III.

REPERE PRIVIND STRATEGIILE DIDACTICE

3.1.ORIENTĂRI GENERALE
Curriculumul pentru învăţământul primar fixează următoarele precepte privind strategiile
didactice:
 asigurarea accesului egal la educaţie a tuturor copiilor, inclusiv a celor cu cerinţe
educative speciale (CES), promovând individualizarea și diferențierea în procesul
educațional;
 centrarea pe elev și nu pe conținuturile de învățare, acestea constituind mijloc de realizare a
finalităților;
 unitatea abordării psiho- și sociocentriste: fiecare copil este valoros prin unicitatea sa și
prin aceasta conferă valoare societății, totodată însușirea valorilor societății susține valoarea
personalității copilului.
Orientarea generala este determinata de accentul pus pe învățare, iar predarea și evaluarea se
orientează pentru activizarea învățării. În acest sens, în premisa respectării particularităților de
vârstă ale elevilor, strategiile vor fi orientate de următoarele paradigme.
 Paradigma învățării ca elaborare (inter)activă de cunoştinte - învățarea în grup, prin
cooperare, prin reciprocitate, în contextul alternării formelor de organizare: „o grupare
flexibilă şi mobilă a elevilor cu treceri de la activităţi cu grupuri mari, la acţiuni în grupuri
mici, omogene şi apoi la activități individuale” [26, p. 36].
 Paradigma învățării ca o constructie a cunoaşterii (constructivism) care subliniază
importanța învățării autonome, a implicării în situații deschise de formare și comunicare, a
managementului cunoașterii. Elevul se formează ca un constructor al învățării și propriei
cunoașteri, cadrul didatic având rolul de model și manager al situațiilor de instruire, oferind
sprijin activ si incurajând autonomia.
 Paradigma învățării ca autoexplorare şi autodescoperire (de exemplu, strategiile de
reflectie sau strategiile metacognitive) - pe masură ce reflectă asupra experiențelor proprii,
elevii reușesc să integreze noua achiziție. Reflecția este importantă și în vederea formării
competenței de învățare/ a învăța să înveți, care include conştientizarea procesului şi a
nevoilor proprii de învăţare.
Proiectarea strategiilor didactice este determinată de curriculum, dar se realizează
personalizat, în raport de factori multipli: necesitățile de instruire ale elevilor, specificul disciplinei,
personalitatea didactică a învățătorului, cultura organizațională a școlii, accesul la mijloacele
comunicaționale și informaționale moderne etc.
„A promova învăţarea activă
Promovând diversificarea și personalizarea
înseamnă a-i ajuta pe cei care învaţă
strategiilor didactice, curriculumul accentuează:
să îşi gestioneze propria învăţare,
 orientarea spre învățarea activă; implicându-se epistemologic şi
 orientarea spre a învăța să înveți; motivațional în procesul acesteia.”
 orientarea spre formarea de competențe; Mușata Bocoș, 2008
 orientarea spre dezvoltarea creativității elevilor.

3.2.SUGESTII METODOLOGICE
Proiectarea demersurilor didactice se recomandă a fi realizată din perspectiva alegerii
modelului de structurare a activităţilor.
 Modelul învăţării secvenţiale a cunoştinţelor în lecţie (ISC) (R. M. Gagné (1968)) este
fundamentat pe o serie de evenimente ale instruirii care nu se produc invariabil, în ordine strictă, dar
în concordanţă cu obiectivele prevăzute, precum şi cu finalităţile urmărite. Astfel, se pot obține
diferite structuri de activități – tipuri de lecție.

1
 Tabelul 1. Tipurile de lecție din perspectiva formării competențelor. Secvențe instrucționale
Lecția de formare a Lecția de formare a Lecția de formare a
capacităților capacităților capacităților
de dobândire a cunoștințelor de înțelegere a cunoștințelor de aplicare a cunoștințelor
1. Organizarea clasei 1. Organizarea clasei 1. Organizarea clasei
2. Verificarea temei pentru acasă. 2. Verificarea temei pentru acasă. 2. Verificarea temei pentru acasă.
Reactualizarea cunoștințelor și Reactualizarea cunoștințelor și Reactualizarea cunoștințelor și
a capacităților a capacităților a capacităților
3. Predarea-învățarea materiei noi 3. Consolidarea materiei și 3. Consolidarea materiei și
4. Consolidarea materiei și forma formarea capacităților la nivel: formarea capacităților la nivel:
rea capacităților: la nivel de a) de reproducere; a) productiv;
reproducere b) productiv b) de transferuri în alte domenii
5. Evaluarea curentă, instructivă, 4. Evaluarea curentă, instructivă 4. Evaluarea curentă, instructivă
pentru materia nouă 5. Bilanțul lecției. Concluzii 5. Bilanțul lecției. Concluzii
6. Bilanțul lecției. Concluzii 6. Anunțarea temei pentru acasă 6. Anunțarea temei pentru acasă
7. Anunțarea temei pentru acasă
Lecția de formare a Lecția de formare a Lecția mixtă
capacităților de analiză-sinteză capacităților 1. Organizarea clasei
a cunoștințelor de evaluare a cunoștințelor 2. Verificarea temei pentru
1. Organizarea clasei 1. Organizarea clasei acasă. Reactualizarea
2. Verificarea temei pentru acasă 2. Instrucțiuni privind realizarea cunoștințelor și a capacităților
3. Analiza-sinteza materiei teore- lucrării de evaluare 3. Predarea-învățarea materiei
tice studiate (sistematizarea, 3. Realizarea lucrării de evaluare noi
clasificarea, generalizarea) 4. Bilanțul lecției. Concluzii 4. Consolidarea materiei și
4. Analiza-sinteza metodelor de 5. Anunțarea temei pentru acasă formarea capacităților la
rezolvare studiate la nivel: nivel:
a) productiv, cu transferuri în a) de reproducere;
alte domenii; b) productiv, cu unele
b) creativ transferuri în alte domenii
5. Evaluarea curentă, instructivă 5. Evaluarea curentă, instructivă,
6. Bilanțul lecției. Concluzii pentru materia nouă
7. Anunțarea temei pentru acasă 6. Bilanțul lecției. Concluzii
7. Anunțarea temei pentru acasă

 Modelul „Evocare – Realizarea sensului – Reflecţie – Extindere” (ERRE) (J.L.

Meredith, K.S. Steele, 1995) configurat ca un cadru metodologic de proiectare și învățare, favorabil
dezvoltării gândirii critice. Corelarea dintre fazele ERRE și procesul de formare a competențelor
poate fi prezentată printr-o suită de 6 pași care facilitează metodologic formarea competențelor:
Evocare 1. Implică-te!
Realizarea 2. Informează-te!
sensului 3. Procesează informaţia!
4. Comunică şi decide!
Reflecție
5. Apreciază!
Extindere 6. Acţionează!
Pentru a asigura orientările stabilite de curriculum privind strategiile didactice, se recomandă
îmbinarea armonioasă a metodelor active moderne cu cele consacrate în învățământul primar.
Jocurile didactice reprezintă o filieră aparte în compartimentul metodelor didactice specifice
învățământului primar. Sinergia psihomotorului şi cognitivului constituie unul dintre punctele forte
esenţiale ale acestei metode la vârsta școlară mică.
Metodele active și interactive au o varietate mare, este important de a le alege pe cele potrivite/
adaptabile vârstei elevilor și eficiente în vederea atingerii obiectivelor.

