Sunteți pe pagina 1din 8

METODA TURUL

GALERIEI
Teoria Evaluării

Prof. coordonator: Lect. Dr. Ștefă nescu Cornelia

Studente: Duțu Carolina (Chiriac)


Voinea Mihaela (Cojocaru)
2020

CUPRINS

METODA TURUL GALERIEI.................................................................................................3


I.Definirea Metodei..........................................................................................................3
III. Aspecte legate de utilizarea metodei..........................................................................4
IV. Avantajele și limitele metodei.....................................................................................4
V. Aplicație pentru învățământul preșcolar......................................................................5
VI. Aplicație pentru învățământul primar.........................................................................6
VII. BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................7
METODA TURUL GALERIEI

I.Definirea Metodei
Metoda „Turul Galerei” este o metodă de evaluare modernă, interactivă,
în care activitatea propusă și concluziile se definitivează numai după observarea și
analiza lucrărilor realizate de colegi și a observațiilor prezentate de aceștia .
Presupune evaluarea interactivă și profund formativă a produselor
realizate de grupuri de elevi.
Produsele realizate de elevi sunt expuse ca într-o galerie (acest aspect
explică și denumirea metodei) prezentate și susținute de „ghidul” grupului,
urmând să fie evaluate și discutate de către toți elevi.
Această metodă urmăreşte exprimarea unor puncte de vedere personale
referitoare la tema pusă în discuţie, stimulând gândirea şi creativitatea elevilor. Ea
îi determină pe elevi să caute şi să dezvolte soluţii pentru diferite probleme, să
facă reflecţii critice şi judecăţi de valoare, să compare şi să analizeze situaţii date
şi îi învaţă pe elevi să emită şi să-şi susţină propriile idei.
Deşi este mai mult utilizată în procesul instruirii, ea poate reprezenta şi o
modalitate care îi permite cadrului didactic de a antrena grupurile, de a
reactualiza cunoştinţele copiilor şi de a evalua capacităţi şi deprinderi specifice
acestora.
Observații
În cadrul acestei metode, conversaţia, problematizarea, explicaţia,
exerciţiul, dobândesc statutul de procedeu didactic.
Elevii trebuie învăţaţi să asculte, să înţeleagă şi să accepte sau să respingă
ideile celorlalţi prin demonstrarea valabilităţii celor susţinute.
Metoda “Turul galeriei”este uşor de aplicat la orice vârstă şi adaptabilă
oricărui domeniu şi obiect de învăţământ.

II. Etape în utilizarea metodei

Pentru ca metoda să fie aplicată cu succes, este nevoie de respectarea


următoarelor etape:
1. Constituirea microgrupurilor - elevii sunt împărțiți în grupuri a câte
3-5 membrii; pentru fiecare grup se distribuie foi de flip-chart și markere.
2. Prezetarea sarcinilor de grup - cadrul didactic prezintă grupurilor de
elevi problema pe care trebuie să o soluționeze, menționând că rezolvarea
problemei trebuie realizată pe foile de flip-chart; se precizează, de asemenea,
faptul că unul dintre membrii fiecărui grup va avea rolul de ghid.
3. Cooperarea pentru realizarea sarcinilor de lucru - elevii
interacționează în cadrul microgrupurilor pentru a realiza sarcina propusă;
soluțiile se notează pe foaia de flip-chart.
4. Expunerea produselor - fiecare grup îți afișează produsul(pe perete,
tablă), la fel ca într-o galerie de artă (acest aspect explică și denumirea metodei);
elevii care au rolul de ghid se vor plasa în locul unde este expus produsul grupului
din care fac parte.
5. Turul galeriei - membrii grupurilor vizitează galeria, examinează
fiecare produs, adresează întrebări de clarificare ghidului și pot face comentarii,
pot completa ideile sau pot propune alte soluții pe care le consemnează în
subsolul foii de flip-chart
6. Reexaminarea (evaluarea) rezultatelor - fiecare grup își
reexaminează propriile produse, prin comparație cu celelalte și valorificând
comentariile vizitatorilor.

III. Aspecte legate de utilizarea metodei


Pentru ca metoda să contribuie la desfășurarea unei activități didactice mai
dinamice și mai interesante, este necesară o bună colaborare între elevi în cadrul
grupului și o atentă analiză a lucrărilor realizate de colegi .
În situația în care elevii nu ajung la puncte de vedere comune pentru
rezolvarea activității în cadrul grupurilor, profesorul poate avea rolul de mediator.
Pe parcursul etapei nr 5 (turul galeriei)- elevii pot oferi și primi un feed
back eficient referitor la lucrările realizate de ei.
La clase cu efective mici, elevii pot realiza individual lucrările indicate de
profesor.

