HOTĂRÎRE Nr.

95 din  05.02.2009 pentru aprobarea unor acte normative privind

implementarea Legii securitatii si sanatatii in munca nr.186-XVI din 10 iulie 2008
Conform articolului 3. Angajatorul isi asuma responsabilitatea de a asigura protectia
lucratorilor prin:
-alin 2- de a numi o persoana responsabila de securitate in organizatie “prin desemnarea
unuia sau a mai multor lucrători pentru a desfăşura activităţile de protecţie şi prevenire;”
alin.4 in caz de necesitate, sa se ceara ajutor de la “ servicii externe de protecţie şi
prevenire.”

Art 4. Modalitatile de protectie si prevenire a bolilor profesionale

sunt:identificarea factorilor nocivi pentru sanatate(alin1), crearea unui plan de
protectie si verificarea regulata a indeplinirii acestuia(alin.2), (alin4) sa se
controleze daca lucratorii cunosc si executa pasii acestui plan, (alin.5) elaborarea
si acordarea de catre serviciile de protectie a diverselor mijloace de informare a
lucratorilor despre modalitatile de protectie la locul de munca”cărţi, broşuri,
ghiduri, afişe, filme”. (alin8)fiecare lucrator sa primeasca informatie despre securitate si
sanatate in munca si “instrucţiuni privind acordarea primului ajutor în caz de accidentare în
muncă;”
alin9- sa ne asiguram ca fiecare lucrator a fost informat si invatat despre metodele de
securitate la locul de munca, (alin 13)- marcarea teritoriilor ce impun masuri de protectie,
alin 14- “ monitorizarea funcţionării instalaţiilor de ventilare, dispozitivelor de protecţie,
aparaturii de măsură şi control;”, alin 15- controlul periodic a sistemelor de alarma si
siguranta in caz de incendii, accidente la locul de munca, (alin 16)-oferirea echipamentelor
de protectie de catre institutie pentru lucratori, si (alin 17) urmarirea daca echipamentul este
folosit, mentinut conform instructiunii.
(alin 18) fiecare accident la locul de munca trebuie sa fie declarat cit mai rapid conduceriii
organizatii.
(alin 19) fiecare post de lucru trebuie sa posede truse medicale cu tot necesarul “pentru
acordarea primului ajutor în caz de accidentare în muncă;”
(alin 23) lucratorii sa fie stimulati sau pedepsiti in dependenta de respectarea securitatii si
sanatatii la locul de lucru.

ART 10- angajatorul trebuie sa indice persoana care va fi responsabila de securitate, aceasta
persoana conform Art 11 trebuie sa posede cunostinte in acest domeniu, si timp indeajuns
pentru elaborarea metodelor de protectie.
Art 13. Numarul de persoane responsabile de securitate este determinat de catre angajator,
aceasta depinde de numarul de lucratori ce dispune organizatia sau de multitudinea de
factori la care sint supusi lucratorii.
Art 31. Persoanele responsabile de securitate si sanatate in munca sint alese de lucratori si
fac parte din lucratorii din organizatie, (Art 32) femeile fiind la egal cu barbatii.
Art 35. Persoanele responsabile de securitate trebuie sa posede minimum nivelul unu de
instruire in domeniul securitatii si sanatatii in munca.
Art 36. Persoana responsabila de securitate si sanatate in munca poate : (alin 1) conlucra cu
angajatorul pentru a ameliora situatiile de la locul de lucru., (alin 2) este mereu impreuna cu
evaluatorii ce apreciaza riscurile profesionale, (alin 3) contribuie la intelegerea de catre
muncitori necesitatea respectarii regulilor de securitate la locul de munca, si (alin 4.) asculta
opiniile lucratorilor despre metode de ameliorare a conditiilor de lucru,(alin 5)
supravegheaza daca metodele de protectie sunt implementate, iar daca acestea nu se
respecta, (alin 6) se anunta despre aceasta inspectoratul territorial de munca.
Art 38. “Cerinţele minime de pregătire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă sînt:
  1) pentru nivelul întîi:
    a) studii liceale;
    b) absolvirea cursului de instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă cu conţinut
minim, conform celui prevăzut în anexa nr. 2 la prezentul Regulament;
    2) pentru nivelul doi:
    a) studii superioare sau medii tehnice;
    b) absolvirea cursului de instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă”
Art 43. In orice institutie trebuie sa fie prezent un plan pentru securitatea lucratorilor, care
periodic va fi revizuit, efectuindu-se schimbari daca vor aparea noi expuneri primejdioase,
sau daca apar noi schimbari in procesul muncii.
Art 45. Conform acestui articol, pentru protectie atit femeile cit si barbatii au drepturi egale.
Art 46. Planul de securitate trebuie sa contina si idei de- a lucratorilor pentru prevenire a
bolilor profesionale.
Art 47. Pregatirea reprezentantilor in securitate si sanatate in munca se face in timpul orelor
de lucru, si din banii institutiei.
Art.50. pregatirea in securitate si sanatate in munca consta din:
”  1) instruirea la angajare:
    a) instruirea introductiv-generală;
    b) instruirea la locul de muncă;
    2) instruirea periodică”
Art 52. Intervalul pentru pregatire va fi minimum de o ora, aici depinde si de multitudinea
de pericole profesionale, modalitatile de protectie.
Art 53. La sfirsitul perioadei de instruire, persoana responsabila este inregistrata in fisa
personala, ART 54. Care la sfirsitul pregatirii este semnata” de persoana instruita si de cea
care a efectuat instruirea”, care conform Art 56 va fi in 2 exemplare, una pentru angajator, si
alta angajatorul lucratorilor instruiti.
Art 58. Pregatirea introductiv-generala se face pentru toti cei care doresc sa se angajeze la un
post de munca, pentru cei ce fac practica sau studenti, (Art 59) obiectivul major al acestei
instruiri este de a adduce la cunostinta despre riscurile prezente la locul de lucru si
modalitatile de protectie in cadrul unei unitati.
Art 60. “. Instruirea introductiv-generală se efectuează de către:
    1) angajatorul care şi-a asumat atribuţiile lucrătorului desemnat;
    2) lucrătorul desemnat;
    3) un lucrător al serviciului intern de protecţie şi prevenire;
    4) serviciul extern de protecţie şi prevenire.”
Art 61. Instruirea introductive-generala consta din: “actele normative de securitate si sanatate
in munca”, urmarile neindeplinirii si necunoasterii a acestor acte, pericolele prezente,
metode de stingere a incendiilor si masuri de acordarea primului ajutor.
Art 62. Instruirea introductiv –generala se va finisa cu o evaluare despre cele invatate, (ART
63) dupa rezultatul acestei evaluari se face concluzia daca persoana va fi angajata sau nu.
Art 64. Instruirea la locul de munca se face dupa instruirea introductiv –generala, de catre
conducator,obiectivul instruirii este de a aduce la cunostinta despre factorii de risc prezenti
in unitatea data si de metodele de prevenire a bolilor profesionale.
Art 65. Instruirea la locul dem unca consta din:((alin 1) enumerarea factorilor de risc
prezenti, (alin 2) explicarea metodelor de securitate si sanatate, (alin 3)informatii despre
modalitatea de stingere a incendiiilor si evacuarea personalului,(alin 5) explicarea
lucratorului in ce consta munca lui, cum sa foloseasca echipamentul de protectie. Sau in caz
de incendii cum sa faca primul ajutor medical sau evacuarea personalului.
Art 66. Lucratorii li se vor permite sa lucreze dupa ce vor fi evaluati despre securitatea la
locul de munca.
Art 67. Conducatorul la o anumita perioada de timp va efectua reamintirea cunostintelor
despre SSM, care conform (ART 68) va fi nu mai mare de 6 luni.
Art 69. Instruirea regulata se va face cind (alin1)lucratorul va absenta de la serviciu mai
mult de 30 de zile lucratoare,(alin2) au aparut noi schimbari in metodele de SSM,(alin3)
daca lucratorul nu a respectat regulile de securitate,(alin5) in cazul cind un lucrator a revenit
la serviciu dupa un accident la postul de lucru,(alin 9)aparitia a lucruri noi la postul de lucru
sau (alin 10) aparitia unor schimbari.
Art 75 La finisarea orelor de SSM,persoanele instruite v-or primi cite o diploma de
absolvire.
Art 81. Daca s-a depistat vre-un risc la locul de munca sau accident atunci se vor intreprinde
urmatoarele masuri:(alin 1) va fi sistat procesul de lucru,care conform Art 82, sbp1
persoanele responsabile de oprirea lucrului vor fi numite de catre angajator din timp, (alin2)
toti muncitorii vor parasi locul de munca periculos,care dupa ART 82 sbp2 vor elabora si
afisa un plan de avacuare,(alin 3) toate informatiile despre riscuri v-or fi trasmise catre
serviciile specializate, (alin 4) se vor informa conducatorii unitatii,

Accidentul de munca Aron Ioan p 11-

1 Prevenirea accidentelor la locul de munca este o problema actuala discutata de
foarte mult timp, si odata cu dezvoltarea industriei, accidentele de munca nu mai
duc atit de frecvent la accidente inevitabile, si s-a inceput sa I se acorde o atentie
mai deosebita.
2 Fiecare din noi doreste ca aceasta problema sa fie rezolvata(sa dispara pentru
totdeauna, sau sa fie reduse numarul de accidente) pentru a nu avea atit de multe
familii distruse sau persoane cu grad de invaliditate.
3 Intelegind ca nu putem face nimic pentru rezolvarea acestei probleme, noi, cei
ce posedam aceste cunostinte in acest domeniu, trebuie sa contribuim la
educatia , la pregatirea ,la consultarea si la facerea de schimb de informatii
pentru prevenirea şi promovarea mă surilor de securitatea in munca.
4. Rezultatul unui numar colosal de accidente de munca si boli profesionale este
si duce la probleme socio-economice, ceea ce face un interes in abordarea aceste
probleme.
5Protecția muncii se bazează pe „un sistem multidisciplinar, fundamentat de
acte legislative, mă suri şi mijloace tehnice, social‐economice, organizatorice,
educative, de igienă şi medicină a muncii prin care se asigură
securitatea,pă strarea să nă tă ții şi capacită ții de muncă a omului în procesul
muncii”. Al. Ț iclea, C. Tufan, Protecţia muncii оn Romвnia.
 STRATEGIA NAŢIONALĂ ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN
MUNCĂ PENTRU PERIOADA 2017-2020
1 Scopul securitatii si sanatatii in munca este de a micsora numarul de
boli profesionale, ocrotirea sanatatii si crearea unor conditii de munca
cu un risc cit de minim posibil pentru imbolnavire, crearea unui mediu
de munca sigur si sanatos, pastrarea si restabilirea starii de sanatate a
lucratorilor
2 cel mai dificil de a introduce legislatia de sanatate si securitate la
locul de munca este in intreprinderile mici, deoarece acestea intilnesc
dificultati in respectarea anumitor cerinte.
3 In pofida faptului ca are loc micsorarea numarului de accidente la
locul de munca, mai sunt nevoie de niste actiuni suplimentare, iar
motivatia pentru aceasta sunt: numarul mare de angajati care isi pierd
viata, numarul de persoane ce lipsesc de la serviciu, cauza fiind o boala
profesionala,suma de bani alocata pentru concediile medicale, costul
ridicat al asigurarilor sociale atribuite pentru boli profesionale.

