Metode pedagogice de

predare-invatare
Conceptul de metodologie didactica
 Metodologia didactica desemneaza teoria si
ansamblul metodelor si procedeelor utilizate in
procesul de invatamant
 Metodologia didactica este stiinta, tehnica si arta in
acelasi timp
 Metodologia didactica difera de metodologia
cercetarii stintifice dar asemanatoare acesteia in ceea
ce priveste studiul metodelor si modalitatilor de
abordare a problematicii respective
Conceptul de metodica
 Metodica este o disciplina stiintifica,
componenta a sistemului stiintelor
pedagogice, care are ca obiect studierea
organizarii si desfasurarii procesului de
invatamant – ca proces instructiv-educativ, la
un anumit obiect din planul de invatamant.
 In termeni uzuali se spune metodica predarii
obiectului de invatamant, de exemplu,
metodica predarii limbii si literaturii romane
Functiile metodelor de invatamant
 Functia cognitiva
 Functia instrumentala
 Functia normativa
 Functia motivationala
 Functia formativ-educativa
 In afara de acestea, fiecare metoda detine, de
obicei, o functie specifica prin care se impune
fata de alte metode si care-i confera o anumita
identitate
Sistemul metodelor de predare-
invatare. Clasificare si descriere
 1 – Metode de transmitere si insusire a cunostintelor
 A - Metode de comunicare orala
 a) - expozitive (povestirea, descrierea,
explicarea,instructajul)
 b) – conversative (conversatia, conversatia euristica,
discutia colectiva, problematizarea)
 B) – Metode de comunicare scrisa (sau de munca cu
manualul) cum ar fi lectura explicativa, lectura
independenta
 2 – Metode de explorare si descoperire
 A – Metode de explorare directa sau nemijlocita a obiectelor
si fenomenelor prin observare sistematica si independenta,
efectuarea de experiente si experimente, examinarea
documentelor, studiu de caz
 B – Metode de explorare prin intermediul substitutelor
realitatii cum ar fi demonstratia cu ajutorul imaginilor,
graficelor, proiectilor fixe si dinamice, inregistrarilor,
modelelor, machetelor
 3- Metode bazate pe actiune cum ar fi exercitiul, studiul de
caz si metoda proiectelor
 4 – Metode stimulative, bazata si acestea de asemenea pe
actiune dar nu reala ci simulata cum ar fi jocurile didactice
sau simulative, jocul de rol, de arbitraj, de competitie, de
decizie, invatarea dramatizata si cea bazata pe simulatoare
Descrierea principalelor metode de
invatamant
 A) EXPUNEREA
 Este metoda de transmitere a cunostintelor
prin intermediul limbajului oral
 Se realizeaza prin procedee precum
explicatia, descrierea, povestirea, conversatia,
demonstratia
Forme ale expunerii
 1) Povestirea didactica
 2) Descrierea
 3) Explicatia
 4) Prelegerea
 Conditii de realizare
a expunerii
Conversatia
 Este o metoda interogativa
 Se defineste ca metoda didactica prin convorbire,
discutie, dialog didactic sau metoda interogativa
facand totodata parte din metodele didactice
fundamentale fiind utilizata din cele mai vechi
timpuri
 - euristica – in scopul insusirii
unor noi cunostinte
 - de reactualizare
 - de fixare
 - de verificare
Demonstratia
 Este metoda didactica prin intermediul careia
profesorul dovedeste pe baza de material
concret realitatea unui obiect, fenomen sau
proces sau a unor adevaruri sau afirmatii
logice
 In concluzie, a demonstra inseamna a dovedi,
a convinge, a prezenta prin mijloacele
specifice avute la dispozitie
Modelarea didactica
 Reprezinta metoda de cercetare sau invatare a
obiectelor, fenomenelor ce consta in folosirea
unui model construit pe baza proprietatilor
esentiale ale originalului
 In esenta totul se poate invata cu ajutorul
modelelor, metoda modelarii inscriindu-se
astfel in strategia deductiva
Invatarea prin descoperire
 Reprezinta o strategie generala dar si o metoda didactica ce se poate
aplica pe timpul parcurgerii unui eveniment al invatarii unei secvente
 In concluzie reprezinta metoda didactica prin intermediul careia cadrul
didactic concepe si organizeaza activitatea astfel incat sa faciliteze
elevului descoperirea prin efort propriu a cunostintelor, prin parcurgerea
directa sau diferita a drumului descoperirii initiale a adevarurilor
 Se realizeaza prin metode diferite de nuanta euristica cum ar fi:
observarea dirijata sau independenta, invatarea prin incercari, experiente,
studiu de caz, problematizarea, studiu individual, activitate independenta,
etc.
