UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei

Departamentul de Formare al Profesorilor
Filiala Focşani
Anul 2018-2019

Teoria și metodologia
instruirii

Coordonator ştiinţific:
Lector univ. Dr. Cornelia Ștefănescu

Studenţi:
Badea (Pană) Beatrice-Janina
Macovei (Dumitru) Elena

1
 Explozia stelară

Definiţie: Explozia stelară este o metodă de stimulare a creativităţii, o

modalitate de relaxare a copiilor şi se bazează pe formularea de întrebări pentru
rezolvarea de probleme şi noi descoperiri. Starbursting(eng.”star”=stea;
“burst”=a exploda), similară brainstormingului, începe din centrul conceptului şi
se împrăştie în afară, cu întrebări, asemenea exploziei stelare.
Etapele metodei:
1. Propunerea unei probleme.
2. Organizarea colectivul în grupuri preferenţiale.
3. Munca în echipă pentru a elabora o listă cu cât mai multe întrebări şi cât
mai diverse.
4. Comunicarea rezultatelor muncii de grup.
5. Evidenţierea celor mai interesante întrebări şi aprecierea muncii în
cooperare. Facultativ, se poate proceda şi la elaborarea de răspunsuri la unele
dintre întrebări.
Descrierea metodei:
1. Copiii aşezaţi în semicerc propun problema de rezolvat. Pe steaua mare se
scrie sau se desenează ideea centrală .
2. Pe cele 5 steluţe se scrie câte o întrebare de tipul: CE? CINE? UNDE? DE
CE? CAND? iar cinci copii din grupă extrag câte o întrebare. Fiecare copil din
cei cinci îşi alege câte trei-patru colegi organizându-se astfel în cinci grupuri.
3 .Grupurile cooperează în elaborarea întrebărilor.
4. La expirarea timpului, copii revin în semicerc în jurul steluţei mari şi
comunică întrebările elaborate, fie un reprezentant al grupului, fie individual, în
funcţie de potenţialul grupei/grupului. Copiii celorlalte grupuri răspund la
întrebări sau formulează întrebări la întrebări.

2
 5. Se apreciază întrebările copiilor, efortul acestora de a elabora întrebări
corecte precum şi modul de cooperare şi interacţiune.
Avantajele metodei:
- Este o nouă cale de realizare a obiectivelor programei;
- Facilitează crearea de întrebări la întrebări în grup şi individual, pentru
rezolvarea problemei propuse;
- Stimulează creativitatea în grup şi individuală;
- Dezvoltă şi exersează gândirea cauzală, divergenţa, deductivă, inteligenţele
multiple, limbajul, atenţia distributivă;
- Se utilizează în activităţi: lecture după imagini, convorbiri, povestiri, jocuri
didactice, activităţi matematice, poezii, în activităţi de evaluare:
- Este una dintre cele mai relaxante și mai plăcute metode didactice;
- Este ușor de aplicat oricărui tip de colectiv de elevi, indiferent de vârsta sau
de caracteristicile individuale ale elevilor;
- Dezvoltă spiritul de cooperare și de competiție;
- Creează posibilitatea contagiunii ideilor;
- Dezvoltă spontaneitatea și creativitatea de grup, dar și abilitățile de lucru în
echipă;
- Pune accentul pe stimularea fiecărui participant la discuție;
- Nu necesită acordarea unei perioade prea mari de timp pentru explicații
prealabile, întrucât este foarte ușor de înțeles de către toți elevii.
Dezavantajele metodei:
- Necesită timp îndelungat pentru aplicare;
- Lipsa implicării din partea unor elevi.

3
 Aplicaţii:
Nivel preşcolar:
Grupa: mare
Categoria de activitate: Educarea limbajului
Denumirea activităţii: Povestirea educatoarei
Tipul activităţii: Formare de priceperi şi deprinderi
Tema : Punguţa cu doi bani , de Ion Creangă

Obiectiv : fixarea conţinutului poveştii pe fragmente prin formularea de

întrebări specifice exploziei stelare .
Material didactic : steluţe , silueta cocoşului din poveste .
Etape :
1. Copiii ascultă povestea . Pentru fixarea conţinutului prin feedback, se
solicită copiilor să asculte câte un fragment şi să formuleze întrebări .
2. „Cocoşul” împarte cele cinci steluţe cu întrebări la cinci copii.
Educatoarea va citi fiecărui copil care va lua steluţa , întrebarea de pe
aceasta . Cei cinci copii îşi aleg colegii de lucru şi constituie astfel cinci
grupuri corespunzătoare celor cinci tipuri de întrebări . Ascultă pe rând
fragmente din poveste .
3. În grupă se formulează întrebări pentru fiecare fragment audiat . Se reţin
pentru etapa finală .

