Informatie- o cumunicare, data sau mesaj, care transmite , unele cunostinte, sau

seminificatii despre strea, situatia unor evenimente, idei,opinii, sociale, economice,

culturale,sportive , trecute , prezente sau viitoare.Informatie de presa sau jurnalistica
cu referire la mass-media , prin informatie subintelegem fenomeele si procesele
obiective ce au loc in realitate, exprimate prin faptele ziaristice reprezinta aceste
realitati aflate intr-un proces evoluativ permanent continuu..O inf de calitate.consistenta/suficient de cuprinzatoare p-u a furniza cite mai multe cunostinte.
- relevata/sa poata furniza acele cunostinte care ne lipseste p-u luarea unor
decizii. - exacta/cotinutul ei sa reflecta adevarul.
Gen-diviziune care cuprinde creaii artistice asemntoare ca form, tem, stil;
fel, mod, soi, specie,categorie, varietate, caracter.
Genul ziaristic este o grupare de opere ziaristice, avnd comune modalitile de
prelucrare a informaiei i a opiniilor despre ea, precum i atitudinea, tonul, stilul,
maniera de prezentare a faptelor i ideilor. Despre acelai eveniment, pe una i
aceeai tem s-ar putea scrie tiri, articole, reportaje, anchete sau pamflete.
Genurile ziaristice pot fi clasificate n dou mari grupe: genuri informative i genuri
comentative.Genurile informative au, ca principal sarcin, difuzarea informaiei
din cele mai diverse domenii de activitate (cultural, politic, economic, social etc.).
Alegerea geului este o prioritate a jurnalistului . si este dictata de circumstante:
- 1* caracterul particularit. materialului faptic 2* de scopul urmarit atit de autor
cit si de sursa de informare. 3* de publicul cititor, de auditoriu, de felul acestea
de a percepe inf. scrisa.
Faptul ziaristic-este un fenomen sau un proces obiectiv care a avut loc n realitate,
reprezint atomul realitii n micare n dezvoltarea sa. De aceea, faptul ziaristic
este ntotdeauna aciune, eveniment mai mare sau mai mic. Prin natura sa dinamic,
faptul ziaristic reflect ntr-un mod specific evenimente, realizri, sitaii dramatice,
momente ale activitii omului, ale unui colectiv de oameni, ale unei comuniti.
Faptul ziaristic este ntotdeauna ceva unic. n fiecare fapt ziaristic, obiect al
cunoaterii ziaristice, se afl ntotdeauna unul sau mai multe elemente de specialitate.
a)Calitile profesionale, de virst, spirituale ale personajelor. b)Caracterul
evenimentului, importana lui. c)Circumstanele n care se desfoar aciunea.
d)Cauzele care explic faptul, apariia i formarea lui. e)Consecinele, rezultatele pe care le poate produce.
Faptul ziaristic si relatia jurnalist. Fapt:
1 Faptul ziaristic si calitatile lui definitorii
2 Obiectivism si subiectivism i iterpretarea faptelor
3 Elementele de specificitate ale faptului ziaristic
Stirea
Despre un eveniment nu se poate spune totul, dar trebuie spus suficient, n aa fel nct
nici o ntrebare important s nu rmn fr rspuns. tire-comunicare scurt, operativ
a unui fapt sau a unui proces social. tire-o noutate, relatarea unor evenimente recente.
Pentru ca aceast noutate s nimereasc n paginile presei, ea trebuie s fie actual,
important, semnificativ, neobinuit.tirea reprezint o relatare concis a unor fapte,
evenimente, idei semnificative de actualitate, ce prezint interes p/u publicul larg.
tirea ia natere la confluena a 3 elemente constitutive:
1) un eveniment care implic un anumit tip de aciune
2) un mesaj(o informaie) n care se relateaz despre acest eveniment
3)un public cruia i sunt adresate tirile prin intermediul mijloacelor de comunicare.
Elementele unei tiri le constituie rspunsurile pe care jurnalistul trebuie s le gseasc
la ntrebrile pe care, eventual, li i-ar pune cititorul:cine? (este autorul evenimentului),
ce? (s-a ntmplat),unde? (s-a desfurat evenimentul),cnd? (a avut loc), de ce?