 Descoperirea poate fi de mai multe feluri si anume:
 - didactica
 - deductiva
 - inductiva
 - analogica
 - transductiva
Instruirea prin problematizare
 Conceptual, problema reprezinta un proces dificil de inteles, complicat,
neclar, dificil si ca urmare greu de rezolvat
 Problematizarea este metoda de invatamant prin care cadrul didactic
formuleaza si situatii-problema ce solicita elevilor utilizarea si
completarea cunostintelor in vederea solutionarii acestor situatii
 Esenta problematizarii consta in elaborarea si aplicarea situatiilor-
problema pentru cucerirea de catre elevi a adevarurilor prin efort personal
 Cadrul didactic are rolul de a comunica situatia, de a indruma cautarile si
de a realiza intarirea pozitiva si negativa
 Intrebarile problema trebuie sa si-le puna elevii singuri si numai in
masura in care nu reusesc sa demareze singuri in rezolvarea situatiei
 Tipurile de situatii-problema se vor crea functie de treapta de invatamant
pentru diverse functii cum ar fi: conducere, dezvoltarea capacitatilor
cognitive, practice si educative in sens restrans al cuvantului
Studiul de caz
 Este o modalitate de a analiza o situatie specifica,
particulara, reala sau ipotetica modelata sau simulata
care exista sau poate sa apara intr-o actiune,
fenomen, sistem, de orice natura denumita caz, in
vederea studierii sau rezolvarii lui, in raport cu
inlaturarile unor neajunsuri sau a modernizarii
proceselor, asigurand luarea unei decizii optime in
domeniul respectiv.
 Cazul reprezinta un aspect, element, o componenta,
un subansamblu sau chiar ansamblul insusi care se
cer abordate
Incidentul critic
 Este o varianta minuscula a studiului de caz avand
aceeasi structura cu acesta si anume:
 - titlu, situatie problematica, sarcini de lucru
 Diferenta este data de situatia problematica, aceasta
fiind data de o situatie asa zisa limita, constituita
prin o problema bine circumscrisa, imaginata sau
construita pe baza unor supozitii rationale
 Metoda permite realizarea unor obiective de formare
a unor capacitati superioare legate de gandirea
analitica, judecata critica sau gandirea creativa
Metodele de antrenament
 Reprezinta o gama variata de asa numite – training-
methods create pentru a forma abilitati si deprinderi
intelectuale, comportamentale sau motrice
 Sunt derivate de la metoda traditionala a exercitiului
sau exersarii
 O modalitate mai activa a exercitiului a impus
principiul propus de John Dewey de a invata prin
actiune prin crearea de situatii practice reale
 Uneori antrenamentul practic pe situatii reale
specifice fiind periculos s-au creat simulatoarele ca
factor de sprijin in vederea aplicarii acestor metode
Metodele simulative
 Aceste metode se bazeaza exclusiv pe
simularea didactica a unor situatii
problematice reale sau imaginare
 Ele pot fi folosite cu succes pentru a forma
capacitatile necesare celor care invata pentru
a indeplini anumite roluri in situatiile
respective sau in alte asemanatoare acestora,
fiind utilizate indeosebi, la inceput, de
militari.
