Metode moderne de

predare- învățare
utilizate la disciplina
istorie.
Realizat: Sacenco
Natalia
 Educatia în secolul XXI

Elevul este Profesorul se transformă

subiectul educactiei într-un partener
• Astăzi se doreşte modernizarea demersului
didactic prin utilizarea unor metode
moderne care pot contribui la sporirea
eficienţei lecţiei. Contribuind la predarea şi
învăţarea cunoştinţelor, la fixarea,
consolidarea şi evaluarea acestora, metodele
moderne determină elevii să urmărească
atent, cu interes sporit şi curiozitate lecţia,
să-şi folosească imaginaţia şi creativitatea,
solicită efortul personal de gândire etc
Accentuez metodele didactice activ
participative

• Câteva metode didactice activ participative , prin

care se pot prezenta lecțiile
 METODA CUBULUI
DESCRIEREA METODEI

•Metoda cubului și-a luat numele de la mijlocul didactic (un cub) prin
care vehiculează sarcinile către elevi. Ea reprezintă o modalitate de
predare-învățare ce valorifică resursele elevilor de participare conștientă la
descoperirea cunoștințelor și a relațiilor dintre acestea. Este una dintre
metodele cel mai clar consacrate dezvoltării gândirii critice. Structurarea
învățării pe baza rezolvării celor șase sarcini (corespunzătoare celor șase
fețe ale cubului) provoacă elevii în principiu pe întregul traseu al
nivelurilor cognitive propuse de Bloom, în cadrul taxonomiei sale. Metoda
cubului presupune explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe
perspective, permiţând abordarea complexă şi integratoare a unei teme.
 METODA CUBULUI
DESCRIEREA METODEI
• Metoda cubului presupune explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai
multe perspective, permiţând abordarea complexă şi integratoare a unei teme.
• Sunt recomandate următoarele etape:
• 1.Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară,
analizează, asociază, aplică, argumentează.
• 2. Anunţarea subiectului pus în discuţie.
• 3. Împărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din
perspectiva cerinţei de pe una din feţele cubului. Există mai multe modalităţi de
stabilire a celor şase grupuri. Modul de distribuire a perspectivei este decis de
profesor, în funcţie de timpul pe care îl are la dispoziţie, de cât de bine cunoaşte
colectivul de elevi. Distribuirea perspectivelor se poate face aleator; fiecare
grupa rostogoleşte cubul şi primeşte ca sarcină de lucru perspectiva care pică
cu faţa în sus. Chiar profesorul poate atribui fiecărui grup o perspectivă.
• 4. Redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe.
• 5. Afişarea formei finale pe tablă sau pe pereţii clasei.
RENASTEREA ARTISTCA
 I. DESCRIE operele de artă ale Renasterii, pe
care le aveți în imagini.
II. COMPARĂ operele de artă ale Renașterii.
Distinge asemănari, respectiv deosebiri.
III. ASOCIAZA. La ce te gandești privind
aceste opere de arta?
Cui se adresează operele de artă din imagine?
Ce caracter au aceste opere de arta?
• IV. ANALIZEAZĂ. Care sunt materialele
utilizate pentru realizarea operelor de artă?
Care sunt tehnicile folosite de artiști în
realizarea operelor de artă?
• V. APLICĂ. Identificați elemente ale operelor
de arta ale Renașterii care se regăsesc în arta
modernă sau contemporană.
• VI. ARGUMENTEAZĂ, PRO SAU CONTRA.
Ia atitudine și listează o serie de motive care vin
în sprijinul afirmației tale.
REVOLUŢIA AMERICANĂ
 Metoda cubului
GRUPA SARCINA DE LUCRU
1.Descrie ! Descrieţi coloniile din America de Nord din secolele XVII – XVIII, având în vedere: formarea
coloniilor engleze din America de Nord, viaţa economică a coloniilor, religia, raporturile dintre
colonii şi metropolă.

2. Compară ! Comparaţi cauzele războiului de independenţă a coloniilor engleze din America de

Nord cu cele ale revoluţiei engleze sau
Comparaţi modelul politic britanic cu modelul politic american.

3. Asociază ! Asociaţi principiile iluministe cu documentul „Declaraţia de

independenţă”.
4.Analizează ! Analizaţi cauzele războiului de independenţă a coloniilor americane.

5.Aplică ! Aplicaţi ceea ce aţi învăţat despre revoluţia americană şi menţionaţi realizările şi
acţiunile unor personalităţi implicate în aceste evenimente.

6. Menţionaţi câte un argument pentru care evenimentele din SUA din anii
Argumentează 1775 – 1783 pot fi apreciate din perspective multiple, precum: război de
! independenţă, război civil, revoluţie.
Avantaje ale metodei cubului:
Dezvoltarea capacităţilor de analiză, sinteză, aplicare, transfer,

argumentare ale elevilor;

Formarea unei imagini globale asupra problemei abordate;

O mai bună înţelegere a problemei abordate, având în vedere cele şase

perspective luate în calcul;

Motivarea elevilor pentru participarea la activitate;

Activizarea elevilor;

Dezvoltarea capacităţilor comunicaţionale.

Dezavantaje:
Având în vedere faptul că fiecare grupă are de abordat o altă perspectivă,

este posibilă tratarea superficială a celorlalte perspective propuse;

Consum mare de timp;

Posibilitatea apariţiei dezordinii în timpul activităţii;

Neimplicarea tuturor elevilor în rezolvarea sarcinilor din cadrul fiecărui

grup.
• Utilizarea surselor istorice în predarea istoriei trebuie să se afle
permanent în atenţia profesorului. Strategiile didactice
focalizate pe utilizarea surselor istorice trebuie să ia în
considerare utilitatea sursei în formarea competenţelor specifice
şi multiperspectivitatea, ca ”mod de a gândi, a selecta, a
examina şi a utiliza dovezi provenind din diferite surse pentru a
lămuri complexitatea unei situaţii şi pentru a descoperi ceea ce
s-a întâmplat şi de ce. Activităţile propuse trebuie să contribuie
la înlăturarea stereotipurilor, a discriminării şi a
automatismelor de gândire, precum şi la cultivarea spiritului
tolerant .
• Cele mai utilizate surse istorice sunt reprezentate , în primul
rând de MANUAL , ATLASE ISTORICE , HĂRŢI ISTORICE
sau culegeri de crestomaţie.

• În concluzie putem afirma că o lecție bine organizată şi bine

desfăşurată este cea în care obiectivele propuse la începutul
activității au fost atinse, iar elevii oferă un feed-back pozitiv.