IV. Avantajele și limitele metodei


Ca orice metodă modernă de evaluare și metoda, Turul Galeriei, prezintă
numeroase avantaje ce te invită să o folosești, dar cu toate acestea identificăm și
limite sau dezavantaje ale utilizării ei.

Avantajele metodei:

 formarea şi consolidarea deprinderii de ascultare activă;


 formarea şi dezvoltarea capacităţii reflective;
 dezvoltarea gândirii critice;
 stimularea creativităţii;
 cultivarea respectului faţă de ceilalţi şi a toleranţei;
 formarea şi dezvoltarea competenţelor emoţionale;
 dezvoltarea competenţelor de relaţionare;
 dezvoltarea competenţelor de comunicare;
 promovarea interînvăţării şi a învăţării active;
 participarea activă, implicarea tuturor elevilor în realizarea
sarcinilor de învăţare;
 stimularea eforturilor de intercunoaştere şi autocunoaştere;

Limitele metodei:
 tendința de conformare la opinia grupului;
 tendința de dominare a grupului manifestată de anumiți elevi,
erijați în lideri;
 marginalizarea sau autoizolarea elevilor care împărtășesc alte
opinii;
 neimplicarea unor elevi;
 aparentă dezordine;
 dezvoltarea unei posibile dependențe de grup în rezolvarea
sarcinilor;
 apariția unor conflicte între elevi;

V. Aplicație pentru învățământul preșcolar


Grupa: mare
Tema activității: Orașul meu
Domeniul: Estetic și creativ
Tema anuală: Cum a fost/este și va fi aici pe pământ?

1. Se formează grupe de câte 3-4 copii și li se ditribuie materialele necesare


pentru lucru: coli A3 și carioci;
2. Se solicită copiilor să desemneze un „ghid”. Educatoarea le explică
copiilor sarcina de lucru: să deseneze pe planșa dată, orașul lor;
3. Fiecare grup se organizează pentru rezolvarea sarcinii;
Timpul de lucru al copiilor este de 15 minute.
Educatoarea monitorizează activitatea oferind sprijin acolo unde este necesar;
4. După expirarea timpului de lucru, grupurile afișează desenele pe peretele
grupei sau intr-un loc vizibil, formând o adevărată expoziție;
5. La semnul educatoarei, grupurile de copii cu rol de „vizitatori ai galarei”
trec pe la fiecare lucrare și pe o coală (loc stabilit anterior) își „înscriu”
comentariile, observațiile folosindu-se de simboluri și ajutați fiind de educatoare.
6. La finalul turului galeriei, fiecare grup își reexaminează propriile produse,
prin comparație cu celelalte valorificând comentariile vizitatorilor.

VI. Aplicație pentru învățământul primar

Clasa: a II-a
Disciplina: Matematică și explorarea mediului
Unitatea tematică: Anotimpurile
Tipul lecției: fixare și sistematizare

1. Se împarte colectivul clasei în patru grupuri a câte 5 elevi și li se


distribui materialele de lucru necesare: coli de flip- chart și markere.
2. Se solicită elevilor să desemneze câte un ghid. Fiecare ghid va extrage
dintr-un bol un jeton, în care este ilustrată imaginea unui anotimp. Li se explică
sarcina de lucru: "Scrieţi pe colile de flip-chart caracteristicile anotimpului
reprezentat în jetonul extras". Sarcina poate fi redată și sub forma unui desen sau
cvintet.
3. Membrii fiecărui grup se consultă între ei și notează informaţiile
referitoare la anotimpul extras.
4. După finalizarea sarcinii de grup, fiecare grup îşi va afişa lucrarea.
Ghidul fiecărui grup va rămâne lângă lucrare.
5. Elevii vizitează lucrările celorlalte grupuri si notează pe post-it-uri
observaţii referitoare la modul de lucru al colegilor, precum și informaţii despre
anotimpuri, ce nu se regăsesc în lucrările colegilor.
6. Membrii fiecărui grup reexaminează lucrările şi citesc observaţiile
colegilor de pe post-it-uri.
VII. BIBLIOGRAFIE

1. Cerghit, I. (2008). Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri,


stiluri şi strategii. Iaşi: Polirom.
2. Cucoş. C. (2009). Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade
didactice, editia a-III a. Iaşi: Polirom.
3.Negreţ-Dobridor, I., Pânişoară, I. O. (2005). Ştiinţa învăţării. De la teorie la
practică. Iaşi: Polirom.

S-ar putea să vă placă și