PROFESOR:ISPAS ELENA

CORABIA
 ,,Arta în sensul ei înalt nu este o
imitație a naturii, fiindcă nu urmărește
să ne reamintim natura așa cum este
ea. Scopul ei este revelația în forme
sensibile a tainelor de sus’’( Nichifor
Crainic, ,,Nostalgia paradisului’’)
STILURI ARHITECTURALE
RENAȘTEREA
METODA CUBULUI
 Învăţarea activă înseamnă, conform dicţionarului,
procesul de învăţare calibrat pe interesele / nivelul de
înţelegere / nivelul de dezvoltare al participanţilor la
proces. În cadrul învăţării active se pun bazele unor
comportamente, de altfel observabile:
Comportamente ce denotă participarea (elevul e
activ, răspunde la întrebări, ia parte la activităţi);
Gândirea creativă ( elevul are propriile sale
sugestii, propune noi interpretări);
Învăţarea aplicată ( elevul devine capabil să aplice
o strategie de învăţare într-o anumită instanţă de
învăţare);
Construirea cunoştinţelor ( în loc să fie pasiv,
elevul îndeplineşte sarcini care îl vor conduce la
înţelegere).
 DESCRIEREA METODEI
Metoda cubului presupune explorarea unui subiect, a unei
situaţii din mai multe perspective, permiţând abordarea complexă şi
integratoare a unei teme.
Sunt recomandate următoarele etape:
1. Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie,
compară, analizează, asociază, aplică, argumentează.
2. Anunţarea subiectului pus în discuţie.
3. Împărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din
perspectiva cerinţei de pe una din feţele cubului. Există mai multe
modalităţi de stabilire a celor şase grupuri. Modul de distribuire a
perspectivei este decis de profesor, în funcţie de timpul pe care îl are la
dispoziţie, de cât de bine cunoaşte colectivul de elevi. Distribuirea
perspectivelor se poate face aleator; fiecare grupa rostogoleşte cubul şi
primeşte ca sarcină de lucru perspectiva care pică cu faţa în sus. Chiar
profesorul poate atribui fiecărui grup o perspectivă.
4. Redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe.
5. Afişarea formei finale pe tablă sau pe pereţii clasei
 În această secvenţă de lecţie se va lucra pe grupe şi se va
aplica metoda cubului.
Se împarte clasa în şase grupe de elevi (4/5 elevi în fiecare
grupă).
Sarcini de lucru în aplicarea metodei cubului:
Interacţiunea pe feţele cubului :
1. Descrie! Cum arată?
2. Compară! Cu cine/ce seamănă şi de cine/ce diferă?
3. Asociază! La ce te face să te gândeşti?
4. Aplică! Cum poate fi folosit?
5. Analizează! Din ce este făcut? Ce conţine? Ce presupune?
6. Argumentează pro sau contra.Este bun sau rău? Dorit sau nedorit?
De ce?
