Sunteți pe pagina 1din 72

SC PODUL VIILOR 9 SRL

Baia Mare - MARAMURES

Instruciuni proprii de sanatate si


securitate in munca

ING.BLIDAR FLORIAN
SERVICIU EXTERN SSM

ADMINISTRATOR
CONTIU RALUCA

ISSM PROPRII GENERALE


NR. - 1 Elaborate n conformitate cu:

prevederile art. 41 alin. (2) din Constituia din 21 noiembrie 1991, republicat;
prevederile art. 13 lit. e) din Legea securitii i sntii n munc nr. 319/2006;
prevederile art. 15 alin. (1) punctul 3 din H.G. nr. 1.425/2006 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 319/2006.
Art. 1 Prezentele instruciuni proprii cuprind cerinele necesare pentru asigurarea securitii i sntii n munc a
personalului.
Art. 2 Instruciunile proprii au ca scop instituirea de msuri privind promovarea mbuntirii securitii i sntii n
munc a lucrtorilor.
Art. 3 Prezentele instruciuni proprii se vor revizui periodic i vor fi modificate ori de cte ori este necesar, ca urmare a
modificrilor de natur legislativ survenite la nivel naional, a schimbrilor intervenite n tehnologia de lucru i
particularitilor metodelor de lucru care urmeaz a fi reglementate din punctul de vedere al SSM.
Art. 4 n cadrul societii, procesul de munc este tratat ca un sistem, compus din urmtoarele elemente ce
interacioneaz: executantul, sarcina de munc, mijloacele de producie, mediul de munc, locul de munc.
Art. 5(1) n cadrul propriilor responsabiliti, angajatorul va lua msurile necesare pentru protejarea securitii i sntii
salariailor, inclusiv pentru activitile de prevenire a riscurilor profesionale, de informare i pregtire, precum i pentru
punerea n aplicare a organizrii proteciei muncii i mijloacelor necesare acesteia.
(2) La adoptarea i punerea n aplicare a msurilor prevzute la alin. (1) se va ine seama de urmtoarele principii
generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la surs;
d) adaptarea muncii la om, n special n ceea ce privete proiectarea locurilor de munc i alegerea echipamentelor i
metodelor de munc i de producie, n vederea atenurii, cu precdere, a muncii monotone i a muncii repetitive, precum
i a reducerii efectelor acestora asupra sntii;
e) luarea n considerare a evoluiei tehnicii;
f) nlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puin periculos;
g) planificarea prevenirii;
h) adoptarea msurilor de protecie colectiv cu prioritate fa de msurile de protecie individual;
i) aducerea la cunotina salariailor a instruciunilor corespunztoare.
Capitolul 1
ncadrarea i repartizarea personalului pe locuri de munc
Art. 1 (1) Contractul individual de munc este contractul n temeiul cruia o persoan fizic, denumit salariat, se oblig
s presteze munc pentru i sub autoritatea unui angajator, persoan fizic sau juridic, n schimbul unei remuneraii
denumite salariu.
(2) Contractul individual de munc se ncheie n baza consimmntului prilor, n forma scris, n limba romn.
Art. 2 O persoana poate fi angajat n cadrul S.C. ... S.A. numai n baza unui certificat medical, care constat faptul c cel
n cauz este apt pentru prestarea muncii respective.
Art. 3 La repartizarea n munc a tinerilor i a persoanelor cu diverse infirmiti vor fi respectate reglementrile n vigoare
privind angajarea acestor categorii de personal.

Capitolul 2
Obligaiile angajatorului
Art. 4 Angajatorul are urmtoarele obligaii:
s ia msurile necesare pentru acordarea primului-ajutor, stingerea incendiilor i evacuarea lucrtorilor;
s stabileasc legturile necesare cu serviciile specializate, ndeosebi n ceea ce privete primul-ajutor, serviciul medical
de urgen, salvare i pompieri;
Not
Pentru aplicarea prevederilor art. 9 lit. a) i b), angajatorul desemneaz lucrtorii care aplic msurile de prim-ajutor,
de stingere a incendiilor i de evacuare a lucrtorilor.
c) s informeze, ct mai curnd posibil, toi lucrtorii care sunt sau pot fi expui unui pericol grav i iminent despre
riscurile implicate de acest pericol, precum i despre msurile luate ori care trebuie s fie luate pentru protecia lor;
d) sa ia msuri i s furnizeze instruciuni pentru a da lucrtorilor posibilitatea s opreasc lucrul i/sau s prseasc
imediat locul de munc i s se ndrepte spre o zon sigur, n caz de pericol grav i iminent;
e) s nu impun lucrtorilor reluarea lucrului n situaia n care nc exist un pericol grav i iminent, n afara cazurilor
excepionale i pentru motive justificate.
Capitolul 3
D otarea cu echipament individual de protecie (EIP)
Art. 5 Se va face n conformitate cu prevederile H.G. nr. 1.048/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate
pentru utilizarea de ctre lucrtori a echipamentelor individuale de protecie la locul de munc (M.Of. nr. 722 din 23
august 2006).
Art.6 Orice echipament individual de protecie trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
a) s fie corespunztor pentru riscurile implicate, fr s conduc el nsui la un risc mrit;
b) s corespund condiiilor existente la locul de munc;
c) s ia n considerare cerinele ergonomice i starea sntii lucrtorului;
d) s se potriveasc n mod corect persoanei care l poart, dup toate ajustrile necesare.
Art.7 EIP se distribuie gratuit de ctre angajator, care asigur buna sa funcionare i o stare de igien satisfctoare prin
intermediul ntreinerii, reparrii i nlocuirilor necesare.
Art. 8(1) EIP este, n principiu, destinat purtrii de ctre o singur persoan.
(2) Dac mprejurrile impun purtarea EIP de ctre mai multe persoane, se iau msuri corespunztoare pentru a se asigura
c aceast utilizare nu creeaz diferiilor utilizatori nicio problem de sntate sau de igien.
Art. 9 Angajatorul informeaz mai nti lucrtorul despre riscurile mpotriva crora l protejeaz purtarea EIP.
Art. 10 Angajatorul asigur instruirea lucrtorului i, dac este cazul, organizeaz antrenamente pentru modul de purtare a
EIP.
Art. 11 (1) EIP poate fi utilizat numai n scopurile specificate i n conformitate cu fia de instruciuni, cu excepia
mprejurrilor specifice i excepionale.
(2) Instruciunile trebuie s fie pe nelesul lucrtorilor.
Capitolul 4
Protecia mpotriva incendiilor i exploziilor
Art. 12 (1) Angajatorul stabilete, prin dispoziii scrise, responsabilitile i modul de organizare pentru aprarea mpotriva
incendiilor n unitatea sa, le actualizeaz ori de cte ori apar modificri i le aduce la cunotina salariailor, utilizatorilor i
oricror alte persoane interesate.
(2) Angajatorul asigur identificarea i evaluarea riscurilor de incendiu din unitate i asigur corelarea msurilor de
aprare mpotriva incendiilor cu natura i nivelul riscurilor.
Art. 13(1) Fiecare salariat are, la locul de munc, urmtoarele obligaii principale:
a) s respecte regulile i msurile de aprare mpotriva incendiilor, aduse la cunotin, sub orice form, de ctre
administrator;

b) s utilizeze substanele periculoase, instalaiile, utilajele, mainile, aparatura i echipamentele potrivit instruciunilor
tehnice, precum i celor date de administrator;
c) s nu efectueze manevre nepermise sau modificri neautorizate ale sistemelor i instalaiilor de aprare mpotriva
incendiilor;
d) s comunice, imediat dup constatare, conductorului locului de munc orice nclcare a normelor de aprare mpotriva
incendiilor sau a oricrei situaii stabilite de acesta ca fiind un pericol de incendiu, precum i orice defeciune sesizat la
sistemele i instalaiile de aprare mpotriva incendiilor;
e) s coopereze cu salariaii desemnai de administrator, care au atribuii n domeniul aprrii mpotriva incendiilor, n
vederea realizrii msurilor de aprare mpotriva incendiilor;
f) s acioneze, n conformitate cu procedurile stabilite la locul de munc, n cazul apariiei oricrui pericol iminent de
incendiu;
g) s furnizeze persoanelor abilitate toate datele i informaiile de care are cunotin, referitoare la producerea incendiilor.
(2) n caz de incendiu, oricare salariat trebuie s acorde ajutor, cnd i ct este raional posibil, semenilor aflai n pericol
sau n dificultate, din proprie iniiativ ori la solicitarea victimei, a reprezentanilor autoritilor administraiei publice,
precum i a personalului serviciilor de urgen.
Art. 14 Periodic, angajatorul verific dac salariaii cunosc i respect instruciunile necesare privind msurile de aprare
mpotriva incendiilor.
Capitolul 5
Organizarea locului de munc
Art. 15 Amenajarea locului de munc trebuie astfel realizat nct s ofere utilizatorilor confort i libertate de micare i
s diminueze, n msura maxim posibil, riscurile de natur vizual i mental.
Art. 16 n spaiile de lucru se va asigura un iluminat corespunztor (natural, artificial sau mixt).
Art. 17 Geamurile i piesele de cristal sau semicristal din componena mobilierului vor fi ntregi, fr sprturi, crpturi
sau buci lips. Marginile acestora trebuie s fie lefuite, fr poriuni tioase sau zgrunuroase.
Art. 18 Orice obiect de mobilier va fi finisat corespunztor, pentru a nu provoca accidente.
Art. 19 Periodic va fi verificat stabilitatea pieselor de mobilier.
Art. 20 Posturile de munc trebuie concepute i amenajate astfel nct s permit unor persoane diferite s realizeze o
gam divers de sarcini de munc, ntr-un mod confortabil i eficace, la nivelul de performane cerut.
Art. 21 Amenajarea posturilor de munc trebuie s permit adaptarea acestora la schimbri de cerine i situaii.
Art. 22 Locul de munc trebuie s permit o bun corelare ntre caracteristicile antropofuncionale ale utilizatorilor i
munca lor prin asigurarea posibilitilor de reglare a diferitelor elemente componente ale acestuia.
Art. 23 nainte de nceperea lucrului, conductorul locului de munc este obligat s ia toate msurile necesare asigurrii
condiiilor normale i sigure privind securitatea muncii pentru salariaii din subordine.
Art. 24 Utilizatorii trebuie s aib posibiliti de modificare a poziiei de lucru, n timpul activitii.
Art. 25 naintea nceperii lucrului, conductorul locului de munc este obligat s se asigure dac:
salariaii din subordine au instructajul de protecie a muncii efectuat n termen,
salariaii sunt api de lucru,
salariaii poart echipamentul de lucru sau de protecie, dac este cazul.
Art. 26 Salariaii vor executa numai lucrrile ncredinate i numai pe acelea pentru care sunt calificai, instruii i
autorizai.
Art. 27 (1) Conductorii electrici i cablurile trebuie s respecte urmtoarele condiii:
s nu prezinte risc de electrocutare la trecerea pe planul de lucru sau pe sol;
s aib o lungime suficient pentru a se adapta la nevoile reale i previzibile ale utilizatorilor, inclusiv n cazul unei
reamenajri a ncperii;
s asigure accesul uor, iar ntreinerea s se efectueze fr ntreruperea activitii;

cablajul trebuie s corespund ntregului domeniu de reglare a planurilor de lucru.


(2) Conductorii electrici nu vor traversa cile de acces fr a fi protejai mpotriva deteriorrilor mecanice.
Capitolul 6
Obligaiile conductorului locului de munc i ale executantului
Art. 28 Conductorul locului de munc are urmtoarele obligaii:
s verifice vizual la nceperea lucrului existena i starea tehnic a protectorilor i/sau dispozitivelor de protecie, a
aparatelor de msur i control i s ia msuri pentru nlturarea eventualelor deficiene constatate;
s repartizeze salariaii din subordine numai la activitile pentru care acetia posed pregtirea corespunztoare i numai
dup instruirea tehnic i de protecie a muncii;
s nu permit desfurarea oricrei sarcini de munc de ctre salariaii aflai ntr-o stare psiho-fiziologic
necorespunztoare;
s ia msuri pentru asigurarea igienei, ordinii i cureniei la locul de munc, i s menin permanent libere cile de acces
i/sau circulaie din incinta societii;
s urmreasc pe toata durata timpului de lucru meninerea n stare corespunztoare a cilor de acces i evacuare i a
iluminatului;
s opreasc imediat procesul de munc n cazul apariiei unor pericole iminente de accidentare sau de producere a
avariilor;
n cazul producerii unui accident de munc, s ia msuri de acordare a primului-ajutor i s informeze conducerea
societii, corect i complet, asupra celor ntmplate;
s verifice existena semnalizrii de securitate i/sau sntate la locurile de munc, n conformitate cu Cerinele minime
generale din 26 iulie 2006, pentru semnalizarea de securitate i/sau de sntate la locul de munc;
s interzic folosirea de improvizaii la utilizarea echipamentelor tehnice, indiferent de natura lor;
s ia msuri pentru meninerea n stare de curenie a zonelor din jurul echipamentelor tehnice;
s ia orice msuri, n cadrul activitii sale la locul de munc, pentru prevenirea accidentelor i mbolnvirilor
profesionale.
Art. 29 Conductorii locurilor de munc sunt obligai s coordoneze activitatea, n aa fel nct s nu expun la pericole
de accidentare sau mbolnvire profesional att persoana proprie, ct i pe celelalte persoane participante la procesul de
munc.
Art. 30 Pentru ca salariatul s i desfoare n siguran activitatea la locul de munc este obligat s respecte dispoziiile
primite din partea conductorului locurilor de munc, atribuiile i obligaiile specifice postului pe care l ocup, cerinele
specifice fiecrui echipament tehnic n parte, prezentate n cele ce urmeaz.
Art. 31 Salariaii sunt obligai s i desfoare activitatea n aa fel nct s nu expun la pericole de accidentare sau
mbolnvire profesional att persoana proprie, ct i pe celelalte persoane participante la procesul de munc.
Art. 32 Pentru desfurarea proceselor de munc n condiii de securitate i sntate n munc, salariaii sunt obligai:
s verifice nainte de nceperea lucrului dac echipamentele tehnice pe care le vor utiliza sunt n stare tehnic
corespunztoare;
s aduc la cunotina conductorului locului de munc eventualele defeciuni constatate;
s nu prseasc locul de munc fr aprobare, dect n cazul n care, din cauza unor defeciuni aprute neateptat, i s-ar
pune in pericol viaa sau integritatea fizic;
s nu prseasc locul de munc atunci cnd echipamentele tehnice se afl n stare de funcionare;
s nu utilizeze echipamentele tehnice pentru alte operaii dect cele pentru care au fost proiectate i numai cu respectarea
parametrilor funcionali prevzui n Cartea tehnic;
s respecte tehnologia de lucru i instruciunile de protecie a muncii la locul de munc;
s utilizeze echipamentul individual de protecie corespunztor activitii pe care o desfoar;
s menin curenia la locul de munc;
s nu introduc sau s consume buturi alcoolice n incinta societii;
s nu fumeze dect n locurile special amenajate;
s respecte disciplina la locul de munc;
s acorde primul-ajutor n cazul producerii unui accident de munc;
s ntiineze imediat conductorul locurilor de munc despre producerea unui accident de munc i s nu schimbe starea
de fapt a evenimentului, dect numai dac aceasta se impune, pentru a limita efectele produse de eveniment.
Art. 33 De asemenea, personalul angajat este obligat:
s-i nsueasc msurile de protecia muncii;
s se prezinte la lucru naintea orei de ncepere a programului pentru a avea timp s-i ia toate msurile necesare de
verificare din punct de vedere al proteciei muncii;

la terminarea programului de lucru s fac ordine i curenie la locul de munc i s aduc la cunotina conductorului
de munc eventualele defeciuni ale mainilor, utilajelor si instalaiilor pe care le deservesc.
Art. 34 (1) Este strict interzis salariailor s intervin n vederea remedierii oricrei defeciuni aprute la instalaia
electric, indiferent de simplitatea operaiunii. n astfel de cazuri, au obligaia s anune superiorul direct care va lua
msurile necesare n vederea remedierii.
Art. 35 Se interzice ca salariaii s intervin pentru remedierea defeciunilor, curare sau revizii la echipamentele tehnice
aflate n funciune sau sub tensiune.
Art. 36 Folosirea instalaiilor, precum i a sculelor necorespunztoare la deservirea utilajelor sau mainilor este interzis
cu desavrire.
Art. 37 Prezentarea la locul de munc ntr-o stare fizic i/sau psihic necorespunztoare este interzis.
Art. 38 Salariaii sunt obligai s pstreze n bune condiii amenajrile efectuate de angajator, s nu le deterioreze i s nu
le descompleteze ori s sustrag componente ale acestora.
Capitolul 7
Efortul fizic
Art. 39 Pentru prevenirea riscurilor determinate de efortul fizic, trebuie evitate:
poziiile de munc vicioase i/sau fixe;
micrile extreme;
micrile brute;
micrile repetitive.
n acest sens, angajatorul asigur:
evaluarea riscurilor pentru securitatea i sntatea angajailor;
respectarea criteriilor ergonomice privind proiectarea locurilor de munc i a activitii;
instruirea i formarea adecvat a angajailor privind modul de desfurare a activitilor profesionale, apelnd la specialiti
din domeniul securitii i sntii n munc.
De asemenea, supravegherea sntii lucrtorilor este asigurat de ctre medicii specialiti de medicin a muncii n
conformitate cu prevederile H.G. nr. 355 din 11 aprilie 2007 privind supravegherea sntii lucrtorilor.
Capitolul 8
Instruirea lucrtorilor n domeniul securitii i sntii n munc
Procedura instruirii lucrtorilor din punct de vedere al SSM s-a stabilit n conformitate cu prevederile art. 20 alin. (1) din
Legea nr. 319/2006: Angajatorul trebuie s asigure condiii pentru ca fiecare lucrtor s primeasc o instruire suficient i
adecvat n domeniul SSM, n special sub forma de informaii i instruciuni de lucru, specifice locului de munc i
postului.
Art. 40 (1) Instruirea lucrtorilor n domeniul securitii i sntii n munc la nivelul societii se efectueaz n timpul
programului de lucru.
(2) Perioada n care se desfoar instruirea prevzut la alin. (1) este considerat timp de munc.
Art. 41 Instruirea lucrtorilor n domeniul SSM cuprinde 3 faze:
a) instruirea introductiv-general;
b) instruirea la locul de munc;
c) instruirea periodic.
Art. 42 La instruirea personalului n domeniul SSM vor fi folosite mijloace, metode i tehnici de instruire, cum ar fi:
expunerea, demonstraia, studiul de caz, vizionri de filme, diapozitive, proiecii, instruire asistat de calculator.
Art. 43

Angajatorul asigur baza material corespunztoare unei instruiri adecvate.

Art. 44 (1) Rezultatul instruirii lucrtorilor n domeniul securitii i sntii n munc se consemneaz n fia de
instruire individual, cu indicarea materialului predat, a duratei i datei instruirii.

(2) Completarea fiei de instruire individual se va face imediat dup verificarea instruirii.
(3) Dup efectuarea instruirii, fia de instruire individual se semneaz de ctre lucrtorul instruit i de ctre persoanele
care au efectuat i au verificat instruirea.
(4) Fia de instruire individual va fi pstrat de ctre conductorul locului de munc i va fi nsoit de o copie a fiei de
aptitudini, completat de ctre medicul de medicin a muncii n urma examenului medical la angajare.
Art. 45 (1) Pentru lucrtorii din ntreprinderi i/sau uniti din exterior, care desfoar activiti pe baza de contract de
prestri de servicii n societate, angajatorul va asigura instruirea lucrtorilor privind activitile specifice societii,
riscurile pentru SSM, precum i msurile i activitile de prevenire i protecie la nivelul societii, n general.
(2) Instruirea prevzut la alin. (1) se consemneaz n fia de instruire colectiv.
(3) Fia de instruire colectiv se ntocmete n dou exemplare, din care un exemplar se va pstra de ctre angajator i un
exemplar se pstreaz de ctre angajatorul lucrtorilor instruii sau, n cazul vizitatorilor, de ctre conductorul grupului.
(4) Reprezentanii autoritilor competente n ceea ce privete controlul aplicrii legislaiei referitoare la SSM (inspectorii
de munc din cadrul inspectoratelor teritoriale de munc) vor fi nsoii de ctre un reprezentant desemnat de ctre
angajator, fr a se ntocmi fia de instructaj.
Instruirea introductiv-general
Art. 46 Instruirea introductiv-general se face la angajarea lucrtorilor.
Art. 47 Scopul instruirii introductiv-generale este de a informa despre activitile specifice societii, riscurile pentru SSM,
precum i msurile i activitile de prevenire i protecie la nivelul societii, n general.
Art. 48 Instruirea introductiv-general se face de ctre serviciul extern de prevenire i protecie.
Art. 49 Instruirea introductiv-general se face individual sau n grupuri de cel mult 20 de persoane.
Art. 50 Durata instruirii introductiv-generale este de 8 ore.
Art. 51 (1) n cadrul instruirii introductiv-generale se vor expune, n principal, urmtoarele probleme:
a) legislaia de securitate i sntate n munc;
b) consecinele posibile ale necunoaterii i nerespectrii legislaiei de securitate i sntate n munc;
c) riscurile de accidentare i mbolnvire profesional specifice unitii;
d) msuri la nivelul ntreprinderii i/sau unitii privind acordarea primului-ajutor, stingerea incendiilor i evacuarea
lucrtorilor.
(2) Coninutul instruirii introductiv-generale trebuie s fie n conformitate cu tematica aprobat de ctre angajator.
Art. 52 (1) Instruirea introductiv-general se va finaliza cu verificarea nsuirii cunotinelor pe baz de teste.
(2) Rezultatul verificrii va fi consemnat n fia de instruire.
(3) Lucrtorii nu vor putea fi angajai dac nu i-au nsuit cunotinele prezentate n instruirea introductiv-general.
Instruirea la locul de munc
Art. 53 (1) Instruirea la locul de munc se face dup instruirea introductiv-general i are ca scop prezentarea riscurilor
pentru SSM, precum i a msurilor i activitilor de prevenire i protecie la nivelul fiecrui loc de munc, post de lucru
i/sau fiecrei funcii exercitate.
(2) Instruirea la locul de munc se face tuturor salariailor noi, precum i la schimbarea locului de munc n cadrul
societii.
Art. 54 (1) Instruirea la locul de munc se face de ctre conductorul direct al locului de munc, n grupe de maximum 20
de persoane.
(2) Fia de instruire se pstreaz de ctre conductorul locului de munc.
Art. 55 (1) Durata instruirii la locul de munc depinde de riscurile pentru securitate i sntate n munc, precum i de
msurile i activitile de prevenire i protecie la nivelul fiecrui loc de munc, post de lucru i/sau fiecrei funcii
exercitate.
(2) Durata instruirii la locul de munc este de 8 ore.
Art. 56 (1) Instruirea la locul de munc se va efectua pe baza tematicilor ntocmite de ctre serviciul extern de prevenire i
protecie i aprobate de ctre angajator, care vor fi pstrate la persoana care efectueaz instruirea.