Realizarea Jocului de Rol
 Alegerea situatiei problematice – titlul (sa fie
ingenios,atractiv,incitant)
 Conceperea unor instructiuni minimale
 Stabilirea unor norme individuale sau de grup ce vor
functiona ca reguli
 Stabilirea rolurilor
 Stabilirea sarcinilor de invatare
 Simularea propriu-zisa
 Evaluarea rezultatelor
 Acestea se pot utiliza pe grupuri, individual sau de
cooperare
Metode de educatie morala
CONVINGEREA
 Este metoda care asigura intelegerea
necesitatii cunoasterii si respectarii normelor
morale
 Convingerea inseamna constientizare,
intelegere, acceptare, adeziune, motivatie
intrinseca, atitudine pozitiva in plan cognitiv
si afectiv fata de normele morale
Explicatia etica
 Este procedeul metodologic de a asigura
intelegerea si respectarea normelor morale
prin clarificarea semnificatiilor, a motivelor,
rolului si cerintelor normelor morale
 Explicatia foloseste lamuriri, argumentari
logice, afective si faptice
Convorbirea si dezbaterea etica
 Este un dialog intre educator si educat cu
caracter bivalent
 Ea poate fi individuala sau de grup si se poate
transforma in discutie, dezbatere
 Convorbirile si dezbaterile mai pot fi
spontane sau organizate insotite de exemple,
filme, analize, etc
Exemplul etic
 Este o metoda de educatie morala care foloseste
metode etice, ca mijloace de a ilustra, argumenta
ceva si care trezeste interesul unora de a le imita,
de a le urma
 Exemplu prin
caracteristica
sa are o mare forta
educativa si de
convingere
Aprobarea si dezaprobarea
 Aprobarea reprezinta aprecierea favorabila a
atitudinilor si faptelor morale pozitive, in sensul ca
ele sunt in concordanta cu principiile eticii demne,
civilizate
 Aprobarea produce satisfactie si motivatie interioara
 Dezaprobarea reprezinta aprecierea etica
nefavorabila pentru atitudinile si faptele morale
negative, pentru abaterile de la principiile eticii
demne, civilizate.
 Dezaprobarea produce insatisfactie, tristete, durere
spirituala
Exercitiul
 Aplicarea repetata a normelor sub forma de
fapte morale pentru formarea priceperilor,
deprinderilor si obisnuintelor morale
reprezinta esenta
metodei exercitiului
 Exercitiul reprezinta
si o metoda de
educatie foarte
importanta
Instruirea programata si asistata pe
calculator – e-learning
 Asigura o invatare individualizata oferind
posibilitatea realizarii concomitente si
imediate a mai multor evenimente si obiective
didactice – receptarea, intelegerea, intarirea –
stocarea, aplicarea si evaluarea, pe baza careia
se realizeaza reglajul adica conexiunea
inversa – feed-back-ul
Evaluarea
 Functiile evaluarii sunt:
 - de control
 - de reglare a sistemului
 - de predictie
 - de clasificare si selectie
 - de certificare
 - de educatie
 - sociala
Definitia evaluarii
 Este actul didactic complex integrat intregului
proces de invatamant care asigura
evidentierea cantitatii cunostintelor dobandite
si valoarea, (nivelul performantele si
eficienta) acestora la un moment dat, in mod
curent, periodic si final
Componentele evaluarii
 Controlul sau verificarea
 Aprecierea
 Notarea
Forme de evaluare didactica
 Evaluarea initiala
 Evaluarea curenta (continua, de progres)
 Evaluarea periodica (intermediara)
 Evaluarea finala
 Evaluare orala prin ascultare
 Evaluare scrisa (teze, lucrari de control, alte probe scrise)
 Evaluare practica (probe practice, de laborator, atelier, etc.)
 Evaluare sub forma de examene
 Evaluare sub forma de concursuri