2
 Tabelul 2. O selecție de metode interactive
• Cubul • Ghidul de anticipație
• Învățarea dramatizată • Știu, Vreau să știu, Am învățat
• Schimbarea perechii (Share-Pair • Pixuri în pahar (Consultaţii în
Metode de Circles) grup)/ Creioanele la mijloc
predare-învățare • Piramida • Turul galeriei
interactive de • Mozaic • Citate
grup • Turniruri între echipe (TGT/ • Ghidul pentru învățare
Teams Games Tournaments) • În căutarea autorului
• Învățarea pe grupe mici (STAD/ • Graffiti
Student Teams Achievement
Division)
• R.A.I. • SINELG
• Organizatorul grafic: tabelul • Cercetarea împărtăşită
consecinţelor, tabelul comparativ, • Cinquain
tabelul conceptelor, friza • Discuția ghidată
cronologică, diagrama Venn, • Găsește numărul (cuvântul) țintă
diagrama cauzelor şi a efectului • Graficul conceptual
(fishbone map – scheletul de peşte ), • Lectura ghidată
Metode de diagrama Spider Map (pânza de • Lectura intensivă
fixare și paianjen), hexagonul, ciorchinele, • Lectură în perechi/ Rezumate în
sistematizare a tabelul „T”, lanţul evenimentelor, perechi
cunoștințelor și bula dublă, harta evenimentului, • Mâna oarbă
de verificare harta conceptuală, network tree; • Lasă-mi mie ultimul cuvânt!
• Floarea de nufăr (Lotus Blossom • Requiest
Technicque) • Revizuirea circulară
• Jurnalul dublu (cu dublă intrare) • Secvenţe contradictorii
• Jurnalul triplu • Interogarea multiprocesuală
• Tabelul trăsăturilor semantice/ • 6 De ce?
Analiza trăsăturilor semantice • Eseu de cinci minute
• Jurnalul reflexiv
• Brainstorming • Tehnica 6/3/5 (brainwriting)
• Explozia stelară • Controversa creativă/ academică/
• Metoda Pălăriilor gânditoare constructivă
• Caruselul • Colțuri/ Patru colţuri (Four corners)
Metode de • Multi-voting • Acvariul (Fishbowl)
rezolvare de • Interviul în trei trepte • Argumente pe cartele
probleme prin • Studiul de caz • Generalizarea categorială
stimularea • Incidentul critic • Pânza discuției
creativității • Phillips 6/6 • Gândește-perechi-prezintă (GPP)
• Bliț • Masa rotundă – cercul
• Sinectica • Frisco
• Buzz-groups • Presupunerea prin termeni
• Argument în patru pași • Scrierea liberă/ freewriting
Metode de • Proiectul de cercetare în grup • Eu cercetez (în grup)
cercetare în • Experimentul pe echipe • Intra-act
grup • Portofoliul de grup

3
 Noile tehnologii ale informaţiei şi comunicării (TIC) schimbă perspectiva asupra practicii
educaţionale. Competența digitală a cadrului didactic este un imperativ al succesului în zilele
noastre. Procesul educațional devine mai atractiv şi mai eficient și prin realizarea de activităţi
orientate spre dezvoltarea competențelor digitale ale elevilor, de exemplu:
 Colectarea de informaţii/ informarea, culegerea şi procesarea datelor: utilizarea adecvată a
resurselor Internet (site-uri informaţionale şi de cultură generală, biblioteci electronice, oferte
de e-learning etc.; utilizarea resurselor disponibile pe CD-uri (cărţi, înregistrări audio şi video
etc.); realizarea de diverse proiecte şi portofolii conform unor sarcini concrete.
 Redactarea şi prezentarea de diverse lucrări: prezentări în PowerPoint, cu utilizarea de
proiectoare multimedia; redactarea de diverse texte: eseuri, referate, compuneri etc.; redactarea
de texte utilitare, formulare: scrisori, cereri, CV etc.

IV.REPERE PRIVIND EVALUAREA

4.1.EVALUAREA CRITERIALĂ PRIN DESCRIPTORI. ORIENTĂRI GENERALE

Conform Codului Educației al Republicii Moldova, Art. 16 (5), evaluarea rezultatelor

învăţării este criterială şi se efectuează prin descriptori.
Cadrul conceptual al evaluării criteriale prin descriptori (ECD) în învățământul primar este
reperat prin următoarele accepțiuni [apud 11, 12, 13, 14].
 Baza metodologică a ECD este evaluarea pentru învăţare.
 Obiectivul principal al ECD rezidă în îmbunătăţirea rezultatelor obţinute individual sau în
grup, contribuind la motivarea pentru învăţare, la (auto)corectarea greşelilor, prin urmare la o
evoluţie a dezvoltării personalităţii şcolarului mic.
 Fiind subordonat interesului superior al copilului, procesul ECD se fundamentează pe un
sistem unitar de principii:
principii psiho-pedagogice principii didactice
• principiul centrării pe personalitatea celui • principiul relevanţei și eficienţei;
evaluat (educat), pe caracteristicile sale • principiul integranţei procesului
individuale şi de vârstă; educaţional de predare-învăţare-evaluare;
• principiul motivării pentru învăţare; • principiul priorității autoevaluării;
• principiul confidențialității; • principiul flexibilității în alegerea
• principiul succesului; instrumentelor de evaluare;
• principiul transparenţei şi participării la • principiul corelării evaluării formative cu
procesul evaluării (copil/ părinte/ cea sumativă.
reprezentant legal al copilului).
 Obiectul evaluării în şcoala primară îl constituie rezultatele școlare individuale ale copilului.
Spectrul rezultatelor vizate este determinat de finalitățile stipulate în curricula disciplinelor.
 Produsul școlar reprezintă un rezultat școlar proiectat pentru a fi realizat de către elev și
măsurat, apreciat de către cadrul didactic, elevul însuși, colegii și, eventual, părinții.
Curricula disiplinelor conține liste de produse școlare evaluabile în fiecare unitate de învățare.
 Criteriile de evaluare sunt seturi de calităţi importante care se regăsesc în produsele învăţării
şi care trebuie să se prezinte ca un sistem, într-o unitate integră și inseparabilă cu produsul
respectiv. Criteriile de evaluare se prezintă elevilor în formă de criterii de succes, formulate în
limbaj accesibil, pe scurt, folosind verbe, de obicei la persoana I singular. Criteriile de succes pot fi
formulate cu focalizare pe dimensiunea operațională și/sau pe cea atitudinală.
 Descriptorii reprezintă criterii calitative de evaluare care descriu modul de manifestare a
competenţelor elevului şi permit determinarea gradului de realizare a acestora (minim, mediu,
maxim); constituie indicatori operaţionali direct observabili în comportamentul performanţial al
elevilor şi la nivelul rezultatelor şi produselor activităţii concrete a acestora.

4
 Astfel, descriptorii generali pentru învățământul primar descriu modul de manifestare a
competenţelor elevului în procesul realizării finalităților curriculare pe două dimensiuni
intercondiționate:
• dimensiunea cumulativă vizează nemijlocit performanțele elevului la disciplinele școlare și
permite atribuirea calificativelor: foarte bine, bine, suficient;
• dimensiunea formativă vizează comportamentul performanțial al elevului și permite stabilirea
nivelului de performanță: independent, ghidat de învățător, cu mai mult sprijin.