4 Fiecare din noi, cei care fac parte din sistemul muncii avem dreptul
la protective a sanatatii si securitatii la locul de munca.
5 Pentru a realiza aceste obiective este nevoie de incadrarea a tuturor
sectoarelor de activitate, participarea si respectarea normelor de
securitate si constientizarea lucratorilor in ce priveste nerespectarea
securitatii.

6 conform legii nr 319/2006 autoritatile ce sunt responsabile de

sanatate si securitate in munca sunt:
- Ministerul muncii- emite polititci si strategii cu Ministerul
sanatatii, se consulta si cu alte organizatii in ceea ce priveste
sanatatea si securitatea in munca.
- Ministerul sanatatii- autoritatea principala in realizarea asistentei
de sanatate pentru lucratori la locul de munca.
- Inspectia Muncii-autoritatea ce controleaza daca au fost aplicate
legile in domeniul sanatate si securitate in munca.
- Directiile teritoriale de sanatate publica-controleaza si introduce
la nivel territorial activitatile medicale privind imbolnavirile ce
apar la locul de munca si factorii de risc de la locul de munca
- Casa nationala de pensii publice- autoritatea ce asigura, spijina,
ofera sume banesti pentru accidentatii de la locul de munca.
7 Angazajorul unei intreprinderi are obligatia de a asigura securitatea
si sanatatea in munca a tutur muncitorilor din organizatia data,
pentru realizarea acestei functii dificilie, el este sprijinit de cei
profesionisti in acest domeniu, cei ce poseda cunostinte, de care e
nevoie sa fie folosite in practica pentru a minimaliza numarul de
accidente la locul de munca sau numarul de boli profesionale.
La nivel national, si mondial, partenerii sociali au functia de a inainta
un loc de munca sigur si sanatos.

8 Studiile facute in acest sector au un rol major in identificarea si,

rezolvarea cauzelor ce reprezinta un factor de risc pentru aparitia
bolilor profesionale,la stabilirea unor masuri de prevenire a
accidentelor la locul de mucnca si la inlaturarea factorilor ce
actioneaza nefavorabil asupra sanatatii, la efectuarea unor masuri
pentru ajutorul angajatorilor in ceea ce priveste securitatea
angajatilor, deoarece odata cu aparitia a noilor tehnologii, folosirea
pe larg a substantelor chimice nu suntem informati cum actioneaza
acestea asupra sanatatii. Pentru actiunea factorilor de risc, o atentie
mai deosebita au nevoie: femeile insarcinate,ce alapteaza, lauzele,
muncitorii cu dizabilitati,

9 Regulamentul REACH, sau Regulamentul nr. 1907-2006, are ca

scopuri: la folosirea de catre angajati a substantelor chimice, sa se
asigure de toxicitatea minima sau lipsa acesteia, riscurile pentru
sanatate a produselor chimice.

10 un rol important in prevenirea bolilor profesionale nu il are doar

angajatorul, dar si angajatii. Pentru aceasta, este nevoie ca acestia
sa posede cel putin un nivel mediu de cunostinte in ceea ce priveste
igiena, utilizarea corecta a diverselor mijloace de protective,
informarea despre utilizarea corecta a substantelor chimice,
evitarea factorilor de risc.

11 Conform bazei de date de la Institutul National de Statistica,

sestoarele cu cele mai mai mare numar de boli profesionale, cu un
numar mare de angajati care pentru o perioada de timp nu pot fi
angajati in cimpul muncii, sau numarul de persoane accidentate
mortal la locul de munca sunt in constructii, deoarece lucrarile se
efectueaza la inaltime, se folosesc diverse mijloace periculoase, in
industrie, agricultura-lucrul la temeratura inalta, folosirea
pesticidelor, substantelor chimice, si utilizarea necorespunzator a
echipamentelor de protectie. Un alt domeniu periculos este cel al
transporturilor, unde au loc multiple accidente, unde deseori se
soldeaza cu moartea.

12 Sanatatea angajatilor este urmarita de medici specializati, care

pun diagnosticul, trateaza, elaboreaza metode de profilaxie, si
reabilitare medicala.

13 Conform institutului national de statistica, intre anii 2014-2016

dintre bolile profesionale, cel mai frecvent au fost intilnite afectiuni
pulmonare, care au o tendinta de scadere, insa oricum se afla pe
primul loc, un nivel inalt de morbiditate are si suprasolicitarea
aparatului locomotor. Afectiuni neurologice, dermatologice,
infectioase se intilnesc foarte rar.
Bolile profesionale cel mai frecvent se intilnesc la barbati, ce
lucreaza in domeniul constructii, metalurgie, industrie extractive. Cei
mai afectati sunt minerii, lacatusii si turnatorii.

14 Suma de bani care I se acorda unui angajat ce a avut de suferit la

locul de munca este de la 1-4 %, aceasta depinde de PIB, economia
tarii, si in rezultatul Bolilor profesionale, au de suferit angajatorul,
lucratorul, deoarece sanatatea prêt nu are, si societatea in urma
cheltuielilor financiare pentru prestatii sociale, tratament, ingrijiri,
in special pentru cei ce au avut de suferit mai grav cu leziuni pe
termen indelungat, sau cu leziuni ireversibile.

15 Daca la nivel de organizatie se respecta securitatea angajatilor,

daca se implementeaza diverse actiuni pentru profilaxia bolilor
profesionale, intreprinderea data are doar de cistigat din aceasta.
Acest beneficiu se manifesta prin numarul mic de persoane absente la
locul de munca, micsorarea sau lipsa proceselor de judecata, nu au
loc cheltuieli pentru plata concediului medical sau alte resurse, sau
cresterea productivitatii prin starea de bine a angajatilor.

16conform proiectului cu privire la costurile și beneficiile SSM

desfășurat de Organizația Internațională a Muncii (OIM), Ministerul
Afacerilor Sociale și Sănătății din Finlanda, Institutul pentru
Sănătatea Muncii din Finlanda (FIOH), Institutul WSH din Singapore,
Comisia Internațională pentru Sănătatea în Muncă (ICOH) și EU-OSHA
prezentate la al XXI-lea Congres mondial pentru securitate și sănătate
în muncă, desfășurat la Singapore în perioada 3-6 septembrie 2017 ,
 anual se imbolnavesc sau au de suferit la locul de munca 3.3 % din
PIB-ul Uniunii Europene, aproximativ 476 de miliarde de euro anual
pot fi economisiti pentru devoltarea domeniului de sanatate si
securitate in munca, daca este posibil inca din scoala, informarea
angajatilor despre posibilele riscuri, servicii medicale pentru
aprecierea si monitorizarea starii de sanatate a angajatilor, diverse
actiuni pentru profilaxia bolilor profesionale, schimb de informatii in
ceea ce priveste riscurile la nivel de organizatie.

17 Pentru lucratori trebuie sa fie implementate diverse programe

pentru a recunoaste etiologia bolilor profesionale, sa fie elaborate
niste activitati de prevenire, corectare si inlaturare a factorilor de
risc. Daca s-a depistat o boala profesionala, angajatorul nu trebuie sa
piarda locul de munca, ci sa I se achite despagubiri sis a revina la
post dupa insanatosire.

18 Odata cu imbatrinirea populatiei, are loc si cresterea numarului de

ani activati in domeniu profesional, ceea ce duce la aparitia a
multiplilor boli profesionale, pentru aceasta este nevoie de examinat
cu prudenta starea de sanatate a lucratorilor cu virsta cuprinsa intre
55 si 65 de ani si profilaxia bolilor profesionale.
Pentru a micsora numarul de boli profesionale, pentru activarea
indelungata a angajatorilor este nevoie de implementarea a unei serie
de masuri, cum ar fi: verificarea legislatiei din domeniul sanatatii si
securitatii in munca, pentru a fi inlaturati factorii de risc, verificarea
legislatiei cu rezolvarea asigurarii in accidentele de munca si bolile
profesionale, evitarea aflarii lucratorilor sub actiunea unor substante
cancerigene, respectarea legislatiei in SSM, Sustinerea lucratorilor in
activitati de prevenire a bolilor profesionale, desfasurarea unor lectii de
informare in domeniul SSM sisi imbunatatirea cunostintelor in medicina
muncii, elaborarea unor statistici nationale a morbiditatii profesionale.

18 Astazi avem o multime de conventii, adoptate de catre OIM, care au

ca scop reglementarea securitatea si sanatatea in munca.Acestea sunt:
-Conventia OIM nr 102/1952 privind normele minime de securitate
sociala
-Conventia OIM nr. 121/1964 privind despagubirile acordate in caz de
accident de munca sau imbolnavire profesionala
-Conventia OIM nr. 155/1981 privind securitatea si sanatatea
lucratorilor si mediul de munca
-Conventia OIM nr. 161/1985 privind serviciile de sanatate in procesul
muncii
-Conventia OIM nr. 187/2006 privind cadrul de promovare pentru
securitatea si sanatatea in munca
-Conventia OIM nr. 139/1974 cu privire la cancerul privire la cancerul
professional
-Conventia OIM nr. 167/1988 cu privire la sanatatea si securitatea
lucratorilor in constructii
-Conventia OIM nr. 174/1193 referitoare la prevenirea accidentelor
industrial majore
-Conventia OIM nr. 176/1195 cu privire la sanatatea si securitatea
lucratorilor in mine

Hotarirea Guvernului Republicii Moldova Nr. 1335 din 10 octombrie

2002(Monitorul Oficial, 31 octombrie 2002, nr.146-148, p. II, art. 1496)
19 Conform HG DIN 10 OCTOMBRIE 2002 are loc ‘’evaluarea conditiilor de
munca la locurile de munca si modul de aplicare a listelor ramurale de lucrari
pentru care pot fi stabilite sporuri de compensare pentru munca prestata in
conditii nefavorabile’ (art 1), aceasta este obligator indeplinita “de catre toate
intreprinderile, organizatiile si institutiile din sectorul
real si sectorul bugetar, indiferent de tipul de proprietate si forma lor
organizational-juridica.” (art 2), si toate aceste masuri “se pune in sarcina
Ministerului Muncii si Protectiei Sociale.” (Art 3)

20 Conform HG RM din 10 octombrie 2002, conditiile de munca se evalueaza la

locul de munca, unde sunt “lucrari cu conditii grele si nocive, precum si
deosebit de grele si deosebit de nocive, pentru care stabilesc sporuri de
compensare.” “ Confirmarea conditiilor grele si prezenta factorilor de risc se face
de catre o comisie, cu cel putin 3 persoane, formata de muncitori, membri ai
organizatiei sindicale si inspectiei muncii”. Se vor nota toti factorii de risc, durata
actiunii acestora. In urma art 6, compensarea pentru munca in conditii nocive se
face pentru lucratorii ce au efectuat lucrul in conditii nefavorabile in timp real, si
altor categorii de muncitori, care au lucrat nu mai putin de 50% din timpul lucrat.

