PROIECT DIDACTIC

Data:13.03.2024
Clasa: a VIII-a
Unitatea scolară: Școala Gimnazială Roman Ialomiteanul, Axintele
Propunător: Mănăilă Marian
Disciplina: Istorie
Unitatea de învăţare: Romania Moderna
Lecția: Războiul de independență
Tipul lecţiei: mixtă
Scopul lecţiei: dobândirea de noi cunoştinţe

COMPETENŢE GENERALE
1. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate.
2. Exersarea demersurilor şi a acţiunilor civice democratice.
3. Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice.
4. Folosirea resurselor care susţin învăţarea permanentă.
COMPETENŢE SPECIFICE
1.1. Utilizarea termenilor specifici cronologiei, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală.

COMPETENŢE OPERAŢIONALE:
1. Să cunoască prevederile tratatelor de pace;
2. Să localizeze pe harta istorică murală direcţiile de deplasare ale trupelor ruseşti şi române şi locul unde au fost grupate trupele otomane la
sud de Dunăre.
3. Să identifice cauzele războiului purtat de România;
4. Să înţeleagă şi să utilizeze corect termenii istorici: independenţă, convenţie.
5. Să cunoască situaţia internaţională din Europa
6. Să prezinte principalele momente ale războiului;

Bibliografie:
Stan Stoica, Valentin Balutoiu, Dragos Sebastian Becheru, Istorie. Manual pentru clasa a VIII-a, Editura CD Press

Resurse didactice: Manualul, fise de lucru, videoproiector

 DESFĂȘURAREA LECȚIEI

Etapele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode şi procedee

I.Momentul Consemnarea absenţilor şi organizarea pentru lecţie
organizatoric 3 min
II.Reactualizarea Prof. verifică însuşirea de către elevi a cunoştinţelor
vechilor cunoştinţe referitoare la „Românii din afara României”
5 min Prof. solicită elevilor prezentarea obiectivelor mişcării
de emancipare a românilor aflaţi sub stăpânire străină şi
a formelor pe care le-a îmbrăţişat această luptă; este
verificată şi înţelegerea terminologiei istorice însuşite la
lecţia anterioară.
Elevul de serviciu anunţă absenţii.
Elevii prezintă obiectivele principale ale Conversaţia euristică
mişcării naţionale a românilor aflaţi sub
stăpânire strănă şi anume: apărarea limbii şi explicaţia
credinţei şi păstrarea identităţii naţionale
româneşti; apoi descriu statutul românilor aflaţi
în provinciile româneşti ocupate (Bucovina,
Basarabia şi Transilvania)
De asemenea, prezintă formele diferite pe care
le-a îmbrăţişat lupta politică a românilor aflaţi
sub stăpânire străină şi utilizează corect termenii
istorici noi: deznaţionalizare, gubernie, dualism
austro-ungar, activism, pasivism, Memorandum.

III.Anunţarea titlului Războiul pentru cucerirea independenţei României Elevii notează în caiete
lecţiei noi. 1 min (1877-1878)
IVComunicarea/ Prof. prezintă elevilor contextul intern şi internaţional Elevii notează în caiete ideile esenţiale.
dobândirea noilor (adoptarea constituţiei otomane din 1876, răscolalele din
cunoştinţe Balcani) al proclamării independenţei de stat din 9 mai
30 min 1877;
Sunt identificate cauzele războiului purtat de români;
Prof. motivează cauzele încheierii Convenţiei româno-
ruse privind trecerea trupelor ţariste pe teritoriul ţării
noastre.

Este surprinsă importanţa momentului de la 9 mai 1877.

Prof. precizează principalele momente ale războiului şi

participarea românilor la luptele de la Dunăre şi din
sudul acesteia

Prof. prezintă elevilor eforturile românilor pentru

recunoaşterea internaţională a independenţei.
Elevii urmăresc cu atenţie explicaţiile prof. şi Expunerea
descoperă, pe harta istorică murală dar şi pe cea
din portofoliul personal, direcţiile de deplasare
ale trupelor ruse, ale trupelor române, unde au
fost grupate forţele otomane la sud de Dunăre.
V.Fixarea noilor Fixarea se realizează prin conversaţie euristică, prin Elevii răspund întrebărilor formulate de prof. Conversaţia euristică
cunoştinţe/ realizarea reluarea ideilor esenţiale ale lecţiei.
feed-back-ului Evaluarea gradului de însuşire de către elevi a noilor Munca independentă
8 min cunoştinţe se realizează sub forma rezolvarii rebusului Elevii completează rebusul si prezinta
propus de catre profesor. raspnsurile obtinute profesorului.

VI.Tema pentru Prof. distribuie elevilor tema pentru acasă.

acasă. 3 min
 Războiul de independenţă (1877-1878)

SCHEMA LECTIEI

Timp istoric:1875-1878
Spatiu:Peninsula Balcanica,Romania
După 1859, principalul ideal al românilor era independenţa naţională. (România era, în
continuare sub suzeranitate otomană) => demersurile pentru obţinerea independentei pe cale
diplomatică eşuează.