(2) Instruirea la locul de munc va cuprinde:


a) informaii privind riscurile de accidentare i mbolnvire profesional specifice locului de munc i/sau postului de
lucru;
b) prevederile instruciunilor proprii elaborate pentru locul de munc i/sau postul de lucru;
c) msuri la nivelul locului de munc i/sau postului de lucru privind acordarea primului-ajutor, stingerea incendiilor i
evacuarea lucrtorilor;
d) prevederi ale reglementrilor de securitate i sntate n munc privind activiti specifice ale locului de munc i/sau
postului de lucru;
e) instruirea la locul de munc include demonstraii practice privind activitatea pe care persoana respectiv o va desfura
i exerciii practice privind utilizarea EIP, a mijloacelor de alarmare, intervenie, evacuare i de prim-ajutor.
Instruirea periodic
Art. 57 Instruirea periodic se face tuturor lucrtorilor i are drept scop remprosptarea i actualizarea cunotinelor n
domeniul SSM.
Art. 58 (1) Instruirea periodic se efectueaz de ctre conductorul locului de munc.
(2) Intervalul dintre dou instruiri periodice va fi de 3 luni.
(3) Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre dou instruiri periodice va fi de 6 luni.
(4) Verificarea instruirii periodice se face de ctre serviciul extern de prevenire i protecie, care va semna fiele de
instruire ale lucrtorilor, confirmnd astfel c instruirea a fost fcut corespunztor.
(5) Instruirea periodic se completeaz cu demonstraii practice.
Art. 59 Instruirea periodic se face suplimentar celei programate n urmtoarele cazuri:
a) cnd un lucrtor a lipsit peste 30 de zile lucrtoare;
b) cnd au aprut modificri ale prevederilor de SSM privind activiti specifice ale locului de munc i/sau postului de
lucru sau ale instruciunilor proprii, inclusiv datorit evoluiei riscurilor sau apariiei de noi riscuri n unitate;
c) la reluarea activitii dup accident de munc;
d) la executarea unor lucrri speciale;
e) la introducerea unui echipament de munc sau a unor modificri ale echipamentului existent;
f) la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru;
g) la introducerea oricrei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.
Art. 60 Durata instruirii periodice este de 8 ore.
Art. 61 Instruirea periodic se va efectua pe baza tematicilor ntocmite de ctre serviciul extern de prevenire i protecie i
aprobate de ctre angajator, tematici care vor fi pstrate la persoana care efectueaz instruirea.
Capitolul 9
Procedura n cazul pericolului grav i iminent de accidentare:
Starea de pericol grav i iminent de accidentare poate fi constatat de ctre orice lucrtor din cadrul societii, precum i
de ctre serviciul extern de prevenire i protecie cu care ntreprinderea i/sau unitatea a ncheiat contract.
Art. 62 La constatarea strii de pericol grav i iminent de accidentare se vor lua imediat urmtoarele msuri de securitate:
a) oprirea echipamentului de munc i/sau activitii;
b) evacuarea personalului din zona periculoas;
c) anunarea serviciilor specializate;
d) anunarea conductorilor ierarhici;
e) eliminarea cauzelor care au condus la apariia strii de pericol grav i iminent.
Art. 63 (1) n vederea realizrii msurilor prevzute la art. 68 lit. a), angajatorul desemneaz, prin decizie, lucrtorii care
trebuie s opreasc echipamentele de munc i va asigura instruirea acestora.
(2) n vederea realizrii msurilor precizate la art. 68 lit. b), angajatorul:
a) ntocmete planul de evacuare a lucrtorilor;
b) afieaz planul de evacuare la loc vizibil;
c) instruiete lucrtorii n vederea aplicrii planului de evacuare i verific modul n care i-au nsuit cunotinele.
(3) n vederea realizrii msurilor precizate la art. 68 lit. c), angajatorul:
a) desemneaz lucrtorii care trebuie s contacteze serviciile specializate i i instruiete n acest sens;
b) asigur mijloacele de comunicare necesare contactrii serviciilor specializate.
(4) n vederea realizrii msurilor precizate la art. 68 lit. d), angajatorul stabilete modul operativ de anunare la
nivel ierarhic superior.

(5) n vederea realizrii msurilor precizate la art. 68 lit. e), angajatorul:


a) desemneaz lucrtorii care au capacitatea necesar s elimine starea de pericol grav i iminent i asigur
instruirea i dotarea lor cu mijloace tehnice necesare interveniei;
b) stabilete serviciile specializate care pot interveni.
Capitolul 10
Comunicarea evenimentelor
Eveniment accidentul care a antrenat decesul sau vtmri ale organismului, produs n timpul procesului de munc ori n
ndeplinirea ndatoririlor de serviciu, situaia de persoan dat disprut sau accidentul de traseu ori de circulaie, n
condiiile n care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum i cazul susceptibil de boal
profesional sau legat de profesiune.
Art. 64 Orice eveniment va fi comunicat de ndat angajatorului, de ctre conductorul locului de munc sau de orice alt
persoan care are cunotin despre producerea acestuia.
Art.65 Dac printre victimele evenimentului se afl i lucrtori ai altor angajatori, evenimentul va fi comunicat i
angajatorilor acestora.
Art. 66 (1) Angajatorul va lua msurile necesare pentru a nu se modifica starea de fapt rezultat din producerea
evenimentului, pn la primirea acordului din partea organelor care efectueaz cercetarea, cu excepia cazurilor n care
meninerea acestei stri ar genera producerea altor evenimente, ar agrava starea accidentailor sau ar pune n pericol viaa
lucrtorilor i a celorlali participani la procesul muncii.
(2) n situaia n care este necesar s se modifice starea de fapt rezultat din producerea evenimentului, se vor face, dup
posibiliti, schie sau fotografii ale locului unde s-a produs, se vor identifica i se vor ridica orice obiecte care conin sau
poart o urm a evenimentului; obiectele vor fi predate organelor care efectueaz cercetarea i vor constitui probe n
cercetarea evenimentului.

PREVEDERI SPECIFICE GENERALE

ART.67.Circulatie, riscuri verticale i orizontale


Circulatie
Pentru a asigura o calitate corespunztoare a zonelor de circulaie:
-verificai periodic starea acestora;
-stabilii responsabiliti clare pentru persoanele care realizeaz ntreinerea;
-verificai executarea la timp i n bune condiiuni a sarcinilor primite;
-asigurai depozitarea materialelor, pe ct posibil, n afara zonelor de acces;
-verificai ca stivele de materiale s nu poat fi agate accidental i drmate de ctre mijloacele de transport;
-n mod periodic (iar pentru cile de transport unde circul mijloace grele - cu o periodicitate sporit) desfurai activiti
de ntreinere a suprafeelor zonelor de circulaie (acoperire gropi, reasfaltare, nivelare sol etc.);
-asigurai separarea zonelor de circulaie (maini/persoane) conform normelor n vigoare;
-asigurai informarea corect (din punct de vedere al proteciei muncii) a conductorilor de mijloace de transport (att
intern ct i extern);
-verificai ori de cte ori se impune starea fizic a conductorilor de vehicule care intr n activitate, controlai periodic,
prin controale medicale complexe, starea sntii acestora;
-asigurai o semnalizare corect, eficient i inteligibil a cilor de acces, inclusiv pentru personalul din exterior.
"Normele specifice de securitate a muncii pentru transportul intern" cuprind prevederi referitoare la aceste aspecte.
Astfel, art.l2 menioneaz c "circulaia mijloacelor de transport auto pe teritoriul care aparine persoanei juridice sau
persoanei fizice se va face numai pe ci de circulaie i acces special amenajate n acest scop. Limea cilor de circulaie
n incinta unitii se va stabili n funcie de gabaritul mijloacelor de transport utilizate, felul circulaiei (ntr-un sens sau n
ambele sensuri), natura i dimensiunile materialelor transportate.", articolul 14 arat c "pentru circulaia mijloacelor de
transport auto trebuie aplicate selectiv prevederile "Regulamentului de circulaie pe drumurile publice". Zonele
periculoase vor fi marcate prin indicatoare de securitate, corespunztoare standardelor, iar noaptea aceste zone vor fi
semnalizate prin lumini de culoare roie.".
Articolul 13, precum i articolele 16, 17 i 18 se refer n mod expres la cile de circulaie.
Astfel: articolul 13 arat c "amenajarea cilor de circulaie din incinta unitii se va face potrivit tipurilor de mijloace de
transport utilizate", articolele 16, 17 i 18 mentioneaz c "mbrcmintea cilor de circulaie i acces trebuie ntreinut n

permanen astfel nct s nu prezinte denivelri care s afecteze securitatea circulaiei. Pe timp de noapte cile de
circulaie trebuie iluminate corespunztor conform standardelor n vigoare. Cile de circulaie trebuie meninute n
permanen libere, curate asigurate mpotriva pericolului de alunecare i derapare.".
Articolele 24 i 25 se refer la circulaia pietonilor. Astfel "Circulaia pietonilor, de regul va fi separat de circulaia
autovehiculelor. ncrucirile cilor de circulaie a pietonilor cu cele ale autovehiculelor se vor reduce la minimum. n
locurile periculoase se vor instala bariere, indicatoare etc. Cnd lipsesc trotuarele, pietonii vor circula pe partea stng a
cilor de circulaie, n direcia lor de mers.".
Articolul 136 se refer la circulaia electro i motocarelor "Este interzis circulaia electro i motocarelor:
-pe lng utilaje i instalaii, stive de materiale, la o distan mai mic de 0,5 m;
-n locuri aglomerate i treceri nguste unde nu se asigur gabarite de trecere corespunztoare;
-pe drumuri nentreinute i insuficient iluminate."
n elaborarea planului de msuri trebuiesc avute n vedere n principal urmtoarele standarde:
-STAS 297/1-88 -Culori i indicatoare de securitate. Condiii tehnice generale;
-STAS 297/2-92 -Culori i indicatoare de securitate; Reprezentri.
-STAS 6646/2-92 -luminatul artificial. Condiii speciale pentru iluminatul spaiilor de lucru;
-SR 12294: 1993 -Iluminatul artificial. Iluminatul de siguran n industrie; precum i standardele referitoare la suprafeele
cilor de transport.
Riscul orizontal
n asigurarea msurilor de protecie mpotriva riscurilor de cdere de la aceeai nlime trebuiesc avute n vedere
principiile menionate n articolul 6 al Normelor specifice de securitate a muncii pentru lucrul la nlime. Astfel
"Organizarea prealabil a lucrrilor i a locului de munc se va realiza conform prevederilor cuprinse n cap.2, subcap.2.4.
i n cap.3. 2 - Dotarea cu echipament individual de protecie n conformitate cu condiiile concrete ale locului de munc,
astfel nct s fie asigurat securitatea executantului. Criteriile i modul de dotare sunt cuprinse n prevederile din cap.2,
subcap.2.3. i cap.5. 3 - Obligativitatea instruirii, antrenrii i a utilizrii dotrilor colective i individuale, corespunztoare
riscurilor locului de munc i a lucrrilor respective. Prevederile referitoare la instruire i utilizare sunt cuprinse n cap.2,
subcap.2.2. i n cap. 5.
Trebuiesc urmrite urmtoarele aspecte:
-asigurarea aprtorilor pentru pasajele situate la nlime;
-prevenirea prin mijloace specifice a coliziunilor ntre dou echipamente ce sunt la aceeai nlime (de exemplu, sarcina
aflat n crligul macaralei cu diverse stive de material)
-formarea i calificarea corespunztoare a operatorilor care utilizeaz echipamente de ridicare.
Riscul vertical
La adoptarea planului de msuri privind protecia contra riscului vertical, trebuiesc considerate urmtoarele aspecte:
-adaptarea mijloacelor de circulaie vertical ca mrime, soliditate, stabilitate pentru activitile desfurate n mod curent
(cu respectarea regulilor ISCIR);
-asigurarea balustradelor la scri;
-asigurarea dispozitivelor antiderapante pe treptele scrilor;
-asigurarea contra cderilor de obiecte printr-o bun organizare precum i prin mijloace specifice;
-dotarea corespunztoare cu echipamente individuale de protecie i obligativitatea folosirii acestora (vezi art. 15 - 21 din
Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrul la nlime). Alegerea i utilizarea E.I.P. se vor face conform
paragrafelor 5.1. i 5.2. din Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrul la nlime;
-interzicerea lucrului pe primele dou trepte superioare ale scrilor simple i duble;
-interzicerea executrii de lucrri de pe scrile extensibile.
Pentru asigurarea securitii n munc la lucrul la nlime este imperios necesar respectarea Normelor specifice de
securitate a muncii pentru lucrul la nlime precum i urmrirea urmtoarelor standarde:
-STAS 3375-88 -Echipament de protecie. Centur de siguran pentru muncitorii din telecomunicaii;
-STAS 12791-89 -Echipament de protecie. Centur de siguran pentru constructori i montori;
-STAS 5920-89 -Echipament de protecie. Centur de siguran pentru pompieri;
-STAS 8292-87 -Echipament de protecie. Centur de siguran pentru muncitorii de la cariere;
-STAS 6646-2: 1996 -Iluminatul artificial. Condiii pentru iluminatul spaiilor de lucru

ART.68. Securitatea masinilor


La stabilirea planului de msuri pentru acest capitol, trebuie s se aib n vedere urmtoarele principii:
-cea mai eficient tehnic de prevenire este cea care conduce la securitatea intrinsec, respectiv modalitatea de prevenire a
accidentelor de munc i bolilor profesionale prin principiul de funcionare, construcia sau modul de exploatare a unei
instalaii, maini, aparat, dispozitiv, fr a se aduga elemente concepute special pentru realizarea securitii muncii;

-msurile de securitate colectiv sunt mai efciente dect cele de securitate individual
-msurile organizatorice de prevenire trebuie s aib un caracter permanent;
-din mai multe variante trebuie aleas totdeauna soluia cea mai eficient, respectiv cea care asigur securitatea unui
numr ct mai mare de lucrtori cu un randament maxim, pe o durat ct mai mare i cu costurile ct mai reduse;
-trebuie acordat o mare atenie formrii i instruirii lucrtorilor; trebuie urmrit att instruirea general de specialitate
ct i cea efectuat la introducerea n funciune a unei noi maini, utilaj sau linie de fabricaie.
-ucenicii i muncitorii n formare trebuie supravegheai n mod deosebit; multe accidente de munc au ca victime aceste
categorii de personal;
-se prefer totdeauna securitatea integrat din stadiul de proiectare al mainilor, securitii adugate;
-utilajele care funcioneaz ct i cele nou introduse n funciune trebuie s se conformeze Normelor metodologice
referitoare la certificarea calitii din punct de vedere al securitii muncii, a echipamentelor tehnice. n acest sens art.9 din
respectiva norm precizeaz n mod expres c:"Echipamentele tehnice pot fi fabricate, importate, comercializate sau
utilizate numai dac sunt certificate i ndeplinese condiiile prevzute la art.6 ...".
Trebuie s se urmreasc n permanen asigurarea activitii de protecie a mainilor fie n faza de proiectare, fie prin
dispozitive de protecie suplimentare.
n acest sens trebuiesc menionate dispozitivele i sistemele pentru prevenirea pornirii accidentale, pentru prevenirea
pornirii atunci cnd proteciile sunt ndeprtate, cele pentru prevenirea intrrii n anumite zone cu piese n micare,
comenzile bimanuale, butoanele de oprire de urgen, etc.
Art. l2 din Legea Proteciei Muncii, paragraful 3 menioneaz c "Echipamentele tehnice din producia intern sau din
import trebuie s fie dotate cu aparatur de msur i control a parametrilor tehnologici, precum i de prevenire i
avertizare a strilor de pericol."
De asemenea, tot Legea Proteciei Muncii, la art.l8 menioneaz obligaiile privind realizarea msurilor de protecie a
muncii. Dintre acestea, referitor la securitatea mainilor merit amintite urmtoarele paragrafe:
a) s adopte din faza de cercetare, proiectare i execuie a construciilor, echipamentelor tehnice precum i la elaborarea
tehnologiilor de fabricaie,soluii conforme normelor de protecie a muncii, prin a cror aplicare s fie eliminate riscurile
de accidentare i de mbolnvire profesional a salariailor i a altor persoane participante la procesul de munc....
m) s asigure funcionarea permanent i corect a sistemelor i dispozitivelor de protecie, a aparaturii de msur i
control, precum i a instalaiilor de captare, reinere i neutralizare a substanelor nocive degajate n desfurarea
proceselor tehnologice...".
Unul din cele mai importante aspecte legate de securitatea mainilor l reprezint necesitatea informrii lucrtorilor asupra
tuturor aspectelor care i privesc, legate de sntatea i securitatea n munc la utilizarea respectivelor maini. n acest
sens, informaia trebuie s fie:
-exprimat n limba romn;
-prezentat n mod clar i putnd fi neleas i de personalul cu pregtire medie i inferioar;
-concentrat (focalizat) asupra grupurilor de interes: personalul care deservete direct mainile, personalul de ntreinere
i reparaii, noii angajai, etc.
-concentrat (focalizat) asupra noilor utilaje intrate n dotare.
Un alt aspect important, de care trebuie s se in seama n elaborarea planului de msuri l reprezint i activitatea de
ntreinere i reparaii.

ART.69. Zgomot si vibratii


Att zgomotul ct i vibraiile reprezint factori de risc importani. Zgomotul poate produce daune fizice, psihologice,
surditate precoce. Vibraiile pot conduce la afeciuni ale articulaiilor i oaselor precum i probleme de circulaie a
sngelui n artere.
Pentru protecia mpotriva zgomotului pot fi folosite patru categorii mari de mijloace:
-reducerea zgomotului la surs-cea mai indicat;
-tratamentul acustic al mainii;
-tratamentul acustic al ncperii;
-folosirea de mijloace individuale de protecie;
Prioritatea trebuie acordat msurilor de protecie colectiv; la msurile de protecie individual trebuie s se recurg doar
dac nu mai exist alt soluie.
Aciunea vibraiilor poate fi caracterizat de:
-nivelul de acceleraie (valori eficace);
-coninutul n frecven (analiz spectral);
-locul de contact al corpului cu sursa. de vibraii;
-durata total de expunere;
Efectele cele mai intense le au vibraiile de frecven apropiat cu vibraiile proprii ale organismului uman, 6-9 Hz.
Boala de vibraii este considerat ca o boal evolutiv, cu urmtoarele stadii principale:
-primul stadiu, caracterizat prin tulburri vasomotorii i de sensibilitate;

-al doilea stadiu, caracterizat prin prezenta tulburrilor vasomotorii i a tulburrilor trofice la nivelul degetelor;
-al treilea stadiu, n care tulburrile afecteaz muchii i oasele.
Printre msurile de reducere a zgomotelor i vibraiilor trebuiesc considerate:
-prevederea mainilor care emit zgomote puternice cu:
-dispvzitive anizgomot;
-capote antizgomot;
-utilizarea panourilor acustice absorbante ntre mainile care produc zgomote puternice;
-alegerea dintre dou maini cu performane identice a mainii care polueaz sonor cel mai puin;
-plasarea mainilor foarte zgomotoase n incinte speciale, separate de restul activitii;
-creterea eficienei dispozitivelor de protecie individual;
-informarea lucrtorilor referitor la riscurile prezentate de zgomot i vibraii;
-mainile care produc vibraii trebuiesc plasate pe suporturi speciale (socluri antivibratorii);
-uneltele care produc vibraii trebuiese dotate cu dispozitive anti-vibraii.

ART.70. Temperatura i remprosptarea aerului


Climatul termic trebuie adaptat corespunztor activitii desfurate. Temperaturile necorespunztoare pot conduce la
perturbaii fizice i psihice. O temperatur excesiv reprezint un stress pentru organismul uman.
Rennoirea aerului influeneaz de asemenea i calitatea sa. Muncile mai grele provoac un efort suplimentar, caracterizat
prin creterea metabolismului. Acest lucru se traduce n schimburi mai intense cu mediul i deci, necesitatea de a
remprospta aerul mai des.
Att locurile de munc cu temperatur mai ridicat (forje, cuptoare, staii de tratamente termo-chimice) ct i cele cu
temperatur mai sczut trebuie s dispun de:
-pentru locurile de munc cu temperatur ridicat:
-buturi pentru prevenirea deshidratrii;
-ecrane de protecie mpotriva cldurii;
-mbrcminte de protecie adecvat;
-pentru locurile de munc cu o temperatur sczut:
-buturi calde;
-o camer nclzit pentru perioadele de odihn;
-mbrcminte de protecie adecvat;
Calitatea aerului va fi asigurat de sisteme de ventilaie local sau general. Sistemele de ventilaie local sunt preferate
deoarece acioneaz la surs. Prevenirea curenilor de aer este o problem foarte important, atta vreme ct lucrtorii pot
fi expui acestor cureni i pot rci.
Sistemele de ventilaie i de nclzire trebuiesc ntreinute corespunztor.