21 Lucratorii au si ei niste obligatii, cum ar fi sa insuseasca si sa respecte regulile

minime de securitate si sanatate in munca, sa nu sa se supuna risculului de
accident si de imbolnavire profesionala, diminuarea timpului de expunere la
substante chimice periculoase, sa foloseasca correct echipamentul de protectie, sa
stopeze procesul de lucru, daca apare vreo situatie periculoasa.
Pentru a diminua timpul expunerii muncitorilor, angajatorii trebuie sa micsoreze
numarul de muncitori expusi la minim posibil, sa fie asigurat un nivel superior de
ventilare, personalul sa fie asugurat cu un echipament de protectie (masti,
manusi, halate, imbracaminte impotriva radiatiei) ( Broşură Riscuri legate de
expunerea la agenţi chimici la locul de muncă)

22 Brosura: riscuri noi si emergente, pag 7

Imbatrinirea fortelor de munca va avea de suferit in ceea ce priveste securitatea si
sanatatea in munca, deoarece conform statisticii facute de UE, in anii 2000-2005,
numarul de muncitori din UE, cu virsta 15-64
Ani a crescut cu 8.3 mil, numarul de persoane cu virsta 15-24 ani a scazut cu 0.7
mil, iar cei cu virsta 55-64 a crescut cu 4.2 mil.
Pag 9: Un numar mare de accidente cu substante periculoase au loc in
IMM( intreprinderi mari si mici), spre deosebire de organizatiile mari, deoarece
acestea au un nivel limitat de resurse pentru un management al riscurilor.

Pag 13 unul din cei mai periculosi factori de risc profesionali sunt radiatiile
ultraviolet. Efectul actiunii acestora depinde de lungimea de unda, intensitatea, si
durata expunerii a personalului, avind ca consecinte afectarea pielii, ochilor si
sistemului imunitar, fiind considerate si un factor cancerigen. Sursele de radiatii
UV artificiale sunt mai periculoase decit cele naturale, si personalul expus la
aceste unde au o perioada de timp limitata de expunere, folosesc diverse mijloace
de protectie, si sunt supusi odata la un interval de timp la examinare medicala,
aceasta se refera la dentist, fizioterapeuti)

Pag 15 Persoanele ce muncesc pe un salariu integru sunt mai mult expuse si au

riscul mai mare de a dezvolta o boala profesionala decit angajatii ce lucreaza pe o
norma partiala sau pe o perioada determinate de timp, deoarece acestia au mai
putine cerinte fata de munca prestata, nu sunt atit de bine informati despre
riscurile profesionale, si nu sunt atit de stresati si satisfacuti de munca ce o
presteaza, Angajatii independenti de obicei lucreaza mai mult si inegal decit cei
cu locul de munca permanent.

Brosura securitatea si sanatatea in munca

Pag 2 Sanatatea este lucrul cel mai de prêt pe care il avem,deaceea noi suntem
obligati sa o pastram in orice moment al zilei,pe tot parcursul vietii, in tot ceea ce
facem, inclusive si la locul de munca, deaorece aici noi petrecem jumatate e
viata. Un rol major in asigurarea sanatatii la locul de munca il are angajatorul,
care trebuie sa duca o evident a accidentelor si bolilor profesionale,sa asigure cu
echipamente de protectie personalul, sa evalueze factorii de risc profesionali, sa
supravegheze medical, efectuarea unor activitati de instruire a angajatilor in
acordarea primului ajutor medical, la stingerea si evacuarea in caz de incendii, sa
acorde informatii despre securitatea si sanatatea lor, masuri de protectie la locul
de munca, efectuind cel putin citeva din acste masuri, acesta isi va creste
productivitatea organizatiei prin prezenta lucratorilor la locul de munca.

Sunt o multime de factori care influenteaza starea de sanatate a angajatului,

dintre care cei mai principali fac parte din:
-mediul de munca (zgomotul, iluminarea, temperature)
-Substante chimice
Effort fizic, pozitii de lucru vicioase, munca in schimburi,
-Nefolosirea corecta a imbracamintei de protectie, sau nerespectarea orelor de
lucru,raportullui de somn-veghe.

Conditiile de munca si morbiditatea lucratorilor medicali din

chirurgia de urgenta Vasile Iachim
pag 105 Una dintre cele mai responsabile si dificile specialitati o au lucratorii
medicali.Medicina are numeroase domenii, si fiecare dintre acestea are specificul
ei in ceea ce priveste conditiile de munca,tipul si durata orelor de munca, factorii
nocivi ce actioneaza asupra personalului medical. De toti acesti factori depinde
calitatea,productivitatea,operativitatea acordarii serviciilor medicale. Facind un
raport dintre femei si barbati, atunci femeile sunt mai expuse la boli profesionale
decit barbatii .
Pag 106 Centrul National Stiintifico-Practic Medicina de Urgenta (cnspmu) in
anii 2002-2004 au efectuat un studiu, unde s-au evaluat conditiile de munca,
orele de lucru si odihna, starea de sanatate a personalului chirurgical, personalul
cu incapacitatea temporara de munca si numarul de boli profesionale. Astfel,
lucrul personalului din chirurgia de urgenta consta in examinare, diagnostic,
tratament, efectuarea operatiilor chirurgicale,vizita si pansarea si toate aceste
actiuni au loc in saloane, sala de pansament, sala de operatie. Factorii din aceste
Sali actioneaza negativ asupra capacitatii de munca si sanatatii a lucratorilor,
deoarece acestia intra in contact cu material infectate cu oua de helminti,
substante medicamentoase, singe. Lumina si zgomotul in salile de operatie si
saloane se potrivesc cu normativele.
Un alt factor negative ce actioneaza asupra muncii medicului este supraincarcare
intelectuala si emotionala, regimul de lucru-somn nu este respectat
Pag 107 La analiza rezultatelor in urma evaluarii conditiilor de lucru a
lucratorilor medicali din sectia chirurgie s-a depistat ca acestia sunt tensionati
neuroemotional deoarece poarta o imensa raspundere de sanatatea si viata
pacientului,dorinta de a avea un rezultat pozitiv in toate activitatile ce la
face,lipsa de timp pentru a lua o hotarire ,interventiile chirurgicale de lunga
durata cu pozitii incomode,in ortostastism, nerespectarea orelor de odihna-
lucru,incordarea atentiei, memoriei, vizuala, auditiva, dureri in membrele
inferioare, de spate, actiunea substantelor medicamentoase, razelor X,
efectuarea operatiilor dupa finisarea schimbului, in rezultat toti acesti factori
produc suprasolicitarea organismului, diminuarea profesionalismului cu
capacitatea de munca scazuta, scade reactia in situatii urgente, atentia si
memoria cu actiunea negativa asupra sistemelor din organismul uman.
In final, toti factorii nocivi ce actioneaza asupra personalului medical din
domeniul chirurgical produc modificari in sistemul cardiovascular. Aceste
modificari se manifesta prin cresterea nesemnificativa a pulsului si tensiunii
arteriale la sfirsitul zilei de munca, la chirurgi cu 2.4-11.3 %, iar la asistentele
medicale cu 12.5-23.4 % actionind negative asupra SCV, micsorarea fortei
musculare, rezistenta musculara, scaderea memoriei de scurta durarta. Un alt
factor ce actioneaza asupra sanatatii personalului medical este ca acesta in caz
de boala nu se adreseaza la specialeist,ci se autotrateaza, ducind la formarea
de boli cornice cum ar fi: Hipertensiune arterial, anemia feripriva, hepatita
cronica,pielonefrita.
Maladiile care predomina la chirurgi si asistentele medicale sunt bolile acute
ale sistemului respirator superior, pe locul doi la chirurgi se afla bolile
Sistemului Cardiovascular, la asistentele medicale sunt complicatii in sarcina,
la nastere si in timpul lauziei, boli a sistemului genital la femei. Pe locul trei se
afla bolile sistemului osteo-muscular si sistemul nervos periferic.
Toate aceste modificari in organism se produc odata cu imbatrinirea si cu
cresterea anilor de lucru in acest domeniu.

Securitatea si sanatatea la locul de munca Simina Guga

Pag 3 Dupa legislatia romana” angajatorul are obligatia de a asigura
securitatea si sanatatea lucratorilor in toate aspectele legate de munca”, iar
fiecare muncitor, indeosebi daca este membru din organizatia sindicala, este
responsabil de sanatatea si securitatatea colegilor de lucru.

Pag 4. Sunt multiple procedee de analiza a locului de munca,astfel Ministerul

Muncii a efectuat un dosar de apreciere a conditiilor de munca. Acesta consta
din:prezentarea locului de munca, practica de lucru in acest domeniu,
instrumentarul folosit, amenajarea postului de lucru, factorii de risc prezenti si
actiunile acestora asupra celor expusi, aranjarea acestora in dependenta de
pericolul pe care il provoaca, pentru a realiza masuri de inlaturare a factorilor
toxici,a bolilor profesionale, de avertizare si protectie a sanatatii.
- Angajatorii la fel au multiple obligatii pe care trebuie sa le indeplineasca,
cele mai marcante sunt: sa stabileasca factorii de risc prezenti la locul de
munca, sa acorde echipamente de protectie si sa faca instruire in folosirea
lor, instruirea pentru acordarea primului ajutor medical, actionarea in caz de
incendii,cutremure, sa cunoasca numarul de accidente produse pe teritoriul
organizatiei,numarul de boli profesionale, angajatii sa fie asigurati cu un
 post medical la locul de lucru, si periodic sa fie evaluate sanatatea acestora,
sa ia in considerenta si dorinta muncitorilor in privinta la sanatatea si
securitatea in munca, in institutii sa fie prezenta cite o persoana
raspunzatoare de securitatea si sanatatea angajatilor, de depistarea si
metode de inlaturarea a factorilor nocivi.
- Angajatii trebuie sa fie instruiti, sa primeasca informatii despre securitatea
muncii nu doar la angajare, dar si in cazul primirii a unor noi materiale de
lucru, aparate noi, la schimbul postului de munca sau la efectuarea unor
proceduri periculoase.
- Pag 13 Fiecare institutie trebuie sa posede cite un membru responsabil de
securitatea si sanatatea in munca. Acest membru trebuie sa fie ales de
lucratori, dupa contractual de munca. Numarul de membri depinde de
numarul de angajati in institutie, astfel pentru 10-49 de muncitori I se
revine 1 membru, 50-100 de muncitori-2 membri, 101-500 de muncitori- 3
membri,1001-2000 de muncitori- membri. Membrii din domeniul securitate
si sanatatea in munca initial trebuie sa fie instruit, cel putin 40 de ore,
pentru care acesta va primi o diploma.
- Membrii responsabili de securitatea si sanatatea muncii au niste sarcini fata
de toti angajatorii unei institutii, pe care trebuie sa le indeplineasca. Aceste
sarcini sunt:sa stie sa recunoasca sis a poata sa aprecieze factorii de risc
profesionali, periodic sa faca verifice locul de munca si sa controleze daca
factorii vechi au fost inlaturati, si nu au aparut noi, daca se folosesc
mijloace de protectie, sa fie persoane increzatoare, pentru ca angajatii sal
ajute in depistarea noilor factori de risc, si s a fie discutate problemele ce
apar la locul de munca, sa informeze angajatii despre mijloacele de
protectie.
Pag 19.In orice angajatie cu cel putin 50 de muncitori se formeaza un
Comitet de Securitate si Sanatate in Munca. Acest comitet are ca obiective:
de a participa si angajatii in procesul de depistare, inlaturare a factorilor de
risc.Daca sunt prezenti mai putin de 50 de lucratori, si cu multipli factori de
risc sau putini, dar periculosi, atunci se implementeaza un Comitet pentru
mai putini angajati. Daca sunt mai putini de 50 de angajati, dar nu este
nevoie de un comitet, atunci angajatorul ofera aceste responsabilitati unui
muncitor cu cunostinte in acest domeniu.
Pag 21 Comitetul securitate si sanatate in munca este format din :
Angajator, reprezentantii angajatorului cu rol in SSM si medical din
medicina muncii.
Pag 22 Conform dex-ului “Accidentul de muncă este vătămarea violentă a
organismului, precum și intoxicația acută profesională care au loc în timpul procesului de
muncă sau în îndeplinirea sarcinilor de serviciu și care provoacă incapacitate temporară de
muncă de cel puțin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces. De asemenea, accidente de
muncă sunt şi accidentul care a avut loc în timpul şi pe traseul normal al deplasării de la
locul de muncă la domiciliu şi invers, precum şi accidentul cauzat de activităţi care nu au
legătură cu procesul muncii, dacă are loc la sediul angajatorului în timpul programului de
muncă şi nu se datorează vinei exclusive a accidentatului.”
Dupa Legea nr. 319/2006 din Romania a securităţii și sănătății în muncă, bolile profesionale
sunt afecţiunile care se produc ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii, cauzate de
factori nocivi fizici, chimici sau biologici specifici locului de muncă, precum şi de
suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului în procesul de muncă.
Conform legii, afecțiunile suferite de elevi și studenți în timpul efectuării instruirii practice
sunt, de asemenea, boli profesionale.

