Metode și tehnici moderne de predare-învățare a istoriei.

Turul galeriei și ciorchinele

Prof. Mihaela Costache
Colegiul Național Mihai Eminescu Buzău

Noile politici educaționale și didactica modernă au impus reorganizarea fundamentală a

lecției de istorie, în direcția utilizării frecvente a metodelor interactive de predare-învățare. În
societatea contemporană, procesul instructiv-educativ desfășurat de cadrul didactic în clasă
implică o puternică înrâurire managerială, atât sub raportul funcțiilor manageriale fundamentale,
cât și din perspectiva managementului organizațional implicat de structura clasei de elevi ca
organizație1. Practic, profesorul de istorie devine creator de curriculum, consilier, moderator al
unor dezbateri de idei și probleme controversate ale istoriei, partener educațional, evaluator,
model pentru elevi2.
Didactica modernă promovează o abordare pluralistă a modelelor de instruire. Pe lângă
utilizarea metodelor tradiționale, se acordă o importanță deosebită dezvoltării gândirii critice,
acest fapt fiind posibil prin folosirea cu precădere a unor strategii activ-participative. Metodele
activ-participative de predare-învățare îl implică pe elev în procesul de învățare, urmărindu-se
dezvoltarea gândirii, stimularea creativității, dezvoltarea interesului pentru învățare, în sensul
formării lui ca participant activ în procesul de educare3.
Pentru a stabili o metodă didactică adecvată în scopul eficientizării procesului de
învățământ, trebuie avute în vedere mai multe aspecte: metodele se utilizează în strictă corelare
cu obiectivele urmărite, se integrează în strategii didactice bine precizate și se adaptează la
trăsăturile individuale ale elevilor. Metodele moderne sunt eficiente dacă pun elevii în situația de
a rezolva sarcina de lucru cu minimum de efort și cu maximum de satisfacție a învățării4 .
Dintre metodele și tehnicile de învățare activă care se pot utiliza la orele de istorie
amintim: cubul, mozaicul, brainstormingul, turul galeriei, ciorchinele, bulgărele de zăpadă,
SINELG, eseul de 5 minute, știu/vreau să știu/ am învățat, organizatorul grafic, diagrama Venn,
proiectul, interviul.
Turul galeriei este o metodă interactivă de învățare, bazată pe colaborarea între elevi,
care presupune trecerea în revistă a produselor realizate de elevi, expuse pe tablă sau pereții