ART.71. Iluminat
Nivelul de iluminare necesar pentru buna desfurare a unei activiti se stabilete n funcie de categoria i subcategoria
lucrrii vizuale ce se execut. Categoria lucrrii vizuale se stabilete n funcie de dimensiunile unghiulare ale detaliului i
de caracteristica fondului.
La evaluarea nivelului de iluminare se vor avea n vedere i factorii de uniformitate ai iluminrii n ncperile de lucru i
ci de circulatie precum i rapoartele de luminan admise.
La evaluarea orbirii se va verifica dac lmpile sunt ecranate sau montate n afara unghiului de vedere de 45 , msurat
fa de orizontal, i totodat se va verifica dac coeficienii de reflexie ai principalelor suprafee din ncpere se
ncadreaz n limitele admise.
Iluminatul de siguran poate fi folosit pentru evacuarea personalului sau pentru intervenii.
n cazul iluminatului de evacuare, timpul de intrare n funciune trebuie s fie de pn la 2 secunde iar pentru iluminatul
de continuare a lucrului de pn la 15 secunde, valoarea nivelului de iluminare pe suprafeele de lucru fiind de l0 % din
valoarea normal.

ART.72. Incendii, explozii si riscuri electrice


Prevenirea riscurilor de incendiu i de explozie reprezint o component foarte important n ansamblul general al
activitilor de prevenire. Trebuie inut seama c, oriunde exist sisteme sub presiune, exist riscul de explozie (acesta se
refer n mod deosebit la sistemele de nclzit care implic o presiune). Compartimentarea cldirilor, astfel nct efectele
producerii unui eventual incendiu s poat fi limitate, permind evacuarea personalului, este foarte important.
Compartimentarea anti-incendiu se bazeaz pe:
-pori de oprire a focului, care permit limitarea extinderii incendiului i asigur posiblitatea evacurii fr riscuri;
-ziduri din materiale ignifuge.

O atentie deosebit trebuie acordat dispozitivelor i materialelor de stingere a incendiului. n acest sens, trebuie
respectate normele de protecie contra incendiilor. innd cont de aceste norme i de activitile specifice desfurate n
unitile economice, acestea trebuiesc prevzute cu:
-extinctoare (cerin minim);
-sisteme de detecie a fumului i focului;
-sisteme de stingere automat (sprinklere).
Acestor dispozitive trebuie s li se asigure un control i o ntre~inere periodice. Ele trebuiesc astfel amplasate nct s
poat fi folosite ct mai eficient.
Personalul unitiii trebuie s aib atribuiuni clare n lupta cu incendiul.Personalul care are aceste atribuiuni trebuie s
aib consemne clare n caz de incendiu,s fie organizat n echipe de intervenie i s fie corespunztor instruit i testat.
Personalul care nu intervine direct n stingerea incendiului trebuie s cunoasc rutele i procedurile de evacuare.
Excerciiile de evacuare trebuiese efectuate periodic. Cile de evacuare trebuiesc proiectate (n funeie de numrul de
persoane care vor fi evacuate,ete.) i ntreinute corespunztor. Rutele de evacuare trebuiesc semnalizate corespunztor.
Planurile de evacuare trebuiese afiate la loc vizibil.
ntregul personal trebuie s cunoasc riscurile poteniale de incendiu i explozie care decurg din activitatea curent.
Materialele i produsele folosite trebuiesc manipulate, transportate i depozitate conform indicaiilor specifice din fiele de
securitate ale materialelor.
Trebuie s existe o list cu toate materialele inflamabile i/sau explozive existente n unitate, list care va fi pstrat de
ctre personalul avizat. Nu vor fi procurate cantiti mai mari din aceste materiale dect necesarul pentru procesele de
producie. Stocarea lor trebuie s fie conform cu indicaiile din fiele de securitate.
Ventilaia local este preferabil ventilaiei generale, deoarece combate noxele la surs. n funcie de tipul activitii,
unitatea trebuie s posede:
-echipamente anti-statice acolo unde exist risc de explozie
-valve de securitate la aparatele sub presiune
-sisteme de aspiraie a substanelor susceptibile de a exploda n amestec cu aerul (ex. fin, anumii solveni, rumegu de
lemn)
Pentru rezervoarele i buteliile cu gaz sub presiune trebuiesc respectate normele specifice de protecie a muncii precum i
normele ISCIR. De asemenea, rezervoarele i buteliile cu gaz sub presiune trebuie s fie:
-identificate clar din punct de vedere al coninutului;
-stocate pe ct posibil ntr-un local separat (n afara folosirii-vezi buteliile de oxigen);
-stocate n picioare (pt.butelii);
-ancorate solid;
-asigurate (acolo unde este cazul) cu valve de evacuare a suprapresiunii;
-protejate de cldur i/sau de soare.
Instalaiile electrice trebuie s respecte prevederile n vigoare. Personalul care vine n contact cu aceste instalaii trebuie s
fie dotat cu echipamente individuale de protecie, s tie s le foloseasc i s le foloseasc efectiv. Lucrtorii trebuie
informai efectiv asupra riscurilor prezentate de instalaiile electrice.

ART.73. Materiale periculoase. Riscuri pentru sntate i securitate


n funcie de proprietile chimice datorit crora diverse substane utilizate n procesul de munc devin surse generatoare
de accidente de munc i mbolnviri profesionale, distingem n principal:
-substane toxice;
-substane caustice;
-substane inflamabile;
-substane explozive;
-substane mutagene;
-substane cancerigene.
Substanele toxice sunt cele care, ptrunznd n organism au o aciune duntoare, perturbnd funciunile acestuia i
provocnd intoxicaii acute sau cronice. Intoxicaia acut are loc atunci cnd substana toxic ptrunde n organism n
cantitate mare ntr-un interval scurt de timp, genernd tulburri intense i imediate; n situaia contrar - cantiti mici n
interval mare de timp - apare intoxicaia cronic.
Substanele toxice pot ptrunde n organism pe cale respiratorie (inhalare), prin piele (cutanat) sau prin tubul digestiv
(ingerare).
Ptrunderea toxicelor pe cale respiratorie este cazul cel mai frecvent n industrie (circa 90 % din intoxicaii) i au
consecinete cele mai grave, deoarece absorbirea lor la nivel celular i molecular se face mai rapid. Ca stare de agregare
fizic, asemenea substane se regsesc sub form de gaze, vapori, fum, cea, aerosoli sau praf.
Ptrunderea toxicelor prin piele are loc n special, n cazul substanelor toxice lichide (benzin, toluen, xilen, derivai
halogenai ai metanului i benzenului etc.).
Ingerarea substanelor toxice este mai rar ntlnit, fiind posibil numai din neglijen.

Drept factor de risc de accidentare i mbolnvire profesional propriu mijloacelor de producie este specific ptrunderea
toxicelor prin piele.
Actiunea toxicelor asupra organismului poate fi local, numai asupra anumitor organe (de, exemplu, benzenul acioneaz
asupra sistemului nervos central) sau general, cnd afecteaz toate esuturile i organele (de exemplu, acidul cianhidric
sau hidrogenul sulfurat). Nu se poate face ns o delimitare precis dup criteriul tipului de aciune, deoarece majoritatea
substanelor toxice au, n acelai timp, i o aciune general i una local asupra oragnismului.
Actiunea toxic a substanelor din aceeai clas variaz funcie de compoziia lor chimic. De exemplu, la hidrocarburi
toxicitatea crete odat cu numrul de atomi de carbon din molecul.
Dac n molecula unei substane toxice se nlocuiete hidrogenul cu oxigen, sulf sau gruparea hidroxil (OH), toxicitatea
crete brusc; acelai efect l are introducerea grupei amino sau nitro ntr-un nucleu aromatic.
De asemenea, toxicitatea crete odat cu gradul de nesaturare: etanul este mai puin toxic dect etilena, iar aceasta, la
rndul ei, este mai puin toxic dect acetilena; oxidul de carbon este toxic, n timp ce bioxidul de carbon nu prezint o
astfel de caracteristic etc.
Aciunea toxic a substanelor variaz i n funcie de structura molecular. De exemplu, la hidrocarburile izomere, catena
lateral micoreaz toxicitatea.
La determinarea influenei substanelor toxice asupra organismului este necesar s se in seama att de aciunea
individual a fiecrei substane, ct i de aciunea simultan, combinat, a mai multor substane. n al doilea caz efectul
poate fi cumulativ (sinergism) sau, dimpotriv, cele dou substane se neutralizeaz reciproc, micorndu-se toxicitatea
(antagonism). De exemplu, n procesul de sulfonare a hidrocarburilor aromatice, aciunea toxic a vaporilor de acid
sulfuric i benzen se poteneaz reciproc; la nitrri i clorurri, aciunea toxic a oxizilor de azot, respectiv a clorului, se
cumuleaz cu aciunea hidrocarburilor.
Aciunea substanelor toxice asupra organismului variaz i n funcie de microclimat. Temperaturile nalte mresc
pericolul de intoxicare, pe de o parte, ca urmare a creterii volatilitii substanelor, iar pe de alt parte, datorit accelerrii
circulatiei sngelui n organism i intensificrii ptrunderii toxicelor prin piele. Umiditatea ridicat favorizeaz, de
asemenea, producerea intoxicaiei.
n funcie de efectul lor asupra organismului, substanele toxice se pot clasifica astfel (clasificarea fiziopatologic):
-substane toxice neuroparalitice, care acioneaz asupra sistemului nervos central i, n concentraii mari, provoac
moartea. Din aceast categorie fac parte substane puin utilizate n industrie, cum ar fi derivaii halogeno-fosfonai ai
hidrocarburilor alifatice (exemplu, metil-fiour-fosfonaii de izo-propil i pinacolil, etoxi-metil-fosfonatul de dimetilamino-tio-etil);
-substane toxice asfixiante, care afecteaz mai ales aparatul respirator, mpiedicnd fie intrarea oxigenului n cantiti
suficiente n plmni, fie asimilarea acestuia la nivel celular datorit blocrii circulaiei sngelui, prin formarea unei
combinaii stabile (carboxi-hemoglobina, cianhemoglobina etc.). Din aceast categorie fac parte: oxidul de carbon,
compuii cianici, hidrogenul arseniat, clorul, cloracetaii, fosgenul, difosgenul etc.;
-substane toxice iritante, care produc inflamarea i iritarea esuturilor i mucoaselor. Unii compui din aceast categorie
au aciune lacrimogen (exemplu, triclor-nitrometanul, acetofenona, amoniacul), alii irit cile respiratorii, provocnd
strnutul (exemplu, adamista), iar altele produc senzaia de vom (exemplu, clorura de fenil-carbil-amin);
-substane toxice narcotice, care, ptrunznd n organism, acioneaz asupra sistemului nervos, provocnd narcoz. Din
aceast categorie fac parte protoxidul de azot, derivaii halogenai ai hidrocarburilor, alcoolii, aldehidele, esterii, anilina,
nitrobenzenul. n concentraii mari, unele narcotice pot provoca chiar tulburri psihice (dietil-amida acidului d-lisergic,
trimetoxi-fenil-etil-amina etc.);
-substane toxice diverse, care nu pot fi ncadrate n nici una din grupele anterioare: compuii volatili ai unor metale mercurul, plumbul, fosforul, combinaiile organice ale arsenului i stibiului etc.
Substanele caustice sunt substane care n contact cu organismul provoac arsuri. Arsurile chimice constituie accidente de
munc i se caracterizeaz prin leziuni organice de intensitate diferit, n funcie de natura , concentraia i durata
contactului cu substanta caustic.
La nivelul de contact al esuturilor cu substane caustice se produce plaga de arsur, caracterizat prin modificri
structurale i funcionale ale vaselor sale, substanei fundamentale i celulei. Modificrile pot fi reversibile sau
ireversibile. Carbonizarea nu se ntlnete dect rar n arsurile chimice, fiind provocat de substane deosebit de caustice
(acid sulfuric, alchilide, alumin) sau asociat cu arsuri termice.
n contact cu esuturile, substanele caustice prezint:
-o aciune de deshidratare, determinat de higroscopicitatea substanei caustice;
-o aciune fizico-chimic de degradarea enzimelor celulare eseniale proceselor vitale.
Reaciile chimice care au loc la contactul dintre substana caustic i esuturi sunt exoterme, cantitatea de cldur degajat
putnd produce uneori i arsuri termice.
Dup localizarea lor, arsurile chimice pot fi:
-cutanate;
-oculare;
-arsuri ale cilor respiratorii;
-arsuri ale tubului digestiv;

-arsuri ale altor organe.


Cele mai frecvente sunt arsurile cutanate, iar cele mai grave arsurile cilor respiratorii i ale tubului digestiv.
Substane inflamabile. Inflamarea este o ardere de scurt durat a amestecului de vapori al unui lichid combustibil cu
oxigenul din aer i se produce n urma creterii locale a temperaturii datorit unei surse externe de cldur. Noiunea de
inflamare este legat deci numai de lichidele combustibile, spre deosebire de aprindere, care este comun tuturor
substanelor combustibile, indiferent de starea de agregare.
Caracteristica fenomenului de inflamare este faptul c arderea se produce i nceteaz brusc, deoarece cldura degajat nu
este suficient pentru nclzirea ntregii cantiti de lichid care s asigure formarea n continuare a vaporilor.
Punctul de inflamabilitate (Pi) este reprezentat de temperatura minim la care vaporii unei substane formeaz cu aerul un
amestec inflamabil. n funcie de punctul de inflamabilitate, lichidele pot fi grupate n urmtoarele categorii:
-lichide inflamabile: Pi < 28C (exemplu: benzen, eter, sulfur de carbon, aceton);
-lichide uor inflamabile: 28C <= Pi <= 45C (exemplu: petrol lampant, gazolin, terebentin, alcool metilic);
-lichide combustibile: Pi > 45C (exemplu: fenol, anilin, pcur, motorin, uleiuri, acizi grai etc.).
Pe lng pericolul de incendiu datorat substanelor inflamabile, n industrie se pot produce incendii ca urmare a
autoaprinderilor produse de acumulri de cldur provenite din procese chimice sau biochimice care au loc n nsi masa
substanelor. Fenomenul de autoaprindere se manifest att la substanele inflamabile, ct i la cele combustibile.
Autoaprinderea de natur chimic are la baz fenomenul de oxidare i se poate produce n cazul substanelor care au o
capacitate intens de combinare cu oxigenul din aer. Pentru ca n timpul reaciei chimice de oxidare s se ating
temperatura de autoaprindere, este necesar ca substana combustibil s aib o suprafa mare de contact, iar mediul
ambiant s prezinte o temperatur ridicat.
Autoaprinderea de natur biochimic se datoreaz acumulrii de cldur n interiorul masei de substan, ca urmare a
activitii biologice a microorganismelor. n desfurarea acestui proces se deosebesc urmtoarele faze:
-faza biologic sau nceputul de fermentaie, cnd temperatura crete pn la 55C;
-faza nceputului de carbonizare, cnd temperatura se situeaz n intervalul 55 100C:
-faza de nnegrire a produilor mai puin inflamabili, cnd temperatura ajunge la 140 - 150C
-faza de carbonizare, cnd se ajunge la temperatura de autoaprindere a substanei respective.
Substane explozive. Exploziile de natur chimic sunt rezultatul unei reacii chimice foarte rapide, cnd, ntr-un timp
foarte scurt, rezult produi noi, cu degajare de cldur.
Explozia, n sensul cel mai restrns al cuvntului, este un fenomen chimic (un proces dc transformare chimic a materiei),
care se desfoar rapid, nsoit de o degajare tot att de rapid a unor cantiti apreciabile de cldur i gaze sau vapori
puternic nclzii, care produc un lucru mecanic de deplasare sau distrugere.
Substanele explozive se descompun sub aciunea temperaturii, cu formare de cantiti mari de gaze. Numeroase
substane, n contact cu aerul, formeaz amestecuri explozive.
Amestecurile explozive sunt caracterizate de limite de explozie - superioare i inferioare - care reprezint cantitatea
maxim, respectiv minim, de substan, exprimat n procente, ce formeaz cu aerul un amestec exploziv.
Limitele de explozie nu au o valoare constant, deoarece amestecul exploziv este supus aciunii urmtorilor factori:
-temperatura amestecului; odat cu creterea temperaturii, limita inferioar de explozie scade, amestecul exploziv
devenind mai periculos; la scderea temperaturii, limita inferioar de explozie crete, iar intervalul dintre limite se reduce,
putnd ajunge la pierderea caracterului exploziv;
-presiunea la care este supus amestecul; odat cu creterea presiunii, intervalul dintre limitele de explozie se mrete, deci
crete posibilitatea producerii exploziei; scderea presiunii sub o anumit limit (presiune critic de explozie) anuleaz
posibilitatea declanrii exploziei;
-capacitatea de oxidare a amestecului; limitele de explozie cresc, iar presiunea critic scade odat cu creterea capacitii
de oxidare a amestecului exploziv.
n cazul amestecurilor explozive praf - aer, pericolul de explozie depinde de urmtorii factori:
-omogenitatea substanei: cu ct omogenitatea este mai mare, cu att pericolul de explozie crete;
-gradul de dispersie a particulelor de praf; cu ct dispersia este mai mare, oxigenul are acces mai uor spre particula de
praf i intervalul de explozie se mrete;
-compoziia chimic a prafului; pericolul este mai accentuat dac praful conine substante volatile;
-compoziia, temperatura i umiditatea aerului; prezena unor cantiti determinate de gaze inerte n aer micoreaz sau
nltur pericolul de explozie; temperatura nalt a aerului mrete pericolul, iar umiditatea l micoreaz, n afar de
cazurile n care substana respectiv reacioneaz chirnic cu apa.
Substanele mutagene sunt cele care pot provoca apariia brusc a unui caracter genetic nou, ce reflect o modificare
corespunztoare a materialului ereditar. Conform unei alte definiii, ele sunt substane care au proprietatea de a reaciona
cu materialul genetic sau de a aciona asupra acestuia, producnd mutaii.
Substanele mutagene conin molecule electrofile i deci pot reaciona cu structurile nucleofile, cum ar fi moleculele de
ADN. Cercetrile recente au pus la punct unele tehnici i metodologii pentru identificarea unor astfel de substane i
evaluarea activitii mutagene poteniale. S-a constatat c 80..90 % din compuii chimici carcinogeni (substane care pot
provoca apariia unor tumori maligne constituite din celule epiteliale) au i efect mutagen.

Substanele cancerigene sunt cele care genereaz tumori maligne caracterizate printr-o nmulire excesiv a esuturilor
unor organe. n numeroase legislaii naionale se interzice complet utilizarea unor astfel de substane, al cror efect este
sigur cancerigen, n practica industrial.
Toate aceste substane pot reprezenta factori de risc de accidentare i mbolnvire profesional, in condiiile n care ele
sunt utilizate n procesul de rnunc drept mijloace de munc sau, cel mai frecvent, ca obiecte ale muncii supuse unor
mnuiri, prelucrri, operaii de transport etc.
NGPM conin la capitolul 5.2 Noxe chimice, Concentraiile admisibile de substane toxice i pulberi n mediul de munc;
limitele biologice tolerabile; noxele cancerigene pentru om, aa cum sunt ele reglementate n legislaia naional. Anexa
14-Concentraii admisibile de substane toxice n atmosfera zonei de munc, este relevant pentru obinerea valorii
concrete pentru o anumit substan.
innd cont de cele prezentate anterior,la elaborarea planului de msuri legat de materialele periculoasc trebuie inut cont
de urmtoarele aspecte:
-necesitatea existenei i consultrii fielor de securitate pentru toate produsele existente n unitate;
-necesitatea etichetrii clare, conform normelor n vigoare, a fiecrui recipient care conine aceste substane i produi, cu
indicarea, prin simbolurile folosite, a categoriilor de risc pe care le prezint;
-necesitatea evidenei tuturor produselor i substanelor potenial toxice existente n unitate, cu relevarea cantitilor
existente (stocate) i a celor care se folosesc n mod curent n procesul de producie;
-stabilirea clar a responsabilitilor personalului care folosete, manipuleaz i depoziteaz aceste substane; instruirea i
testarea corespunztoare a acestui personal;
-prevenirea tuturor persoanelor care intr n contact cu substanele asupra riscurilor pentru sntate;
-reducerea posibilitilor de expunere accidental;
-aprecierea, n momentul achiziionrii, a gradului de toxicitate prezentat de un produs i alegerea, dintre mai multe
produse similare a celui cu grad de toxicitate cel mai sczut;
-respectarea condiiilor de depozitare i manipulare precum i a termenului de valabilitate, indicate pe prospectul
produsului;
-folosirea ventilaiei acordndu-se prioritate ventilaiei de exhaustare local, care nltur noxele la surs;
-asigurarea proteciei corespunztoare contra:
-acumulrii unei cantiti de noxe peste CMA la locul de munc;
-efectelor provocate de substane asupra pielii;
-riscurilor de incendiu i explozie;
-asigurarea unei evacuri corespunztoare a deeurilor rezultate din folosirea substanelor i produilor potenial toxici.
Fiele de securitate pentru substanele i produii potenial toxici, elaborate de ctre ICSPM pe baza unei documentaii de
ultim or conin toate informaiile necesare pentru lucrul in condiii de securitate cu substanele i produii respectivi.