(s-a putut ntmpla), cum? (s-a desfurat).
3 tipuri de redactare a tirii:
1)Piramida rsturnat/inversat = tehnica american
Construcia unei tiri de acest tip const n prezentare n introducere a informaiei de baz,
dup care urmeaz datele explicative, alte detalii care ajut la descrierea contextului. n
introducere snt cuprinse rspunsurile la 2 din cele 4 ntrebri fundamentale. n acest tip
de construcie modalitatea de expunere a coninutului urmrete urmtoarele scopuri:
-prezint esena tirii -capteaz interesul cititorului -nlesnete efectuarea unor
modificri n pagina ziarului.
2)Piramida normal
n acest caz interesul cititorilor este captat prin acumularea succesiv de informaii.
Elementul principal este lsat la baza tirii.
3) Tehnica combinat = tehnica form vagon
Aceast tehnic const n enunarea la nceput a elementului esenial, dup care se recurge
la derularea celorlalte elemente ce compun relatarea, prezentarea iind ntrerupt de scurte
comentarii, asociaii, comparaii cu alte evenimente similare. De obicei, aceast form de
redactare a tirii este untilizat n sptmnale.

Tipuri de stiri:
Socanta ; obisnuita; scurta; dezvoltata; anticipata; de deschidere; bilant; siteza
Socanta- relatarea unui eveniment petrecut i ult.24 ore si trat. o prob. de interes actual.
( Stirea despre o crima) se pulica cu prioritate findca ce e azi nu e in fiecare zi.

Obisuita- relat. despre u eveniment ordinar, care exclude elem. senzation. contine 200-300
cuv. Fiind prin natura lor mai putin urgente autorul le poate rescrie de mai multe ori le poate
reciti fara graba inainte de publicare. Unele stiri obisnuite pot fi publicate azi sau peste 5-10
zile dupa, deoarece probleme ca somajul, cini vagabonzi, iflatia) sunt evenimente de durata.
Scurta-dezvoltata. St. scurta poate sa contina 4-5 rinduri, care raspunde Cine, Ce,Unde,Cind,Cum,De ce.
Anticipata- 400-500 cuv. si de difuzeaza cu 48-36 ore pentru a putea fi prelucrata de presa scrisa
in ajunul evenimentului. Unele evenimente importante necesita mai multe stiri anticipate transmise
pe rind in sapt. trecuta:- alegeri prezedent. - jocuri olimpice; - campionate mondiale.
De deschidere- o stire scurta cuprinsa 200-300 cuv. public. si difuzata in ziua evenimente sub princip.
in lid si se vorbeste mai mult ziua care incepe.
Reportajul
Dex: reportaj-articol de ziar cuprinznd relatarea unui fapt, descrierea unui loc,etc,
pe baza unei informaii culese la faa locului. Geo Bogza-definete reportajul ca fiind
povestirea n chip realist a unor fapte reale...Contactul cu realitatea este prima
condiie a reportajului, reporterul, ca i Anteu, capt putere cnd atinge pmntul.
Reportajul este un gen publicisticinformativ, n care se relateaz cu mijloace literare
despre un eveniment concret, nregistrat i perceput de jurnalist(reporter), martor
ocular sau participant activ la evenimentul, episodul descris. Operativitatea,
competena, contactul nemijlocit cu realitatea, caracterul strict personal al relatrii,
veridicitatea i autenticitatea, iat cteva dintre particularitile reportajului.
, reportajul este o prezentare succesiv a unui eveniment sau a unor fapte, surprinse
n ipostaze eseniale n plin proces de dezvoltare. Reportajul este genul de pres care
obine greutate graie personalitii individului creator. Particularitile reportajului:
Calitatea esenial cerut unui reportaj este, n mod evodent, veridicitatea. Ziaristul
trebuie s relateze evenimentul aa cum s-a produs el. Dar aceasta se deosebete
de ceea ce nregistreaz un grefier, p/u c reporterul este martor ocular, martor activ.