1
Romiță B. Iucu, Managementul și gestiunea clasei de elevi. Fundamente teoretico-metodologice, Iași, 2000, p. 17.
2
Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de istorie, clasele a IV-a – a VIIIa, Bucuresti, 2001, p.26; Ghid
metodologic pentru aplicarea programelor școlare din aria curriculară Om și societate, București, 2001, p.31.
3
Cristina-Iulia Gîlă, Metode și tehnici moderne de învățare. Organizarea informației prin diagrama Venn și tabelul
conceptelor în Studii și articole de istorie, LXXIV, București, 2009, p. 117.
4
Mihai Manea, Eugen Palade, Nicoleta Sasu, Predarea istoriei și educația pentru cetățenie democractică:
demersuri didactice inovative, București, 2006, p. 24.
clasei. Această metodă presupune o evaluare interactivă și profund formativă a produselor
realizate de elevi individual sau în grup.
Astfel, turul galeriei constă în următoarele etape:
1. Alegerea și lansarea sarcinii de lucru către elevi.
2. Elevii, organizați în echipe, realizează produse concretizate în scheme, diagrame,
inventar de idei, desene notate pe o hârtie (poster).
3. Expunerea produselor pe tablă sau pereții clasei, într-o veritabilă galerie.
4. Examinarea și analiza produselor de către elevi. Aceștia fac observații sau comentarii
consemnate direct pe lucrările expuse sau prin aplicarea unor post-ituri.
5. Reexaminarea propriilor produse prin comparație cu celelalte și citirea comentariilor
făcute pe produsul lor.
Această metodă are numeroase avantaje: dezvoltarea gândirii critice, stimularea
creativității, dezvoltarea competențelor de relaționare și comunicare, formarea și dezvoltarea
competențelor de evaluare și autoevaluare, stimularea eforturilor de intercunoștere și
autocunoaștere, reducerea la minim a fenomenului blocajului emoţional al creativităţii. Există o
dinamică intergrupală cu influenţe favorabile în planul personalităţii, iar subiecţii care lucrează
în echipă sunt capabili să aplice şi să sintetizeze cunoştinţele în moduri variate şi complexe.
Turul galeriei urmăreşte exprimarea unor puncte de vedere personale referitoare la tema
pusă în discuţie. Elevii trebuie învăţaţi să asculte, să înţeleagă şi să accepte sau să respingă ideile
celorlalţi prin demonstrarea valabilităţii celor susţinute. Prin utilizarea ei, se stimulează
creativitatea participanţilor, gândirea colectivă şi individuală, se dezvoltă capacităţile sociale ale
participanţilor, de intercomunicare şi toleranţă reciprocă, de respect pentru opinia celuilalt.
Limitele metodei constau în: dezvoltarea unei posibile dependențe de grup în rezolvarea
sarcinilor, tendința de dominare a grupului manifestată de anumiți elevi, erijați în lideri,
marginalizarea sau autoizolarea elevilor care impărtășesc alte opinii, nonimplicarea unor elevi,
aparenta dezordine.
Spre exemplu, această metodă poate fi utilizată în recapitularea unității de învățare Statul
și politica (clasa a IX-a) astfel: profesorul împarte elevii clasei în 6 grupe, le explică faptul că
vor rezolva sarcinile de lucru pe foile de flipchart iar aceste produse le vor lipi pe tablă.
Sarcinile de lucru au fost distribuite astfel:
Grupa I Prezentați pe scurt personalitatea împăratului bizantin Iustinian I și cele mai
reprezentative aspecte ale domniei acestuia. Marcați pe harta anexată teritoriile pe care acesta
le-a cucerit.
Grupa II Realizați o schemă cu etapele evoluției statelor medievale în Europa apuseană.
Grupa III Realizați o schemă a etapelor procesului de centralizare al statului medieval francez.
Grupa III Realizați o schemă a instituțiilor centrale franceze în secolele XIII-XIV. Prezentați
atribuțiile fiecăreia.
Grupa IV Realizați o schemă a instituțiilor centrale franceze în secolele XIII-XIV. Prezentați
atribuțiile fiecăreia.
Grupa V Realizați o schemă a centralizării statale în Anglia și Spania. Explicați asemănările și
deosebirile cu ajutorul diagramei Venn.
Grupa VI Realizați o axă a timpului cu cele mai importante momente ale Războiului de 100 de
ani.
Elevii rezolvă sarcinile de lucru pe foile de flipchart, le lipesc pe tablă şi îşi prezintă
produsele. După expunerea produselor obținute, fiecare grup analizează produsele celorlalte
grupe, discută și eventual fac aprecieri sau pun întrebări cu ajutorul post-it-urilor pe care le lipesc
pe produsele celorlalte grupe. După turul galeriei, fiecare grupă răspunde la intrebările celorlalți
și clarifică unele aspecte solicitate de colegi, apoi își reexaminează produsele proprii prin
comparație cu ale celorlalți.
Pentru rezultate optime, această metodă trebuie pregatită din timp. Produsele realizate de
elevi pot fi folosite și la lecțiile următoare.
Ciorchinele este o metodă de brainstorming neliniară, de tip grafic, ce stimulează găsirea
conexiunilor dintre idei și concepte/noțiuni. Regula de bază a utilizării metodei este reprezentată
de notarea tuturor ideilor legate de tema respectivă, fără a le comenta, judeca.
Etapele aplicării metodei:
1.Prezentarea cuvântului – cheie sau a propoziției – nucleu.Acestea sunt scrise în mijlocul tablei
sau al foii de hârtie.
2.Explicarea regulilor pe care le presupune tehnica ciorchinelui.
3.Notarea tuturor ideilor, sintagmelor, cunoștințelor care vin în mintea elevilor în legătură cu
respetivul concept, în jurul acestuia, trăgându-se linii între acestea și cuvântul inițial (realizarea
propriu-zisă a ciorchinelui).
4.Reflecția asupra ideilor emise și a conexiunilor utilizate.
Avantajele metodei constau în: fixarea ideilor și structurarea informațiilor, stimularea
gândirii critice, eliberarea de prejudecăți, facilitarea descoperirii de noi informații și conexiuni.
Limitele metodei vizează alocarea unui timp îndelungat, necesar aplicării metodei,
posibila implicare inegală a elevilor în activitate, enunțarea unor idei și urmarea unor piste fără
relevanță pentru tema propusă.
Această metodă poate fi folosită, spre exemplu, la recapitularea revoluțiilor moderne –
Revoluția engleză, Revoluția coloniilor engleze de pe continentul nord-american (clasa a X-a).
Se poate aplica însă având ca punct de plecare un fragment de text.
 În concluzie, metodele și tehnicile interactive de predare – învățare au un real potențial
formativ, implicând direct și interactiv elevii în procesul de învățare.