 ANALIZA SWOT A METODEI CUBULUI
Puncte tari:
1. solicită gândirea elevului; Puncte slabe:
2. acoperă neajunsurile învăţării
individualizare; 1. are eficienţă scăzută în
3. oferă elevilor posibilitatea de a-şi grupurile mari;
dezvolta competenţele necesare unor 2. se poate stabili mai greu
abordări complexe deoarece presupune
contribuţia fiecărui elev la
abordarea unei teme din mai multe
perspective; rezolvarea sarcinii de lucru;
4. dezvoltă abilităţi de comunicare;
5. nu limitează exprimarea părerilor sau a
punctelor de vedere individuale; Ameninţări:
6. lărgeşte viziunea asupra temei; 1. unii elevi muncesc şi pentru
alţii;
Oportunităţi: 2. unii elevi pot domina grupul;
1. stimulează creativitatea 3. productivitatea unor elevi mai
elevilor; timizi poate scădea atunci
2. favorizează colaborarea când puşi în situaţia de a
elevilor în găsirea colabora cu alţii;
răspunsurilor;
3. stimulează dialogul între
membrii grupului;
Unitatea de invatamant: C.N.“A.I. CUZA”
Data:
Profesor: Ispas Elena
Clasa: a X-a
Disciplina: Religie
Unitatea de invatare: Exprimarea invataturii
crestine
Lectia: Stiluri arhitecturale reprezentative in
lume- Renasterea
Tipul lectiei: mixt (predare-invatare-
evaluare)
Scopul lectiei: consolidarea cunostintelor
despre arta crestina;stimularea interesului
pentru vizite la biserici si manastiri
Competente generale: sensibilizarea fata
de valorile estetice ale culturii
Argumentarea orala sau scrisa a unor opinii
in diverse situatii
Competente specifice:
1. prezentarea primelor elemente de arta crestina
2. descrierea caracteristicilor artei in Apusul Europei
3. exprimarea unei opinii fata de o opera culturala in cadrul unei
dezbateri
Obiective(concepte) operationale:
1. Să defineasca stilurile Bisericii catolice studiate
2. Să prezinte stilul Renaşterii.
3. Să identifice elementele religioase în diferite stiluri arhitecturale şi
în arhitectura diferitelor construcţii (locaşuri de cult, monumente,
locuinţe, etc.)
4. Sa demonstreze, prin metoda cubului, ca arta Renasterii reprezinta o
reintoarcere la valorile culturale ale Antichitatii clasice greco-
romane
5. Sa identifice, fiind organizati pe grupe, reprezentanti si realizari ale
picturii, sculpturii, arhitecturii Renasterii, cu ajutorul materialelor
de care dispun
Resurse procedurale:
Sistem metodologic(expozitiv-euristice si
interactive): metoda cubului,conversaţia
euristică, expunerea, modelarea, explicaţia,
problematizarea, feed-back-ul, algoritmizarea,
generalizarea
Forme de organizare: frontal, individual
Resurse materiale: catalog, tablă, cretă colorată,
manual.
Modalităţi de evaluare: observaţia sistemică,
evaluare orală
Organizarea spatiului de instruire si a
resurselor:
a) Locul de desfasurare: sala de clasa
b) Clasa omogena, cu potential intelectual normal
Material didactic: harta Europei – secolele al
XIV –lea – al XVI-lea, albume de arta, Istoria
artei etc.
Bibliografie:
1. Biblia sau Sfânta Scriptură,Ed. IBM al BOR,
Bucureşti,1988
2. Muşata Bocoş, Instruire
interactivă,Ed.E.P.U.,Cluj Napoca, 2000.
3. Ghid - Instruire diferenţiată - Aplicaţii de teoria
inteligenţelor multiple,Bucureşti, M.E.C.,2001.
4. http://www.didactic.ro/
1. Organizarea clasei si captarea atentiei.Rugaciunea .
Consemnarea absentelor,organizarea materialelor ,a clasei, enuntarea
scopului lectiei si pregatirea climatului socio-afectiv necesar actului
invatarii
2.Profesorul prezintă elevilor tema lecţiei şi precizează obiectivele urmărite
Elevii notează în caiet titlul lecţiei, ascultă şi devin atenţi la competenţele
specifice urmărite.
3.Reactualizarea cunoştinţelor asimilate anterior
Profesorul solicită elevilor să răspundă la întrebări din lecţia anterioară.
4.Dirijarea învăţării.
Notează titlul lecţiei pe tablă. ,,Stiluri arhitecturale reprezentative in lume-
Renasterea ‘’.Monitorizeaza elevii.Precizeaza ce vor afla,ce vor sti sa faca la
sfarsitul lectiei.
Prezintă elevilor stilurile romanic, gotic şi al renaşterii explicând prentru
fiecare în parte caracteristicile arhitecturale.