ELEVUL
CARE A DOBÂNDIT COMPETENȚE
• constituite stabil, • care necesită • aflate în curs de
capabile de antrenament pentru formare indicatori de performanță
autodezvoltare consolidare
REALIZEAZĂ PRODUSE ȘCOLARE
• corect • cu greşeli mici • cu greşeli
• complet • cu incompletitudini • cu incompletitudini
• coerent mici • cu incoerențe
• fără ezitări • cu incoerențe mici • cu ezitări depășite ca
• cu ezitări mici, rezultat al sprijinului descriptori de performanță
depășite ca rezultat al (indicațiilor,
ghidării (întrebărilor explicațiilor) oferite
orientative) oferite de de învățător
învățător
MANIFESTĂ COMPORTAMENT PERFORMANȚIAL
dimensiunea
niveluri de
independent ghidat de învățător cu mai mult sprijin formativă
performanță
(dinamică)
ATESTĂ REZULTATELE ȘCOLARE APRECIABILE PRIN
dimensiunea
foarte bine bine suficient calificative cumulativă
(decizională)

Fig. 3. Aprecierea rezultatelor școlare în contextul ECD

În clasele I-IV se acordă prioritate dimensiunii formative a aprecierii rezultatelor școlare.

Astfel, școlarului mic i se oferă șanse sporite pentru succes în contextul individual al formării
personalității.
Pentru copiii cu CES se folosește acelaşi sistem criterial în evaluare, dar aplicat pe baza
Planului educaţional individualizat.

4.2.STRATEGII DE EVALUARE
În funcție de aplicarea unor instrumente de evaluare (test, probă orală, scrisă, practică sau
combinată, grile de autoevaluare sau evaluare reciprocă etc.), se evidențiază evaluarea instrumentală
și cea non-instrumentală.
În funcție de momentul unui act evaluativ într-un parcurs de învățare, se disting trei strategii de
evaluare: inițială – predictivă; formativă – continuă; sumativă – finală.
În cadrul strategiei de evaluare formativă, se diferențiază :
 evaluarea formativă în etape – instrumentală, raportată la câteva unități de competențe;
evaluările formative în etape trebuie să asigure „pregătirea” evaluării sumative la finele
parcursului de învățare respectiv;

5
  evaluarea formativă punctuală – instrumentală, raportată la o unitate de competență;
 evaluarea formativă interactivă – non-instrumentală, feedback emoțional, de conținut, de
atitudine, raportat la obiectivele lecției; feedback-ul de atitudine va viza atitudinile specifice
disciplinei care sunt valorificate în obiectivele lecției.
unități de competențe
evaluare inițială
evaluare formativă punctuală
evaluare formativă în etape
evaluare sumativă
evaluare formativă interactivă
parcursul temporal al unității de învățare

Fig. 4. Un model posibil de valorificare a strategiilor de evaluare într-o unitate de învățare

(acest model se potrivește mai mult pentru Lromână și Matematică; pentru Dezvoltarea personală,
unitatea de învățare care se finalizează prin ES – este semestrul).

La disciplina Dezvoltarea personală în clasele I-IV:

1. Se vor realiza:
 evaluări inițiale – la început de module;
 evaluări sumative – la fine de semestre;
 evaluări formative în etape – la fine de module;
 evaluări punctuale – pe parcursul modulelor, la decizia cadrului didactic;
 evaluări formative interactive – la fiecare lecție.

2. Aprecierea rezultatelor școlare se va face fără a acorda calificative, prin stabilirea

nivelurilor se performanță independent, ghidat de învățător, cu mai mult sprijin pe bază de
descriptori, în cadrul evaluărilor formative punctuale, în etape și a celor sumative (fig. 3).

3. Descrierea rezultatelor elevilor la finalizarea anului școlar se va realiza prin completarea

tabelului respectiv (Dezvoltarea personală) din Tabelul de performanță școlară.

4.3.AUTOEVALUAREA ÎN CONTEXTUL AUTOREGLĂRII

Prezentul curriculum promovează orientarea demersului evaluativ către stimularea
autoreflecției, autocontrolului și autoreglării.
În acest context se accentuează diversificarea strategiilor evaluative și alternarea metodelor,
tehnicilor și instrumentelor tradiționale de evaluare cu cele moderne (alternative/complementare):
observarea sistematică a activității și a comportamentului elevului, portofoliul, proiectul, studiul de
caz, autoevaluarea etc.
Condițiile necesare pentru realizarea eficientă a autoevaluării:
• prezentarea sarcinii de lucru (produsului) și a criteriilor de succes;
• încurajarea elevilor pentru a-și pune întrebări legate de modul de realizare a sarcinii
(conștiențizarea criteriilor);
• aplicarea controlată a unor grile de autoverificare;
• încurajarea evaluării în cadrul grupului sau al clasei (evaluarea reciprocă);
• completarea unui chestionar (fișă de autoevaluare) la finalizarea unei sarcini de lucru
relevante.

6
 În contextul ECD, autoevaluarea solicită o instrumentare eficientă, în ideea trecerii de la
aprecierea cantitativă la cea calitativă. Se impune o reconfigurare a instrumentelor folosite pentru
autoevaluare în cadrul orelor, astfel încât acestea să stăvilească obișnuința înrădăcinată
de a aprecia doar cât știe elevul și să favorizeze o nouă abordare – saltul de la cât la cum. Pentru
exemplificare, contrapunem:
abordări cantitative abordări calitative
• Cât ai realizat din cele propuse? • Cât de mulțumit/satisfăcut ești de realizarea sarcinii?
• Apreciază-ți rezultatele obținute: foarte • Apreciază-ți modul în care ai realizat sarcina:
bune; bune; suficiente. independent; ghidat; cu sprijin.
• Cum ți-a reușit sarcina: foarte bine; • Cum ți-a reușit sarcina: independent; ghidat; cu
bine; suficient? sprijin?
Autoevaluarea reprezintă o metodă alternativă/complementară de evaluare care se pretează pe
orice tip de evaluare în contextul ECD, dar și o capacitate importantă de format.
Pentru dezvoltarea capacității de autoevaluare la elevi, se recomandă următoarele procedee
care necesită ghidare din partea învățătorului: autocorectarea; corectarea reciprocă; autoaprecierea;
aprecierea reciprocă.
Formarea capacității de autoevaluare la elevi este strâns legată de ideea acceptării elevilor ca
parteneri în actul evaluării. Elevii participă astfel la propria formare, se cunosc mai bine, fapt util
pentru întreaga lor viață socială.

1. PROIECTAREA CURRICULARĂ LA DISCIPLINELE DE ÎNVĂȚĂMÂNT

1.1. ORIENTĂRI GENERALE

În contextul Curriculumului pentru învățământul primar, conceptul central al proiectării

curriculare la disciplină este proiectarea didactică personalizată.
Proiectarea didactică personalizată exprimă dreptul cadrului didactic de a lua decizii asupra
modalităţilor pe care le consideră optime în asigurarea calităţii procesului educațional la clasă.
Totodată, prin proiectarea didactică personalizată, învățătorul își asumă responsabilitatea de a
asigura elevilor parcursuri şcolare individualizate, în funcţie de condiţii şi cerinţe concrete.
Proiectarea didactică la o disciplină școlară solicită învățătorului gândirea în avans a derulării
evenimentelor la clasă, o prefigurare a predării, învăţării şi evaluării, eșalonată pe două niveluri
intercondiționate: de lungă și de scurtă durată.
Documentele de proiectare didactică eșalonată, realizate de învățător și aprobate în cadrul
instituției de învățământ, sunt următoarele:
 la nivelul de lungă durată: proiectul de administrare a disciplinei (anual, semestrial);
proiectele unităților de învățare;
 la nivelul de scurtă durată: proiectele didactice (zilnice) pentru lecții sau alte forme de
organizare, de ex., excursie.
Documentele de proiectare didactică eșalonată sunt documente administrative care transpun în
mod personalizat curriculumul disciplinar (programa școlară) în condițiile concrete ale procesului
educațional la clasă, în contextul alocării de resurse metodologice, temporale şi materiale,
considerate optime de către cadrul didactic pe parcursul vizat.
Astfel, curriculumul disciplinar constituie reperul principal, documentul reglator pentru
proiectarea personalizată a activității didactice la clasă.
În acest sens, programa școlară pentru o clasă se lecturează urmărind interrelaționarea
următoarelor elemente:

7
 Competențele specifice disciplinei

Unitățile de învățare pe clasă: Administrarea disciplinei

unitățile de competențe
unitățile de conținut Repartizarea orientativă a orelor pe
activităţile de învăţare și produsele
unități de învățare
școlare recomandate
Unitățile de competențe prevăzute
pentru sfârșitul clasei respective

Competențele specifice, fiind proiectate pentru tot parcursul claselor primare, reperează
proiectarea de lungă durată la disciplină.
Proiectarea didactică anuală a disciplinei se realizează conform datelor din Administrărea
disciplinei și ținând cont de Repartizarea orientativă a orelor pe unități de învățare.
Sistemele de unități de competențe proiectate pentru o unitate de învățare sunt prevăzute
integral pentru evaluarea de tip cumulativ la finele respectivei unități de învățare și selectiv - pentru
evaluarea formativă pe parcurs. Aceste sisteme reperează proiectarea didactică a unităților de
învățare și proiectarea didactică de scurtă durată.
Sistemele de unități de competențe sintetizate la finele fiecărei clase sunt prevăzute pentru
evaluarea anuală. Aceste sisteme vor repera descrierea rezultatelor elevilor în tabelul de
performanță școlară întocmit la finalizarea fiecăreia dintre clasele I-IV.
Unitățile de conținut constituie mijloace informaționale prin care se urmărește realizarea
sistemelor de unități de competențe proiectate pentru unitatea de învățare dată. Respectiv, se
vizează realizarea competențelor specifice disciplinei, dar și a celor transversale/ transdisciplinare.
Unitățile de conținut includ liste de termeni specifici disciplinei: cuvinte/ sintagme care
trebuie să intre în vocabularul activ al elevului către finele respectivei unități de învățare.
Activitățile de învățare și produsele școlare recomandate prezintă o listă deschisă de
contexte semnificative de manifestare a unităților de competențe proiectate pentru formare/
dezvoltare și evaluare în cadrul unitatății respective de învățare. Cadrul didactic are libertatea și
responsabilitatea să valorifice această listă personalizat la nivelul proiectării și realizării lecțiilor,
dar și să o completeze în funcție de specificul clasei concrete de elevi, de resursele disponibile etc.

1.2.PROIECTAREA DE LUNGĂ DURATĂ

Proiectul de lungă durată:

 include: antetul, proiectul de administrare a disciplinei, proiectele unităților de învățare;
 este un document administrativ care se întocmește de către cadrul didactic la începutul anului
şcolar pentru fiecare disciplină de învăţământ și admite operarea unor ajustări, dezvoltări pe
parcursul anului, în funcție de dinamica reală a clasei de elevi;
 trebuie să constituie un instrument funcțional care să asigure un parcurs ritmic al
conţinuturilor și evaluărilor, punctat pe structura anului școlar și orientat spre realizarea finalităților
curriculare de către elevii clasei.
 este oportun să poarte un caracter personalizat realizând o confluență a normativității
didactice cu creativitatea și competența profesională a pedagogului – benefică, întâi de toate, pentru
elev; proiectările de lungă durată editate pot fi folosite ca repere pentru demersul personalizat.
Cadrele didactice au dreptul să realizeze la începutul anului școlar doar proiectarea
administrării disciplinei, iar proiectarea unităților de învățare (modulelor) să o realizeze pe parcurs,
pe măsura finalizării implementării proiectului unității anterioare.

8
 ANTETUL PROIECTULUI DE LUNGĂ DURATĂ va include următoarele elemente
obligatorii:
 Disciplina – se scrie denumirea disciplinei în conformitate cu Planul-cadru.
 Competențele specifice disciplinei – se transcriu din curriculumul disciplinar;
 Bibliografie – se listează produsele curriculare aferente disciplinei:
• produse curriculare principale: curriculum disciplinar, manualul școlar aprobat de MECC;
• produse curriculare auxiliare: ghidul de implementare a curriculumului pentru
învățământul primar, ghiduri metodice pentru cadrele didactice, instrucțiuni metodologice,
caiete de activitate independenta pentru elevi, culegeri de teste, softuri educationale etc.
ATENȚIE! Auxiliarele pentru elevi se vor alege de către învățători în mod judicios,
ținând cont de prevederile curriculare, posibilitățile de armonizare cu manualul
aprobat de MECC, necesitățile și preferințele elevilor, posibilitățile financiare ale
părinților. Aceste suporturi nu sunt obligatorii, iar alegerea lor se va consulta cu
managerul pentru învățământul primar. Managerul va exclude abuzul de suporturi
didactice auxiliare, precum nici nu va impune procurarea unor anumite suporturi.

PROIECTUL DE ADMINISTRARE A DISCIPLINEI va avea următoarea rubricație:

Administrarea disciplinei:

Nr. de ore pe săptămână Nr. de ore pe an

Evaluări
Unitățile de învățare Nr. ore Observații
EI EFE ES

Indicații pentru completarea rubricilor

 Nr. de ore pe săptămână – se scrie în conformitate cu Planul-cadru.
 Nr. de ore pe an – se calculează în funcție de structura anului școlar care este stabilită pentru
fiecare an şcolar în parte de către MECC al Republicii Moldova.
 Unitățile de învățare – pot fi eșalonate preluând denumirile unităților de conținut (modulelor)
din curriculumul disciplinar sau denumirile capitolelor (modulelor) din manualul aprobat de
MECC pentru anul în curs.
 Nr. de ore pentru fiecare unitate de învățare – se proiectează orientativ, ținând cont de:
recomandările din curriculumul disciplinar; conținuturile respective din manual; complexitatea
conţinuturilor; ritmul de învățare al elevilor etc.
 Evaluări – se proiectează numărul de evaluări inițiale (EI), evaluări formative în etape (EFE) și
evaluări sumative (ES) în cursul fiecărei unități de învățare. Astfel, cadrul didactic va putea să-și
clarifice dacă repartizarea orelor pe module îi va permite să deruleze eficient procesul evaluării
formative și să asigure continuitatea procesului evaluativ. Totodată, se creează o viziune de
ansamblu asupra procesului didactic la disciplină.
 Observații – se înregistrează modificările care, eventual, vor surveni pe parcursul anului şcolar.
 Cadrul didactic are libertatea de a completa proiectul de administrare a disciplinei cu alte rubrici
care îi pot facilita activitatea de proiectare. De exemplu: poate face o demarcaţie între semestre și
totalizări la finele fiecărui semestru și la finele anului școlar; poate include rubrica Săptămâna
destinată repartizării orientative pe săptămâni a orelor rezervate pentru parcurgerea modulului
(de ex., S1, S2…etc. sau prin precizarea perioadelor calendaristice).