ART.74.Protectiile colective si individuale n ntreprindere si


mediul su nconjurtor
Protecia colectiv cuprinde ansamblul metodelor i mijloacelor tehnice prin care se previne sau diminueaz aciunea
factorilor de risc asupra a doi sau mai muli executani. n practic, protecia colectiv se materializeaz n principal, prin
dotarea mijloacelor de munc cu dispozitive i aparate concepute cu scopul unic de a proteja lucrtorii n timpul
desfurrii procesului de munc.
Necesitatea acestui tip de protecie este determinat de nivelul progresului tehnic care genereaz imperfeciunile
tehnologiilor actuale.
n funcie de riscurile prevenite, pot fi distinse metode i mijloace de:
-detecie, analiz i combatere a noxelor chimice;
-prevenire a electrocutrii;
-combatere a zgomotutui i vibraiilor;
-combatere a electricitii statice;
-prevenire a iradierii;
-combatere riscurilor mecanice;
-mbuntire a iluminatului;
Dintre acestea, vor fi discutate n continuare cteva aspecte legate de metodele i mijloacele de combatere a riscurilor
mecanice,ca fiind unele din cele mai frecvente.
Msurile de protecie colectiv mpotriva riscurilor mecanice se bazeaz pe suprimarea micrilor periculoase a
elementelor mobile ale mijloacelor de munc sau pe micorarea cantitii de energie a acestora prin utilizarea de mijloace
tehnice de protecie.

Sunt cunoscute patru metode de protecie colectiv mpotriva riscurilor mecanice:


-izolarea permanent a zonei de risc mecanic, care const n nterpunerea de obstacole imobile, care nu permit ptrunderea
omului n zona de risc;
-izolarea temporar a zonei de risc mecanic, care implic nterpunerea de protectori mobili, numai pe durata existenei
micrii periculoase;
-eliminarea temporar a riscului mecanic, care const n eliminarea micrilor periculoase numai n perioadele de timp n
care ptrunderea omului n zona de pericol mecanic este detectat sau posibil;
-condiionarea existenei riscului mecanic, care const n condiionarea operaiei i existenei micrii periculoase de
situarea operatorului la o distan de securitate fat de zona de risc mecanic.
Dintre aceste metode, izolarea permanent a zonei de risc conduce la realizarea unui nivel maxim de securitate.

ART.75.Transportul greuttilor
n acest caz, trebuie evitat pe ct posibil transportul manual. Dac acest lucru nu este posibil, sarcinile vor fi atribuite
lucrtorilor innd cont de caracteristicile lor anatomo-funcionale, precum i de gradul de sntate. Echipamentul pentru
manipularea sarcinilor grele trebuie s fie adaptat corespunztor normativelor n vigoare.
Muncitorii trebuie instruii asupra riscurilor pe care le prezint transportul sarcinilor grele asupra organsimului precum i
asupra posturilor corecte de ridicare i manipulare ale acestor sarcini.
Pentru cei care execut frecvent aceste operaii, periodicitatea controalelor medicale trebuie crescut, cu accent pe
deformrile sistemului osos.

ART.76. Activitatea de ntretinere


La fel ca i revizia programat, controalele regulate i lucrrile de reparaie fac parte din programul de ntreinere al unei
ntreprinderi.
n timpul activitii de ntreinere, condiiile de munc pot fi foarte diferite, introducnd, noi riscuri deoarece ele pot varia
de la controlul zilnic al utilajelor pn la reparaia major a cldirii.
Fiecare ntreprindere trebuie s fie dotat cu un atelier (serviciu) de ntreinere i reparaii, atelier care va fi dotat
corespunztor activittilor ce se desfoar n ntreprinderea respectiv.
Pentru semnalarea personalului (terilor) c serviciul de ntreinere este n activitate, acesta va semnaliza (delimita) zona
de lucru cu ajutorul semnalizatoarelor, a benzilor specifice pentru delimitarea zonelor, respectiv va ntocmi un permis de
lucru. De asemenea, se va ntocmi un program (list de lucrri) cu indicarea responsabilitilor i cu termene de executie.
Pe toat perioada ct dureaz activitatea de ntreinere pot aprea pericole suplimentare de accidentare, astfel nct
persoana cu atribuii de organizare i conducere a locului de munc va trebui s supravegheze i s verifice respectarea
msurilor de securitate a muncii.
n fiecare ntreprindere trebuie s existe un regulament de ntreinere care va trebui s fie respectat de ctre personal. Dac
lucrrile de ntreinere vor fi executate de ctre personal din afara ntreprinderii, atunci se vor ntocmi contracte externe de
ntreinere cu personalul respectiv.
La realizarea lucrrilor de ntreinere cu personalul ntreprinderii, se vor ntocmi regulamente de ctre conducerea
ntreprinderii, care vor fi respectate de ntreg personalul acesteia.
De asemenea, pentru desfurarea reparaiilor sau a lucrrilor de intervenie n condiii de securitate a muncii se vor
ntocmi instruciuni privind organizarea i precizarea condiiilor de munc.

ART.77. Organizarea primului ajutor


Principalele riscuri ale primului ajutor sunt proasta planificare i coordonarea defcient. Prin ajutoare rapide i eficiente se
pot evita consecine serioase. Organizarea primului ajutor poate fi ncorporat n organizarea general a ntreprinderii la
fel ca i calitatea i productivitatea.
Unitile economico-sociale trebuie s fie dotate cu truse de prim ajutor coninnd materiale sanitare, substane adecvate
lurii de msuri urgente, corespunztoare unor accidente posibile n procesele tehnologice respective, dup caz; chiar
aparate pentru respiraie artificial, butelii de oxigen etc., dac pot aprea asfixieri, sincope respiratorii, electrocutri etc.
Cutai ca trusele de ajutor din ntreprinderea dumneavoastr s fie ct mai complexe i ct mai accesibile ntregului
personal.
Eficacitatea msurilor de prim-ajutor depinde de rapiditatea cu care se aplic, de corecta lor aplicare i de prezena de
spirit a persoanelor din imediata apropiere a accidentatului; ele trebuie s fie cunoscute de ntreg personalul ntreprinderii
i n special de personalul autorizat. Verificai, n special personalul calificat, dac este apt pentru acordarea msurilor de
prim ajutor n condiii de eficien maxim.
La elaborarea regulilor de prim ajutor, trebuie luate n considerare orele de lucru (munca n schimburi), precum i
dispunerea locurilor de munc.

Formarea personalului pentru acordarea primului ajutor se face prin inerea unor cursuri de specialitate de ctre personal
de specialitate i nmnarea unui certificat legal care s le ateste specialitatea.
Personalul pentru acordarea primului ajutor trebuie s fie calificat astfel nct s poat deosebi natura accidentului (de ex:
rniri; hemoragii; fracturi i luxaii; arsuri; degerturi; lein; asfixie i sufocare provocate de diferite cauze).

ART.78. Participarea salariailor la procesul de asigurare a


securitii n munc
Dei a fost deja spus n capitolul privind controlul riscurilor, este bine de reamintit: securitatea este problema tuturor i
este necesar colaborarea.tuturor factorilor din ntreprindere pentru a contribui mpreun la crearea unei ntreprinderi
scutit pe ct posibil de riscuri i de pericole.
n fiecare ntreprindere trebuie elaborat un program de protecie a muncii astfel nct el s fie respectat cu strictee de ctre
ntreg personalul ntreprinderii. Acest program va fi elaborat de ctre persoanele responsabile cu protecia muncii, n
funcie de activitatea ce se desfoar n ntreprindere.
Pentru o mai bun organizare n vederea asigurrii proteciei muncii sunt necesare organizarea unor ntruniri (edine) cu
acest profil. n cadrul acestor edine vor fi discutate diferite posibiliti de organizare a msurilor de protecie a muncii,
prin expunerea prerilor personalului doritor de a ncuraja dezvoltarea proteciei muncii, metod benefic pentru reducerea
accidentelor de munc i a bolilor profesionale.
Pentru o mai bun organizare a activitii de protecie a muncii i pentru prevenirea riscurilor de accidentare, este nevoie
ca responsabilitile de protecie a muncii i prevenire a accidentelor s fie repartizate anumitor persoane delegate.

INSTRUCTIUNI DE SECURITATE PENTRU


ACTIVITATEA DE BIROU
NR.-21. La sediul societatii se vor pastra numai piese de mobilier (birouri, mese, scaune, cuiere,
dulapuri, fisete, case de bani, etc.) in perfecta stare de functionare si astfel amplasate (pozitionate)
incit sa nu provoace accidente.
2. Orice obiect de birotica depistat ca defect, va fi reparat imediat; daca acest lucru nu este posibil,
obiectul respectiv va fi retras la magazie (incuiat) astfel incit sa nu se mai permita folosirea sa in stare
defecta si a se elimina posibilitatea producerii unui accident.
3. Repararea biroticii se va executa numai cu personal calificat de la unitati de profil ( specializate)
pe baza de comanda. Este interzisa repararea cu mijloace improvizate, cu personal neinstruit, in
conditii care sa conduca la accidente.
4. Orice fel de reparatii la instalatiile electrice (tablouri de siguranta, iluminat, prize, etc.), sanitare,
de gaze, incalzire si altele asemenea se vor executa prin firme specializate, pe baza de comanda.
5. Amplasarea birourilor de lucru, meselor, dulapurilor, scaunelor, se va face astfel incit sa se
asigure o circulatie lejera, fara pericol de accidentare.
6. Cablurile electrice de alimentare a aparatelor electrice (lampi de birou, calculatoare, radiatoare,
etc.) precum si cablurile telefonice vor fi astfel amplasate incit sa elimine posibilitatea accidentarii
(impiedicarea persoanelor). Periodic se va proceda la verificarea integritatii acestora si eliminarea
oricarui pericol de electrocutare.
7. Se interzice utilizarea oricaror echipamente electrice prezentind defectiuni precum: prize sparte
sau avariate ca urmare a unor scurtcircuite, arcuri electrice, etc.;conductori neizolati sau avind
izolatia deteriorata; radiatoare electrice improvizate si altele asemenea.
8. Este interzisa depozitarea sau amplasarea provizorie la inaltime (pe dulapuri, cuiere, etc.) a unor
piese care, prin cadere, sa poata provoca accidente.
9.
Se interzice accesul la sediile societatii a persoanelor in stare de ebrietate sau consumul
bauturilor alcoolice in incinta. In situatiile in care are loc sarbatorirea unui eveniment deosebit,
consumul bauturilor alcoolice se va face cu aprobarea conducatorului cu cel mai inalt grad, limitat
cantitativ, astfel incit in nici o situatie san nu se ajunga la accidente de munca. Raspunderea in astfel de
situatii revine in totalitate conducatorului unitatii, care are obligatia de a supraveghea buna desfasurare, fara

incidente, a unor astfel de evenimente. In astfel de cazuri, conducatorul unitatii va parasi ultimul locul
de munca si numai dupa ce se va verifica, in prealabil, ca nu exista nici un fel de risc de producere a
unor evenimente deosebite (incendiu, accidente, etc.).
10. Pozitia de lucru la birou si amplasarea scaunului fata de masa de lucru se vor alege astfel incit sa
asigure conditii de munca optime, cu siguranta deplina. Este interzis a se balansa scaunul de lucru sau
de a se sta pe acesta in conditii prezentind risc de accidente ( inclinat, etc.).
11. La sediul societatii se va asigura un grad de curatenie, pe jos, in incaperile de lucru si pe culoare,
holuri, grupuri sanitare , astfel incit sa nu existe pericol de alunecare. Vor fi indepartate imediat
eventualele coji sau resturi ce pot conduce la cadere prin alunecare.
12. Pardoselile din incaperi trebuie sa fie intretinute, iar urmele de ulei, apa, alte lichide, trebuie
inlaturate pentru a se evita alunecarile. Trebuie semnalate si remediate urgent orice defectiuni in
pardoseli (sparturi sau rupturi de linoleum, covoare, etc.)
13. In situatii de inghet, polei (iarna), zona de circulatie aferenta sediului firmei va fi curatata de
zapada sau gheata dupa caz, si se vor arunca pe jos materiale care sa elimine riscul de accidentare prin
alunecare (nisip, sare si altele asemenea).

14. Fiecare angajat trebuie sa cunoasca si sa aplice normele de protectia muncii si paza contra
incendiilor in birou sau in incaperea in care isi desfasoara activitatea, precum si in alte zone in care
are acces pentru rezolvarea sarcinilor de serviciu sau pe timpul pauzelor de masa.
15. Orice deplasare dintr-o incapere in alta se va efectua atent, cu fata inainte. Deschiderea usii se va
executa lent pentru a nu accidenta vreo persoana aflata in incaperea alaturata, in imediata apropiere a
ei.
16. Circulatia pe scari se va efectua respectindu-se urmatoarele norme:
a) deplasarea se face numai pe partea dreapta;
b) se va merge incet, unul dupa altul, in sir simplu;
c) se va sprijini de mina curenta (balustrada), nu se va citi in timp ce se urca sau coboara pe scari,
nu se va aprinde tigara, nu se vor numara bani sau citi ziare sau documente, nu se va merge distrat,
sarind cite doua sau trei trepte deodata, etc.;
d) vor fi indepartate de pe trepte toate obiectele care ar putea provoca alunecarea ( creioane,
cotoare sau coji de fructe, etc.).
17. Cind trebuie luat un obiect aflat la inaltime, obligatoriu se va folosi o scara sigura. Este interzis sa
se improvizeze podete formate din scaune, cutii, sertare, asezate unele peste altele, deoarece, nefiind
stabile, se pot rasturna.
18. La folosirea ascensoarelor, vor fi respectate urmatoarele norme:
a) este interzisa intrarea sau iesirea din cabina in fuga;
b) este interzisa impiedicarea functionarii normale a usii ascensorului;
c) totdeauna se intra cu fata inainte in cabina;
d) nu se va depasi sarcina maxima de transport a ascensorului, iar incarcaturab va trebui repartizata
uniform pe platforma cabinei;
e) se va semnala spre depanare orice defectiune constatata la ascensor.
19. Usile cu geamuri si ferestre trebuie manevrate atent. Este interzis a se sprijini sau a se impinge de
partea de sticla a usilor sau ferestrelor.
20. La iesirea din cladire, orice persoana se va asigura in toate directiile pentru a nu fi surprinsa de
vreun mijloc de transport sau de masini care ies din garaj.
21. In timpul programului, trebuie folosita o incaltaminte corespunzatoare pentru a se evita orice
sursa de accident.
22. Pentru protectia personalului care face curatenie, cioburile de sticla trebuie depuse astfel incit sa
poata fi usor identificate de acest personal, de preferat fiind sa se lase la vedere, pe birou.
23. Pentru ridicarea obiectelor, efortul trebuie facut cu muschii picioarelor si nu cu muschii spatelui.
Trebuie evitate intinderile rapide ale bratelor si intoarcerile bruste.
24. Atunci cind se foloseste un cutit de mina, foarfece, briceag, cutter, lama, etc. pentru taierea unei
coli de hirtie, carton, sau sfori (si altele asemenea), operatiunea respectiva se va efectua cu atentie
pentru evitarea pericolului de taiere (autoaccidentare sau accidentarea unei alte persoane aflate in
zona). Operatiunea respectiva se va efectua intr-un loc si in imprejurari lipsite de risc.
25. Sertarele birourilor se vor tine in mod normal in pozitia inchis. Deschiderea lor se va face
numai in conditii care sa nu provoace accidentarea persoanelor aflate in trecere prin zona.
26. Se interzice introducerea la locurile de munca a unor substante periculoase, toxice, nocive
(solventi, benzina, acizi, etc.).
27. Transportarea si montarea accesoriilor pentru pregatirea personalului (flip-chart, tabla magnetica,
smart-board, ecrane, retroproiectoare) se va face cu deosebita atentie, pentru evitarea pericolelor de
lovire- zdrobire a degetelor sau ce pot apare prin caderea acestora de la inaltime.
28. Este interzisa desfasurarea oricaror activitati care nu au legatura cu serviciul si care pot conduce
la accidentarea altor persoane (utilizarea ustensilelor din trusa de machiaj, etc.).
29. Salariatii care, pe linga activitatea de birou sunt trimisi in delegatie, pe teren, cu sau fara delegatie
scrisa, vor fi instruiti asupra instructiunilor de securitatea muncii pe timpul deplasarii, pe jos sau cu
autovehiculele societatii.

30. Toti angajatii sunt obligati sa cunoasca si sa respecte instructiunile pentru utilizarea instalatiilor
electrice din biroul in care lucreaza ca si din alte zone la care au acces pentru rezolvarea sarcinilor de
serviciu.
INSTRUCTIUNI DE SECURITATE PRIVIND EXPLOATAREA, INTRETINEREA SI
REPARAREA ECHIPAMENTELOR DE CALCUL
1. Se interzice angajatilor sa utilizeze echipamentele de calcul pe care nu le cunosc si pentru care
nu au instruirea necesara. Obligatia instruirii revine sefului direct.
2. Punerea sub tensiune a tablourilor de distributie electrica va fi efectuata numai de personalul
autorizat in acest scop.
3. Se interzice personalului de deservire a echipamentului de calcul sa intervina la tablouri
electrice, prize, stechere, cordoane de alimentare, grupuri stabilizatoare, instalatii de climatizare sau
la orice alte instalatii auxiliare specifice.
4. Scoaterea de sub tensiune a calculatoarelor electronice se va realiza in succesiunea inversa celei
prevazute la punerea sub tensiune.
5. Punerea in functiune a unui echipament dupa revizii sau reparatii se va face numai dupa ce
personalul autorizat va efectua revizia sau reparatia, confirmind ca echipamentul respectiv este in
buna stare de functionare.
6. Se interzice indepartarea dispozitivelor de protectie ale echipamentelor de calcul.
7. Se interzice efectuarea oricarei interventii in timpul functionarii echipamentelor de calcul.
8.
a) Functionarea echipamentelor de calcul va fi permanent supravegheata de personalul IT,
pentru a se putea interveni imediat ce se produce o defectiune.
b)
Se interzice continuarea lucrului la echipamentul de calcul atunci cind se constata o defectiune
a acestuia.
c)
Remedierea defectiunilor se va realiza numai de personalul de intretinere autorizat.
9. Daca in timpul functionarii echipamentului de calcul se aud zgomote deosebite, acesta va fi oprit
si se va anunta personalul de intretinere pentru control si remediere.
10. Se interzice conectarea echipamentelor de calcul la prize defecte sau fara legatura la pamint.
11. Orice interventie in timpul functionarii imprimantelor, permisa in documentatia tehnica, se va
realiza cu luarea masurilor de evitare a antrenarii partilor corpului de catre imprimanta.
12. In cazul unui inceput de incendiu, la echipamentele de calcul, se va actiona cu stingatorul cu praf
total (fluorex) si dioxid de carbon sau numai cu dioaxid de carbon.
13. Reluarea lucrului in zonele de actiune a dioxidului se va face numai dupa ventilarea spatiilor
respective cu instalatia de climatizare in functiune un timp stabilit in functie de capacitatea
ventilatoarelor si volumul incaperilor, dar nu mai putin de o ora.
14. Se interzice consumul alimentelor pe masa suport a calculatorului sau deasupra tastaturii. In
timpul lucrului la videoterminale, se va evita purtarea ochelarilor colorati.
15. Se interzice accesul personaluluide intretinere si reparatii la echipamentele de calcul pe care nu le
cunosc si pentru care nu au fost instruiti.
16. Orice reparatie a echipamentelor de calcul se va efectua in conformitate cu prevederile din
documentatia tehnica a calculatorului.
17. Inainte de inceperea oricarei lucrari de reparatie se vor verifica sculele, dispozitivele de lucru si
echipamentul individual de protectie adecvat riscurilor existente.
18. Personalul de intretinere si reparatii va verifica existenta dispozitivelor de protectie si a carcaselor
si nu va autoriza punerea in functiune a echipamentului respectiv decit dupa montarea dispozitivelor
si carcaselor de protectie.
19. Se interzice curatarea sau ungerea echipamentelor in timpul functionarii acestora. Curatarea se va
face numai cu produsele prescrise de producatorul echipamentului.
20. Conducatorul locului de munca impreuna cu personalul care lucreaza la echipamentele electrice
vor verifica permanent imposibilitatea atingerii pieselor aflate normal sub tensiune (carcase intacte si
la locul lor, capace inchise, izolatia cablurilor nedeteriorate, etc.).