PREMISELE PROCLAMĂRII INDEPENDENŢEI ROMÂNIEI:

- PREMISE INTERNE –
1.România se comporta ca un stat independent:
➢ Încheia tratate comerciale în nume propriu;
➢ Desfăşura unele demersuri diplomatice în nume propriu.
2. Dorinţa cvasiunanimă a societăţii româneşti de dobândire a independenţei statale.
- PREMISE EXTERNE –
1.Răscoalele antiotomane desfăşurate în Balcani ( Bosnia-Herţegovina, Bulgaria şi Serbia-
Muntenegru) în anii 1875-1876
2.Pregătirile Rusiei pentru un nou război cu Turcia
3.Problemele cu care se confrunta Imperiul Otoman din cauza mişcării “Junilor Turci”.
DESFĂŞURAREA RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ
- PREGĂTIRILE PENTRU RĂZBOI –
În septembrie 1876,o delegaţie română se deplasează la Livadia, în vederea încheierii unei
convneţii militare cu partea rusă.
La 4 aprilie 1877 s-a încheiat convenţia militară româno-rusă.
La 12 aprilie 1877 Rusia declară război Turciei, iar trupele ruseşti pătrund pe teritoriul
românesc.
Turcia ripostează, bombardând malul românesc al Dunării.
La 26 aprilie 1877, armata română răspunde tirurilor de artilerie turceşti, bombardând
Vidinul, de la Calafat.
 Interpelat în Camera Deputaţilor, ministrul de externe, Mihail Kogălniceanu, a rostit, la 9
mai 1877, Declaraţia de Independenţă a României. 9 mai 1877 - Mihail Kogălniceanu citeşte
în faţa Camerei Deputaţilor Proclamaţia de independenţă a României afirmând „Suntem
independenţi, suntem o naţiune de sine stătătoare”

- ETAPA I -
În prima etapă (iunie – august 1877), armata română a desfăşurat operaţii auxiliare, în
sprijinul armatei ruseşti:
a)susţinerea trecerii trupelor ruseşti pe malul drept al Dunării.
b) Flota românească a contribuit la distrugerea flotei turceşti care patrula pe Dunăre.
c) Preluarea unor puncte cucerite de armata rusă (cetatea Nicopole), pentru a înlesni
manevrele militare ale acesteia.
Până în luna iulie 1877, evoluţia armatei ruseşti pe frontul din Balcani este încununată de
succese. Situaţia se schimbă, după cele două asalturi asupra Plevnei (8 şi 19 iulie), respinse de
turci. Marele duce Nicolae (fratele ţarului Alexandru al II-lea) solicită intervenţia armatei
române pe frontul din Balcani.

- ETAPA a II-a -
În urma solicitărilor imperioase ale Rusiei, principele Carol I decide trecerea trupelor române
la sud de Dunăre.
Al treilea asalt asupra Plevnei, realizat de trupele româno-ruse, s-a declanşat la 30 august
1877.
Trupele române cuceresc reduta Griviţa I. Se decide asedierea Plevnei. Luptele continuă. La
9 noiembrie armatele române cuceresc Rahova. După un îndelungat asediu, la 28 noiembrie,
Plevna capitulează.
După căderea Plevnei armatele româno-ruse se despart. Armata rusă porneşte spre
Constantinopol. Armatei române îi revine misiunea de a ataca cetăţile Vidin şi Belogradcik. La
12 ianuarie 1878 s-a desfăşurat una din crâncenele bătălii date pentru cucerirea Vidinului:
bătălia de la Smârdan.
Epuizarea trupelor otomane a determinat solicitarea încheierii armistiţiului de la Kazanlîk, la
23 ianuarie 1878.
TRATATELE DE PACE
- SAN STEFANO –
La 19 februarie 1878 s-a încheiat tratatul de la San Stefano, prin care se marca sfârşitul
războiului româno-ruso-turc. Negocierile s-au purtat doar între partea rusă, respectiv cea
otomană. Românii nu au fost chemaţi să participe la tratative. Situaţia favorabilă, pe care şi-a
creat-o Rusia, prin aceste negocieri, a stârnit nemulţumirea altor puteri, care nu au recunoscut
tratatul de la San Stefano.
- BERLIN –
Congresul de la Berlin s-a desfăşurat între 1 iunie – 1 iulie 1878. Pentru România, hotărârile
luate prin tratatul de la Berlin au fost mai dezavantajoase decât cele de la San Stefano. România
pierde cele trei judeţe din sudul Basarabiei recuperând în schimb Dobrogea, Delta Dunării şi
Insula Şerpilor.

URMĂRILE RĂZBOIULUI DE INDEPENDENŢĂ

1.Pierderi umane (morţi şi răniţi) relativ semnificative, ridicate la efectivul de aproximativ
10000 de persoane.
2.Între 1878 – 1880 are loc recunoaşterea internaţională a independenţei româneşti.
3.În anul 1881 România îşi ia titlul de regat, urmând să joace un rol important în lumea
balcanică.
4.Ca urmare a deteriorării relaţiilor cu Rusia, România aderă în anul 1883 la Tripla Alianţă.
ANEXA 1
FIȘĂ DE LUCRU

Citiţi textul de mai jos, apoi răspundeţi următoarelor cerinţe:

În privinţa celor necesare vieţii, coloniile din ţinuturile de la Marea Neagră, precum
Histria, Tomis și Callatis, ne dau vite şi sclavi în număr foarte mare şi de o calitate recunoscută
de toţi ca excelentă. Ele ne procură din belşug miere, ceară şi peşte sărat. În schimb, primesc
din prisosul regiunilor noastre ulei şi tot felul de vinuri; cu grâu fac comerţ, uneori dându-ne
la vremea cuvenită, alteori luând de la noi.

(Polibyos, Istorii)
1. Notaţi mărfurile aduse din zona Mării Negre de greci şi, respectiv, pe cele vândute de
ei în aceeaşi regiune.
......................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
2. Scrieţi numele celor trei colonii întemeiate de greci pe ţărmul dobrogean al Mării
Negre.
.....................................................................................................................................
3. Prezentaţi, pe scurt, importanţa coloniilor în privinţa răspândirii civilizaţiei greceşti în
Europa.

......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................