Pentru a micsora numarul facrorilor nocivi si numarul bolilor profesionale, un angajator are
un plan elaborate format din urmatorii pasi:
-Identificarea factorilor de risc, a bolilor profesionale si comunicarea cu angajatii despre
posibilele probleme profesionale, factori nocivi asupra sanatatii si evaluarea periodica a
starii de sanatate a angajatilor.
-Efectuarea unui plan de lichidare a tuturor factorilor negativi asupra sanatatii umane, si
aplicarea masurilor de protectie si profilaxia bolilor profesionale.
-Gasirea unor resurse financiare necesare pentru implementarea si folosirea mijloacelor de
protectie.

Pag 26 In caz de accident la locul de munca sau de o boala profesionala, angajatorul este
obligat sa anunte despre aceasta la ITM, in unele cazuri CNAS si organelor penale. In caz ca
angajatorul nu comunica despre aceasta, persoana bolnava sau cea traumata nu va putea
primi tratament gratuit in urma asigurarii medicale, iar in caz de declaratie, aceasta nu va
avea impact negativ asupra lucratorului.
Pag 26 Daca la locul de munca a avut loc un accident, se va forma o comisie de examinare
la locul faptei, cu elaborarea unui dosar. In timpul examinarii cazului, pot fi prezenti si
reprezentanti ai persoanei traumate care poate avea acces si la dosar.

Legislatia relevant din RM cu privire la securitatea si sanatatea in munca sunt:((toate

hotaririle de guvern)

Sanatatea si securitatea in munca ne privesc pe toti (comisia europeana]

Daca in institutie factorii nocivi sunt la un numar redus,aceasta motiveaza personalul sa

lucreze mai bine, sau face sa atraga noi muncitori, pacienti, investitori.

- Conform unui studiu efectuat de UE in anul 2013, aproximativ 300 milioane de zile
lucratoare au fost irosite, motivul fiind bolie profesionale si accidente la locul de
munca, aceast rezultat ne arata ca mai avem mult de lucrat pina la aplicarea eficace a
normelor SSM.

- In unele cazuri nu este necesar de a folosi diferite metode de a imbunatati securitatea

in munca, dar sunt indeajuns doar niste masuri simple pentru a inatura factorii nocivi.

Pag 5. Accidentele produse la locul de munca, intr-o institutie mica pot avea un impact
negativ asupra productivitatii acesteia, deoareceeste greu de a gasi un muncitor bun
 pentru a inlocui pe cel absent, inchiderea institutiei pe o perioada scurta de timp poate
duce la pierderi mari(investitii, clienti, pacienti), producerea unui accident la locul de
lucru, poate avea ca rezultat inchiderea organizatiei, din motiv ca nu sunt destule
resurse pentru achitarea incidentului.

Pag 7 „TEORIA AISBERGULUI”Pentru fiecare incident major raportat, există alte

300 de incidente evitate la limită.” –incidentele evitate, care nu au fost raportate sunt
informatia care trebuie analizata si pe viitor evitata, acestea au ca scop promovarea
securitatii la locul de munca.

Pag 8: Factorii de risc la locul de munca sunt: folosirea incorecta a

echipamentului de protectie, a instrumentelor
- Teritoriu de lucru limitat
- Utilizarea substantelor chimice, periculoase fara echipament de protectie,
vibratii, radiatii
- Bacterii, virusi
- Lumina insuficienta, temperature, umiditate, ventilare inadecvate
- Nerespectarea regimului de lucru-odihna, care are ca consecinta oboseala
cu agresivitate, stres, micsorarea productivitatii.
- Pozitii incommode, ortostatism indelungat care au ca rezultat afectiuni
musculo-scheletice.
Pag 9 Este necesara de a atrage atentie mai deosebita angajatilor cu un risc mai
mare de expunere. Acestia sunt: lucratorii tineri si cei batrini, gravidele si
lauzele, persoanele ce nu au cunostinte si experienta in domeniul in care lucreaza,
cei cu imunitatea compromisa, persoanele cu patologii cornice.

Pag 10 Principalul scop al SSM este prevenirea accidentelor la locul de munca

sau aparitia bolilor profesionale. Prevenirea accidentelor pot fi de 2 tipuri:
tehnice si administrative. Masurile tehnice sunt directionate asupra factorului de
risc, cu scop de inlaturare, schimbarea cu un factor cu risc minimal, sau
micsorarea toxicitatii acestuia. Masurile administrative sunt masurile ce vin din
partea angajatorului ( informarea lucratorilor, acordarea echipamentului de
protectie, evaluarea starii de sanatate) pentru a avea un personal sanatos, apt de
munca.

- Masurile de protectie la fel sunt de 2 tipuri:colective si individuale.

Masurile individuale sunt masurile ce au actiune doar asupra unui lucrator.
Acestea pot fi echipamentele de protectie folosite individual.Ele sunt utile
cind cele individuale nu pot fi folosite sau nu sunt eficiente. Masurile
colective sunt orientate asupra tuturor lucratorilor cu scop de a micsora
durata actiuniii factorului de risc, durata expunerii, respectarea timpului de
odihna-lucru.
 Pag 11. Masurile de diminuare, au ca scop de a micsora actiunea factorilor
de risc asupra sanatatii, cu un rezultat pozitiv asupra reducerii prejudiciilor
banesti acordate angajatilor in caz de boala profesionala. Din categoria de
masuri de diminuare fac parte: planul de urgenta, planul in caz de evacuare,
alarmele in caz de incendii, sistemele de iluminare in caz de pericole.
- Fiecare lucrator trebuie sa stie ce trebuie si ce nu trebuie sa faca pentru a
nu avea impact negativ asupra sa factorii nocivi profesionali, pentru a nu
avea loc accidente la locul de munca si a evita bolile profesionale.

pag 12 Ca metode simple de informare a lucratorilor pot fi brosurile, afise,

comunicarea directa sau in echipe despre metodele de protectie.

Conventia Organizatiei Internationale a muncii nr 161 privind securitatea si

sanatatea ocupationala

Pag 1 Una dintre principalele obligatii ale Organizatiei Internationale a

Muncii este de a proteja muncitorii la locul de munca si profilaxia bolilor
aparute in rezultatul toxicitatii asupra sanatatii a factorilor profesionali.

Securitatea si sanatatea in munca Tudor Dunas

1--Pag 2 Dupa Biroul International al Muncii, in fiecare an o multime de muncitori nu
revin acasa, motiv fiind accidentele si bolile profesionale. Conform statisticii, pe tot
globul pamintesc, in fiecare an 1 mln de lucratori mor la locul de munca, si circa 2-4
% din produsul intern brut se achita pentru toate accidentele produse la locul de
munca.
2---pag 2 pentru a reduce numarul accidentelor si bolilor profesionale este nevoie de
niste obiceiuri care trebuie a fi insusita inca de prin timpul scolii, la Educatia
tehnologica si practicate pe parcursul vietii.
3—pag 2 odata cu evolutia tehnica, este nevoie de o pregatire teoretica
si practica despre modul de utilizare a diverselor instrumente, despre
factorii de risc prezenti la locul de munca, si metode de inlaturare a
acestora, caracteristic fiecarei specialitati.
4----pag 2-3 Istoric vorbind, primele masuri de ameliorare a conditiilor de
munca au aparut odata ce omul s-a apucat sa lucreze. Inca niste lucrari
aantice ne spun” de acţiuni şi despre unele măsuri exprese de protecţie a lucrătorilor,
despre existenţa unor medici pe şantierele faraonice, despre combatearea saturnismului şi a
intoxicaţiei cu mercur în Grecia, la Roma, Alexandria (apărători ale mâinii la unelte, măşti
din băşici de peşte pentru şlefuitori de miniu (oxid de CU) cu mănuşi, jambiere, tuburi de
ventilaţie în mine ş.a).”
5—pag 3 In secolul XII-lea, medicul francez Arnaud de Villeneuve (1235-1313) a scris multe
capitole despre bolile profesionale in lucrarile sale despre igiena, ca factori principali fiind
caldura, umeditatea si pulberiii toxici la locul de lucru.
 Leonardo da Vinci (1452-1512) s-a ocupat cu calcularea orelor de lucru,a redat in imagini
fazele muncii, a inventat unelte si masini, pentru a micsora efortul in constructii, a facut
lucrari despre saparea in cartierele de marmura.
6—pag 3 In 1546 Agricola, in lucrarea “de Re Metalica”, scrie despre ventilatie, timpul de
odihna si securitatea in mine.
Galileo Galilei (1546-1642 ) “compara fenomenele fizice legate de gravitatie cu semnele de
oboseala musculara”.
Sanctorius (1561-1636) a studiat omul in timpul muncii si in timpul odihnei, facind o
diferentiere dintre greutate, temperatura,schimbari digestive, volumul transpiratiei,
frecventa pulsului.
Sebastien le Pestre (1633-1707), de profesie inginer militar s-a ocupat cu stabilirea muncii
maxime pe care lucratorii o puteau efectua intr-o zi. Acesta, impreuna cu B.f. Belidor s-au
ocupat cu legatura dintre hrana-performanta si scaderea productivitatii.
Ramassini a scris “Tratatul maladiilor mestesugarilor” unde descrie despre factorii
toxici( zgomote, pulberi), despre locul de lucru si actiune factorilor toxici.

7-pag 3 In secolul XVIII-LEA, Stephen Hales, face primele instalatii de ventilare, si masoara
viteza cu care aerul este pompat. Ch. Coulomb in 1775 scrie in “Sur la force des homes”
despre o modalitate de apreciere a cantitatii de munca necasara in diverse profesii, si care
“este eforul maxim depus de un lucrator”.