9
 PROIECTUL UNEI UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE va avea următoarea rubricație:
Unitatea de învățare:..............................................
Nr. de ore alocate:..............................
Unități de
Detalieri de conținut Nr. ore Data Resurse Evaluare Observații
competențe

Indicații pentru completarea rubricilor

 Unitatea de învățare – se trece numărul de ordine și denumirea unității în conformitate cu
eșalonarea din proiectul de administrare a disciplinei.
 Nr. de ore alocate – se trece numărul corespunzător din proiectul de administrare a disciplinei.
 Unități de competențe – în variantă schematică, se transcriu numerele de ordine ale tuturor
unităților de competențe prevăzute pentru modulul dat în curriculum disciplinar (de exemplu:
3.1; 3.2; 3.3 etc.); dacă se consideră necesar – se transcriu din curriculum.
 Detalieri de conținut – se eșalonează subiectele tematice pentru unități de 1-3 ore, care pot fi
preluate din manualul aprobat de MECC, din lista de conținuturi din curriculumul disciplinar;
apoi, în funcție de specificul disciplinei, creativitatea pedagogului și alți factori, se explicitează
parcursule elevilor la fiecare lecție – mai succint sau mai desfășurat; înscrierile din această
rubrică trebuie să evidențieze formulări esențializate care se vor trece în catalogul clasei la
fiecare lecție.
 Data – se trec datele calendaristice pentru fiecare subiect tematic indicat în coloana anterioară,
ținând cont de structura anului școlar.
 Resurse – se indică paginile din manual și, eventual, din suporturi didactice auxiliare, pentru
fiecare subiect tematic; la discreția învățătorului, pot fi notate și alte elemente (materiale
didactice, forme de organizare a activităţilor ş.a.); la nivelul unității de învățare nu este
obligatoriu de a proiecta metodele și formele activității didactice la lecții (la dorință, referințe la
acest aspect pot fi făcute în detalierea conținuturilor).
 Evaluare – se vor indica lecțiile în cadrul cărora se proiectează: evaluarea inițială (EI);
evaluarea formativă în etape (EFE); evaluarea sumativă (ES), inclusiv cea anuală (EA).
• La început de an, semestru, modul, se proiectează o EI.
• La disciplinele Limba română și Matematică, la finele fiecărui modul este obligatorie o ES,
după care se rezervează timp pentru activități postevaluative diferențiate. Pentru un modul
voluminos, pot fi proiectate două ES – una secvențială, alta finală.1 Repartizarea EFE în
cursul modulului se va face în corespundere cu ritmul de învățare al elevilor, alți factori
eventuali. Se vor proiecta cel puțin două EFE pe parcursul finalizat prin ES.
• La celelalte discipline (cu 1-2 ore pe săptămână), ES se vor realiza doar la semestru și,
eventual, la sfârșit de an, iar la fine de module se vor desfășura EFE.
• Se recomandă a proiecta unitățile de competențe sau/și produsele selectate pentru
fiecare EFE. Acestea pot fi indicate între paranteze (de exemplu: EFE (1.1., 1.2.)) sau,
corespunzător, în rubrica Observații – la momentul proiectării sau pe parcursul realizării
unității de învățare.
ATENȚIE! Este important ca totalitatea unităților de competențe supuse evaluărilor
formative în etape pe parcursul unității de învățare să asigure o acoperire fidelă a
unităților de competențe care vor fi vizate prin evaluarea sumativă la finele unității de
învățare.

1
Numărul recomandat de ES la discipline se precizează în Scrisoarea metodică pentru anul în curs.

10
 Evaluările formative punctuale (EFP) și cele interactive (EFI) au ca funcție prioritară
învățarea. De aceea nu este neapărat necesar de a le proiecta la nivel de modul, dar la nivel
de lecții.
EXEMPLU ORIENTATIV. PROIECT DE LUNGĂ DURATĂ

CLASA I. DEZVOLTAREA PERSONALĂ

COMPETENȚELE SPECIFICE DISCIPLINEI:

1. Aprecierea identităţii personale și a celorlalți în contexte educaționale/ familiale/ comunitare,
demonstrând încredere în forțele proprii și atitudine pozitivă.
2. Utilizarea rațională a resurselor personale, sociale și ale mediului, demonstrând integritate și
responsabilitate.
3. Adoptarea modului de viață sănătos în contexte variate, demonstrând interes și implicare în activități
de menţinere a sănătăţii proprii şi a celor din jur.
4. Proiectarea carierei din perspectiva potențialului individual și a intereselor profesionale, manifestând
atitudine pozitivă faţă de dezvoltarea personală și învățare ca muncă de bază a elevului.
5. Adaptatrea comportamentului privind securitatea personală şi a celor din jur în situaţii cotidiene,
demonstrând atenție și atitudine responsabilă față de sine și cei din jur.

ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
Nr. de ore/săptămână Nr. de ore/an
1 33

Nr. ore/ Evaluări

Unitățile de învățare Obs.
unitate EI EFE ES
Semestrul 1
1.Arta cunoaşterii de sine şi a celuilalt 6 1 1
2.Asigurarea calităţii vieţii 6 1 1
3.Modul sănătos de viaţă 4 1 1
Total semestrul 1 16 3 2 1
Semestrul 2
3.Modul sănătos de viaţă 4 1
4.Proiectarea carierei profesionale şi 6
1 1
dezvoltarea spiritului antreprenorial
5.Securitatea personală 7 1 1 1
Total semestrul 2 17 2 3 1
2
Total an 33 5 5
semestriale

11
 SEMESTRUL 1. Nr. de ore alocate: 16

Unități de Nr. Obser

Detalieri de conținut Data Resurse Evaluare
competențe ore vații
1. Arta cunoaşterii de sine şi a celuilalt (6 ore)
1. Unicitatea proprie și a celuilalt 1 EI
2. Comportamentul elevului în clasa I 1
1.1.
3. Comunicarea cu învățătorii, colegii 1
1.2.
4. Trăiri emoţionale ale elevlui de clasa I. 1
1.3.
5. Arta cunoaşterii de sine şi a celuilalt:
1
Analiză-sinteză
6. Evaluare 1 EFE (1.1., 1.2., 1.3.)
2. Asigurarea calităţii vieţii (6 ore)
1. Salutul. Ținuta elevului 1 EI
2. Politeţea 1
2.1. 3. Lucrurile personale 1
2.2. 4. Învăţarea – principala activitate a
1
2.3. elevului.
5. Asigurarea calităţii vieţii: Analiză-sinteză 1
6. Evaluare 1 EFE (2.1., 2.2., 2.3.)
3. Modul sănătos de viaţă (4 ore)
1. Noţiunile elementare de igienă personală.
1 EI
Reguli de igienă personală
2. Zi de activități transdisciplinare:
1
3.1. În fiecare anotimp sănătatea-i lucru sfânt
ES (1.1., 1.2., 2.1.,
3. Evaluare semestrială 1
2.2., 3.1.)
4. Activități postevaluative diferentiate 1