4
4. După ce au audiat toate fragmentele şi au elaborat întrebări se poate iniţia
„ Jocul întrebărilor”, joc prin care copiii adresează întrebările formulate în
grup
5. În final se aleg întrebări al căror răspuns sugerează aspecte principale ale
poveştii.

Unde a Cine a
plecat furat
cocoşul? punguţa
cocoşului
?

Când a
plecat
cocoşul de
acasă?

Ce a găsit cocoşul pe drum? De ce boierul

voia să scape
de cocoş?

5
Alte întrebări ce pot fi formulate de copii :
UNDE ? Unde a ajuns cocoşul?
 Unde l-a aruncat boierul pe cocoş?
 Unde şi-a alungat baba găina?
 Unde a găsit găina o mărgică ?
CE ?
 Ce a făcut cocoşul în fântână?
 Ce bogăţii a adus cocoşul moşneagului ?
 Ce îi cerea moşneagul , babei ?
 Ce bogăţii a adus găina babei ?
CÂND ?
 Când şi-a bătut baba găina ?
 Când boierul l-a lăsat pe cocoş să plece acasă ?
DE CE ?
 De ce a plecat cocoşul de acasă ?
 De ce baba nu-i dădea moşneagului nici un ou ?
CINE ?
 Cine l-a aruncat pe cocoş în fântână ?
 Cine s-a luat după cocoş în cireadă ?

Nivel primar:
Clasa: a III-a
Disciplina: Limba şi literatura română
Subiectul lecţiei: „D-l Goe”, de I.L.Caragiale
Tipul lecţiei: însuşire de noi cunoştinţe

Obiective operaţionale:
O1 – să citească expresiv, conştient, corectă şi fluent textul;
O2 – să identifice corect forma literară a unor cuvinte;
O3 – să explice formarea unor cuvinte din text;
O4 – să găsească sinonimele unor cuvinte şi expresii din text;
O5 – să construiască propoziţii cu unele cuvinte noi, folosind un limbaj adecvat
de exprimare;

6
Material didactic: Steluţe, Irina (păpuşa care aduce schiţa)
Etape:
1. Elevii la indicaţia învăţătoarei, încep să citească pe rând schiţa. Pentru fixarea
conţinutului prin feedback, se solicită elevilor să citească câte un fragment şi să
formuleze întrebări .
2. „Irina” împarte cele cinci steluţe cu întrebări la cinci elevi. Elevii citesc
întrebarea de pe steluţă. Cei cinci elevi îşi aleg colegii de lucru şi constituie
astfel cinci grupuri corespunzătoare celor cinci tipuri de întrebări. Citesc pe rând
fragmente din schiţă.
3. În grupă se formulează întrebări pentru fiecare fragment citit. Se reţin pentru
etapa finală .
4. După ce au citit toate fragmentele şi au elaborat întrebări se poate iniţia
„ Jocul întrebărilor”, joc prin care elevii adresează întrebările formulate în grup
5. În final se aleg întrebări al căror răspuns sugerează aspecte principale ale
schiţei.

7
8
Întrebările formulate de elevi :
UNDE ?
 Unde pleca d-l Goe?
 Unde şi-a pus d-l Goe biletul de tren?
 Unde i-a zburat pălăria?
 Unde se s-a încuiat d-l Goe în timpul călătoriei?
CE ?
 Ce comportament avea d-l Goe?
 Ce avea Goe pe cap?
 Ce şi-a pus copilul la pălărie?
 Ce pedeapsă a primit Goe pentru comportamentul său?
CÂND ?
 Când i-a zburat pălăria pe geam?
 Când a primii Goe ciocolată?
DE CE ?
 De ce a plecat Goe la Bucureşti?
 De ce nu era niciodată certat Goe ?
CINE ?
 Cine îl însoţea pe Goe la Bucureşti ?
 Cine i-a luat pălăria lui Goe?
 Cine a tras semnalul de alarmă a trenului?

9
 Bibliografie

1. Cerghit,I. (2005). Metode de învăţământ. Bucureşti: Editura

Didactică şi Pedagogică.
2. Cojocariu, V.M. (2004). Teoria şi metodologia instruiri.
Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică.
3. Oprea, C.L. (2008). Strategii didactice interactive. Bucureşti:
Editura Didactică şi Pedagogică.
4. Pânişoară, I.O. (2006). Comunicarea eficientă. Iaşi: Editura
Polirom.

10