8—pag3-4 In 1871 Holgren, medic suedez, atrage atentia asupra neperceperii culorilor la
lucratorii mecanici de la calea ferata, si propune sa se acorde o atentie deosebita acestui
fapt la angajarea personalului feroviar.

9—pag 4 La sfirsitul secolului XIX-lea-inceputul secolului al XX-lea, apar noi ramuri in munca-
Fiziologia muncii, psihologia muncii, sociologia muncii, ergonomia muncii, ergonomia
protectiei muncii.

10—pag 4 In rezultatul multiplelor studii despre relatia omului cu munca, s- a ajuns la

concluzia ca scopul principal in munca este protectia lucratorilor, inlaturarea sau diminuarea
factorilor toxic ice duc la aparitia bolilor profesionale. Pentru realizarea acestui scop,era
nevoie de niste norme legalizate in domeniul satatatii si securitatii muncii. Astfel in epoca
moderna, cea mai buna preventie ne-o arata legislatia germana, care in 1853 fiind adoptata
de legea prusaca, apar “inspectori pentru manufactura, ca organe ale puterii de stat”. Tot
atunci apare “Oficiul de Stat al inspectiei pentru securitatea muncii”

11-pag 4. In 1884, Bismark elaboreaza o legislatie sociala, conform careia apar casele de
asigurari sociale contra accidentelor, deoarece doar asa lucratorii erau protejati pentru
accidentele de munca. Aceste case aveau 3 functii de baza: avertizarea accidentelor,
recuperarea sanatatii si compensarea pentru accidentele la locul de munca.

12—pag 5 Dupa Tudor Dunas “Securitatea şi sănătatea în muncă, (SSM) ca noţiune, fiind
succesoare şi echivalentă Protecţiei muncii, poate fi definită ca un sistem de măsuri şi
mijloace social-economice, organizatorice, tehnice, curative şi profilactice, care acţionează
în baza actelor legislative şi normative în scopul asigurării securităţii, păstrării sănătăţii şi
menţinerii capacităţii apte ale lucrătorului în procesul muncii.”

13—pag 7 Pentru ca accidentul sau boala sa fie numita profesionala, aceasta trebuie sa se
intimple la locul de munca, sau in timpul orelor de lucru.

14—pag 9 Astazi, in Republica Moldova, toate actele legislative despre SSM sunt inregistrate in:
1. Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29.07.1994, cu referire la articolul 43 “Dreptul la muncă şi la
protecţia muncii”.
2. Codul muncii al Republicii Moldova, adoptat la 28.03.2003, ulterior cu modificările şi completările respective,
cu referire la titlul IX “Securitatea şi sănătatea în muncă”.
3. Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, nr. 186 – XVI din 10.07.2008, data intrării în vigoare 01.01.2009.
4. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.95 din 05.02.2009 – pentru aprobarea unor acte normative
privind implimentarea Legii SSM nr. 186 – XVI din 10 iulie 2008.
5. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.1361 din 22 decembrie 2005 – pentru aprobarea Regulamentului
privind modul de cercetare a accidentelor de muncă, pus în aplicare cu începere de la 1 martie 2006.
6. Legea Republicii Moldova 280 – V din 23 aprilie 2010 – pentru modificarea şi completarea Legii nr.140 – XV
din 10 mai 2001 privind Inspecţia Muncii.
7. Legea Republicii Moldova nr. 1303 – XII din 25.02.1993 – privind contractul colectiv de muncă.
8. Legea Republicii Moldova nr.1298 – XII din 24.02.1993 – pentru soluţionarea conflictelor colective de muncă.
9. Legea Republicii Moldova nr.1296 – XII din 24.02.1993 – pentru soluţionarea litigiilor individuale de muncă.
10. Legea Republicii Moldova nr.756 – XIV din 24.12.1999 – asigurării pentru accidente de muncă şi boli
profesionale.
11. Convenţie colectivă (nivel ramural – Ministerul Educaţiei) pe anii 2011-2015, оnregistrată la Ministerul
Muncii, protecţiei Sociale şi Familiei, nr.2 din 12 ianuarie 2011

15---pag 10 Toate legislatia ce priveste SSM, se executa doar asupra lucratorilor ce sunt angajati in
cimpul muncii doar in urma semnarii unui contract de munca dintre angajat si angajator.Aceasta se
refera la “lucrătorii, membrii cooperatori, persoanele angajate prin convenţii civile,” cu o mica
abatere de la aceasta legislatie se refera la cei care lucreaza acasa, elevi si studenti in timpul
practicii.

16—pag 10 Potrivit actualei legislatii, SSM se caracterizeaza prin:

“1 SSM fiind o problemă de stat, aceasta trebuie să controleze, să coordoneze aplicarea măsurilor de protecţie a
muncii în toate domeniile de activitate la nivel naţional;
2 Orice cetăţean are dreptul la muncă, la alegerea unei profesii precum şi a locului de muncă. Odată fiind angajat
acesta are dreptul concomitent la protecţia muncii şi socială;
3 Îmbinarea intereselor unităţii cu cele ale lucrătorilor în cadrul reglementărilor privind SSM;
4 Prioritatea funcţiei preventive a dispoziţiilor legale referitoare la SSM faţă de cea sancţionatorie. “

17—pag 11
Pentru a preveni accidentele de munca, conducatorii instritutiilor trebuie:
“4 Să adopte, începând cu faza de cercetare şi continuând cu proiectarea şi execuţia construcţiilor, a
echipamentelor tehnice, precum şi la elaborarea tehnologiilor de fabricaţie, soluţii conform normelor de SSM,
prin a căror aplicare să fie eliminate riscurilor de accidente şi îmbolnăviri profesionale a lucrătorilor şi altor
persoane participante la procesul de muncă;
5 Să solicite inspectorului muncii de stat teritorial autorizarea funcţionării unităţii din punct de vedere a SSM, să
menţină condiţiile de lucru pentru care s-a obţinut autorizaţia şi să ceară revizuirea acesteia în cazul modificării
condiţiilor iniţiale în care a fost emisă;
6 Să stabilească măsurile tehnice, sanitare şi organizatorice de SSM, corespunzătoare condiţiilor de muncă
specifice unităţii;
7 Să stabilească pentru lucrători şi penru ceilalţi participanţi la procesul de muncă atribuţiile şi răspunderea ce le
revin în domeniul SSM;
8 Să elaboreze reguli proprii pentru aplicarea normelor de SSM, corespunzător condiţiilor în care se desfăşoară
activitatea la locurile de muncă;
9 Să asigure şi să controleze prin intermediul compartimentelor specializate, sau prin personalul propriu,
cunoaşterea şi aplicarea de către toţi lucrătorii şi participanţii la procesul muncă, a măsurilor tehnice, sanitare şi
organizatorice stabilite, precum şi a prevederilor legale în domeniul SSM;
10 Să asigure informare fiecărei persoane, anterior angajării în muncă, asupra riscurilor la care aceasta este
expusă la locul de muncă, precum şi asupra măsurilor de prevenire necesare;
11 Să ia măsuri pentru asigurarea de materiale necesare informării şi educării salariaţilor şi participanţilor la
procesul de muncă: afişe, pliante, filme, diafieme şi alte asemenea cu privire la SSM;
12 Să asigure pe cheltuiala unităţii, instruierea, testarea şi formarea profesională a persoanelor cu atribuţii în
domeniul SSM;
13 Să ia măsuri (prin diverse instrucţiuni) pentru autorizarea exercitării meseriilor şi a profesiilor prevăzute în
normele de SSM;
 14 Să angajeze numai persoane care, în urma examenului medical şi a verificării aptitudinilor psihoprofesionale,
corespund sarcinii de muncă pe care urmează să o expună;
15 Să ţină evidenţa locurilor de muncă cu condiţii deosebite: vătămătoare, grele, periculoase, precum şi a
accidentelor de muncă ce au ca efect incapacitatea de muncă a lucrătorului pentru mai mult de 3 zile, bolilor
profesionale, accidentelor tehnice şi avariilor;
16 Să asigure funcţionarea permanentă şi corectă a dispozitivelor de protecţie, a aparaturii de măsură şi control,
precum şi instalaţilor de captare, reţinere şi neutralizare a substanţelor nocive degajate în desfăşurarea proceselor
tehnologice;
17 Să prezinte documentele şi să dea informaţiile solicitate de inspectorii muncii în timpul controlului sau al
efectuării cercetării accidentelor de muncă;
18 Să asigure realizarea măsurilor stabilite de inspectorii muncii în cazul controalelor şi al cercetării accidentelor
de muncă. “

HOTĂRÎRE Nr. 353 din  05.05.2010 cu privire la aprobarea cerinţelor

minime de securitate şi sănătate la locul de muncă
Art 2. Cladirile trebuie sa fie construite conform ,,,,,,,,,,,,,
Art 3. La locul de munca Sa nu fie prezente riscuri de electrocutare, incendii.
Art 6. Iesirele de rezerva trebuie sa fie deschide continuu, cu iesire spre o zona fara
pericole.
Art 7. Daca apare vreun risc, pericol pentru sanatate, este necesara evacuarea imediata a
personalului.
Art 8. Numarul si marimea usilor de rezerva depinde de numarul de lucratori in
organizatie.
Art 9” usile cu ieşire de urgenţă trebuie să se deschidă spre exterior.”
Art 12. Fiecare iesire de rezerva trebuie sa fie semnalata folosind indicatoare, care trebuie
sa fie localizate in locuri vizibile.
Art 13. Linga usile de rezerva nu trebuie sa fie prezente diverse obstacole, pentru a fi
folosite cu usurinta in caz de necesitate urgent.
Art 15. Fiecare constructie trebuie sa dispuna de mijloace pentru stingerea incendiilor,
detectoare de incendii si sisteme de alarma, care conform Art 16 trebuie sa fie amplasate
in locuri vizibile si usor de folosit si (Art 17) sis a fie semnalizate.
Art 18. Pentru persoanele care lucreaza in oficii este nevoie de asigurat cu volumul
necesar de aer curat.
Art 21. Daca in incaperi se folosesc conditionere, este nevoie sa nu sa se formeze currenti
de aer
Art 23. In incaperi temperatura aerului trebuie sa corespunda muncii pe care o presteaza
lucratorii
Art 25 Razele solare nu trebuie sa patrunda direct si in exces asupra locului de munca.
Art 26, Locul de munca trebuie sa fie iluminat natural, si sa posede mijloace de iluminare
artificial
Art 27 Mijloacele de iluminare artificiala trebuie sa fie localizate in locuri, care sa nu
prezinte pericol sau obstacole pentru lucratori.
Art 29. Podeaua la locul de lucru trebuie sa fie neteda si sa nu fie lunecoase
Art 31.spalarea podelelor, peretilor, si tavanelor se va face la necessitate.
Art 55. Zonele cu risc major trebuie sa fie semnalizate
Art 61. Oficiile trebuie sa corespunda normei dupa dimensiuni, volumul de aer, stfel incit
(Art 62) lucratorii sa posede un spatiu sufficient pentru a se deplasa.
Art 63 pentru lucratori trebuie sa fie o zona de odihna, exceptie pentru cei care au birouri.
Art 64.Aceasta zona sa dispuna de un spatiu sufficient de mare cu mese si scaune
suficiente pentru toti lucratorii.
Art 83. In dependenta de cit este de periculos lucrul,multitudinea de accidente ce au avut
loc la munca, este nevoie de asigurat cu incaperi pentru acordarea primului ajutor.
Art 84. Aceste incaperi trebuie sa dispuna de tot necesarul pentru acordarea de urgenta a
primului ajutor si(Art 86) sa fie usor accesibile.
Art 95. Asigurarea cu un loc de munca ce permite schimbarea pozitiei corpului, si
excluderea pozitiilor vicioase ale corpului uman in timpul muncii, (Art 96) prin asigurarea
cu mobilier ce corespunde antropometric cu corpul uman, si la inaltime in dependenta de
pozitia de lucru, iar (Art 97) pentru cei ce lucreaza in pozitie ortostatica sa li se acorde
mobilier pentru asezat pe o perioada scurta de timp.
ART 99” Înălţimea planului de lucru pentru poziţia aşezat sau ortostatică se stabileşte în
funcţie de distanţa optimă de vedere, de precizia lucrării, de caracteristicile antropometrice
ale lucrătorului şi de mărimea efortului membrelor superioare”