12
 1.3.PROIECTAREA DE SCURTĂ DURATĂ
Proiectul didactic de scurtă durată oferă o schemă raţională a desfăşurării lecţiei, pornind de la
trei repere intercondiționate:
• ceea ce ne propunem să realizăm – obiectivele lecției;
• elementele necesare pentru a realiza ceea ce ne-am propus – conţinuturi și strategii didactice
(forme; metode, procedee și tehnici; mijloace);
• modul în care măsurăm eficienţa învăţării – strategii de evaluare.
TIPUL LECȚIEI
Elaborarea proiectului didactic începe cu încadrarea lecției în unitatea de învăţare, ceea ce
implică stabilirea tipului de lecție, iar tipul lecției este corelat cu tipul de evaluare care poate fi
valorificat la lecție. Din perspectiva ECD, această corelare se configurează în modul următor:
 activitățile de evaluare formativă interactivă pot și trebuie să fie realizate la orice tip de
lecție, vizând diferite aspecte, inclusiv cele metacognitive;
 evaluările formative punctuale se pretează cel mai bine în lecțiile de aplicare, iar evaluările
formative în etape – la lecțiile de analiză-sinteză; însă, în funcție de rezervele de timp ale modulului
și de alți factori, cadrul didactic poate alege o altă variantă dintre cele posibile.
ANTETUL PROIECTULUI DE SCURTĂ DURATĂ va include:
 Unități de competențe: 3.1.; 3.2 etc.
 Obiectivele lecției:
La sfârșitul lecției, elevul va fi capabil:
O1: ...............................
O2:............................etc.
 Strategii didactice:
- forme:...................................................
- metode, tehnici și procedee:...................
- mijloace:...............................................
 Strategii de evaluare: .....................................................................
 Bibliografie:

În funcție de situația concretă, se vor formula 4-6 obiective pentru o lecție, reflectând
domeniile taxonomice cunoaștere și înțelegere (1-2), aplicare (2-3), integrare și transfer (1-2).
ATENȚIE! În formularea obiectivelor vor fi valorificate atitudinile și valorile specifice
predominante pentru disciplina respectivă.
În rubrica Strategii de evaluare se vor indica: tipul evaluării în contextul ECD (EI, EFP, EFI,
EFE, ES); instrumentul de evaluare și produsul(ele) evaluat(e) (în cazul evaluării instrumentale)
însoțit(e) de criteriile de succes; procedeele de autoevaluare/evaluare reciprocă.
Exemplificăm câteva situații de descriere a strategiilor de evaluare în antetul proiectului
didactic.
a. Strategii de evaluare:
- evaluare inițială: dictare matematică (P3); autoevaluare (grilă);
- evaluare formativă interactivă.
b. Strategii de evaluare:
- evaluare formativă punctuală: probă orală (P1); autoevaluare (procedeul cromatic);
- evaluare formativă interactivă.
c. Strategii de evaluare:
- evaluare formativă în etape: probă scrisă (P4, P6, P10); autoevaluare (grilă);
- evaluare formativă interactivă.
d. Strategii de evaluare: evaluare sumativă: test.
e. Strategii de evaluare: evaluare formativă interactivă; evaluare reciprocă (fișe).

13
 PROIECTAREA DEMERSULUI DIDACTIC AL LECȚIEI poate fi realizată atât în baza
secvențelor instrucționale eșalonate în corespundere cu tipul lecției (tabelul 1), cât și în baza fazelor
lecției cadru Evocare – Realizarea sensului – Reflecție – Extindere (ERRE).
Gradul de desfășurare a proiectului se va decide în funție de gradul didactic al învățătorului,
de comun acord cu managerul responsabil pentru învățământul primar.

EXEMPLUL 1
Clasa I
Disciplina: Matematică
Unitatea de învățare 4: Numerele naturale 0-20. Adunarea și scăderea
Subiectul: Adunarea și scăderea până la 20
Tipul lecției: de formare a capacităților de aplicare a cunoștințelor
Unități de competențe:
4.1. Efectuarea adunării şi scăderii în concentrul 0-20, fără trecere peste ordin.
4.2. Aplicarea operaţiilor de adunare, scădere şi a proprietăţilor acestora pentru: compunerea şi
descompunerea numerelor; aflarea unor numere necunoscute în exerciţii.
4.3. Rezolvarea problemelor simple, explicând în cuvinte proprii mersul rezolvării.
4.4. Formularea problemelor simple, pornind de la: obiecte; imagine; enunţ incomplet.
Obiectivele lecției:
La sfârșitul lecției, elevul va fi capabil:
O1: să efectueze corect adunări și scăderi în concentrul 0-20, fără trecere peste ordin, manifestând interes
pentru un calcul corect, fluent, rapid;
O2: să interpreteze în mod argumentat legătura dintre adunare și scădere în diverse contexte, utilizând
corect limbajul matematic;
O3: să formuleze coerent o întrebare pentru o condiție dată, în cazul unei probleme simple de adunare sau
de scădere;
O4: să rezolve în scris probleme simple de adunare și de scădere, argumentând în cuvinte proprii mersul
rezolvării;
O5: să manifeste disponibilitate pentru a învăţa de la alţii şi a-i ajuta pe ceilalţi să înveţe.
Strategii didactice:
Forme de organizare: frontal, individual, în perechi.
Metode și procedee: problematizarea; conversația euristică; jocul didactic; joc de rol; exercițiul;
demonstrația; explicația.
Mijloace didactice: manual; fișe cu litere; fișe pentru activitate în perechi; fișe pentru lucru individual;
planșă pentru autoverificare; tablă, cretă; caiet, pix, creion, cariocă.
Strategii de evaluare: evaluare formativă punctuală (P2); autoevaluare; evaluare formativă interactivă.
Produsul evaluat P2: Criterii de succes:
Calcul oral în baza unui exercițiu dat 1. Calculez în minte.
2. Scriu răspunsul.
3. Efectuez proba (la necesitate).
Bibliografie:
1. Curriculum pentru învățământul primar. Chișinău, 2018.
2. Ghid de implementare a curriculumului pentru învățământul primar. Chișinău, 2018.
3. Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori. Clasa I. Chișinău: MECC, 2017.
4. URSU, L.; LUPU, I.; IASINSCHI, Iu. Matematică, manual pentru clasa I. Chișinău: Editura „Prut”, 2018
– p. 91.

14
 SCENARIUL DIDACTIC AL LECȚIEI

ELEMENTE DE CONȚINUT STRATEGII DIDACTICE STRATEGII DE

O t'
ACTIVITATEA ÎNVĂȚĂTORULUI ACTIVITATEA ELEVILOR FORME METODE MIJLOACE EVALUARE
1. Organizarea clasei
Se asigură ordinea si disciplina necesară începerii organizate a lectiei.
2. Reactualizarea cunoștințelor și a capacităților. Anunțarea temei și a obiectivelor lecției
O1 Enunțarea temei lecției. 5 Frontală Manual
O5 - Deschideți manualul la p. 91. Citiți tema lecției. Citesc tema din manual.
Decodificarea obiectivelor lecției. Calcul oral
- Pentru ca să aflați cu ce ne vom ocupa la lecție, vă Recepționează mesajul, apoi
propun un joc. Voi cere să efectuați calcule, iar cel care îndeplinesc cerințele. Joc Fișe cu
va răspunde corect cel mai repede, va alege una dintre didactic litere:
aceste fișe cu litere (demonstrez fișele) și va rămâne în A, S, P, C.
fața clasei. Apoi va urma ceva interesant!
- Atenție! Calculați în minte și ridicați mâna pentru a EFI
răspunde. (Citesc exercițiile într-un tempou lent.)
4 + 12 – 16 = ? 11 + 4 – 2 = ?
19 – 6 + 4 = ? 18 – 1 – 11 = ?
- Acum fiecare elev de la tablă se va gândi și ne va spune Propun cuvinte, de ex.: A – vom
printr-un cuvânt, care începe cu litera respectivă, ce aduna; S – vom scădea; vom socoti; P
vom face la lecție. (Dacă este necesar, solicit ajutorul – vom rezolva probleme; vom lucra în
clasei.) perechi; C – vom crea probleme și
exerciții.
- Cum credeți că trebuie să fim pentru a obține rezultate Propun cuvinte, de ex.: A – atenți; S –
frumoase la lecție? Răspundeți prin cuvinte care să străduitori; P – prietenoși; pozitivi; C
înceapă cu aceleași litere. – creativi.
3. Consolidarea materiei și formarea capacităților (la nivel productiv). Lucrul cu manualul

