PROIECT DE LECŢIE

SCOALA: COLEGIUL NAŢIONAL BP HASDEU BUZĂU

PROFESOR: MIRON CARMINA
CLASA: a XI-a
DATA:
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Relaţiile internaţionale
TEMA: România şi conflictele regionale
TIPUL LECŢIEI: recapitulare.
TIMP: 50 min.

COMPETENŢE SPECIFICE:
1.1. Formularea, în scris şi oral, a unor opinii referitoare la o temă de istorie.
1.3. Compararea unor opinii şi argumente diferite referitoare la o temă de istorie
1.4. Susţinerea argumentată a unui punct de vedere într-o discuţie pe teme de istorie
3.3. Descoperirea în sursele de informarea perspectivelor diferite asupra evenimentelor şi proceselor istorice

1
 Desfășurarea lecției
operaționale

Conținuturi
Obiectivele

Metode şi Mijloace
Etapele lecției Activitatea profesorului Activitatea elevilor
procedee didactice

1.Captarea Le cere elevilor să Conflict regional –ciocnire materială sau

atenţiei (5 min) definească termenul de morală violentă; stare de război, duşmănie,
conflict regional divergenţă, care ţin de o anumită regiune.
2. Recapitularea și Anunţă tema şi planul de Notează în caiete schiţa de recapitulare a Conversația Flip chart
sistematizarea recapitulare sub forma lecţiei. Explicația
cunoștințelor unui ciorchine structurat,
(35min) precum şi obiectivele
operaţionale urmarite
(Anexa 1)
Împarte clasa în 6grupe Primesc fişele de lucru şi sunt atenţi .la
diferite, le distribuie fişe de explicaţiile profesorului
lucru cu cerinţe diferite,
precizând că recapitularea Colaborează în vederea realizării Munca pe
sa face prin intermediul produsului finit(posterul cerut de profesor) grupe
metodei Cubul. Fise de
1.1 Descrie : În 1912 şi 1913 se desfăşoară războaiele lucru
Participarea României la balcanice; Faţă de primul război România Cubul
al doilea razboi balcanic , se declară neutră, insă participă la cel de-al Coli de
identificând şi comentând doilea (1913) alături de Serbia, hârtie
cauzele şi efectele Muntenegru, Grecia împotriva Bulgariei; Markere
apropierii diplomatice a pacea e încheiată la București, după ce
acesteia faţă de Antanta şi Bulgaria capitulează – prin această pace,
ale îndepărtării de Puterile România obţine sudul Dobrogei -
Centrale în anii Cadrilaterul
premergători primului prin participarea la al doilea război
război mondial balcanic, România se afla din nou pe poziții
opuse Austro-Ungariei, care susținea
Bulgaria;
2
1.3
Compară:
1.4 Politica externa a
Romaniei de la inceputul
sec XX cu cea din a doua
jumatate a secolului XX şi
realizează un scurt
comentariu referitor la
atitudinea Marilor Puteri
faţă de Romănia în
perioadele respective.
Asociază:
Poziţia României faţă de
Războiul de şase zile dintre
Israel şi ţările arabe şi
refuzul lui Nicolae
Ceauşescu de a participa
alături de celelalte state
membre ale pactului de la
Varşovia la invazia
Cehoslovaciei în 1968 cu
creşterea prestigiului
României pe scena
internaţională.
3.3
Analizaţi documentele de
mai jos şi stabiliţi
obiectivele pe care şi le-a
propus diplomaţia română
Nicolae Iorga afirma referitor la
participarea României la cel de-al doilea
război balcanic: « românii au luptat la sud
de Dunăre cu gândul la Ardeal ».
Dacă în prima jumătate sa sec XX
România încearcă să depăşească statutul de
mică putere, reuşind să fie un factor activ
pe plan european, în a doua jumătate a
secolului XX România se va afla în zona de
interes sovietică, politica externă a
României până în 1964 caracterizându-se
prin docilitate şi supunere faţă de Moscova.
După 1964 asistăm la detaşare şi distanţare
faţă de Moscova.
Aceasta atitudine i-a adus popularitate lui
Ceauşescu. Unii lideri occidentali au vizitat
România: Charles de Gaulle, presedintele
Frantei [1968], Richard Nixon, presedintele
SUA [1969].
Ca o recunoastere a politicii internationale
promovate de România, ministrul de
externe Corneliu Manescu a fost ales
presedinte al Adunarii Generale a O.N.U.
Politica externă a României din perioada
interbelică a avut drept obiective
menţinerea şi consolidarea independenţei
naţionale a ţării, a statu-quo-ului teritorial,
obiective legate de crearea unui climat de
3
în perioada interbelică.
(Anexa 2)
Aplică cunoștințele
dobândite în lecțiile
anterioare şi formulează un
punct de vedere rezeritor la
relaţiile româno-ruse în
perioada interbelică.
Argumentati pro si contra
: România trebuia sau nu
să intre in al doilea razboi
mondial alături de
Germania nazistă.
pace şi cooperare internaţională. În acest
sens vor fi încheiate
aliante bilaterale intre Cehoslovacia,
Romania si Iugoslavia,alianţă cunoscută sub
numele de Mica intelegere,iar în 1934 se
constituia Întelegerea Balcanica, între
Grecia, Romania, Iugoslavia şi Turcia.
Raporturile romano-sovietice fusesera
rupte in ianuarie 1918, din initiativa URSS.
In martie 1924 s-a organizat o conferinta la
Viena, care a esuat din cauza ca Uniunea
Sovietica a refuzat recunoasterea actului
unirii cu Basarabia.
Pe 23 august 1939 Germania nazistă și
Uniunea Sovietică au semnat pactul Hitler-
Stalin, al cărui protocol secret prevedea
împărțirea Poloniei și României între cele
două puteri totalitare. În România, URSS
revendica Bucovina de Nord și Basarabia.
În iunie 1940, ca urmare a ultimatumului
dat de Uniunea Sovietică, România a fost
nevoită să evacueze și să cedeze, fără luptă,
Basarabia și Bucovina de Nord. Pe lângă
aceste teritorii, a mai fost răpit și Ținutul
Herța, care nu făcea parte nici din
Bucovina, nici din Basarabia, și nu fusese
revendicat de URSS.
România lua parte la războiul din răsărit
pentru a obţine eliberarea teritoriilor
ocupate în 1940 de sovietici; În condiţiile
prăbuşirii sistemului de alianţe
tradiţional,singura puttere, în opinia
4
 liderilor politici români, care ne putea juta
să recuperăm teritoriile pierdute în vara
anului 1940 era doar Germania.
Câte un reprezentant din fiecare grup va
prezenta ceea ce au completat pe fişele de
lucru ( se vor realiza pe coli mari –tip
postere pentru ca informaţiile să fie
vizualizate de toţi elevii). Grupele pot face
completări sau pot întreba dacă au
nelămuriri asupra unor noţiuni.