HOTĂRÎRE Nr. 513 din  11.08.1993 despre aprobarea Regulamentului cu privire la plata decătre
întreprinderi, organizaţii şi instituţii a indemnizaţiei unice pentru Pierderea capacităcii de muncă
sau decesul angajatului în urma unui accident de muncă sau unei afecţiuni profesionale
Art 1. Conform legislatiei RM, orice intreprindere este responsabila de pagubele produse
la locul de munca sau de aparitia unei boli profesionale, fiind datoare sa achite persoanei
accidentate o indemnizatie unica.
Art 2. Daca organizatia demonstreaza ca accidentul nu a avut loc in timpul orelor de lucru,
sau cauza bolii aparute nu este profesionala, atunci organizatia este scutita de plata
indemnizatiei unice.
Art 4.Acest Regulament nu are actiune asupra militarilor, asupra celor de la MAI, si
asupra oorganelor securitatii statului.
Art 5.Daca s-a confirmat ca pierderea capacitatii de munca a aparut in urma unui accident
produs la locul de munca, atunci lucratorul are dreptul de a primi indemnizatie unica.
Art 6. Suma de bani alocata pentru pierderea capacitatii de munca, se calculeaza dupa
salariul mediu lunar in RM pe luna, pentru fiecare procent de pierderea a capacitatii de
munca.
Art 15. Daca se confirma ca accidentul a avut loc si din vina lucratorilor, motiv fiind
nerespectarea tehnicii securitatii, atunci raspundere poarta intreprinderea si lucratorii, iar
marimea indemnizatiei unice depinde de vina pe care o are organizatia in aparitia bolilor
profesionale sau producerii accidentului.

HOTĂRÎRE Nr. 603 din  11.08.2011 privind cerinţele minime de securitate şi

sănătate pentru folosirea de către lucrători a echipamentului de muncă la locul de
muncă
Art 1. Angajatorii trebuie sa poarta raspundere de calitatea echipamentului de lucru, daca
acesta se potriveste cu munca pe care lucratorii o efectueaza, pentru a nu risca cu viata
muncitorilor.
Art 5. Angajatorii sa fie responsabili de instalarea, montarea echipamentului de lucru, la
inceputul sau la modificarea locului acestuia,
Art 11. Conducerea institutiei trebuie sa aiba grija ca fiecare muncitor sa primeasca
informatia necesara si sa fie instruit despre modul de utilizare a achipamentului de lucru.
Art 12. Instructiunile de folosire a echipamentului de lucru trebuie sa fie intelese de
fiecare muncitor si sa contina: (alin1)situatiile in care se utilizeaza, si situatii (alin2) cind
nu se utilizeaza.
Art 13. Muncitorii trebuie sa stie despre pericolele prezente la locul de munca,

HOTĂRÎRE Nr. 775 din  02.10.2017 pentru aprobarea Regulamentului

sanitar privind protecţia sănătății lucrătorilor împotriva riscurilor legate
de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă
Art 16. Conform Hotaririi Guernului nr.324 din 30 mai 2013 angajatorul trebuie sa
garanteze lucratorilor un post de munca unde nivelul de expunere la substante cancerigene
si mutagene sa nu treaca de nivelul limita.
Art 19. Daca se folosesc substante cancerigene si mutagene, angajatorul este obligat
sa(alin 1) micsoreze cantitatea de substante cancerigene prezente la postul de lucru.(alin2)
micsorarea numarului de muncitori care sint supusi actiunii acestor substante.(alin7)
asigurarea lucratorilor supusi riscului cu echipamente de protectie,(alin9) anuntarea
angajatilor despre prezenta riscului pentru sanatate la locul de munca.
(alin 10) marcarea zonelor de risc cu mijloace de semnalizare informationale.
Art 27. Pentru toate specialitatile unde lucratorul este supus riscului actiunii substantelor
cancerigene, angajatorul trebuie: (alin1) sa se asigure ca lucratorii dispun de o zona pentru
mincare,fumat, unde nu sunt prezente substante cancerigene. (alin 2) sa asigure lucratorii
cu echipament de protectie.(alin 6) sa se asigure ca la inceperea lucrului echipamentul de
protectie este fara defecte.
Art 40. Dupa art 49. Alin(1) din Legea nr 10.-XVI din 3 februarie 2009 privind
supravegherea de stat a sanatatii publice, muncitorii care sunt supusi actiunii substantelor
cancerigene, la angajare si la o anumita perioada de timp trebuie sa treaca un control
medical.
Art 41. Daca se confirma ca un lucrator este bolnav in urma expunerii la substante
cancerigene, atunci toti lucratorii ce au muncit in aceleasi conditii sunt supusi examinelor
medicale.

HOTĂRÎRE Nr. 819 din  01.07.2016 privind Cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă
pentru lucrul la monitor
Art 1.” post de lucru – totalitate a condiţiilor de muncă, echipamentelor de muncă dotate cu monitor sau
cu dispozitive de introducere a datelor, accesorii opţionale, componente periferice care includ unitate de
dischetă, telefon, modem, imprimantă, suport pentru documente, scaun de lucru şi masă de lucru sau
suprafaţă de lucru.”
Art 7. Pentru lucratorii ce muncesc la calculator, angajatorul este obligat sa asigure controlul la
oftalmolog : (alin 1) la angajare, inainte de a porni lucrul la monitor, daca persoana angajata cere acest
lucru. (alin2) la anumite perioade de timp, conform actelor normative.
(alin3) in cazul in care angajatii intuiesc ca au ceva modificari vizuale.
Art 8.Daca au fost gasite modificari ale aparatului visual, atunci angajatorul este obligat sa asigure
lucratorul cu dispositive de corectie ale vederii, care dupa ART 9, vor fi achitate de catre angajator.
Art 38.In dependenta de functia ocupata, trebuie sa se tina cont de nivelul zgomotului la postul de lucru,
pentru a exclude distragerea atentiei.
Art 44. Timpul maxim de lucru a angajatilor ce lucreaza la monitor este de 8 ore, daca acestia lucreaza in
ture, atunci nu mai mult de 12 ore.
Art 45 Pe parcursul zilei, exceptie pauza pentru prinz, se mai fac adaugator pauze aditionale, timpul care
intra in orele de lucru.
Art 46. Pauzele de odihna se fac dupa 2 ore de la inceputul lucrului si 2 ore dupa prinz, fiecare pauza este
timp de 15 min, daca ziua de lucru este de 8 ore, iar daca ziua de munca este de 12 ore, atunci Art 47,
primele pauze se fac la fel ca in ziua de munca de 8 ore, dupa care la orice ora o pauza de 15 minute.
Art 48. Nu se permite lucrul la monitor mai mult de 2 ore, daca nu sau facut pauze.
Art 49. In timpul pauzelor, angajatilor li se propune sa efectueze niste exercitii.

HOTĂRÎRE Nr. 1025 din  07.09.2016 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind
supravegherea sănătăţii persoanelor expuse acţiunii factorilor profesionali de risc
Art 3”. supraveghere a sănătăţii persoanelor – spectru larg de  servicii medico-sanitare care asigură
prevenirea, depistarea precoce a bolilor profesionale şi generale cu incapacitate temporară în muncă,
monitorizarea stării de sănătate a persoanelor şi a factorilor profesionali de risc;
    examene medicale profilactice obligatorii ale persoanelor expuse acţiunii  factorilor profesionali de
risc – parte componentă a supravegherii sănătăţii persoanelor, care reprezintă examenul clinic general
efectuat de către medicul în patologii profesionale cu participarea specialiştilor de profil şi aplicarea
investigaţiilor paraclinice în funcţie de expunerea profesională;
factori profesionali de risc – factorii din mediul ocupaţional, specifici locului de muncă şi profesiei
concrete, care pot influenţa sănătatea, în particular, pot cauza boli profesionale, cu pierderea temporară
sau permanentă a capacităţii de muncă;”
Art 7.Fiecare lucrator trebuie sa fie supus unui examen medical, si au dreptul(alin1) de a fi
examinati de un medic specializat in boli profesionale daca au observat careva modificari
de sanatate ce au aparut in urma conditiilor de lucru.
Art 15. Angajatorul este obligat (alin 1)sa garanteze lucratorilor efectuarea gratis a
examenelor medicale, (alin 4) sa recunoasca factorii de risc.
Art 17.Examenele medicale se efectuiaza la incadrarea in cimpul muncii, dupa o perioada
de aclimatizare la locul de munca, regulat, si la reinceperea munctii dupa concediu.
Art 32. La incadrarea in cimpul muncii, EM (EXAMEN MEDICAL), precizeaza daca
persoana este apta de munca, prezenta unor boli transmisibile,
Art 38 EM de aclimatizare se face dupa o perioada de 3 luni dupa incadrarea in cimpul
muncii a angajatorului, cu scopul (Art 39) (alin1)de a depista ce modificari de sanatate au
aparut pe parcursul a ultimelor 3 luni,
Art 40. Angajatii pe o perioada limitata de timp nu sunt obligati sa efectuieze EM de
adaptare.
Art 41. EM periodic se efectueaza pentru a : (alin 1)monitoriza sanatatea lucratorilor dupa
o perioada de timp,(alin3) descoperirea cit mai devreme posibil a bolilor profesionale ,
(alin4) Elaborarea masurilor de profilaxie si restabilire a capacitatii de munca..
HOTĂRÎRE Nr. 1101 din  17.10.2001 pentru aprobarea Regulamentului
cu privire la stabilirea indemnizaţiei de dizabilitate pentru accidente de
muncă sau boli profesionale
Art 1. Lucratorii care au suportat un accident la locul de munca sau sufera de o boala
profesionala, si li s-au acordat pensie de dizabilitate, au dreptul sa primeasca indemnizatie
de dizabilitate.
Art 2. Indemnizatie de dizabilitate primesc acei lucratori, care au pierdut potentialul de a
lucra
Art 10. Suma alocata pentru indemnizatia de dizabilitate este determinate de Consiliul
Medical de Expertiza a Vitalitatii.