15
O2 Ex. 2 10 Frontal Problema Tabla, cretă EFI
- Deschideți caietele. Scieți data și Tema în clasă. (15) tizare Caiet, pix,
- Observați exercițiul pe care îl scriu la tablă: creion
4 + 13 = Spuneți răspunsul (îl scriu la tablă). 4 + 13 = 17
Lăsați un rând în jos și scrieți exercițiul în caiete.
Haideți să citim acest exercițiu în diferite moduri. Să De ex.: 4 adunat cu 13 fac 17; suma
vedem cine găsește mai multe moduri de citire. (Dacă numerelor 4 și 13 este egală cu 17;
este necesar, încep propoziția și rog elevii s-o primul termen este 4, al doilea termen
continue.) este 13, suma este 17; dacă mărim
numărul 4 cu 13 unități, obținem 17
etc.
- Observați încă un exercițiu: 17 - 13 = (îl scriu la 17 – 13 = 4
tablă, în dreapta celui precedent). Spuneți răspunsul. De ex.: din 17 scădem 13 și obținem 7;
Lăsați 3 pătrățele în dreapta și scrieți exercițiul. diferența numerelor 17 și 13 este egală
Să citim și acest exercițiu în diferite moduri. cu 4; descăzutul este 17; scăzătorul 13,
(Dacă este necesar, încep propoziția și rog elevii s-o restul 4; dacă micșorăm numărul 17 cu
continue.) 13 unități, obținem 4; numărul 17 este
mai mare decât 13 cu 4 unități;
numărul 13 este mai mic decât 17 cu 4
unități etc.
- Comparați aceste două operații pe care le-am efectuat. - Sunt operații inverse. Dacă citim
Ce observați? înapoi exercițiul de adunare, obținem
exercițiul de scădere, și invers.
Rog 2 elevi să demonstreze la tablă citirea înapoi a
exercițiului de adunare, apoi a celui de scădere. Ceilalți Demonstrează la tablă / în caiete. Demon
demonstrează cu degetul în caiete. strație
- Așa dar, aceste două exerciții sunt strâns legate între Observă și recepționează formularea
ele, sunt operații inverse. concluziei.
Să desenăm schematic o fundiță care le leagă. Alegeți o Desenează fundița în caiete.
culoare preferată.
La tablă și în caiete se obține:
4 + 13 = 17 17 – 13 = 4 - Dacă schimbăm ordinea termenilor,
- Ce se va întâmpla dacă vom schimba ordinea suma nu se schimbă.
termenilor în exercițiul de adunare?
Rog un elev să dicteze exercițiul de adunare cu termenii 13 + 4 = 17
schimbați cu locul.
- Haideți să citim această adunare înapoi și să scriem

16
 exercițiul obținut. 17 – 4 = 13
La tablă și în caiete se obține:
4 + 13 = 17 17 – 13 = 4
13 + 4 = 17 17 – 4 = 13
- Observați toate exercițiile scrise. Cu ce numere sunt - Toate aceste exerciții sunt formate cu
formate? numerele 4, 13, 17.
- Câte exerciții sunt în total? Câte sunt de adunare? - Sunt 4 exerciții: 2 de adunare și 2 de
Câte sunt de scădere? scădere.

- Să citim sarcina nr. 2 p. 91 din manual. Un elev citește, ceilalți urmăresc în

- Observați? Noi am rezolvat punctul a). manuale.
Cer rezolvarea individuală în caiete: jumătate de clasă b) 2 + 13 = 15 15 – 13 = 2
rezolvă b), celaltă jumătate - c). Doi elevi lucrează la 13 + 2 = 15 15 – 2 = 13 Individu Exercițiul
tablă. al
După expirarea timpului acordat, se confruntă c) 7 + 12 = 19 19 – 12 = 7
rezultatele obținute, se formulează concluzia: În fiecare 12 + 7 = 19 19 – 7 = 12 Frontal Explicația Autocorectare
caz, cu 3 numere date am alcătuit 2 exerciții de adunare EFI
și 2 exerciții de scădere.
O2 Ex. 3 7 În Exercițiul Fișe
- Acum vom avea o activitate în pereche cu colegul de Recepționează și îndeplinesc cerințele. (23) perechi carioci
bancă. Puneți pe mijlocul băncii fișele pe care vi le-am
pregătit.
- Haideți să observăm tabelul cu componentele
operației de adunare. Cum ne vom orienta în tabel: pe - Pe verticală (demonstrează direcția).
orizontală sau pe verticală? (Demonstrez fiecare
direcție.)
Rog un elev să citească în mod corespunzător prima - Primul termen este 2, al doilea
coloană de numere și să spună răspunsul. Ceilalți elevi termen este 14, suma este 16.
urmăresc cu degetul pe tabelul din fișă. Urmăresc în tabele.
- Acum colaborați în perechi și completați ambele Lucrează în perechi pe fișe.
tabele cu cariocă. 3 perechi de elevi care vor rezolva cel
mai repede, au privilegiul să afișeze pe tablă fișele
completate.
După afișarea fișelor, se verifică frontal rezultatele De ex.:
obținute, se solicită explicarea modului de calcul într-o
- Primul termen este 2, suma este 14. Autocorectare
coloană din fiecare tabel. Se apreciază verbal elevii Pentru a afla termenul al doilea, am EFI
care au calculat cel mai rapid și corect, au explicat cel scăzut din sumă primul termen.

17
 mai corect și coerent modul de calcul. 14 – 2 = 12.
- Descăzutul este 16, scăzătorul este 3,
diferența am aflat-o prin scădere.
16 – 3 = 13.
Pauză dinamică: Veveriţa Elevii interpretează cântecul stând în 2 Frontal
Veveriţa, veveriţa / S-a urcat în pom. / Sus! picioare. Imită urcarea şi sărirea din pom a (25)
Şi de-acolo, şi de-acolo / A căzut în jos./ Zdup! veveriţei. La intonarea cuvântului „Sus!”
Vai, sărmana, ce-a păţit? / Picioruşele și-a frînt. se ridică în vârful degetelor, ridică mâinile
Vine doctorul în grabă / Picioruşul drept îi leagă şi privesc în sus, iar la intonarea
Vine doctorul în grabă / Picioruşul stîng îi leagă. cuvântului “Zdup!” se aşază în pirostrii.
Domnule doctore / Leagă-mă frumos Ridicându-se, arată la picioruşe şi exprimă
Să mă vindec și să sar / sus în pomul rămuros. sentimentul de mirare. În continuare imită
mersul doctorului, legarea picioruşului
drept / stâng etc.
O3 Problema 6 a) 7 Frontal Manual EFI
O4 Monitorizez scrierea în caiete: Problema 6 a) (32) Tablă, cretă
1) Citirea și înțelegerea problemei Caiet, pix,
Cer unui elev să citească sarcina și condiția problemei. Urmăresc în manual. creion
Cer elevilor să recitească problema independent, să se Recitesc din manual. Lectură simplu
gândească și să formuleze întrebarea problemei. Propun formularea: Câți cartofi a ghidată
Rog elevii să mai recitească o dată problema, pentru ca curățat Nicu?
s-o putem povesti pe roluri.
Rog 2 elevi să iasă în fața clasei pentru înscenare. Încep
cu o descriere a situației: Nicu o iubește pe mămica sa și
o ajută cu plăcere la treburile casei. Într-o zi, i-a ajutat Joc de rol
să curețe cartofi, pentru a prepara o tocăniță.
- Ce ne spune mama? Eleva în rolul mamei: Eu am curățat 14
cartofi.
- Ce ne spune Nicu? Elevul în rolul băiatului: Eu am curățat
cu 10 cartofi mai puțin decât tine.
- Ce se întreabă în problemă? - Câți cartofi a curățat Nicu?
2) Organizarea enunțului în schemă
- Despre cine se vorbește în problemă? - Despre mama și despre Nicu.
- Care, deci, sunt cuvintele-cheie ale problemei? - Mama, Nicu. Conversa
Scriu la tablă și monitorizez scrierea cuvintelor-cheie în ție
coloană, pe rețeaua de pătrățele a caietului. euristică
- Știm câți cartofi a curățat mama? - Știm, 14 cartofi. Scriem 14 c.
- Știm câți cartofi a curățat Nicu? - Nu știm, scriem ? c.