21. Personalul de intretinere a echipamentelor electrice trebuie sa asigure dotarea circuitelor cu


sigurante fuzibile originale si calibrate corespunzator si reglarea aparatelor de protectie pentru a
deconecta la curentul de reglaj stabilit de proiectant.
22. Mijloacele si instalatiile de protectie impotriva pericolului de electrocutare vor fi verificate
periodic.
23. Se interzice interventia la instalatiile electrice a persoanelor necalificate in meseria de electrician
si neautorizate.
24. Interventiile la instalatiile si echipamentele electrice trebuie executate conform prevederilor
Normelor specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice.
INSTRUCTIUNI DE SECURITATE LA UTILIZAREA COPIATORULUI, IMPRIMANTEI,
MASINII DE SCRIS, SMARTBOARD-ULUI SI FAXULUI
1. Accesul la aparatura pentru efectuarea de copii pe hirtie de scris (copiatoare, imprimante, fax) al
personalului angajat se va face potrivit regulilor stabilite de conducatorul unitatii.
2. Persoanele care lucreaza pentru prima data la un copiator, imprimanta, fax, masina de scris,
smart board si alte asemenea, vor fi instruite de catre seful direct cu privire la modul de lucru cu
echipamentul respectiv, potrivit instructiunilor furnizorului.
3. Angajatilor le este permis numai accesul la butoanele si serviciile exterioare ale echipamentelor
(de exemplu pentru alimentarea cu hirtie sau introducerea de date) fara sa aibe acces la partea
interioara, prin indepartarea capacelor de protectie. Se interzice orice tentativa de reparare sau
interventie de catre personalul neinstruit, neautorizat, sau incercarea de deblocare prin introducerea
de surubelnite, sirme, creioane, etc.
4. In cazul defectarii copiatorului, imprimantei, etc. echipamentul respectiv va fi scos din
functiune si de sub tensiune, inchis, prin scoaterea stecherului de alimentare din priza si se va
anunta unitatea de service.
5. La utilizarea copiatorului, imprimantei, faxului sau a altor echipamente electrice si electronice
se vor respecta urmatoarele reguli:
a) instalatiile electrice sa fie bine izolate, iar masinile sau aparatele respective legate la pamint,
potrivit instructiunilor furnizorului
b) este interzis a se scoate stecherul din priza, tragindu-se de cordon
c) trebuie sa se evite bararea trecerilor (cailor de circulatie) cu cordoane electrice. Masinile,
aparatele sau echipamentele respective trebuie asezate cit mai aproape de prizele electrice.
d) trebuie semnalata orice uzura sau defect care apare la cordonul electric. El va putea fi reutilizat
numai dupa ce a fost reparat sau inlocuit dupa caz.
e) este interzis sa se atinga sau sa se tina cu mina un obiect metalic (teava sau radiatorul
caloriferului, etc.) in timp ce cu cealalta mina se introduce stecherul in priza.
f) este interzis a se pune in functiune o masina sau un aparat inainte de a fi cunoscut sistemul de
functionare al acesteia si masurile de securitate impuse de fabricanti.
g) este interzis ca operatorii de la masinile de scris, fax, imprimanta sau de calcul, sa-si repare
singuri masinile. Intretinerea si reglarea lor ca si al oricarui aparat electric vor fi efectuate de personal
special calificat.
h) orice operatie de reglare, reparare, intretinere si curatare la masini se va efectua atunci cind s-a
intrerupt alimentarea cu energie electrica si dupa ce au fost deconectate.
i) este interzis sa se introduca conductoarele direct in priza electrica, fara sa se foloseasca stecherul,
aceste improvizatii putind duce la accidente grave prin electrocutare.
j) masinile trebuiesc fixate pe masa de lucru, pentru a se elimina tendinta de alunecare si cadere.
k) nu se va pune niciodata in functiune un echipament sau o masina careia i s-a scos carcasa.
l) masina de scris trebuie asezata pe un postament de plasa sau de cauciuc, in cazul in care datorita
trepidatiilor in timpul lucrului, se pot rasturna de pe masa.

m) nu se permite transportul masinilor de scris apucate de car, deoarece acestea se elibereaza si


masina aluneca jos, putind provoca accidente la picioare.
6. In situatiile in care echipamentele si aparatura societatii sunt utilizate pentru realizarea
sarcinilor de serviciu in alte spatii decit in cele uzuale ( de exemplu in locatii inchiriate pentru
pregatirea profesionala a salariatilor si reprezentantilor societatii ) se va solicita ca orice lucrare sau
interventie pentru alimentarea cu energie electrica sa fie realizata de reprezentantii (angajatii) locatiei
respective.

Instruciuni proprii de securitate si sanatate a muncii pentru


deplasarea personalului pe drumurile publice
NR.- 3 Art.1.1. Prezentele instruciuni rspund nevoilor de instruire a personalului n
virtutea prevederilor Legii nr. 90/1996, art.23 (2) lit.d conform creia este considerat
accident de munc i accidentul survenit n timpul i pe traseul normal al deplasrii de
la locul de munc la domiciliu i invers.
2. Coninut
Art.2.1. Instruciunile proprii de securitate a muncii pentru deplasarea pe
drumurile publice cuprind prevederi de securitate a muncii pentru prevenirea
accidentelor de munc la deplasarea personalului pe drumurile publice, indiferent de
mijlocul de locomoie utilizat.
3. Scop
3.1. Scopul prezentelor instruciuni este evitarea i combaterea riscurilor de
accidentare care pot s apar n timpul deplasrii pe drumurile publice a personalului
angajat al societii.
Msuri generale de prevenire a accidentelor
Art.4.1. Deplasarea pe drumurile publice trebuie s se desfoare n conformitate
cu prevederile HGR 85/2003 privind circulaia pe drumurile publice i celelalte
reglementri n vigoare.
Art.4.2. Traseul utilizat, n conformitate cu prevederile legii, trebuie s fie fr
abateri nejustificate de la traseul normal, fr staionri nejustificate i fr s
depeasc durata normal de deplasare.
Art.4.3. Itinerarul stabilit pentru deplasare trebuie s fie sigur, evitndu-se traseele
periculoase (poriuni aflate n lucru sau afectate de calamiti naturale, traversri prin
locuri nepermise ale liniilor CF, alte zone cu risc sporit pentru deplasare).
Art.4.4. La stabilirea traseului se vor evita zonele care nu confer siguran
deplasrii.
Art.4.5. Momentul ales pentru plecarea la drum trebuie s asigure o deplasare
neprecipitat i posibilitatea respectrii tuturor reglementrilor i restriciilor de
circulaie de pe traseu.
Art.4.6. Participanii la trafic trebuie s manifeste o stare fizic i psihic bun,
deplasarea pe drumurile publice n stare de ebrietate fiind deosebit de periculoas.
5.Msuri de protecia muncii la deplasarea pietonilor
Art.5.1. La deplasarea pe drumurile publice, pietonii sunt obligai s respecte
semnificaiile indicatoarelor de circulaile, a semafoarelor sau a altor marcaje care
reglementeaz circulaia rutier.
Art.5.2. n cazul existenei pe traseul de deplasare a unor guri de canal, cmine de
vizitare sau alte construcii subterane, se va evita, pe ct posibil, a se pi pe capacele
acestora.
Art.5.3. Se va evita deplasarea n poriuni acoperite de ap (acestea putnd masca
eventualele gropi sau canale descoperite).

Art.5.4. Cnd tronsoane ale trotuarelor destinate deplasrii pietonilor sunt blocate
de schele sau alte amenajri pentru construcii, zona va fi ocolit pe o distan la care
accidentele provocate de execuia lucrrilor s fie evitate.
Art.5.5. Traversarea drumurilor se va face doar prin locuri marcate, special
amenajate.
Art.5.6. nainte de traversare, pietonii sunt obligai s se asigure c din ambele
sensuri nu exist riscul de a fi accidentai de mijloacele de transport din trafic.
Art.5.7. Se interzic traversrile n alergare printre mijloacele de transport aflate n
deplasare.
Art.5.8. Pe poriunile de drum nemrginite de trotuare deplasarea pietonilor se va
face pe partea stng a drumului, ct mai aproape de marginea carosabilului.
Art.5.9. Ateptarea unui mijloc de transport n vederea deplasrii (inclusiv n cazul
autostopului) se va face n afara carosabilului, interzicndu-se sub orice motiv intrarea
pe carosabil.
Art.5.10. n condiii de vizibilitate redus, deplasarea se va face exclusiv n afara
prii carosabile i n msura posibilitilor, marcnd prezena cu surse de lumin
(lanterne, lampioane, etc.) i elemente reflectorizante.
Art.5.11. Pentru deplasri pe distane lungi este recomandat nclmintea
comod, fr tocuri nalte sau care s se desprind de pe picior n timpul deplasrii.
Art.5.12. Pentru perioada de iarn, mbrcmintea i nclmintea trebuie s
asigure confortul termic, evitnd mbolnvirile de sezon sau, n cazuri mai grave,
degerturile extremitilor.
Art.5.13. n sezonul estival se vor evita deplasrile prelungite n soare, care pot
provoca insolaii sau deshidratarea organismului. Acoperirea capului i un consum sporit
de lichide n situaii ca cele de mai sus sunt obligatorii.
6. Msuri de securitate a muncii la deplasarea cu mijloacele de transport
n comun
Art.6.1. n perioada de ateptare, n staie, a mijlocului de transport se interzice
accesul pe carosabil sau liniile de cale ale mijloacelor de transport n comun.
Art.6.2. Urcarea i coborrea n i, respectiv, din mijlocul de transport, se face
doar dup oprirea acestuia n staie.
Art.6.3. Este interzis staionarea pe scrile de acces cu uile deschise sau pe alte
elemente constructive aflate n afara vagonului pe perioada deplasrii mijlocului de
transport n comun ntre staii.
Art.6.4. n timpul deplasrii, cltorii vor ocupa locuri pe scaune sau se vor prinde
de barele sau mnerele fixe aflate n vagoane.
Art.6.5. Cltorilor le este interzis conversaia cu conductorii mijloacelor de
transport sau discuii cu un nivel sonor care ar putea distrage atenia conductorului
vehiculului.
Art.6.6. Cltorilor le este interzis s foreze urcarea n mijlocul de transport n
comun n condiiile n care numrul cltorilor aflai n vagoane a atins maxim de
cltori admis pentru tipul respectiv de vehicul.
Art.6.7. Cltorilor le este interzis acionarea manetelor, butoanelor sau altor
organe de comand aflate n interiorul mijlocului de transport.
Art.6.8. Transportul de substane explozive, toxice, caustice sau inflamabile n
mijloacele de transport n comun este interzis.
Art.6.9. Transportul de obiecte (piese, scule, aparate, etc.) cu un volum mare, cu
laturi sau coluri tietoare sau neptoare, care pot provoca accidentarea celorlali
cltori este interzis.
Art.6.10. Transportul de animale agresive sau care pot provoca disconfort
celorlali cltori este interzis.

7. Msuri de securitate a muncii la deplasarea cu bicicleta sau


motoreta
Art.7.1. Bicicletele sau motoretele folosite pentru deplasarea pe drumurile
publice trebuie s corespund din punct de vedere tehnic.
Art.7.2. La deplasarea cu bicicleta sau motoreta este obligatorie respectarea
tuturor reglementrilor privind circulaia rutier aplicabile celorlalte mijloace de
transport din trafic.
Art.7.3. Deplasarea cu bicicleta sau motoreta cu minile ridicate de pe ghidon
este interzis.
Art.7.4. Schimbarea direciei de mers fr o asigurare prealabil i fr
semnalizarea din timp a inteniei poate genera accidente cu consecine deosebit de
grave.
Art.7.5. Este interzis rularea n imediata apropiere a vehiculului din fa sau
prinderea de acesta cu mna n vederea remorcrii.
Art.7.6. Pentru deplasarea pe timp de noapte sau n condiii de vizibilitate redus,
bicicletele vor fi echipate obligatoriu cu sisteme de iluminat proprii (faruri) i sisteme de
siguran reflectorizante (catadioptrii), n stare de funcionare.
Art.7.7. n cazul apariiei unor defeciuni, remedierea acestora se va face n afara
carosabilului, n zone ferite de riscuri de accidentare.
Art.7.8. Este interzis transportul pe biciclete sau motorete a obiectelor de volum
sau lungime mare, care pot provoca dezechilibrarea conductorului i imposibilitatea
conducerii n siguran a vehiculului.
Art.7.9. Este interzis transportul pe biciclet sau motoret al uneltelor cu lame
tietoare (coase, seceri, etc.).
Art.7.10. Este interzis deplasarea mai multor persoane pe biciclete sau
motorete neadaptate acestui scop.
8. Msuri de securitate a muncii la deplasarea cu autoturisme i
alte autovehicule
Art.8.1. La deplasarea pe drumurile publice a autoturismelor i a altor
autovehicule se vor respecta prevederile NSSM 6/95 privind transportul intern i NSSM
23/96 privind transporturile rutiere.
Art.8.2. n cazul deplasrii pe drumurile publice, se va evita utilizarea mijloacelor
de transport de ocazie (autostop).
Art.8.3. Dac totui se apeleaz la aceast modalitate de deplsare este
recomandat nregistrarea numrului de nmatriculare a mijlocului de transport cu care
s-a fcut deplasarea i eventuale alte particulariti ale acestuia.
Art.8.4. Urcarea n i coborrea din autovehicule se va face doar dup o asigurare
atent i ct posibil, pe partea dinspre marginea carosabilului.
Art.8.5. Urcarea i coborrea personalului, n i respectiv din caroseria
autocamioanelor sau remorcilor tractate se va face obligatoriu doar dup oprirea
mijlocului de transport, i numai prin spate sau pe latura dinspre marginea carosabilului.
Art.8.6. Este interzis deplasarea n caroseria autocamioanelor eznd pe
ncrctura sau stnd n picioare.
Art.8.7. Este interzis amplasarea bncii pentru persoane pe latura din fa atunci
cnd n caroserie sunt transportate i alte materiale.
Art.8.8. Este interzis transportul de persoane n caroseria autovehiculelor n care
se afl materiale toxice, caustice, inflamabile sau explozive.
Art.8.9. Este interzis consumul de alcool n caroseria autovehiculului n timpul
deplasrii.

Art.8.10. Este interzis aruncarea de obiecte indiferent de natura acestora, din


caroseria autovehiculului n timpul deplasrii (inclusiv chibrituri sau mucuri de igar).
Art.8.11. Prezentele instruciuni nu sunt limitative sau exclusive, ele putnd fi
completate permanent funcie de situaiile concrete existente la un moment dat.

I.S.S.M. PROPRII CONDUCATOR AUTO


Nr.-4-.
INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE A MUNCII
Pentru conductor auto
Capitolul I Coninut
Art.1. Prezentele INSTRUCIUNI PROPRII DE SECURITATE cuprind prevederile necesare
pentru prevenirea accidentelor de munc i/sau mbolnvirilor profesionale n activitatea de
exploatare a autovehicolelor..

Capitolul II Scop
Art.2. Scopul prezentelor INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE este eliminarea sau
diminuarea riscurilor de accidentare i/sau mbolnvire profesional pentru activitatea de exploatare a
autovehicolelor.

Capitolul III Domeniul de aplicare


Art.3. INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE sunt destinate lucrtorului care exploateaz
acest echipament de munc, o corect utilizare a acestuia, n condiii de maxim siguran.
Art.4. Prevederile prezentelor INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE se aplic cumulativ
cu prevederile:
Art.4.1. HGR nr.493/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate referitoare la
expunerea lucrtorilor la riscurile generate de zgomot.
Art.4.2. HGR nr.971/2006 privind cerinele minime de securitate i/sau sntate la locul de munc

Art.4.3. HGR nr.1048/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea de
ctre lucrtori a echipamentelor individual de protecie la locul de munc
Art.4.4. HGR nr.1091/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru locul de munc
Art.4.5. HGR nr.1146/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate n munc pentru
utilizarea n munc de ctre lucrtori a echipamentelor de munc
Art.4.6. I.P.S.M. pentru energia electric
Art.4.7 . Prevederile prezentelor INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE se aplic selectiv cu
prevederilor Regulamentului de aplicare a Decretului 328/ 1966 privind circulatia pe drumurile
publice si pentru stabilire si sanctionarea contraventilor in acest sector, cu modificarile ulterioare si
ale Conditiile tehnice pentru vehicule rutiere in vederea admiterii in circulatia pe drumurile publice
din Romania,nr.158/17.04.1994 ale Ministerului Transporturilor si nr.380/18.04.1994 ale Ministerului
de Interne.

Capitolul IV Revizuirea instruciunilor


Art.5. Prezentele INSTRUCTIUNI se vor revizui periodic i vor fi modificate ori de cte ori este
necesar ca urmare a schimbrilor de natur tehnic survenite n procesul de munc.

Capitolul V Obligaiile i atribuiile conductorilor locurilor de munc


In scopul prevenirii accidentelor de munc i/sau mbolnvirilor profesionale, conductorul
locului de munc are urmtoarele atribuii i obligaii:
Art.5.1.S ia n considerare capacitile lucrtorului n ceea ce privete securitatea i sntatea n
munc , atunci cnd i ncredineaz sarcini
Art.5.2.S ia msurile corespunztoare pentru ca, n zonele cu risc ridicat i specific accesul s fie
permis numai lucrtorilor care au primit i i-au nsuit instruciunile adecvate
Art.5.3.S i coordoneze activitile n vederea proteciei lucrtorilor i prevenirii riscurilor
profesionale, lund n considerare natura activitilor
Art.5.4.S informeze lucrtorii i/sau reprezentanii acestora despre riscurile profesionale
Art.5.5.S ia msurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor i evacuarea
lucrtorilor
Art.5.6.S in legtura cu serviciile specializate, ndeosebi n ceea ce privete primul ajutor,
serviciul medical de urgen , salvare i pompieri
Art.5.7.S ia msuri i s instruiasc lucrtorii pentru a da posibilitatea s opreasc lucrul i/sau s
prseasc imediat locul de munc i s se ndrepte spre o zon sigur, n caz de pericol grav i
iminent
Art.5.8.S asigure i s controleze cunoaterea i aplicarea de ctre toi lucrtorii a msurilor
prevzute n planul de prevenire i de protecie stabilit
Art.5.9.S asigure informarea fiecrei persoane, anterior angajrii n munc, asupra riscurilor la care
este expus la locul de munc , precum i asupra msurilor de prevenire i de protecie necesare
Art.5.10.S asigure funcionarea permanent i corect a sistemelor i dispozitivelor de protecie, a
aparaturii de msur de control, precum i a instalaiilor de captare, reinere i neutralizare a
substanelor nocive, degajate n desfurarea proceselor tehnologice
Art. 5.11.S prezinte documentele i s dea relaiile solicitate de inspectorii de munc n timpul
controlului sau al efecturii cercetrii evenimentelor
Art.5.12.S nu modifice starea de fapt rezultat din producerea unui accident mortal sau colectiv, n
afara cazurilor n care meninerea acestei stri ar genera alte accidente ori ar periclita viaa
accidentailor i a altor persoane

Art. 5.13.S solicite personalului din subordine s foloseasc echipamentul individual de protecie
acordat
Art.5.14.S asigure fiecrui lucrtor instruirea adecvat n domeniul securitii i sntii n munc
sub form de informaii, instruciuni de lucru, specifice locului de munc i postul su.
Art.5.15.S asigure utilizarea corect a mainilor, aparaturii, uneltelor, substanelor periculoase,
echipamentelor de la locul de munc pe care-l coordoneaz
Art. 5.16.S comunice imediat angajatorului i/sau lucrtorilor desemnai orice situaie de munc
despre care au motive ntemeiate s o considere un pericol pentru securitatea i sntatea lucrtorilor
precum i orice deficien a sistemelor de protecie
Art. 5.17.S coopereze cu angajatorul i/sau cu lucrtorii desemnai, atta timp ct este necesar,
pentru a face posibil realizarea oricror msuri sau cerine dispuse de ctre inspectorii de munc i
inspectorii sanitari pentru protecia securitii i sntii lucrtorilor
Art.5.18.S aduc la cunotina angajatorului i/sau lucrtorilor desemnai accidentele suferite de
propria persoan i/sau lucrtorii pe care-i coordoneaz la locul de munc
Art. 5.19.S i nsueasc i s respecte prevederile legislaiei n domeniul securitii i sntii n
munc i msurile de aplicare a acestora.

Capitolul VI ncadrarea personalului


Art.6.1. Conducerea autovehicolelor este permisa conducatorilor au numai in conditiile prevazute
de Regulamentul privind circulatia pe drumurile publice si instructunilor si dispozitiilor in vigoare
emise de Ministerul Transporturilor.
Conducatorilor auto carora li s-a suspendat permisul de conducere pentru abateri de la
regulamentul privind circulatia pe drumurile publice nu li se va permite sa conduca
autocaminioane ,autobuze care transporta persoane sau marfuri interurban numai dupa efectuarea
unui stagiu de conducere pe alte autovehicole, stagiu incheiat cu o testare asupra cunoasterii
profesionale.

Capitolul VII Instruirea personalului


Art.7.1. Instruirea conducatoarului auto n domeniul securitii muncii se va face pe faze, n
conformitate cu prevederile HGR nr.1425/2006 Cap. V art. 74-99.
Art.7.2. Intervalul dintre dou instruiri periodice va fi de 3 luni.
Art.7.3. Este OBLIGATORIE efectuarea unei instruiri la nceperea lucrului . Instruirea se va face
de ctre conductorul direct al locului de munc, timp de 5-10 minute.
Art.7.4. Instruirea va cuprinde msuri de securitate a muncii ce trebuie respectate n desfurarea
activitii din ziua respectiv, reamintindu-se lucrtorului riscurile, pericolele ce apar in momentul
conducerii pe drumurile publice.

Capitolul VIII Dotarea cu echipament individual de protecie


Art.8.1.Lucrtorul are OBLIGAIA de a purta echipamentul de protecie prevzut n instruciunile
tehnice ct i cel prevzut n Normativul intern de acordare.

Capitolul IX Prevederi specifice

Art.9.1. Lucrtorul va fi instruit privind exploatarea corect a autovehicolelor si a tuturor


riscurilor de accidentare i/sau mbolnviri profesionale ce pot apare datorit exploatrii incorecte a
acestuia.
Art.9.2. Funcionarea corect i n condiii de maxim siguran a autovehiculului este garantat
numai pentru operaiile cuprinse n cartea tehnic a acestuia i instruciunilor de utilizare.

