 inlesnescg
inmultirea moleculelor cristalizate p u n b d pgrtile idrofile *')
ale moleculelor spre margini, in atingere cu apa, a w cum ar f i
pe peretii celuldor pline cu miere. Dup2 5 luni, panglicile fur&
I5sate csteva zile la temperatura laboratorului, apoi li se mB-.
sur5 trginicia, prin atsrnare de gre-ti
din ce in ce rnai mari.
Iat5 miilociile rezultatelor.
Greutatea
la care
s'a rupt

M O S T R A

Panglicl tinute la 15" agezate culcat


79
,, ,, 15" ,, In picioare

,,

,,

,,

,, 38'

,,

,.

,,

,,

38" cufundate in apH

130 g, D
141 g, 8
214 g, 1
212 g

Luqgirea

In clipa
ruperii

2,7496
2,820/6

nelnsemnatg

I.

S e poate vedea cg panglicile inc5lzite au o trginicie cam


cu 56% rnai mare dec2t cele neinc5lzite.
Djmpotriv5, panglicile neincglzite r5mgseser5 destul d e
ml5dioase spre a putea fi indoite fZr5 s5 se rupa", pe cind cele
fnc5lzjte s e rupeau indata ce unghiul indoiturii atingea 90.'
Si deast5datH infsti~areamostrelor era deosebita: panglicile neincglzite Eqi p5straserg infgtiqarea turbure dela hceput,
iar cele incglzite se fgcuserg strgvezii.
Am dovedit rnai sus CZI incglzirea inggduia inmultirea
moleculelor cristalizate. De aci inainte p u t ~ mspune c5 aceastg
fnmultire e Pnsotitg de o cregtere foarte insemnats a treiniciei
fagurilor.
Vom vedea acum c5 unele lucriiri ale albinelor, au ca urmare tocmai inmultirea moleculelor cristalizate.
27) lacome de ap6 (N.

T.).

de aparitie, 13 ani de neintrerupa propagandk m t r u inflorirea albi.


n5rituluI romlnesc de odinioarH inlauntrhl g r a n i @ & Rombiei-Mag
9 impunerea lui de cgtre cei mai de seama oameni de qtiinfg stup&
reascii, grupati in jurul SOCIETATII CENTRALE DE - APICULTURA
DIN ROMANIA algturi de principalele /Iri apicole din Jume, in b a t e
congresele internationale Cinute in acest scop tine s% expfime be aeeas44
cale cele mai alese multumiri tuturor sprijinitba4lor. colaborabrilor 91
cititorilor sIi, urlndu-le sgnHtate, voe bun& bel$ug 31 prosperitate cu
ocazia noului an 1939.

CONVOC:%RE.

. -.-:J

4#-

D-nii Mmebrii d&t%!iikt'etlb~~ietii$ii


~ L n t r a l ede Apiculturii din RomBnia, sunt rugati a lua parte la ~ e d i n f aComitetului, ce se va tine in ziua de 1.5 Ianuarie 1939, la sediul
Societgtii din Bucure~ti (Palatul Inst. Naf. Zootehnic, strada
Dr. Staicovici 63).
La ordinea zilei fiind discnfii privitoare la activarea Societiifii in noul ritm de atjezsri in tara noastrii, cum ~i fixarea
unui program detailat pentru organizarea unei mari expozitii
apicole cu caraeter national. Pot lua parte la aceasti5 tjedinf; ai
membrii stupari cad nu fac ,parte din comitet, fio chiar din
apropierea Capitahi.

S E M I N - T E . * S E L E C T I O N A T,E

De lucerna, sfecle furagere, zaravafuri, regume si


flori. Unelfe de gddinjrie $i&piulfl~i furnizeazi

SEMlNTERlA PROCH

B U C U R E ~ T I .- STR. EUGENIU CARADA NG 7


'I'
e 1 e f o n 4.08 68

h da
P.

Situatio D-lui abonat

....................

.......

A n u l

Felul abonamenielor -

An111
1938

1937

&

gaf

2023

2%

'0

P
qU
v

. . . .

~ b o n a r n c k eachifafe....................
....................
AbonaGenf&'de plaQ'-*
.......................................................................

. - ...
- Y .,".;,
. . .-,.. .

.:sr".

--'.,

.*-

360
~ea
...-.......... .....[ o o . :......................................
'

...-..

.................

._.
........._....._................____._._..
""...
.-:~%-

.l
-**&-

'rV%~"*
2
,

..'L
> *

-.

Cea mai cunoscutil intreprhdere d n e a s e i


. . .
brangii;
.-

in

.A
_-

iceastii

--:--

-*

~ ~ lLTO
e RIu ! mi?
uneltele nemaro pentru d
o
atuparia Dys , c&t $i tot felul de .

-.

-+-

semiate melifere, g&si(lnvantajo~..~ i $ ebun& catitate.


133 v e c h e a c a s a
- 3.
+
2 i.,
.
"--

CataId&@\$?A~e
,"
p+b

I...)

:<"-

- a

+
:
A
-

..

e"=D=.-.- .
.--i
,.-:
@-"~;*-*.;.,,"
,F
E~NUL
GRADWAR=

A. C <LT)

SEMINTERIA .LA
&JclJRE$$l I.-STR. CAROL
.. . e*.,
P

i
"

w c

No.,30m

.'.:

x."

-*$

.-

; ., %;
'.i -J+.:.i
%

>7-

'
+-..;
&
;
.A:+-"

t..:
?elelon 3.-&iiib~
/**,d;

<