18
 - Dar ce știm? - Nicu a curățat cu 10 cartofi mai puțin
- Cum vom scrie în schemă? decât mama.
La tablă și în caiete se obține schema:
Mama ... 14 c.
Nicu ... ? c., cu 10 c. mai puțin
3)Rezolvarea prin exercițiu și scrierea răspunsului
Scriu la tablă și monitorizez scrierea în caiete: R-re
- Prin ce operație vom rezolva problema? - Prin scădere: din 14 scădem 10.
- Priviți la schemă. Ce ne indică scăderea? (Confirm și - Cu 10 mai puțin decât 14.
demonstrez în schemă.)
Scriu la tablă și monitorizez scrierea rezolvării în caiete:
14 – 10 = 4 (c.)
- Am rezolvat problema. Ce urmează să facem? - Să scriem răspunsul.
- Cum vom proceda pentru a scrie răspunsul? - Recitim întrebarea problemei.
Cer elevilor să recitească întrebarea. Cer formularea - Răspuns: Nicu a curățat 4 cartofi.
răspunsului deplin, apoi a răspunsului scurt.
Scriu la tablă, monitorizez scrierea în caiete. - R.: 4 c.
4. Evaluarea curentă, instructivă
O1 Ex. 1. 8 Individu Fișe EFP
Rezolvare independentă pe fișe. Calculează și completează cu numere (40) al individuale Autoevaluare
La final, demonstrez un slide cu rezultatele corecte. după semnele egalității.
Solicit să se ridice cei care nu au comis nicio greșeală. Se autoverifică. Slide
Aceștia sunt aplaudați. pentru
Monitorizez autoevaluarea cu ajutorul emoticoanelor: Își exprimă starea de mulțumire prin autoveri
Cât de mulțumiți sunteți de modul în care ați reușit să desenarea emoticonului potrivit. ficare
realizați sarcina?
5. Bilanțul lecției. Concluzii
O5 Anunț sfârșitul lecției. Exprim judecăți de valoare 3 Frontal Reflecție
asupra activității elevilor. (43)
Care dintre activitățile realizate la lecție v-a plăcut cel Câțiva elevi exprimă opinii.
mai mult? Ce v-a fost mai dificil?
Prin străduință vom învinge dificultățile!
6. Anunțarea temei pentru acasă
O5 Scriu la tablă tema pentru acasă: Observă sarcinile din pagină. 2 Frontal Explicația Tablă
Problema 6 a), ex. 4, p. 91 Adresează întrebări eventuale. (45) Manual
La dorință: ex. 5, p. 91 Agende

19
 EXEMPLUL 2
Clasa a II-a
Disciplina: Educația moral-spirituală
Unitatea de învățare 3: Eu și comunitatea
Subiectul lecției: O mână de ajutor
Tipul lecției: mixtă
Unități de competențe: 3.1., 3.2.
Obiective:
La finele lecției, elevul va fi capabil:
O1: să explice în cuvinte proprii noţiunea de ajutor în contexte familiare;
O2: să exemplifice cum îi ajută pe cei din jur în situații cotidiene;
O3: să aprecieze valoric comportamente în contextul ajutorului între oameni;
O4: să solicite ajutor în caz de nevoie, alegând în mod adevat persoane și exprimând coerent solicitarea;
O5: să manifeste atitudine pozitivă și responsabilă față de sine și cei din jur în situații educaționale de
cooperare.
Strategii didactice:
Forme: frontal, individual, în perechi.
Metode: joc didactic, discuție dirijată, Gândește-Perechi-Prezintă, Pânza de păianjen, Asaltul de idei.
Mijloace: foi pentru desen, creioane/ carioci/ pixuri, bandă adezivă.
Strategii de evaluare: evaluare formativă interactivă; autoevaluare.
Bibliografie:
1. Curriculum pentru învățământul primar. Chișinău, 2018.
2. Ghid de implementare a curriculumului pentru învățământul primar. Chișinău, 2018.
3. Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori. Clasa a II-a. Chișinău: MECC,
2017.
SCHIȚA DEMERSULUI DIDACTIC
Evocare
Joc didactic „Decodificare”. Elevii se împart în 6 echipe. Fiecare echipă primește câte un lanț de
calcul scris pe o foaie A4. Elevii efectuează calculele prin rotația foii.
Apoi, foile se afișează la tablă și se ordonează în ordinea crescătoare a numerelor. După ce foile se întorc pe
verso, se obține cuvântul AJUTOR.
Discuţie dirijată: „Ce înseamnă ajutor / a ajuta? Ce faceţi ca să vă ajutaţi unii pe alţii în familie?
între prieteni? De ce au nevoie oamenii de ajutor?".
Realizarea sensului
Gândește-Perechi-Prezintă: „Ajutorul desenat"
• Se distribuie pe bănci câte o foaie şi creioane/ carioci/ pixuri.
• Se cere să pună o mână/ palmă pe hârtie și să-i traseze conturul. Se lucrează în perechi pentru a se ajuta
reciproc să traseze conturul mâinii. Pe amprente, copiii vor scrie cuvinte/ propoziții despre felul în care
aceste mâini ajută alţi oameni.
• Se afișează la tablă toate „mâinile de ajutor”. Se prezintă și se discută înscrierile realizate în perechi.
• Se realizează autoevaluarea activității în perechi.
Pânza de păianjen: Valorile umane care se manifestă în contexte de acordare a ajutorului.
Reflecţie
Asaltul de idei privind diferite modalități prin care oamenii şi comunităţile se ajută reciproc: Pe cine
ajutaţi voi? Cum îi ajutaţi? Pe cine aţi mai putea ajuta? (Gândiţi-vă la persoanele/ animalele/ plantele din
curtea, mahalaua, strada, satul, comunitatea voastră.) Ce este o comunitate? Cum se pot ajuta oamenii dintr-o
comunitate unii pe alţii? Cum se pot ajuta comunităţile între ele? Cum puteţi cere ajutor din partea cuiva?
Extindere
Temă de proiect pentru o săptămână: Învățare prin sarcini
Se propune echipelor de elevi să traseze conturul mâinii unor adulţi (învăţător, părinţi, asistenţi
medicali, bucătari, personal de serviciu, şoferi, voluntari etc.) şi să-i intervieveze cu privire la modul în care
ajută copiii.

20