Capitolul X-

Conditii tehnice de ssm care trebuie sa


indeplineasca autovehicolele.

le

Art.10.1.Peenru a asigura buna functionare a autovehiculelor in parcurs si pentru a evita defectiunile


si accidentele, autovehiculele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii tehnice:
a) dispotivul de pornire automata sa fie in stare de fuctionare;
b) volanul sa nu aiba joc mai mare de 15 grade;
c) piesele mecanismelor de directie sa nu prezinte defectiuni si uzuri( jocuri la articulatie, lipsa
splinturi etc.);
d) puntea fata precum si puntea spate sa nu prezinte deformari sau alte defectiuni la elementele
de fixare de cadrul autovehiculului;
e) elementele suspensiei sa nu prezinte defectiuni;
f) rulmentii rotilor sa aiba jocuri care depasesc limitele stabilite in prescriptiilor tehnice de
functionare ale acestora;
g) sistemul de alimentare al autovehicolului sa nu aiba scurgeri de carburanti sau fisuri, fiind
interzise orice fel de improvizatii;
h) carburatorul sa fie bine fixat si reglat pentru a se evita orice scurgeri de combustibil;
i) rezervorul de carburant sa fie prevazut cu capac bine fixat si asigurat pentru a nu se deschide
in timpul mersului;
j) instalatia electrica sa fie in perfecta stare; sunt interzise legaturile improvizate, cablurile
neizolate, sigurante necalibrate, lipsa capacelor de protectie etc. care pot provoca scurt-circuit;
k) bateria de acumulator sa fie in buna stare, bine fixata, acoperita si amplasata in asa fel incat
bacurile sa nu se sparga in timpul mersului;
l) releele regulatoarelor de tensiune si de curent sa fie reglate si izolate fata de exterior pentru a
se evta scurtcircuitele;
m) sistemele de franare sa fie reglate corect si sa fie in perfecta stare de fuctionere;
n) anvelopele sa fie de acelasi tip si de aceleasi dimensiuni si sa nu prezinte deformatii ce indica
dezlipirea sau ruperea straturilor componente, iar presiunea sa fie cea prescrisa de fabrincant;
o) jantele si cercurile elastice nu trebuie sa prezinte deformatii ca urmare a uzurii si
loviturilor.Jantele vor fi bine fixate cu piulitele respective;
p) teava de evacuare a gazelor arse va fi in buna stare fara fisuri sau garnituri defecte si va fi
prevazuta cu amortizor de zgomot( toba de esapament);
q) parbrizul si celelalte geamuri ale autovehicolului sa fie in buna stare si curate;
Art.10.2.Se interzice plecarea in cursa a autovehiculelor care prezinta stare tehnica si estetica
necorespunzatoare sau care depasesc limitele admise ale nivelului de zgomot sau concentratiile
maxime admise ale noxelor in gazele de evacuare;
Art.10.3. Conducatorul auto are obligatia ca, pentru asigrarea conditiilor tehnice ale
autovehicolelor, sa verifice inainte de plecarea in cursa urmatoarele:

a) instalatia de alimentare cu carburanti, instalatia electrica, instalatia de evacuare a gazelor


arse, instalatia de incalzire, sistemul de directie, semnalizare, rulare si franare care trebuie sa
fie in stare corespunzatoare si fara improvizatii;
b) sa nu aiba atasate rezervoare suplimentare de combustibili, inafara celor montate de catre
uzina constructoare;
c) existenta si integritatea fizica si functionala a oglinzilor retrovizoare;
d) usile sa fie in buna stare de functionare;
e) sa confirme, prin semnatura pe foaia de parcurs, ca autovehiculul crespunde din punct de
vedere tehnic.
Art.10.4. In inventarul autovehiculului trebuie sa se gaseasca:
a) lampa electrica portabila;
b) manometru pentru verificarea presiunii pneurilor;
c) trusa medicala de prim-ajutor;
d) trusa de scule si unelte corespunzatoare tipului de autovehicul;
e) cric corespunzator tonajului autovehicului incarcat si suport de lemn pentru stabilitatea
acestuia;
f) doua triunghiuri reflectorizante sau dispozitiv de semnalizare a avarilor;
g) stingator, o patura groasa;
h) pe timp de iarna autovehiculele vor fi dotate cu huse pentru acoperirea radiatorului, lanturi
antiderapante, lopeti;
i) existenta oglinzilor retrovizoare, starea si amplasarea lor, astfel incat sa permita soferului
sa supravegheze de la locul sau usile de urcare, coborare, precum si carosabilul din spate;
PARCARE AUTOVEHICULELOR
Art.10.4.La parcarea autovehiculelor pe locuri destinate acestui scop, conducatorii auto vor
lua urmatoarele masuri :
a) vor asigura distanta de manevrare in siguranta dintre autovehicule;
b) vor opri motorul;
c) vor frana autovehiculul;
d) vor scoate cheia din contact;
e) vor inchide si vor asigura prin incuierea usilor;
f) vor scoate de sub tensiune instalatia electrica si a mijlocului de transport, actionand
intrerupatorul general (daca este cazul).
Art.10.5. Se interzice folosirea flacarii deschise sau a altor surse de foc pentru pornirea
motorului.
Art.10.6. Se interzice parasirea autovehiculului cu motorul in functiune.
Art.10.7. La locul de parcare sunt interzise :
a) alimentarea cu combustibil sau lubrifianti;
b) aruncarea carpelor imbibate cu produse petroliere;
c) parcarea autovehiculelor cu rezervoarele de benzina fisurate sau sparte,cu busoane lipsa sa
neetanse.
CIRCULATIA AUTOTURISMELOR
Art.10.8 In timpul circulatiei pe drumurile publice, conducatorul auto de pe autoturisme are
aceleasi obligatii ca si conducatorii auto de pe celelalte mijloace de transport, si in deosebi :
a) sa se prezinte la lucru odihnit si fara sa fie sub influenta bauturilor alcoolice sau
medicamentelor ce produc somnolenta;
b) sa verifice, inainte de a pleca in cursa daca usile sunt bine inchise si asigurate;

c) sa foloseasca centura de siguranta si sa atentioneza si persoana care calatoreste in fata , pe


locul din dreapta, sa utilizeze centura de siguranta;
d) sa asigure la coborarea persoanelor din autoturism fara pericol de accidentare ( de regula,
pe usa din dreapta) ;
e) sa se asigure la coborare pe partea stanga, atat la deschiderea usilor cat si la coborarea din
autoturism,dupa care sa circule pe carosabil spre partea din spate a acestuia;
f) sa se asigure la urcarea in autoturism,venind numai din fata acestuia si pe partea stanga.

I.S.S.M. PROPRII
TEMPERATURI EXTREME
NR.-5ART. 1
(1) Msurile prevzute de prezentle instructiuni proprii se aplica pentru asigurarea proteciei
persoanelor ncadrate n munca n perioadele n care, datorit condiiilor meteorologice nefavorabile,
se nregistreaz temperaturi extreme.
(2) n sensul prevederilor prezentei, prin temperaturi extreme se nelege temperaturile exterioare
ale aerului, care:
a) depesc +37C sau, corelate cu condiii de umiditate mare, pot fi echivalate cu acest nivel;
b) scad sub -20C sau, corelate cu condiii de vant intens, pot fi echivalate cu acest nivel.
(3) Temperaturile prevzute la alin. (2) sunt temperaturi monitorizate i certificate de Institutul
Naional de Meteorologie i Hidrologie i transmise de centrele regionale ale acestuia.
ART. 2
(1) n perioadele cu temperaturi extreme angajatorii trebuie sa ia toate msurile prevzute de Legea
proteciei muncii nr. 319/2006 pentru asigurarea condiiilor de microclimat la locul de munca n
limitele prevzute de normele generale de protecie a muncii.
(2) Msurile pentru asigurarea condiiilor de microclimat la locul de munca vor fi stabilite de
angajator, mpreun cu reprezentanii sindicatelor sau, dup caz, cu reprezentanii alei ai salariailor.
n unitile n care funcioneaz comitetele de securitate i sntate n munca msurile vor fi stabilite
de acestea.
(3) Pentru asigurarea condiiilor de microclimat la locul de munca n instituii i n uniti finanate
din fonduri bugetare i extrabugetare msurile vor fi stabilite de ordonatorii de credite, respectiv de
conductorii instituiilor.
ART. 3
n perioadele cu temperaturi ridicate extreme, n sensul art. 1, angajatorii trebuie sa asigure
urmtoarele msuri minimale:

A. Pentru ameliorarea condiiilor de munca:


a) reducerea intensitatii i ritmului activitilor fizice;
b) asigurarea ventilatiei la locurile de munca;
c) alternarea efortului dinamic cu cel static;
d) alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus n locuri umbrite, cu cureni de aer.
B. Pentru meninerea strii de sntate a angajailor:
a) asigurarea apei minerale adecvate, cte 2-4 litri/persoana/schimb;
b) asigurarea echipamentului individual de protecie;
c) asigurarea de duuri.
ART. 4
n perioadele cu temperaturi sczute extreme angajatorii trebuie sa asigure urmtoarele msuri
minimale pentru meninerea strii de sntate a salariailor care lucreaz n aer liber:
a) distribuirea de ceai fierbinte n cantitate de 0,5-1 litru/persoana/schimb;
b) acordarea de pauze pentru refacerea capacitii de termoreglare, scop n care se vor asigura spaii
fixe sau mobile cu microclimat corespunztor;
c) asigurarea echipamentului individual de protecie.
ART. 5
(1) Angajatorii care nu pot asigura condiiile prevzute la art. 3 i 4 vor lua, de comun acord cu
reprezentanii sindicatelor sau cu reprezentanii alei ai salariailor, dup caz, urmtoarele msuri:
a) reducerea duratei zilei de lucru;
b) ealonarea pe doua perioade a zilei de lucru: pana la ora 11,00 i dup ora 17,00, n cazurile
prevzute la art.3;
c) ntreruperea colectiv a lucrului cu asigurarea continuitii activitii n locurile n care aceasta
nu poate fi ntrerupt, potrivit prevederilor legale.
(2) Msurile prevzute la alin. (1) se vor stabili dac temperaturile extreme se menin pe o perioada
de cel puin doua zile consecutiv.
(3) Perioadele de reducere a duratei zilei de lucru, de ealonare a zilei de lucru sau de ntrerupere
colectiv a lucrului se vor stabili o data cu msurile prevzute la alin. (1).
(4) n unitile finanate din fonduri bugetare sau extrabugetare msurile prevzute la alin. (1) vor fi
stabilite, dup caz, de ordonatorul de credite sau de conductorul unitii.
ART. 6
La aplicarea msurilor prevzute la art. 5 alin. (1) angajatorii, de comun acord cu reprezentanii
sindicatelor sau cu reprezentanii alei ai salariailor, precum i ordonatorii de credite sau conductorii
instituiilor finanate din fonduri extrabugetare, dup caz, vor stabili modalitile de recuperare a
timpului nelucrat i modalitile de plata, dup cum urmeaz:
a) prin recuperarea n urmtoarele 6 luni a timpului de reducere a duratei zilei de lucru sau de
ntrerupere colectiv a activitii, cu meninerea drepturilor salariale avute anterior;
b) fr recuperarea timpului de reducere a duratei zilei de lucru sau de ntrerupere a activitii, dar
cu acordarea drepturilor salariale proporional cu timpul efectiv lucrat.
ART. 7
Pentru prevenirea unor mbolnviri determinate de munca n condiii de temperaturi extreme se vor
lua urmtoarele msuri:
a) asigurarea de ctre angajator a examenului medical la angajare i a controlului medical periodic,
urmrind depistarea precoce a contraindicatiilor pentru munca la temperaturi crescute sau sczute;
b) asigurarea primului ajutor i a transportului la cea mai apropiat unitate sanitar a persoanelor
afectate;
c) trecerea, dup posibiliti, n alte locuri de munca sau reducerea programului de munca pentru
persoanele cu afeciuni, care au contraindicatii privind munca la temperaturi extreme.

ISSM PROPRII - PREVEDERI GENERALE


NR. 6 Scop
Art.1
Scopul prezentelor norme este eliminarea sau diminuarea riscurilor de accidentare existente n cadrul
acestor activiti, proprii celor patru componente ale sistemului de munc (executant, sarcin de
munc, mijloace de producie, mediu de munc).
Repartizarea sarcinii de munc
Art. 2 Repartizarea sarcinii de munc se va face conform prevederilor legislaiei i reglementrilor de
securitate i sntate n munc n vigoare.
Art. 3. La repartizarea sarcinii de munc, conductorul locului de munc va indica procedeul corect de
lucru i msurile de securitate a muncii ce trebuie respectate. Va verifica starea echipamentului individual de
protecie i a echipamentului individual de lucru care va fi folosit de salariai.
Art. 4. Deservirea aparatelor, instalaiilor i dispozitivelor din dotare se va face de ctre personal
instruit i specializat.

Art. 5 Lucrtorii cu atribuii de ntreinere a utilajelor i instalaiilor din dotare sunt obligai ca
nainte de nceperea lucrului s verifice dac uneltele pe care le folosesc sunt n stare bun i
corespund din punctul de vedere al securitii muncii. Se interzice folosirea de unelte i utilaje care nu
corespund acestor verificri.
Art.6 n ncperile cu pericol de ncendiu i explozii sunt interzise: fumatul, intrarea cu foc deschis.
n acest scop pe ua de la intrare se vor monta plcue avertizoare.
Operaii i activiti desfurate zilnic

Art.7 Personalul de administraie i salariaii cu atribuii de control vor efectua zilnic:


- -verificarea prizelor electrice
- verificarea sistemului de condiionare a aerului,
- verificarea strii ferestrelor i a geamurilor,
- verificarea strii mobilierului,
- verificarea instalaiilor sanitare,
- verificarea instalatiilor de nclzit, n special cele ce utilizeaz gazele naturale.
Art.8 Remedierea eventualelor defeciuni depistate n urma verificrilor vor fi executate de persoane
corespunztor calificate (electricieni, mecanici).
Art.9. Activitatea de curenie se va desfura conform instruciunilor proprii, dup tehnologii
specifice gradului de amenajare i dotare a fiecrui SPATIU.
Art.10 Substanele folosite la curarea i dezinfectarea obiectelor sanitare se vor utiliza conform
reglementrilor organelor sanitare i instruciunilor emise de furnizori.
Art.11 Este interzis curarea i dezinfectarea obiectelor sanitare fr utilizarea
echipamentului de protecie i lucru din dotare (mnui din cauciuc, halate etc.).
Art.12
Este interzis splarea cu lichide inflamabile a covoarelor, carpetelor, parchetului etc., precum i
uscarea lor n interiorul spaiilor ce nu sunt destinate acestui scop.
Art.13
Utilizarea substanelor insecticide se va face de ctre personal de la firme specializate sau de personal
propriu specializat n acest scop.
Art.14
Este interzis folosirea substanelor insecticide necunoscute.
Art.15
Substanele insecticide se vor pstra n spaiu, special amenajat, ventilat natural, n recipiente sau cutii
cu etichete care s semnalizeze pericolul pe care l prezint.
Art.16
Camerele i locurile de odihn vor fi dotate cu scrumiere, iar holurile, coridoarele i scrile vor fi
dotate cu scrumiere i vase cu picior pentru aruncarea resturilor de igri i chibrituri aprinse.
Art.17
Este interzis amplasarea ghivecelor de flori pe pervazul ferestrelor, lng balustradele scrilor sau pe
cile de evacuare.
Art.18
Este interzis funcionarea lifturilor fr verificrile tehnice periodice, prevzute de cartea tehnic a
instalaiei i a Prescripiilor tehnice ISCIR.
Art.19
ntreinerea i reviziile tehnice ale lifturilor se fac numai de ctre persoane specializate i autorizate n
acest scop.
Art.20
Covoarele care acoper scrile vor fi bine fixate pe trepte pentru a se evita alunecarea accidental a
personalului i a chiriailor.
Art.21
Centralele termice proprii structurilor de primire turistice vor fi exploatate de personal calificat i
autorizat, conform normelor specifice i a Prescripiilor tehnice ISCIR.
Art.22
Este interzis curarea geamurilor din exteriorul construciilor, fr schele, platforme, nacele special
amenajate i fr asigurarea cu centuri de siguran a executanilor.

Instruciuni proprii
(bar, restaurant i bucatarie)
NR. 7 Prevederi generale
Coninut
Art. 1
Instruciunile proprii de securitate a muncii pentru cuprind msuri de prevenire a accidentelor de
munc i bolilor profesionale specifice acestor activiti.
Scop
Art. 2
Scopul prezentelor norme este eliminarea sau diminuarea riscurilor de accidentare existente n
cadrul acestor activiti, proprii celor patru componente ale sistemului de munc (executant, sarcin
de munc, mijloace de producie, mediu de munc).
Domeniu de aplicare
Art. 3
Prezentele instruciuni proprii se aplic tuturor salariailor societii.
Legtura cu alte normative
Art. 4

Prevederile prezentelor instruciuni proprii se aplic cumulativ cu prevederile Instruciunilor Proprii


Generale.
Art. 5
Prezentele instruciuni proprii se vor revizui periodic i vor fi modificate ori de cte ori este necesar,
ca urmare a schimbrilor de natur legislativ, tehnic i de standardizare etc., survenite la nivel
naional.
Art. 6
Pentru procesele tehnologice noi sau pentru utilajele pentru care prezentele instruciuni proprii nu
conin prevederi, vor fi ntocmite instruciuni proprii.
ncadrarea i repartizarea personalului pe locuri de munc
Art. 7
Exploatarea, ntreinerea i repararea utilajelor i instalaiilor din dotare se vor executa de ctre
personalul specializat.
Instruirea personalului
Art. 8
Instruirea personalului care desfoar activiti n cadrul societii se va face conform
Instruciunilor Proprii Generale.
Art. 9
Personalul care manipuleaz i utilizeaz n activitate substane insecticide va fi instruit asupra
modului de folosire i a pericolului pe care l prezint pentru organismul uman.
Dotarea cu echipament individual de protecie
Art. 10
Acordarea echipamentului individual de protecie se va face n conformitate cu prevederile H.G. nr.
1.048 din 9 august 2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea de ctre
lucrtori a echipamentelor individuale de protecie la locul de munc.
Repartizarea sarcinii de munc
Art. 11
La repartizarea sarcinii de munc, conductorul locului de munc va indica procedeul corect de
lucru (nepericulos) i msurile de securitate a muncii ce trebuie respectate. De asemenea, va
verifica starea echipamentului individual de protecie i a echipamentului de lucru care va fi folosit
de muncitori la lucrarea respectiv.
Art. 12
Deservirea aparatelor i a dispozitivelor se va face de ctre personal specializat.
Msuri organizatorice
Art. 13
Se interzice aplicarea unui proces tehnologic sau introducerea n lucru a unor utilaje pentru care nu
exist cri tehnice sau instruciuni proprii de SSM.
Art. 14
n cazul prestrilor de servicii (construcii, montaj instalaii etc.) de ctre diferii ageni economici, n
contract se pot stabili clauze referitoare la obligaiile i rspunderile privind SSM.

Art. 15
Pe cile de acces unde se circul cu mijloace auto sau alte mijloace, precum i n locurile
periculoase se vor pune panouri cu semne de interzicere i avertizare potrivit reglementrilor n
vigoare.
Art. 16
Pe uile de intrare n ncperile n care sunt montate instalaii prin a cror manevrare sau atingere
se pot produce accidente, se vor fixa tblie cu inscripia "Intrarea interzis persoanelor strine".
Art. 17
La locurile unde exist pericol de incendiu, explozii, intoxicaii i surse de zgomot sau vibraii se vor
efectua msurtori pentru determinarea nivelului noxelor, n scopul anihilrii surselor acestora.
Art. 18
Lucrtorii cu atribuii de ntreinere a utilajelor i instalaiilor din dotare sunt obligai ca nainte de
nceperea lucrului s verifice dac uneltele pe care le folosesc sunt n stare bun i corespund din
punctul de vedere al securitii muncii. Se interzice folosirea de unelte i utilaje care nu corespund
acestor verificri.

Art. 19
Zilnic, nainte de nceperea lucrului, conductorul locului de munc va verifica starea de sntate i
oboseal a muncitorilor. Persoanele care au consumat buturi alcoolice nu vor fi admise la lucru.
Art. 20
Persoanele cu atribuii de serviciu vor urmri i vor interzice introducerea i consumul buturilor
alcoolice n unitate i la locul de munc, cunoscnd c rspund personal de starea i capacitatea
de munc a personalului din subordine pe tot timpul lucrului.
Art. 21
nainte de nceperea lucrului, persoanele cu atribuii de serviciu vor verifica funcionarea tuturor
instalaiilor, utilajelor i dispozitivelor de protecie. De asemenea, vor verifica legtura la centura de
mpmntare a tuturor utilajelor acionate electric. n cazul n care se constat defeciuni, se vor lua
msuri pentru remedierea acestora.
Protecia mpotriva incendiilor i exploziilor
Art. 22
n ncperile cu pericol de incendiu i explozii sunt interzise: fumatul i intrarea cu foc deschis. n
acest scop pe ua de la intrare se vor monta plcue avertizoare.
Art. 26 Substanele folosite la curarea i dezinfectarea obiectelor sanitare se vor utiliza conform
reglementrilor organelor sanitare i instruciunilor emise de furnizori. Este interzis curarea i
dezinfectarea obiectelor sanitare fr utilizarea echipamentului de protecie i lucru din dotare
(mnui din cauciuc, halate etc.).
Art. 27 Este interzis splarea cu lichide inflamabile a covoarelor, carpetelor, parchetului etc.,
precum i uscarea lor n interiorul spaiilor ce nu sunt destinate acestui scop.
Art. 28
Substanele inflamabile i combustibile se pstrez n bidoane nchise indicndu-se prin etichete
coninutul acestora, asigurnd respectarea normelor PSI.
Art. 29

Utilizarea substanelor insecticide se va face de ctre personal de la firme specializate sau de


personal propriu specializat n acest scop. Este interzis folosirea substanelor insecticide
necunoscute.
Art. 30
Substanele insecticide se vor pstra n spaiu, special amenajat, ventilat natural, n recipiente sau
cutii cu etichete care s semnalizeze pericolul pe care l prezint.
Art. 31
Camerele i locurile de odihn vor fi dotate cu scrumiere, iar holurile, coridoarele i scrile vor fi
dotate cu scrumiere i vase cu picior pentru aruncarea resturilor de igri i chibrituri aprinse.
Art. 32
Este interzis amplasarea ghivecelor de flori pe pervazul ferestrelor, lng balustradele scrilor sau
pe cile de evacuare.
Art. 33
Este interzis funcionarea lifturilor fr verificrile tehnice periodice, prevzute de cartea tehnic a
instalaiei i prescripiile tehnice ISCIR. ntreinerea i reviziile tehnice ale lifturilor se fac numai de
ctre persoane specializate i autorizate n acest scop.