Reporterul caut fapte semnificative i secundare, este atent la reaciile celor prezeni
, interogheaz, nregistreaz detaliile observate. O alt particularitate de baz a
reportajului este efectul prezenei(datorit utilizrii detaliilor). Este necesar
contactul nemijlocit cu realitatea. Geo Bogza a afirmat c contactul cu realitatea este
prima condiie a reportajului, reporterul, ca i Anteu, capt putere cnd atinge pmntul.
Interviul
Interviul- gen ziaristic. Yves Agns. Interviul este un demers, o intervenie a jurnalistului,
prin care se pun ntrebri unei persoane p/u a obine informaii, explicaii sau opinii suficient
de interesante i incitante sub responsabilitatea jurnalitilor. Interviul este un gen ziaristic
informativ cu largi tendine spre analitic, care relateaz sau comenteaz informaii, evenimente,
idei n urma unui ntlniri cu un scop precis, provocat de jurnalist cu unul sau mai muli
interlocutori alei de ctre acesta i care apare n presa scris, se difuzeaz prin radio sub
forma unei discuii. Dintre toate genurile ziaristice, interviul rspunde n cea mai mare
msur dorinei omului de a dialoga. Jurnalistul devine purttorul de cuvnt al cititorului,
iat de ce succesul interviului depinde, n mare msur , de intuiia jurnalistului intervievator
de a gsi ntrebrile la care beneficiarul de informaie dorete s afle rspunsul. Prin
interviu consumatorul de pres are senzaia participrii directe la eveniment, are n
mai mare msur impresia c dialogheaz fr niciun intermediar cu persoane mai
mult sau mai puin inaccesibile. Pe de alt parte, ziaritii cultiv genul din dorina
fireasc de a-i informa publicul direct de la surs, operativ i exact.
Categorii de ntrebri n cadrul interviului
1) ntrebri deschise Aceast categorie de ntrebri ofer o scurt introducere, dup
care urmeaz discuia oferind o anumit libertate i larghe n rspunsuri.
2)ntrebri nchise- Aceast categorie presupune unele restricii. Rspunsurile trebuie s fie scurte i la subiext.
3)ntrebri principale -Acestea introduc aspecte noi subiectului, dar foarte importante n timpul discuiei.
4) ntrebri secundare Ele urmeaz i se subordoneaz celor principale
5) ntrebri neutre Ele nu sugereaz un rspuns preferenial( ntrebri care-l relaxeaz pe interlocutor)
6) ntrebri leading ntrebri care sugereaz un rspuns preferat i care nu sunt indicate p/u a le folosi n interviu.
Relatarea
Extrem de prezenta in presa cotidiana, relatarea este un amestec de procedee jurnalistice,
o intersectie de genuri: stire, opinie, reportaj sau, mai rar, interviu.
Preponderent informativa, are calitatea de a evoca un eveniment, un loc, o persoana,
valorizand scurt si decisiv, fara insistente, fara plictisul unor argumentari bogate.
relatarea se face de la fata locului, este obiectiva, evitand descrierile lungi,
portretistica ampla.confesiunea sau umorul.relatarea isi propune doar sa ia
temperatura unui eveniment (Cum a fost ?, Ce s-a intamplat deosebit ? Relatarea este
o forma intermediara intre stire si reportaj, incearca sa raspunda textual prin descriere si naratiune.
Sorin Preda considera ca relatarea un amestec procedee jurnalistice, o intersectie
de genuri: stire, opinie, reportaj si mai rar interviu. Cristian Florin Popescu considera
ca relatarea este un gen jurnalistic specific presei tiparite aflat la intretaierea mai multor
drumuri care pornesc de la stire catre interviu, reportaj, jurnalism interpretare.
Relatarea este o naratiune de mai mare intindere decat stirea scrisa la persoana
a IIIa referitoare la fapte absolut reale. Mai mult decat oricare gen, relatarea oblige
ziaristul sa fie prezent la locul evenimentului si sa informeze obiectv despre ceea ce s-a intamplat.