HOTĂRÎRE Nr. 1282 din  29.11.2016 pentru aprobarea Regulamentului sanitar privind modul de
cercetare şi stabilire a diagnosticului de boală (intoxicaţie) profesională
Art 2.”1) boală (intoxicaţie) profesională acută – boală apărută în urma acţiunii de scurtă durată (pe
parcursul unui schimb de lucru) a factorilor nocivi asupra sănătății persoanei care a provocat pierderea
temporară sau permanentă a capacităţii de muncă în profesie;
    2) boală (intoxicaţie) profesională cronică – boală apărută în urma acţiunii de lungă durată a factorilor
nocivi din mediul ocupațional asupra sănătății persoanei care a provocat pierderea temporară sau
permanentă a capacităţii de muncă în profesie;”
Art 3 Suspiciunea de boala profesionala este pusa de catre presedintele comisiei medicale,
care face EM angajatorilor care au fost supusi actiunii factorilor nocivi, iar (art 5)
diagnoza de boala profesionala este pusa de catre medicii Centrului Republican de boli
profesionale.
Art 9. Toate dovezile bolii profesionale se tin pastrate pe un timp de 50 de ani la Agentia
Nationala pentru Sanatate Publica, la CS publica si Institutia medico-sanitara publica

. HOTĂRÎRE Nr. 1335 din  10.10.2002 despre aprobarea Regulamentului cu privire la evaluarea
condiţiilor de muncă la locurile de muncă şi modul de aplicare a listelor ramurale de lucrări pentru
care pot fi stabilite sporuri de compensare pentru munca prestată în condiţii nefavorabile
Art, 1 Aprecierea conditiilor de munca se fac direct la postul de lucru, unde se efectuiaza
munca in conditii grele si nocive,
Art 2. Evaluarea conditiilor de munca se face de care o comisie, formata din minimum trei
persoane, ce poseda cunostinte in SSM.

HOTĂRÎRE Nr. 1361 din  22.12.2005 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de
cercetare a accidentelor de muncă
Art 3. “Accident de munca- se înţelege un eveniment care a produs vătămarea violentă a
organismului salariatului (leziune, stres psihologic, electrocutare, arsură, degerare, asfixiere, intoxicaţie
acută, leziuni corporale provocate de insecte şi animale, de calamităţi naturale etc.), ca urmare a acţiunii
unui factor de risc (însuşire, stare, proces, fenomen, comportament) propriu unui element al sistemului de
muncă (executant, sarcini de muncă, mijloace de producţie, mediu de muncă) şi care a condus la
pierderea temporară sau permanentă a capacităţii de muncă ori la decesul salariatului, survenit:
a) în timpul îndeplinirii sarcinii de muncă sau obligaţiilor de serviciu;
b) înainte de începerea sau după încetarea lucrului, cînd salariatul se deplasează de la intrarea în incinta
întreprinderii, instituţiei, organizaţiei pînă la locul de muncă şi invers, îşi schimbă îmbrăcămintea
personală, echipamentul individual de protecţie şi de lucru şi invers, preia sau predă locul de muncă şi
mijloacele de producţie;
c) în timpul pauzelor stabilite, cînd salariatul se află pe teritoriul unităţii sau la locul său de muncă,
precum şi în timpul frecventării încăperilor sanitaro-igienice sau auxiliare;
d) în timpul deplasării de la domiciliu la lucru şi invers, cu transportul oferit de unitate, în modul stabilit,
precum şi în timpul îmbarcării sau debarcării din acest mijloc de transport;
e) în timpul deplasării de la unitatea în  care este încadrat salariatul, pînă la locul de muncă, organizat în
afara teritoriului unităţii, sau pînă la o altă unitate, şi invers, pentru îndeplinirea unei sarcini de muncă sau
a obligaţiilor de serviciu, în timpul util pentru aceasta şi pe traseul stabilit al deplasării, indiferent de
modul de deplasare sau mijlocul de transport utilizat;
f) în cadrul participării la acţiuni culturale, sportive sau la alte activităţi organizate de unitate în baza
ordinului sau dispoziţiei emise de angajator;
g) în cadrul acţiunii întreprinse din proprie iniţiativă pentru prevenirea sau înlăturarea unui pericol ori
pentru salvarea altui salariat de la un pericol
h) în timpul instruirii de producţie sau  practicii profesionale în bază de contract încheiat între angajator şi
instituţia de învăţămînt, între angajator, elevi şi studenţi.
Art 5. Accidentele la locul de munca se clasifica in:
-accidente ce provoaca incapacitatea de lucru pe o perioada scurta de timp, minimum o zi,
unde dupa finisarea tratamentului, lucratorul va putea reveni la postul de munca.
-accident grav-sanatatea lucratorului a fost vatamata sever
-accident mortal- in urma accidentului la locul de munca, lucratorul a decedat imediat, sau
la scurt timp dupa accident.
Art 6. Dupa numarul de persoane afectate, accidentele se clasifica in individuale- a fost
accidentata doar o singura persoana, si colectiv- unde au fost accidentate minimum doua
persoane in aceleasi conditii.
Art 7. Orice accident produs trebuie sa fie relatat cit mai rapid posibil conducerii
institutiei, si acordarea primului ajutor medical in caz de necessitate.
Art 8. In caz de accident, conducatorul trebuie sa asigure transportul persoanei
accidentate la cel mai apropiat spital, evacuarea peroanelor din zonele de pericol, locul
unde s-a produs accidentul nu va fi modificat, pina la efectuarea examinarii locului,
exceptie cind locul accidentului ar putea pune viata sau sanatatea celor din jur in pericol.
In acest caz se va recurge la fotografierea sau stringerea probelor pentru confirmarea
circumstantelor in care s-a produs accidentul.
Art 9. Despre accident, conducatorul institutiei va anunta Inspectoratul de Stat al Muncii,
Casa Nationala de Asigurari Sociale, Agentia Nationala pentru Sanatatea Publica, iar in
caz de deces se va anunta si inspectoratul de politie.
Art 32- Fiecare accident se inregistreaza in institutie pentru a duce evidenta accidentelor,
iar accidentele ce au avut loc la angajator-persoana fizica vor fi notate la primaria din
localitate.
Art 36. Primariile vor anunta in fiecare an despre numarul de accidente produse organelor
de statistica, pentru a duce evident anuala.

NORME Nr. 40 din  16.08.2001 pentru elaborarea şi realizarea măsurilor de protecţie a muncii
Art 2.” măsuri de protecţie a muncii se înţelege ansamblul lucrărilor şi acţiunilor tehnice şi
organizatorice de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale”
Art 6. Imbracamintea de protectie trebuie sa apere lucratorii de actiunea tuturor agentilor nocivi asupra
organismului. Pentru aceasta angajatorii vor fi responsabili de(alin1) controlul periodic al echipamentului
de protectie, (alin2) vor asigura lucratorilor metode de spalare si dezinfectie a echipamentelor de
protectie.
Conducatorii vor acorda echipamente noi de protectie, atunci cind ele nu vor mai asigura securitatea
personalului.
ART 8. Toate sumele alocate pentru echipamentele de protectie sunt din partea institutiei, organizatiei.
Masurile de protectie sunt:
2 Asigurarea cu diverse sisteme si mijloace pentru evitarea incendiilor, exploziilor.
5 “Aparate si substante pentru dezinsectie si deratizare”
7 Asigurarea cu bai si vestiare pentru depozitarea hainelor angajatilor.
10” Instalaţii de aerosoli şi ultraviolete.”
11 Asigurarea cu apa pentru posturile de munca unde temperatura este crescuta.
13. Aplicarea semnalelor de avertizare si informare.
19. Asigurarea cu lumina necesara muncii
20 Metode de combatere a radiatiilor ionizante si electromagnetice, 21 a zgomotului si vibratiilor, 22 de
asigurare cu o ventilare adecvata a locului de munca.
Raţia nr.1
de alimentaţie de protecţie pentru salariaţii expuşi la acţiunea
substanţelor radioactive sau surselor de radiaţii ionizate, în cantitate
 mai mare de 1 milicurie, utilizate deschis

Tipul alimentelor Unitatea de măsură Raţia zilnică (brut)

Pîine de secară g 100
Făină de grîu g 10
Făină de cartofi g 1
Crupe, macaroane g 25
Boabe g 10
Zahăr g 17
Carne g 70
Peşte g 20
Ficat g 30
Ouă buc. 3/4
Chefir ml 200
Lapte dulce ml 70
Brînză de vacă g 40
Smîntînă g 10
Caşcaval g 10
Grăsimi g 20
Ulei vegetal g 7
Cartofi g 160
Varză g 150
Morcov g 90
Pastă de roşii g 7
Fructe proaspete g 130
Răchiţele g 5
Pesmeţi g 5
Sare g 5
Ceai g 0,5
Suplimetar se eliberează    
Vitamina C (acid ascorbic) mg 150
Compoziţia chimică şi puterea calorică (rotunjit)    
Albumine g 59
Grăsimi g 51
Glucide g 159
Calorii kcal. 1380

PLAN DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

Kaufland Romania SCS 2013
Pag 3 “Securitatea, în opinia Academiei Române, înseamnă a fi la adăpost de orice pericol,protecţie sau
apărare, iar sănătatea reprezintă starea unui organism în care funcţionarea tuturor organelor se face în
mod normal şi regulat.” La combinarea acestor doua cuvinte se formeza “securitate si sanatate in munca”.
Grija pentru realizarea locurilor de munca sanatoase au aparut odata cu evolutia economiei,dezvoltarea
civilizatiei si aparitia drepturilor umane, printre care si dreptul de protectie la munca.
Pag 3 .Prin "Actul Unic European" din 1987 s-a convenit ca în Europa dezvoltarea politicilor armonizate
să se realizeze prin reglementări tehnice şi standarde şi că în domeniul sănătăţii şisecurităţii în muncă se
impune "armonizarea reglementărilor referitoare la sănătate şi securitate în muncă pe baza unui nivel
ridicat de protecţie"
Pag 5 Scopul securitatii si sanatatii in munca este minimalizarea numarului de accidente si de boli
profesionale, usurarea consecintelor ce au aparut in urma accidentelor.
Pentru a avea un rezultat bun in preventia accidentelor si a bolilor profesionale este nevoie de a poseda
cunostinte in patru domenii: igiena industriala, ergonomia, psihosociologia muncii si medicina muncii.

