UNIVERSITATE PEDAGOGICĂ DE STAT „ION CREANGĂ”

CENTRU DE FORMARE CONTINUĂ

PROBĂ DE EVALUARE

la cursurile de formare continuă

aria curriculară

ISTORIA

Realizat: Raileanu Lidia, grad didactic doi

I.P. ”Ion Pelivan”, s. Răzeni, r -ul Ialoveni

Verificat: Lisnic Angela, dr.conf. univ.

Chișinău 2023
 I. Definiții teoretice privind metoda/ strategia/tehnica de realizarea a produsului
școlar
Metoda Frisco a fost propusa de echipa de cercetare Four boys of Frisco (cei patru
băieți din San Francisco), iar scopul ei este de a identifica problemele complexe si dificile si de a
le rezolva pe cai simple si eficiente. Ea are la baza brainstormingul regizat si solicită din partea
elevilor/ studenților capacități empatice, spirit critic, punând accentul pe stimularea gândirii, a
imaginației si a creativității.
Metoda Frisco are la bază interpretarea din partea participanților a unui rol specific, care
acoperă o anumită dimensiune a personalității, abordând o problemă din mai multe perspective.
Astfel, membrii grupului vor trebui sa joace, fiecare, pe rând, rolul conservatoristului, rolul
exuberantului, rolul pesimistului si rolul optimistului.

Etapele metodei Frisco:

1. Etapa de identificare a problemei: profesorul sau elevii/studenții sesizează o situație-

problema și o propun spre analiză;

2. Etapa organizării colectivului: se stabilesc rolurile: conservatorul, exuberantul, pesimistul,

optimistul și cine le joacă. Rolurile pot fi abordate individual sau în cazul colectivelor
numeroase, același rol poate fi jucat de mai mulți participanți concomitent, aceștia formând o
echipă.

3. Etapa dezbaterii colective: fiecare interpretează rolul ales și își susține punctul de vedere în
acord cu acesta.

o Conservatorul are rolul de a aprecia meritele soluțiilor vechi, pronuntându-se pentru

menținerea lor, fără a exclude însă posibilitatea unor eventuale îmbunătățiri.

o Exuberantul privește către viitor și emite idei aparent imposibil de aplicat în practică,
asigurând astfel un cadru imaginativ-creativ, inovator și stimulându-i și pe ceilalți
participanți să privească astfel lucrurile.

o Pesimistul este cel care nu are o părere bună despre ce se discută, cenzurând ideile și
soluțiile inițiale propuse. El relevă aspectele nefaste ale oricăror îmbunătățiri.
 o Optimistul combate ideile enunțate de pesimist, încurajând participanții să privească
lucrurile dintr-o perspectiva reală, concretă și realizabilă. El găsește fundamentări
realiste și posibilitățile de realizare a soluțiilor propuse de către exuberant și stimulează
participanții să gândească pozitiv.

4. Etapa sistematizării ideilor emise și a concluziilor asupra soluțiilor găsite.

- Sistematizarea ideilor principale;
-Formularea concluziilor cu privire la modul de soluționare a problemei inițiale.

II. Modelul de aplicare

Clasa a XI-a, profil umanist

Subiectul orei: Războaiele balcanice

Tipul lecției: mixtă

Surse didactice:

1. Chicuş, I. Șarov, I. Ojag, P. Cerbușca, V. Păslariuc, M. Dobzeu, T. Nagnibeda-Tverdohleb.

Istoria românilor și universală. Manual pentru clasa a XI-a. Chișinău, 2020.

2. Norocica-Maria Cojescu, A. Mamina, C. Drachenberg Istoria universală epoca modernă.

Manual pentru clasa a XI-a. Chișinău 2006

3. Razboaiele Balcanice - YouTube

4. www.youtube.com › watch

Etapa lecției: realizarea sensului

1. Identificarea problemei care urmează să fie dezbătută

- Era necesară participarea României la cel de-al doilea război balcanic?
* Ce alte variante credeți că mai avea regele Carol I, erau ele viabile?

2. Organizarea clasei:
Se distribuie rolurile:
- Conservatorul: susține participarea României la cel de-al doilea război balcanic.
- Exuberantul: România prin participarea la al doilea război balcanic intenționa să
stabilească pacea în regiune.
- Pesimistul: participarea României în al doilea război balcanic, o victorie nefastă.
- Optimistul: consideră că participarea României la al doilea război balcanic a fost cea
mai bună soluție în restabilirea echilibrului balcanic.
(elevii cercetează informația manualului, vizionează filmele)
3. Dezbaterea în clasă
Conservatorul – a conservat lucrurile, le-a păstrat neschimbate, adică era necesară
participarea României în al doilea război balcanic.
-România a intrat în război cu acordul Marilor Puteri, Angliei și Franței.
- România a reușit să mobilizeze un efectiv mare de ostași în număr de 460 mii
soldați, 10 600 ofițeri și 150 000 de cai, a folosit în lupte aviația.
- În cadrul negocierilor de la București, România a avut rolul de arbitru, astfel s-a
implicat în relațiile internaționale.
- Pacea de la București a schimbat hotarele din Balcani.