1.1 3. Fixarea și Imaginaţi-vă că sunteţi Fiecare elev va realiza un scurt articol. Eseul de 5
1.3 consolidarea jurnalist la ziarul Scânteia. Prin sondaj profesorul le va cere minute
1.4 cunoștințelor Scrieţi un scurt articol câtorva elevi să citească articolul.
3.3 (10min) referitor la vizita lui N.
Ceauşescu în Anglia,
pornind de la imaginea
următoare.

5
 Anexa1

Romania şi conflictele
România şi războaiele regionale în perioada
balcanice în perioada
interbelică

România şi
conflictele
regionale în
secolul XX

România şI conflictele
România şi conflictele regionale în perioada
regionale în perioada naţional –
stalinismului (1948- comunismului
1965) (1965-1989)

6
 Anexa2

Mica Înţelegere
Convenţia de alianţă defensivă între regatul României şi Republica Cehoslovacă (22 aprilie 1921),
Articolul 1: În cazul unui atac, neprovocat, din partea Ungariei contra uneia din Înaltele Părţi Contractante, cealaltă parte se obligă a veni în ajutorul părţii
atacte în chipul hotărât prin învoiala prevăzută la articolul 2 al acestei convenţii.
Articolul 3. Nici una din Înaltele Părţi Contractante nu va putea încheia vreo alianţă cu o terţă putere fără avizul prealabil al celeilalte.
Convenţia de alianţă defensivă între Regatul României şi regatul Sârbo-Croato-Sloven. (7iunie 1921)
Articolul 1: În cazul unui atac, neprovocat, din partea Ungariei şi Bulgariei contra uneia dintre Înaltele părţi contractante, cealaltăparte se obligă a veni în
ajutorul părţii atacate în chipul hotărât prin învoiala prevăzută la articolul 2 al acestei convenţii.
Articolul 3: Niciuna din Înaltele pîrţi Contractante nu va putea încheia vreo alianţă cu o terţă putere fără avizul prealabil al celeilalte.

Pactul Înţelegerii Balcanice (9 februarie 1934)

Articolul 1: Grecia, România, Turcia şi Iugoslavia îşi garantează mutual siguranţa fruntalilor lor balcanice.
Articolul 2: Înaltele părţi contractante se obligă să se sfătuiască asupra măsurilor de luat în faţa unor împrejurări ce ar putea atinge interesele lor aşa cum
sunt definite prin prezentul acord.
Ele se obligă să nu întreprindă nicio acţiune politică faţă de otice ţară balcanică, nesemnatară a prezentului acord, fără avizul mutual prealabil, şi să nu ia
nicio obligaţie politică, faţă de orice altă ţară balcanică, fără consinţământul celorlalte părţi contractante.