Explică elevilor stilul Renasterii
,,In perioada Renasterii au luat amploare pictura si sculptura ,cultivate ca
arte independente pentru impodobirea interiorului si exteriorului
bisericii.Personajele si scenele biblice sunt puternic umanizate ,expresive,cu
miscari si atitudini firesti,inspirate din modele reale.’”
Prezintă elevilor deosebirile care apar în funcţie de fiecare stil în parte.
 Profesorul:Prezintă elevilor metoda Cubul-metodă modernă de
învăţare prin cooperare. Se arată elevilor un cub din carton având
feţele colorate diferit, fiind inscripţionate cu următoarele verbe
active
Faţa 1: Albastru - verbul descrie
Faţa 2: Roşu - verbul compară
Faţa 3: Verde - verbul asociază
Faţa 4: Galben - verbul analizează
Faţa 5: Portocaliu - verbul argumentează
Faţa 6: Violet - verbul aplică
Elevii sunt împărţiţi în 6 grupe eterogene.
Fiecare grupă primeşte o coală colorată în nuanţele precizate
mai sus.
Echipele aleg un lider de grup care va extrage un bilet pe care
este scris verbul definitoriu pentru acea grupă ( descrie, compară,
asociază, analizează , aplică şi argumentează).
Se anunţă tema de discutat şi timpul de lucru alocat fiecărei
grupe. Se anunţă obiectivele lecţiei de recapitulare. Se împart
fişele cu sarcinile de lucru în grup (anexe1-6).Timp de 45 minute
elevii lucrează în echipă la sarcina de lucru primită. Profesorul
supraveghează activitatea elevilor şi dă indicaţii acolo unde este
nevoie. Soluţionează eventual şi situaţiile în care nu toţi elevii se
implică în cadrul activităţii de grup sau atunci când un elev
monopolizează toate activităţile.
 I. DESCRIE operele de arta ale antichitatii, respectiv ale Renasterii, pe care le aveti in
imagine. Defineste stilul renasterii.Motiveaza de ce operele apartin stilului renasterii
II. COMPARA operele de arta ale antichitatii si ale Renasterii. Distinge asemanari,
respectiv deosebiri. Alegeti doua opere de arta religioasa si stabiliti trei asemanari si
deosebiri
III. ASOCIAZA ->La ce te gandesti privind aceste opere de arta? Cui se adreseaza operele
de arta din imagine? Ce caracter au aceste opere de arta?
IV. ANALIZEAZA ->Care sunt materialele utilizate pentru realizarea operelor de arta? Care
sunt tehnicile folosite de artisti in realizarea operelor de arta? Care este mesajul
fiecarei opere de arta?
V. APLICA ->Identificati elemente ale operelor de arta ale antichitatii si Renasterii care se
regasesc in arta moderna sau contemporana.
VI. ARGUMENTEAZA, PRO SAU CONTRA. Ia atitudine si listeaza o serie de motive care vin
in sprijinul afirmatiei tale!(de ce iti place sau de ce nu iti place)
 După expirarea timpului de lucru (40 min) se va aplica
metoda „ turul galeriei” . Materialele realizate, posterele,
vor fi expuse în clasă în 6 locuri vizibile.
În a doua oră elevii din fiecare grup îşi vor prezenta
sarcina de lucru şi modul de realizare a ei.
Apoi vor trece, pe rând pe la fiecare poster al colegilor
de la altă grupă şi vor acorda acestora o notă. După ce
fiecare grup a vizitat „galeria” şi a notat corespunzător
realizările colegilor.
Se vor discuta notele primite şi obiectivitatea acestora,
se vor face aprecieri şi se vor corecta eventualele erori.
Se realizează un moment de reflecţie asupra metodelor
noi folosite şi asupra modului de implicare a fiecărui elev în
echipa sa. Se noteaza elevii.
Se anunţă tema pentru acasă .

Exemplu fișă de lucru