Sănătatea și securitatea în muncă ne privesc pe toți Orientări practice pentru

angajatori
Pag 5-SSM pe linga faptul ca este o obligatie a conducatorilor, este si o metoda de a face o
afacere de succes,Deoarece Succesul Organizatiei depinde si de sanatatea lucratorilor.
- Daca la intreprindere se respecta SSM, atunci nu este vreun pericol de a pierde cei mai
buni lucratori, spre exemplu contabilul sa comita erori, motiv fiind durerile de spate, sau
mecanicul sa se raneasca intr-un accident.
-Conform Asociatiei Internationale a Securitatii Sociale, “orice euro investit in SSM de un
angajator, va produce un cistig de peste doi euro in viitor.”
- In rezultatul respectarii SSM, se vor micsora numarul de accidente la locul de munca si
de boli profesionale, nu vor fi pierderi de bani pentru achitarea concediilor medicale, sau
munca nu va fi intrerupta si nu va scadea productivitatea in urma absentei lucratorilor,
invechirea echipamentelor de protectie.
-Producerea unui accident la locul de munca, poate avea urmari negative pentru o
organizatie mica, deoarece este mult mai complicat pentru o organizatie mica sa se
recupereze dupa accident, sau sa gaseasca intr-un timp cit mai scurt lucratori pentru a
inlocui pe cei absenti, aceasta poate duce la pierderea de clienti, contracte.
-Respectarea SSM are urmatoarele beneficii: inmultirea si mentinerea clientilor,
raspundere sociala a organizatiei, cresterea productivitatii, micsorarea achitarilor a
concediilor medicale, increderea investitorilor, motivarea lucratorilor de a se angaja.
PAG 7. Pentru a idensifica sursele de pericol la locul de munca, conform EUSHA, sunt 5
metode:”1 COLECTAREA INFORMATIILOR, 2 identificarea pericolelor, 3 Evaluarea
riscului generat de pericole (estimarea probabilității și gravității consecințelor și adoptarea
unei decizii privind tolerabilitatea riscului), 4 Măsuri de planificare pentru eliminarea sau
reducerea riscului. Revizuirea evaluării, Documentarea evaluării riscurilor”.
Alte metode de excludere a accidentelor este studirea cazurilor precedente de
imbolnaviri ,accidente, si a cazurilor care au fost ocolite in ultimul moment, si
identificarea factorilor de risc.
Teoria Aisbergului-“ pentru fiecare incident major raportat, sunt alte 300 de incidente
evitate la limita”
PAG 8 Daca la nivel de intreprindere nu exista cineva responsabil de SSM, atunci este
nevoie de angajat un specialist in SSM, pentru a depista sursele de risc si evaluarea cit mai
ampla a acestora,determinarea unor noi metode de inlaturare a factorilor de risc si a
dezvolta ssm la locul de munca.
Pag 9. In timpul analizarii factorilor de risc e nevoie de atras atentia asupra persoanelor
mai expuse la pericol, si asupra celorlalte persoane:vizitatori, contractantii
Angajatii cu un potential mai mare de risc sunt: persoanele cu dizabilitati,
migrantii,lucratorii tineri si virstnici,gravidele si femeile care alapteaza, lucratorii ce nu au
experienta, cei care urmeaza unele tratamente

- -O metoda electronica de evaluare a factorilor de risc dintr-o intreprindere este OiRA( ONLINE
interactive RISK Assessment), metoda gratuita, care incepe de la recunoasterea factorilor de risc
pina la metodele de profilaxie. Sunt aproximativ 120 de instrumente OiRA, traduse in multe
limbi, pentru mai multe domenii.
- Pag 10. Metodele de profilaxie sunt de doua feluri:tehnice si administrative.
Metodele tehnice- Functia de baza este actiunea asupra factorilor de risc, eliminarea, micsorarea
actiunii sau substituirea cu un factor mai putin periculos.
Metodele administrative – constau din modificarea obiceiurilor angajatilor, prin deprinderea
acestora de a folosi echipamente de protectie, sau de a respecta regulile de securitate.
-Metode de protectie sunt individuale si colective. Metodele colective au functia de a inlatura
riscul sau limitarea acestuia prin actiuni de la nivelul conducerii, spre exemplu micsorarea timpului
de expunere prin micsorarea timpului de lucru, sau lucrul in schimburi. Metode individuale de
protectie sunt folosirea echipamentelor de protectie.
Pag 11. Masurile de atenuare au functia de diminuare a pericolelor asupra echipamentelor de
protectie, sau micsorarea pagubelor asupra lucratorilor.Exemple de masuri de atenuare sunt:” Planul
 de urgent, plan de evacuare, sisteme de avertizare, Simularea de urgenta, a sistemelor de stingere a
incendiilor.
Pag 18. Maladiile musculo-scheletice(AMS) sunt pe primul loc in Europa dupa bolile cauzate la locul
de munca, avind ca consecinte achitarea a miliarde de euro angajatorilor.
AMS sunt : dureri dorsolombare sau afectiuni a membrelor superioare/ inferioare. Ele cuprind dureri
de articulatii sau de tesuturi, care pot fi minime pina la afectiuni atit de grave, ce necesita concediu
medical, sau chiar invaliditate.
Cauzele aparitiei AMS sunt “intensitatea muncii, suprasolicitare, monotonie, lipsa controlului asupra
activității, suprasolicitare mintală și responsabilități excesive,”
-Un factor de risc pentru persoanele cu AMS este de a-si pastra locul de munca, restabilirea
capacitatilor pentru a reveni sau formarea unor noi conditii de munca
1 Pag 19 Factorii de risc de la postul de lucru sunt:” vibrații; iluminare insuficientă, temperatură
scăzută sau umiditate; spațiu limitat; pozitia de lucru, obiectele de lucru prea
mari/mici,ascutite/fierbinti,greutatea și distribuirea acesteia (de exemplu, greutate excesivă, instabilitate,
impredictibilitate);
Este important de a face profilaxia factorilor de risc prin stimularea de a face pauza, de a face miscare
pentru cei care fac lucru pe sezut, potrivirea mobile dupa inaltimea corpului, iluminarea suficienta,
evitarea pozitiilor incommode, efectuarea lucrului in schimburi, pentru a reduce expunerea la factorii de
risc.
Pag 22. Studierea aprofundata a conditiilor de lucru, ne arata ca sexul feminin este supus riscului la fel ca
el masculine, doar ca femeile sunt mai sensibile in partea superioara a spatelui si membrele superioare,
motiv fiind miscarea in exces la birou, factor care se acutizeaza in timpul sarcinii.Spre deosebire de
femei, barbatii sunt supusi sa dezvolte dureri dorsolombare, motiv fiind efortul pe care il depun la lucru.
https://euramis.ro/statistici-ue-privind-accidentele-de-munca/

In UE, in anul 2014 conform statisticii s-au produs 3.2 mil. de accidente
necomplicate la locul de munca, si 3739 de accidente cu sfirsit letal.Spre
deosebire de anul 2013, in 2014 s-a observat o crestere a numarului de accidente,
cu 49 mii de accidente fara sfirsit letal, si cu 65 de accidente cu sfirsit letal,genul
masculin fiind mai supus riscului, decit cel feminin, acesta ocupind 2/3 din
numarul total de accidente(68.7%).
Rata de incidenta cu sforsot letal( raportul dintre numarul de accidente si numarul
de persoane angajate) variaza in dependent de tara. Astfel in 2014 este mai mic
de 1,0 din 100000 de lucratori in Suedia, Marea Britanie, Finlanda, si pestee 4,0
din 100000 in Bulgaria, Letonia, Lituania si Romania.
In UE, cele mai multe accidente cu sfirsit letal se produc in Romania,dupa
statistica Eurostat-ului(7.5 accidente la 100.000 locuitori), iar statul cu cele mai
putine numar de accidente este Olanda(0.8 accidente la 100.000 locuitori.)

https://euramis.ro/riscurile-de-accidentare-si-imbolnavire-profesionala-in-sectorul-medical
In spitale, grupele de lucratori care se expun riscului sunt: medicii, asistentele
medicale, infirmierele, pacientii internati pe o perioada mai lunga, vizitatorii.
Dupa Institutul American pentru Sanatate in Munca, In domeniul medicinii sunt
urmatorii factori de risc: intepare cu seringa, stricarea fiolelor, lezarea pielii,
afectarea coloanei vertebrale si lipsa echipamentului de protectie, patarea
hainelor, pielii de vome,fecale,singe, ce creste riscul de contaminare cu hepatita,
SIDA.
 Lucratorii care risca de a face boli musculo-scheletice sunt: ingrijitoarele,
chirurgii, ortopezii, stomatologii, brancardierii, asistentele medicale.
“Cauzele aparitiei acestor afectiuni sunt: schimbarea sectiei, pozititei
pacientului, transportul la diverse investigatii paraclinice, materialelor igieni-
sanitare, alimentelor si medicamentelor, spalarea suprafetelor, dezinfectia”

Factori fizici care prezinta pericol pentru personalul medical sunt: incendiile,
electrocutarea, zgomot(stomatologi, “sectiii de autoclavare”, laborator,, blocuri
de operatii”.
Efectele zgomotului sunt: distragerea atentiei, lipsa concentratii, hipoacuzia
Alte riscuri prezente in spital sunt utilizarea “substantelor dezinfectante,
medicamentele, reactivi de laborator”, actiunea toxica a medicamentelor
oncogene, toxice.Folosirea manusilor pot produce diverse forme de dermatita.
http://www.protectiamuncii.ro/images/ACC2006.jpg
Accidente de munca in Romania
Total accidentati Accidentati cu ITM Accidentati mortal
2001 6808 6368 440
2002 6269 5854 415
2003 5882 5486 396
2004 5543 5159 384
2005 5064 4535 529
2006 4764 4411 353
Conform statisticii din anii 2001-2006 in Romania, observam micsorarea
considerabila a numarului de accidente la locul de munca, acestea micsorindu-se
cu aproximativ 2000 de cazuri timp de 5 ani.

Morbiditatea Profesionala a lucratorilor medicali din RM.

Intre anii 1991-2003 numarul de lucratori medicali bolnavi era de 680 de
persoane, dintre care 125 cu boli profesionale,(18.4%). Cele mai dese boli
profesionale sunt:”Tuberculoza- 46.4%, alergie medicamentoasa-24.0%,
hepatita-18.4%.” Hepatitele au fost inregistrate cel mai frecvent in sectiile
ginecologice(27.3%), terapie 18.2% si chirurgie 9.1%.[p 110]
Din totalitatea de bolnavi 83.2 % sunt femei. Cele mai multe persoane de
tuberculoza si hepatita virala erau lucratorii ce aveau pina la 5 ani lucrati(28.3 %,
23.1 %), lucratorii cu o vechime in munca mai mult de 10 ani, frecventa
hepatitelor virale constituie 23.1 %. La personalul de peste 15 ani lucrati mai
frecvent se depisteaza alergia la medicamente(82.6%).
La asistentele medicale virsta media de aparitie a bolilor profesionale este de 30-
39 ani(11.8%) si 40-49(19.4%), iar la medici maladiile profesionale au aparut pe
la virsta de 40-59 ani(46.9%).
Din numarul total de bolnavi, 43.2% erau din spitale municipale si republicane.
In urma evaluarii, s-a constatat cauza fiind nerespectarea securitatii muncii, lipsa
echipamentelor de protectie si cunostinte minime in domeniul securitatea si
sanatatea in munca. O alta cauza a numarului mare de boli profesionale este
numarul mic de persoane instruite in securitatea muncii.
Pag 111 Evaluarea cercetarilor ne demonstreaza ca personalul medical este mai
expus la factori de risc, in comparatie cu alte domenii. Metode de micsorare a
numarului de boli profesionale sunt: examinarea lucratorilor la angajare si la o
anumita perioada de timp(ord. 132 din 17.06.1996), unde se vor examina la
markerii hepatici, HIV/SIDA, SI TUBERCULOZA.
Pag 112 Laboratorul medicina muncii afirma ca si astazi sunt problem la nivel
SSM in domeniul medical, deaceea este nevoie de evaluat conditiile de munca,
identificarea factorilor de risc, si prevenirea bolilor profesionale.