Exuberantul – România a reușit să stabilească temporar pacea în Balcani, nu a

permis extinderea teritorială a Bulgariei în detrimentul altor state balcanice.
- România prin campania militară în Bulgaria a demonstrat în cele din urmă care este
puterea în regiune.

Pesimistul – vede totul în negru.

- România a participat la război cu un număr impunător de soldați -b6% din populația
țării, dar nu avea acoperire la capitolul echipamentului militar.
- O mare problemă în armata română era cea sanitară, astfel când 11 586 soldați s-au
îmbolnăvit de holeră nu s-au luat măsuri imediate și 1611 au decedat. Statul român nu
a făcut carantina armatei, dar a adus-o în țară și s-a primit o mică pandemie prin
extinderea holerei.
- Soldații români s-au dat jafului pe teritoriul Bulgariei, ca rezultat bulgarii vor jefui
românii la 1916.
- Pacea semnată la București a semănat mai mult cu un dictat impus Bulgariei, care a
provocat revanșa la 1916 și politica revizionistă la 1940.

Optimistul
- Participarea la al doilea război balcanic i-a asigurat României o poziție de putere
regională, care și-a impus obiectivele strategice și politice în cadrul conferinței de
pace de la București, respectiv controlul asupra Cadrilaterului.
 - Pacea de la București e prima în care hotărârile importante sunt luate de micile state
din Europa de Sud-Est fără implicarea Marilor Puteri și a Turciei.
- România a reușit să schimbe alianțele de la Puterile Centrale la Antanta.
- Participarea României a dus la scurtarea războiului.

4.Concluzii:

Analizarea ideilor principale și rezolvarea problemei date: se pare că a fost o soluție

potrivită la momentul potrivit. Participarea României la al Doilea Război Balcanic a avut atât
consecințe pozitive, cât și negative, lăsând o amprentă semnificativă asupra istoriei țării. În acest
conflict pot fi identificate următoarele aspecte:

Participarea României în al Doilea Război Balcanic

Aspecte pozitive Aspecte negative

- România a obținut Sudul Dobrogei.
- România și-a consolidat imaginea ca o
putere regională și a demonstrat
capacități diplomatice și militare în
cadrul conflictului. Acest lucru i-a adus
o anumită recunoaștere internațională și
a consolidat statutul său de actor
relevant în Balcani.
- Relații tensionate cu vecinii, cum ar fi
Bulgaria. Aceasta a creat premisele
unor viitoare conflicte și a generat
tensiuni în regiune.
- Războiul a avut un impact negativ
asupra economiei și infrastructurii,
deoarece resursele au fost
redirecționate către efortul de război.
De asemenea, a generat suferințe
umane, afectând populația.

Elevii au avut de redactat, într-o pagină, un eseu la tema: Războaiele balcanice și afirmarea
României în politica europeană

III. Avantaje/dezavantaje/riscuri în aplicare și realizarea produsului școlar

Avantajele metodei Frisco:

- Încurajează spiritul critic;

- Exersarea deprinderilor de argumentare, contra-argumentare, dezbatere, analiză;
- Creșterea respectului de sine;
- Scade emotivitatea;
 - Libera expunere a ideilor;
- Elevii găsesc soluții la rezolvarea unor probleme;
- Ascultarea activă;
- Dezvoltarea gândirii critice;
- Promovarea toleranței;
- Implicarea tuturor elevilor;
- Încurajarea spiritului de echipă.

Dezavantajele metodei Frisco:

- Tratarea superficială a temei;

- Unii elevi se impun în fața celorlalți;
- Alți elevi se tem să-și expună părerile;
- Aparența dezordinii;
- Neîncadrarea în limita de timp

Riscuri

- Metoda necesită un timp mai îndelungat de aplicare, ceea ce poate cauza imposibilitatea
de a oferi cuvântul tuturor elevilor pentru a-și expune opiniile.
- Metoda se potrivește subiectelor cu un volumul mai redus de conținut, ceea ce
îngustează câmpul ei de aplicare la tot spectrul de teme studiate.

IV. Opinia personală

Utilizarea acestei metode interactive în activitatea didactică are ca rezultat creșterea

motivației pentru învățare și a încrederii în sine. Asigură condițiile formării capacității elevilor
de a interacționa și de a comunica, pregătindu-i mai bine pentru activitatea socială. De asemenea,
poate dezvolta creativitatea la elevi, ajuntându-i la realizarea unui produs de calitate precum
eseul.