Art. 34
Covoarele care acoper scrile vor fi bine fixate pe trepte pentru a se evita alunecarea accidental
a personalului i a chiriailor.
Art. 35
Centralele termice proprii vor fi exploatate de ctre personalul calificat i autorizat, conform
prescripiilor tehnice ISCIR.
Folosirea aparatelor de curaenie
Aspiratorul de praf
Art. 36
Aspiratorul de praf, indiferent de tip i capacitate, trebuie s fie dotat cu cordon electric care s aib
conductor de nul. Utilizarea aspiratorului se va face dup o verificare a funcionrii motorului, a
strii furtunului, a anexelor i a cordonului de alimentare cu energie electric. Dac se constat
defeciuni n funcionare, se va solicita intervenia persoanelor cu calificare.
Art. 37
Folosirea aspiratoarelor care efectueaz i alte operaii pentru care sunt prevzute o serie de
dispozitive, se va face cu respectarea prevederilor de exploatare, elaborate de ctre firma
productoare.
Art. 38
Este interzis utilizarea aspiratoarelor pentru pulverizarea substanelor insecticide sau a
substanelor explozive.
Structuri de servire a mesei
Art. 43
Structurile de servire a mesei sunt obligate s respecte prevederile reglementarile legale n vigoare
n domeniul sanitar.

Art. 44
(1) Activitile ce se desfoar n structurile de servire a mesei sunt legate de aprovizionarea cu
marf, depozitarea acesteia, prepararea alimentelor n buctrii i laboratoare de cofetriepatiserie, precum i servirea acestora n saloane sau n alte locuri destinate acestui scop.
(2) Prevederile din prezentele instruciuni proprii privind structurile de servire a mesei se refer la
activitile de pregtire a alimentelor prin tratare termic i la rece.
Art. 45
Pentru desfurarea activitii n condiii de igien, spaiile de producie pentru prepararea
alimentelor trebuie organizate n funcie de volumul activitii i tehnologiile din producia culinar.
Art. 46
n structurile de servire a mesei, prelucrrile primare tranare, pregtirea crnii, petelui i a
legumelor se pot efectua n cadrul buctriei propriu-zise, n locuri special repartizate sau n nie
dotate cu utilaje i mobilier adecvat acestor operaii. Fiecare loc de munc va fi marcat prin
indicatoare i va fi dotat cu mese i ustensile separate pentru carne crud i carne fiart, pentru
pete, zarzavat etc.
Art. 47 Este obligatorie evacuarea resturilor de la prelucrarea crnii, petelui, zarzavatului i
legumelor, la fiecare preparare de meniuri sau ori de cte ori este nevoie.
Art. 48 Resturile menajere nerecuperabile sau nefolositoare rezultate din procesul de producie i
din operaia de servire a clienilor se vor colecta n saci din material plastic, n recipiente etane,
confecionate din materiale rezistente, evacuarea fcndu-se nainte ca acestea s depeasc
capacitatea de depozitare sau s intre n descompunere.
Art. 49 La instalarea, exploatarea, ntreinerea i repararea utilajelor, aparatelor, precum i a altor
echipamente tehnice folosite n restaurante, cantine, bufete, baruri etc. se vor respecta
urmtoarele:
tehnologia stabilit prin documentaia elaborat de proiectant sau cea indicat prin cartea
tehnic privind exploaterea acestora;
prevederile documentaiei tehnice emise de furnizor referitoare la cunoaterea componenei,
a caracteristicilor tehnice i funcionale, precum i a condiiilor tehnice de execuie, montaj i
recepie, a mijloacelor tehnice din dotare;
prevederile documentaiei tehnice referitoare la periodicitatea i condiiile tehnice de efectuare
a verificrilor i reparaiilor;
instruciunile tehnice specifice fiecrui mijloc de producie, privind exploatarea acestuia;
exploatarea mijloacelor din dotare numai cu aparatura de msur, control i automatizare
prevzut.
Art. 50 Personalul din buctrii este obligat s poarte echipamentul individual de protecie i de
lucru.
Art. 51 n buctrii sau alte spaii de pregtire la cald este interzis lucrul fr asigurarea ventilrii
ncperilor.
Art. 52 Curarea locului de munc se va efectua ori de cte ori este necesar pentru prevenirea
alunecrii persoanelor n zona de lucru.
Art. 53 Lucrtorii din buctrie trebuie s fie instruii asupra modului de utilizare a agregatelor la
care lucreaz (maini de gtit, roboi, marmite cu aburi, tigi basculante, friteuz, cuptoare de
diferite tipuri etc.) pentru prevenirea accidentelor.

Art. 54 Este interzis aprinderea focului la mainile de gtit la care se utilizeaz combustibil gazos
sau injectoare cu combustibil lichid de ctre persoane neinstruite.
Art. 55 Eventualele defeciuni ce apar n funcionarea unor agregate etc. vor fi remediate numai de
ctre persoane calificate de specialitate.
Art. 56 Personalul din buctrie va purta nclminte bine fixat pe picior. Este interzis folosirea
nclmintei tip papuc (neasigurat la clci).
Art. 57 Este interzis aezarea pe pardoseli a vaselor cu lichide fierbini, pentru prevenirea
accidentelor prin oprire.
Art. 58 Vasele ce se folosesc la prepararea meniurilor i ustensilele se vor pstra n mod ordonat
pe rafturi.
Art. 59 Exploatarea utilajelor i instalaiilor cu care este dotat cofetria-patiseria se va face numai
de ctre persoane instruite, conform prevederilor crilor tehnice respective.
Art. 60 Persoanele care manevreaz semipreparatele i preparatele n camerele sau dulapurile
frigorifice vor evita trecerea brusc de la cald la rece, pentru prevenirea mbolnvirilor.
Art. 61 Cuitele utilizate la tranarea crnii se vor purta n suporturi speciale (teci). Este interzis
purtarea cuitelor n buzunare.
Art. 62 Resturile rezultate din prelucrarea crnii i oasele nefolositoare vor fi colectate n recipiente
speciale cu care se vor transporta zilnic la punctul de depozitare a deeurilor menajere.
Art. 63 Pentru prevenirea riscurilor de alunecare, ct i a unui focar de infecie, pardoseala se va
spla zilnic, dup terminarea operaiilor respective.

Pregtirea preparatelor reci


Art. 64 Utilizarea instalaiilor din dotare (instalaii frigorifice, vitrine frigorifice, dispozitive pentru stors
fructe, main de tiat mezeluri) se va face cu respectarea prevederilor din crile tehnice
respective, cu privire la msurile de prevenire a accidentelor.
Art. 65 La fiecare utilaj, instalaie, aparat din dotare se vor afia, n mod obligatoriu, instruciuni de
utilizare n condiii sigure, iar personalul care le exploateaz va fi instruit n acest scop.
Utilaje i instalaii pentru pregtirea alimentelor prin tratare termic
Utilaje alimentate cu energie electric
Art. 66
Este interzis folosirea utilajelor fr echipamentul electric de comand-control n stare de
funcionare, prevzut de proiectant.
Art. 67
Manevrarea tuturor ntreruptoarelor sau comutatoarelor se va face cu minile uscate. n situaii de
exces de umiditate, manevrarea se va efectua cu mnui electroizolante i de pe platforme
electroizolante sau covoare din cauciuc.
Art. 68
Este interzis rcirea plitelor cu ap pentru a se evita fisurarea acestora i producerea de
scurtcircuite la instalaia electric.
Tipuri de utilaje pentru tratarea termic a alimentelor
Oale sub presiune
Art. 69
Dup introducerea alimentelor n oal se verific dac capacul este bine nchis. Este interzis
folosirea oalei sub presiune fr dispozitivele de semalizare i siguran n stare de funcionare.
Maini de gtit cu plit

Art. 70
Instalarea mainilor de gtit cu plit se va efectua de ctre persoane cu calificare de specialitate.
nainte de punerea n funciune a mainilor de gtit se va verifica starea sistemului de alimentare
(electric, cu arztor cu gaze, injector pentru combustibil lichid).
Art. 71
Punerea n funciune a mainilor de gtit cu plit nclzite electric, se va face conform prevederilor
din Cartea tehnic a instalaiei respective.
Art. 72
Manevrarea comutatorului din tabloul electric se va efectua cu respectarea msurilor de
electrosecuritate pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare.
Art. 73
Acionarea butoanelor de la maina de gtit cu plit electric se va face numai cu mna uscat,
stnd pe un covor de cauciuc.
Art. 74
La mainile de gtit nclzite cu gaze naturale, nainte de aprinderea focului, obligat se va verifica
dac nu sunt scpri de gaze, dac toate robinetele sunt bine nchise i etane.
Art. 75
n cazul n care se constat scpri de gaze se iau msuri de ventilare a ncperii, nu se
acioneaz ntreruptoarele de la lumin, nu se utilizeaz foc deschis i se evit orice posibilitate
de iniiere a unui eventual amestec aer-gaz exploziv.
Art. 76
Este interzis utilizarea mainilor de gtit cu plita fisurat sau spart.
Maini de gtit tip aragaz cu cuptor sau reou
Art. 77
Mainile de gtit tip aragaz cu cuptor sau reou se vor utiliza numai dac au complete toate
capacele-ciuperc la arztoare.
Art. 78
nainte de folosire se va verifica cu ap i spun dac sunt scpri de gaze la prile care se
mbin. Este interzis ca verificarea s se fac cu flacr.
Art. 79
Este interzis folosirea buteliilor de aragaz fr regulator de presiune.
Art. 104
Montarea regulatorului la butelie se face dup ce n prealabil s-a verificat dac robinetul este
nchis, dup care se va deuruba buonul de siguran. Este interzis transportul buteliei de aragaz
fr buonul de siguran (piulia) i capacul de protecie al robinetului (corpul de bronz) montate.
Art. 80
Amplasarea buteliei se va face n poziie vertical, la distana de cel puin 1m fa de sursa de
nclzire. Este interzis folosirea unor furtunuri de alte tipuri n locul celor special realizate, pentru
racordarea buteliei la arztor.
Art. 81
Furtunul de racordare trebuie s fie n perfect stare, s nu aib crpturi i scpri de gaze.
Prinderea furtunului de cele dou capete, butelie i respectiv reou, se va efectua prin colier
metalic.
Art. 82
Este interzis utilizarea altor tipuri de butelii dect cele de construcie standardizat i verificate
periodic de organizaiile abilitate.
Art. 83
Aprinderea aragazului se va face de la o surs de foc care se va apropria de arztor, deschiznd
treptat robinetul (buonul) mainii ce urmeaz a fi pus n funciune.
Art. 84
Pe timpul ct arztoarele sunt aprinse se va supraveghea ca lichidele ce fierb s nu curg din vase
i s sting flacra, producnd acumulri de gaze ce pot determina explozii.
Art. 85

Este interzis aprinderea focului n ncperile n care se simte miros caracteristic de gaze
odorizate. n aceste situaii, imediat se va ventila ncperea prin deschiderea ferestrelor sau alte
sisteme de ventilare.
Cuptoare pentru copt i fiert
Art. 86
Cuptoarele electrice se vor exploata respectnd prevederile din cartea tehnic (n funcie de tipul
acestora).
Art. 87
Dac la utilizare temperatura mnerelor de manevrare a diferitelor ui o depete pe cea din
mediile normale, acestea vor fi confecionate din materiale izolante.
Art. 88
Manevrarea tvilor i a produselor supuse procesului de coacere la temperaturi ridicate, se va
efectua cu ajutorul materialelor izolante (mnui cu palm de azbest, buci de pnz).
Art. 89
ncperile n care sunt amplasate cuptoarele vor fi dotate cu instalaii de ventilare local i
general, pentru asigurarea unui climat corespunzator.
Cuptor cu microunde
Art. 90 Este interzis: introducerea obiectelor din metal n cuptor, pornirea cuptorului cu ua
deschis, scurtcircuitarea sau demontarea dispozitivelor de siguran, acoperirea cu diferite obiecte
a uii acestuia.
Art. 91 Defeciunile tehnice ce apar n funcionarea cuptorului cu microunde vor fi remediate numai
de ctre personal specializat.
Tigaie basculant
Art. 92 Pentru prevenirea accidentelor la folosirea tigii basculante, se vor respecta urmtoarele
reguli:
n momentul deschiderii capacului, buctarul trebuie s stea la o distan care s-i permit
evitarea opririi cu abur;
alimentele ce se prjesc n grsimi nu trebuie s fie umede, iar introducerea i scoaterea din
tigaie se va face cu spumtor plat sau cu furchet de buctrie;
grsimea folosit la procesul de prjire se va scoate din tigaie dup ce aceasta s-a rcit, prin
aplecarea tigii cu partea din fa n jos, colectarea efectundu-se n vase de capacitate
mare.
Art. 93 Tigaia basculant va fi prevzut cu hot pentru captarea emanaiilor rezultate din procesul
de prjire.
Grtar pentru prepararea fripturilor
Art. 94 Grtarele pentru preparat fripturi i alte specialiti din carne, indiferent de sursa de nclzire
folosit (mangal, gaze sau energie electric) trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
s fie dotat cu hot pentru evacuarea emanaiilor rezultate din procesul de frigere;
la grtarele cu gaze, fripturile nu vor veni n contact cu flacra, difuzarea cldurii se va realiza
prin intermediul unei plci de font aezat deasupra arztorului;
plcile (plitele) din font vor fi prevzute cu nervuri i cu sistem de colectare a grsimilor ce
rezult din procesul de frigere a preparatelor din carne.
Art. 95 Grtarele cu rezisten electric sau raze infraroii se vor utiliza n conformitate cu
instruciunile prevzute de crile tehnice.

Art. 121 Manipularea fripturilor se va face cu ajutorul unei furci lungi din metal cu mnere izolate i
cu clete special confecionat.
Friteuza
Art. 96 Se va respecta nivelul uleiului din cad (bazin) prevzut de cartea instalaiei, n limitele de
nivel marcat pe bazin.
Art. 123 Preparatele ce urmeaz a fi prjite n bazin trebuie s fie bine scurse de ap. Preparatele
vor fi aezate n couri metalice, din srm, i nu direct n bazinul friteuzei.
Art. 97 Curarea bazinului friteuzei se va face cnd uleiul are o temperatur nepericuloas
producerii de accidente prin arsuri. Este interzis nclzirea bazinului gol (fr ulei).
Maini pentru mecanizarea muncii n buctrii
Robotul universal pentru buctrii i cofetrii
Art. 98 Este interzis montarea dispozitivelor-anexe pentru efectuarea operaiilor dorite, fr ca
maina s fie decuplat, n prealabil, de la reeaua de alimentare cu energie electric. Dup fixarea
acestora, maina se pune n funciune n gol pentru a se verifica dac au fost montate corect.
Art. 99 Pe timpul lucrului maina va fi supravegheat n permanen de ctre un lucrtor instruit
pentru folosirea acesteia, iar la apariia unei funcionri anormale va aciona butonul de oprire.
Art. 100 Este interzis apsarea produselor cu mna spre sistemele active ale dispozitivelor.

Malaxorul pentru frmntat i amestecat


Art. 101 Amplasarea malaxorului se va face respectnd distanele care s permit alimentarea i
golirea acestuia cu uurin.
Art. 102 Alimentarea sau golirea cuvei malaxorului se va face cu maina oprit. Este interzis s se
introduc minile sau alte ustensile n cuva malaxorului, n timpul funcionrii.
Art. 103 Este interzis utilizarea malaxorului fr aprtoare de protecie la cuv.
Art. 104 nainte de introducere n cuva malaxorului, compoziia ce urmeaz a fi prelucrat va fi
controlat pentru nlturarea eventualelor corpuri tari ce ar putea rmne n coninutul acesteia.
Art. 105 Este interzis curarea mainii fr a fi deconectat de la reeaua de alimentare.
Maina electric de tocat carne
Art. 106 Intervenia la main, n cazul blocrii se va face numai dup oprirea ei.
Art. 107 Este interzis a se utiliza maina fr plnie de alimentare i fr dispozitivul mner din
lemn sau material plastic, pentru presat carnea, legumele etc.
Art. 108 Este interzis presarea crnii, legumelor, fructelor etc. cu mna n plnia de alimentare a
mainii de tocat carne acionat electric.
Art. 109 Maina de tocat carne, antrenat prin curele de transmisie, va fi prevzut cu aprtori de
protecie la prile n micare.
Art. 110 Fixarea accesoriilor se va face dup ce maina a fost decuplat de la tabloul de alimentare
cu energie electric. Curarea i splarea mainii se va efectua conform prevederilor cuprinse in
cartea tehnica.
Art. 111 Mainile de tocat carne vor fi conectate la nulul de protecie. Este interzis utilizarea de
cordoane electrice improvizate, cu izolaia defect.
Maina de splat i curat cartofii
Art. 112 Maina va fi instalat de ctre persoane calificate corespunztor, respectndu-se
prevederile standardelor i normelor de electrosecuritate, innd seama de condiiile de exces, de
umiditate n care lucreaz maina.
Art. 113 La punerea n funciune a mainii se vor verifica urmtoarele:
dac discul pietrei abrazive este deteriorat sau prezint fisuri, iar n cazul mainii cu tambur
se va verifica starea acestuia;

starea fizic i ntinderea curelelor de transmisie; n cazul n care se constat c acestea sunt
deteriorate (rupte sau lejere) se va apela la persoane de specialitate pentru remedierea
defeciunii
Art. 114
Este interzis introducerea minilor, paletelor sau a oricror altor obiecte n timpul funcionrii, prin
gura de alimentare a mainii.
Art. 115
n cazul n care maina se blocheaz, aceasta va fi deconectat prin butonul de oprire i de la
reeaua electric prin automatul de protecie (ntreruptor) i se va apela la o persoan calificat
pentru deblocare (mecanic de ntreinere).
Art. 116
n dreptul mainii se va asigura un grtar de protecie din lemn, pe care va sta lucrtorul care o
utilizeaz.
Art. 117
La terminarea operaiei de splare i curare a cartofilor, se va opri maina de la butonul de oprire
i se va deconecta de la reeaua de alimentare cu energie electric, prin ntreruptorul de protecie.
Art. 118
Mainile dotate cu sisteme automate de programare a timpului de splare-curare a cartofilor i
microntreruptoare la capacul de alimentare se vor exploata conform instruciunilor din cartea
tehnic.
Maina de tiat mezeluri sau pine
Art. 119
Amplasarea mainilor de tiat mezeluri i a celor de tiat pine se va face n aa fel ca accesul la
ele s se fac cu uurin.
Art. 120
Fixarea mezelurilor pe masa mobil se face cu dispozitivul din dotarea mainii prevzut cu mnere
de presare a produselor i manevrare a masei mobile.
Art. 121
Este interzis inerea mezelurilor i a pinii cu mna n timpul tierii acestora de cuitul mainii.
Feliile de mezeluri sau de pine vor fi luate cu o palet destinat n acest scop.
Art. 122
Curarea mainilor se va face dup ce acestea au fost deconectate de la sursa de curent prin
scoaterea techerului.
Mixer fix pentru maioneze i creme
Art. 123
Maina se instaleaz de ctre un specialist care trebuie s respecte prevederile standardelor de
electrosecuritate.
Art. 124
Este interzis intervenia la main pentru nlturarea unor defeciuni, precum i pentru curarea
acesteia n timpul funcionrii. Pentru remedierea unor defeciuni, precum i pentru montarea i
demontarea sculelor la axul de acionare, maina se va deconecta de la reeaua de alimentare.
Art. 125
Cuva malaxorului va fi prevzut cu mnere pentru manevrare i va fi bine fixat pe batiul mainii
cu cleme basculante pentru mpnare.
Art. 126
Sistemul de antrenare (motor - axul sculei) va fi protejat cu o aprtoare fixat prin uruburi care nu
se va ndeprta dect n situaia interveniilor pentru remedierea unor defeciuni.
Maina de splat vase i pahare

Art. 127
Maina de splat vase va fi amplasat ntr-un spaiu complet separat de buctrie.
Art.128
Instalarea mainii de splat vase se va face de ctre persoane calificate care vor respecta msurile
de electrosecuritate prevzute de standarde, innd seama de mediul umed n care lucreaz.
Art. 129
Respectarea modului de exploatare i ntreinere se va face potrivit instruciunilor furnizorului.
Art. 130
Instalaia electric i echipamentul aferent se vor verifica periodic de ctre personal autorizat dup
deconectarea mainii de la reea.
Art. 131
Este interzis funcionarea mainii cu prile laterale ale mainii nenchise complet.
Art. 132
Personalul care deservete maina va purta echipamentul de protecie necesar (cizme, ort i
mnui din cauciuc).
Art. 133
Curarea mainii se va face dup ce a fost deconectat de la reeaua electric, urmat de golirea
acesteia, prin manevrarea vanei de golire.

Utilaje frigorifice
Art. 134
Amplasarea agregatelor frigorifice se va face innd seama de gabaritul acestora, de deschiderea
uilor, de destinaia fiecruia n aa fel nct s se asigure distanele necesare pentru desfurarea
activitii n condiii normale.
Art.135
Se va asigura rcirea condensatoarelor cu aer, prin curarea periodic de praf i neacoperirea
canalelor de aerisire i a aripioarelor de rcire cu prosoape, materiale etc.
Art. 136
Este interzis depozitarea diferitelor materiale pe instalaiile frigorifice i echipamentele aferente.
Art. 137
Evaporatoarele se vor dezghea prin oprirea utilajului, deschiderea uilor sau a geamurilor glisante
i ndeprtarea gheii cu ap cald.
Art. 138
Pentru prevenirea alunecrii i protecia lucrtorilor se vor folosi grtare din lemn depuse pe
pardoseal n zona de lucru.
Art. 139
Personalul de deservire va fi instruit cu privire la modul de folosire a instalaiilor frigorofice n
condiii de securitate, conform prevederilor crilor tehnice.
Art. 140
Defeciunile ce apar n funcionarea instalaiilor frigorifice vor fi remediate numai de ctre persoane
de specialitate calificate.
Ventilaie
Art. 141
n spaiile de pregtire la cald a preparatelor se va asigura mprosptarea aerului prin exhaustare,
ct i prin introducerea de aer proaspt.
Art. 142

Instalaiile de gtit vor fi prevzute cu hote pentru absorbia vaporilor, fumului, gazelor nearse,
precum i a diferitelor mirosuri ce se degaj din procesul de preparare a alimentelor.
Art. 143
Hotele trebuie s fie fixate deasupra instalaiei de nclzit la o nlime de 1,20 m i s depeasc
cu 10-15 cm uile mainii de gtit, pentru asigurarea eficienei necesare pentru absorbie, precum
i pentru a permite efectuarea micrilor comode sub aceasta.
Art. 144
Tirajul mainilor de gtit nclzite cu combustibil gazos, lichid sau solid, trebuie realizat prin couri
de fum corespunztor dimensionate pentru a se asigura o evacuare complet a fumului i a gazelor
nearse, rezultate din procesul de ardere.
Art. 145
Spaiile destinate servirii alimentelor trebuie s aib aerisire natural sau mecanic att pentru
meninerea unui climat proaspt ct i pentru evacuarea aerului viciat.

INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATEA I


SNTATE N MUNC PENTRU
-BARMAN
NR. 8 -

I. PREVEDERI GENERALE
Art. 1. Prezentele instruciuni proprii de securitate i sntate n munc, au fost
elaborate inndu-se seama de reglementrile existente n domeniul securitii muncii
pentru aceste activiti, precum i pe baza studierii proceselor de munc i stabilirea
factorilor de risc specifici.
Art. 2. Instruciunile proprii de securitate i sntate n munc pentru barman cuprind
prevederi de securitate a muncii destinate prevenirii accidentelor de munc n
activitile specifice alimentaiei publice.

Art. 3. Scopul prezentelor instruciuni proprii de securitate i sntate n munc este


eliminarea sau diminuarea pericolelor de accidentare existente n cadrul acestor
activiti, proprii celor patru componente ale sistemului de munc (executant-sarcin de
munc-mijloace de producie-mediu de munc).
Art. 4. Se aplic persoanelor juridice precum i persoanelor fizice care desfoar
activiti n uniti de alimentaie destinate serviciilor turitilor (restaurante, baruri).
Art. 5. Prezentele instruciuni proprii de securitate i sntate n munc se vor revizui
periodic i vor fi modificate ori de cte ori este necesar ca urmare a schimbrilor de
natur legislativ survenite la nivel naional, sau ca urmare a armonizrii legislaiei
romne cu cerinele UE.

II DOTAREA CU ECHIPAMENT
INDIVIDUAL DE PROTECTIE
Art. 6. Dotarea cu echipamentul individual de protectie si alegerea sortimentelor n
functie de riscurile specifice acestei activiti, se va face conform HG 1048/2006.
Art. 7. (1)La terminarea lucrului, echipamentul individual de protectie va fi depus n
vestiare special amenajate.
(2)Persoanele juridice sau fizice vor lua msuri, dup caz, de curtare,
denocivizare, reparare si ntretinere a echipamentului individual de protectie.
Art.8. Echipamentul individual de protectie va asigura protectia mpotriva tuturor
riscurilor existente la locul de munca.
III PROTECTIA MPOTRIVA ELECTROCUTRII
Art.9. La utilizarea aparatelor cu actionare electrica barmanul va verifica cordonul
electric, starea stecherului si priza de conectare. Este interzis a se utiliza aparate cu
cordoane care prezinta deteriorari ale izolatiei cordonului, stechere defecte sau prize
care nu sunt bine fixate si care nu sunt prevazute cu contact de protectie.
Art.10. Se interzice orice fel de interventie a personalului salariat la instalatia
electrica sau pentru efectuarea de depanari ale aparatelor.
Art.11. Remedierea defectiunilor depistate se va face numai de persoane
corespunzator calificate (electricieni, mecanici).
Art.12. Este interzisa utilizarea conductorilor de alimentare ce prezinta
deteriorari ale izolatiei care ar putea produce scurt-circuit si este interzisa folosirea
prelungitoarelor care elimina protectia prin nulul de protectie.
IV ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA
SI A ACTIVITTILOR
Art.13. Toate cile de acces ale spatiilor de lucru vor fi mentinute n stare de curtenie,
libere de orice obstacol, pentru a se evita expunerea lucrtorilor la accidente.
Art.14. Diversele mrfuri vor fi depozitate n spatii distincte, special amenajate, n
functie de natura mrfii.
Art.15. n spatiile de lucru se va asigura un iluminat corespunztor (natural, artificial
sau mixt) pentru a preveni eventualele pericole de accidentare;

Art.16. Aparatele de casa vor fi amplasate n asa fel nct lucrtorii care le deservesc
s fie feriti de curentii de aer ce s-ar putea produce prin deschiderea usilor.
Art.17. Mobilierul va fi amplasat astfel nct sa se obtin o stabilitate corespunztoare.
Rafturile se vor prinde de pereti prin dispozitive speciale de prindere. Periodic se va
verifica orizontalitatea rafturilor.
Art.18. Geamurile si piesele de cristal sau semicristal din componenta mobilierului vor
fi ntregi, fr sprturi, crpturi sau bucti lipsa. Marginile acestora trebuie sa fie
slefuite, fr portiuni tioase sau zgrunturoase.
Art.19. Orice element de mobilier va fi finisat corespunztor, pentru a nu provoca
accidente la manipularea mrfii.
Art.20. Periodic va fi verificat stabilitatea pieselor de mobilier.
Art.21. La amplasarea mobilierului se vor lua urmtoarele msuri :
-spatiul de amplasare sa fie n afara spatiilor de circulatie a personalului;
-personalul salariat sa nu fie expus actiunii curentilor de aer, radiatiilor solare directe
etc.
Art.22. Amplasarea agregatelor frigorifice se va face tinnd seama de gabaritul
acestora, de deschiderea usilor si de destinatia fiecruia, n asa fel nct sa se asigure
conditiile corespunztoare de lucru. La exploatarea instalatiilor frigorifice vor fi
respectate prescriptiile tehnice ISCIR C14-85.
Art.23. Manevrarea tuturor intrerupatoarelor sau comutatoarelor se va face
numai cu mainile uscate.
Art.24. Este interzisa depozitarea diferitelor materiale pe instalatiile frigorifice,
iar defectiunile ce apar in functionarea instalatiilor frigorifice vor fi remediate numai de
catre persoane autorizate si calificate.
Art.25. Mesele vor fi dotate cu scrumiere si pastrate in permanenta curate,
resturile menajere se vor colecta in saci din material plastic si etanse.
Art.26. Pentru prevenirea accidentelor prin alunecare, curatirea locurilor in salile
de servire a mesei se va efectua ori de cate ori este necesar, spalarea pardoselilor se va
face numai la sfarsitul programului de lucru, pentru curatire se va instrui personalul
angajat, cu instructiuni proprii de securitatea muncii pentru femei de serviciu.
Art.27. Substantele folosite la curatirea si dezinfectarea obiectelor sanitare se
vor utiliza conform reglementarilor organelor sanitare si instructiunilor emise de
furnizori, este interzisa curatirea si dezinfectia obiectelor sanitare fara utilizarea
echipamentului de protectie si de lucru din dotare (manusi de cauciuc, halat).
Art.28. Personalul angajat va fi echipat cu echipamentul din dotare si pentru
prevenirea accidentelor prin alunecare va folosi pantofi adecvati cu talpa de cauciuc, nu
se vor folosi pantofi cu tocuri.
Art.29. Paharele folosite vor fi spalate si caratate in permanenta, pastrate in
rafturi special amenajate, nu se vor folosi pahare ciobite sau sparte, spalarea lor se va
face cu solutii de spalare si se va folosi echipamentul de protectie (manusi de cauciuc).
Art.30. Se interzice consumul de alcool n timpul programului de lucru, iar servirea
clienilor se va face cu calm, amabilitate i politee, pentru a preveni eventualele
altercaii ce ar putea genera ntre client-barman.
Art.31. Se interzice servirea de ctre barman a clienilor care se afl n stare de
ebrietate, precum i a tinerilor cu vrsta sub 18 ani.

INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATEA I


SNTATE N MUNC PENTRU
OSPATARINR. 9 I. PREVEDERI GENERALE
Art. 1. Prezentele instruciuni proprii de securitate i sntate n munc, au fost
elaborate inndu-se seama de reglementrile existente n domeniul securitii muncii
pentru aceste activiti, precum i pe baza studierii proceselor de munc i stabilirea
factorilor de risc specifici.

Art. 2. Instruciunile proprii de securitate i sntate n munc pentru ospatari cuprind


prevederi de securitate a muncii destinate prevenirii accidentelor de munc n
activitile specifice alimentaiei publice.
Art. 3. Scopul prezentelor instruciuni proprii de securitate i sntate n munc este
eliminarea sau diminuarea pericolelor de accidentare existente n cadrul acestor
activiti, proprii celor patru componente ale sistemului de munc (executant-sarcin de
munc-mijloace de producie-mediu de munc).
Art. 4. Se aplic persoanelor juridice precum i persoanelor fizice care desfoar
activiti n uniti de alimentaie destinate serviciilor turitilor (restaurante, baruri).
Art. 5. Prezentele instruciuni proprii de securitate i sntate n munc se vor revizui
periodic i vor fi modificate ori de cte ori este necesar ca urmare a schimbrilor de
natur legislativ survenite la nivel naional, sau ca urmare a armonizrii legislaiei
romne cu cerinele UE.
II DOTAREA CU ECHIPAMENT INDIVIDUAL DE PROTECTIE
Art. 6. Dotarea cu echipamentul individual de protectie si alegerea sortimentelor n
functie de riscurile specifice acestei activiti, se va face conform HG 1048/2006.
Art. 7. (1)La terminarea lucrului, echipamentul individual de protectie va fi depus n
vestiare special amenajate.
(2)Persoanele juridice sau fizice vor lua msuri, dup caz, de curtare,
denocivizare, reparare si ntretinere a echipamentului individual de protectie.
Art.8. Echipamentul individual de protectie va asigura protectia mpotriva tuturor
riscurilor existente la locul de munca.
III PROTECTIA MPOTRIVA ELECTROCUTRII
Art.9. La utilizarea aparatelor cu actionare electrica aspatarul va verifica cordonul
electric, starea stecherului si priza de conectare. Este interzis a se utiliza aparate cu
cordoane care prezinta deteriorari ale izolatiei cordonului, stechere defecte sau prize
care nu sunt bine fixate si care nu sunt prevazute cu contact de protectie.
Art.10. Se interzice orice fel de interventie a personalului salariat la instalatia
electrica sau pentru efectuarea de depanari ale aparatelor.
Art.11. Remedierea defectiunilor depistate se va face numai de persoane
corespunzator calificate (electricieni, mecanici).
Art.12. Este interzisa utilizarea conductorilor de alimentare ce prezinta
deteriorari ale izolatiei care ar putea produce scurt-circuit si este interzisa folosirea
prelungitoarelor care elimina protectia prin nulul de protectie.
IV ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA SI A ACTIVITTILOR
Art.13. Toate cile de acces ale spatiilor de lucru vor fi mentinute n stare de curtenie,
libere de orice obstacol, pentru a se evita expunerea lucrtorilor la accidente.
Art.14. Diversele mrfuri vor fi depozitate n spatii distincte, special amenajate, n
functie de natura mrfii.
Art.15. n spatiile de lucru se va asigura un iluminat corespunztor (natural, artificial
sau mixt) pentru a preveni eventualele pericole de accidentare;
Art.16. Amplasarea agregatelor frigorifice se va face tinnd seama de gabaritul
acestora, de deschiderea usilor si de destinatia fiecruia, n asa fel nct sa se asigure
conditiile corespunztoare de lucru. La exploatarea instalatiilor frigorifice vor fi
respectate prescriptiile tehnice ISCIR C14-85.
Art.17. Personalul angajat va fi bine instruit cu privire la modul de folosire a instalatilor
frigorifice in conditiile de securitate conform prevederilor cartilor tehnice.
Art.18. Este interzisa depozitarea diferitelor materiale pe instalatiile frigorifice, iar
defectiunile ce apar in functionarea instalatiilor frigorifice vor fi remediate numai de
catre persoane autorizate si calificate.
Art.19. Manevrarea tuturor intrerupatoarelor sau comutatoarelor se va face
numai cu mainile uscate.

Art.20. Personalul angajat va fi echipat cu echipamentul din dotare si pentru


prevenirea accidentelor prin alunecare va folosi pantofi adecvati cu talpa de cauciuc, nu
se vor folosi pantofi cu tocuri.
Art.21. Paharele folosite vor fi spalate si curatate in permanenta, pastrate in
rafturi special amenajate, nu se vor folosi pahare ciobite sau sparte, spalarea lor se va
face cu solutii de spalare si se va folosi echipamentul de protectie (manusi de cauciuc).
Art.22. Mesele vor fi dotate cu scrumiere si pastrate in permanenta curate, resturile
menajere se vor colecta in saci din material plastic si etanse.
Art.23. Pentru prevenirea accidentelor prin alunecare, curatirea locurilor in salile de
servire a mesei se va efectua ori de cate ori este necesar, spalarea pardoselilor se va
face numai la sfarsitul programului de lucru, pentru curatire se va instrui personalul
angajat, cu instructiuni proprii de securitate.
Art.24. Este interzisa folosirea vaselor din ceramica, portelan sau sticla, care prezinta
crapaturi.
Art.25. Scrumierele se vor schimba astfel punandu-se una goala peste alta folosita si
apoi se vor lua amandoua si se va lsa pe masa cea goala.
Art.26. Pentru servirea mancarilor calde si reci, chelnerul va avea o pozitie adecvata si
va sta pe partea stanga a clientului , servirea supei se va turna atent si incet astfel sa se
evite rasturnarea supei si oparirea clientului.
Art.27. Mesele vor fi debarasate si curatate, iar strangerea farfurilor si a celorlalte
obiecte nu se va face deodata, astfel incat la deplasare sa nu alunece sau sa cada jos
obiectele provocand accidente.
Art.28. Ospatarul este obligat ca la transportul mncrii, buturii comandate de la
buctrie, bar, ctre masa de servire a clientului s mearg ncet i atent pentru a evita
alunecarea, impiedicarea i cderea cu meniul comandat.
Art.29. n locurile unde exist trepte de coborre i urcare chelnerul se va deplasa cu
butura i cu mncrurile calde foarte atent i s aibe o vizibilitate foarte bun pentru
prevenirea accidendelor prin alunecare i cdere.
Art.30. Substantele folosite la curatirea si dezinfectarea obiectelor sanitare se vor
utiliza conform reglementarilor organelor sanitare si instructiunilor emise de furnizori,
este interzisa curatirea si dezinfectia obiectelor sanitare fara utilizarea echipamentului
de protectie si de lucru din dotare (manusi de cauciuc, halat).

ISSM PROPRII BUCATAR


Nr. 10 PREVEDERI GENERALE
Art.1-Buctarul realizeaz preparate culinare dup diferite retete care s
satisfac exigentele consumatorilor. n acest scop, el se ocup de pregtirea
produselor alimentare pentru gtit. Msoar cantittile necesare, le amestec
progresiv conform retetei, le pune la dospit, fermentat, copt sau fiert. Dup ce
preparatele culinare au fost pregtite, urmeaz mprtirea lor n portii.
Buctarul utilizeaz n activitatea sa diferite produse alimentare, unelte si masini
cu ajutorul crora transform alimentele n preparate culinare.
Art.2-Ca unelte si masini utilizate mai frecvent pot fi enumerate:
cutite, satrul, robotul de buctrie, masini de curtat si de tiat zarzavat,
masini de tocat, masini de amestecat, friteuza, cuptoare clasice sau cu
microunde, agregate frigorifice.
ORGANIZAREA ACTIVITATII
ART.3-Se informeaz cu privire la sortimentul ce urmeaz a se realiza.
ART.4-In functie de gradul de urgent al comenzii calculeaz norma de timp
specific pentru fiecare pozitie din meniu.
ART.4-Identific corect materiile prime si auxiliare necesare realizrii
i auxiliare. produciei.
A-Receptioneaz cantitativ si calitativ materiile prime si auxiliare auxiliare.
conform standardelor i reetelor de fabricaie.
B- Calitatea materiilor prime este verificat organoleptic prin comparare cu
valorile standard.
C- Materiile prime si auxiliare de calitate necorespunztoare sunt refuzate.
D- Stabilete corectitudinea termenului de valabilitate pentru fiecare materie
prim n parte.
E-Elimin materiile prime care nu sunt n termen de valabilitate.
F-Materiile prime i auxiliare sunt depozitate n condiiile de meninere a calittii.
G-Materii prime: carne, oase cu i fr valoare, ou, brnzeturi, legume, fructe,
crupe, grsimi animale i vegetale, .a.
Materii auxiliare: zahr, oet, vin, sare, condimente.
Utilaje: frigidere, lzi frigorifice.
Caracteristicile organoleptice gust, miros, culoare, aspect, structur, consisten
SARCINI DE MUNCA
ART.5-Bucatarul trebuie sa respecte:
- Caracteristicile organoleptice i de calitate ale materiilor prime i auxiliare
folosite n buctrie
- condiiile de depozitare
- Norme de igien la aprovizionare i depozitare
- Norme de consum
ART.6-Asigurarea condiiilor igienico-sanitare

-Echipamentul de protectie este utilizat pe toat durata desfsurrii


specific activittii de productie
- Echipamentul de protectie este mentinut n stare curat.
- Igiena personal se mentine conform normelor de igien n vigoare si a
regulamentelor interne, mentinut pe toat durata
programului de lucru.
-Locul de munc este mentinut curat conform normelor igienico
de munc sanitare.
- Mentine n stare de curtenie mobilierul, utilajele si inventarul pentru servire.
- Utilizeaz corect materialele si instrumentele de efectuare a
curteniei la locul de munc.
-Materialele de ntretinere si curtenie se utilizeaz n limitele
normelor de consum agreate de unitate.
-Manipuleaz corect materialele si produsele alimentare.
apariiei focarelor de contaminare
-Sesizeaz organele ierarhic superioare la aparitia primelor semne de boal ce ar
putea prezenta pericol de contaminare pentru clienti si personal.
-

Obiecte de inventar pentru servire produselor: tvi, vesel, tacmuri


Echipament de protecie: halat, bonet, or, mnui
Materiale de igienizare: detergent, ap, oet.
Mijloace de igienizare: mturi, burei, lavete.
Substane dezinfectante: cloramin, var cloros.

- Echipament de protecie i de protecie sanitar: halat, boneta / batic, or de


cauciuc, mnui i cizme de cauciuc.
ART.7--Aplic conform planului de igienizare al unittii succesiunea
operatiilor de curtenie si ntretinere tinnd seama de particularittile acestora.
- Execut conform instructiunilor sanitare operatii de curtenie si
ustensilele, alte obiecte de inventar n ntreinere a mobilierului, utilajelor i
obiectelor de inventar folosite.
vederea desfurrii lucrului.
- Controleaz zilnic si ori de cte ori este nevoie starea tehnic a
utilajelor din dotare.
-Asigur pstrarea n conditii corespunztoare a produselor finite si
vederea nchiderii unitii. materiilor prime neconsumate.
-Respect succesiunea corect a operatiilor de curtenie si ntretinere a spaiilor,
mobilierului, utilajelor i obiectelor de inventar.
-Controleaz ncadrarea n limitele de functionare a instalatiilor
frigorifice i termice din dotare.
ART.8-Prevenirea polurii mediului
- Este identificat i aplicat circuitul deeurilor i reziduurilor menajere rezultate n
timpul activittii.
- Normele de protecia mediului sunt aplicate permanent n toate
activittile de la locul de munc.
- mpotriva oricror surse de poluare identificate sunt adoptate msuri conform
reglementrilor specifice locului de munc.
-Circuitul deeurilor i reziduurilor este respectat n totalitate conform
reglementrilor interne.

INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE


IN MUNCA
PATISER PIZZAR
NR.- 11-

1. SCOP
Prezentele instructiuni au ca scop instituirea de masuri privind promovarea imbunatatirii securitatii si
sanatatii in munca a lucratorilor, stabileste principii generale referitoare la activitatea desfasurata in
laboratoarele de patiserie si cofetarie. Prevenirea riscurilor profesionale, protectia sanatatii si securitatea
lucratorilor eliminarea factorilor de risc si accidentare consultare, participarea echilibrata potrivit legii,
instruirea lucratorilor si a reprezentantiilor lor, precum si directiile generale pentru implementarea acestor
principii..
2. DOMENIU Prezentele instructiuni se aplica in activitatea desfasurata in laboratoarele de patiserie si
cofetarie.
3. DOCUMENTE DE REFERINTA
- Legea 319/2006 Securitatii si sanatatii in munca.
- Hotararea de Guvern nr.1425/30.oct.2006 Hotarare pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii securitatii si santatii in munca nr.319/2006.
- Hotararea de Guvern nr.1146/30.sept.2006 Hotararea privind cerintele minime de securitate si sanatate
pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca.
- Legea 307/12.07.2006 privind apararea impotriva incendiilor.
- Hotararea de Guvern nr.1048/9 aug.2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru
utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca.
4. RESPONSABILITATI :
41. Muncitor (executant) Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea
si instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna la
pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi
afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.
La locul de munca lucratorii au urmatoarele obligatii:
a). sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de transport si
alte mijloace de productie;
b). sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il inapoieze sau sa
il puna la locul destinat pentru pastrare;
c). sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a
dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si

cladirilor si sa utilizeze corect aceste dispozitive.


d). sa comunice imediat angajtorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre care au
motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice
deficienta a sistemelor de protectie.
e). sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele suferite de
propria persoana.
f). sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar, pentru a face
posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari,
pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor.
g). sa coopereze atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, pentru a permite
angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru
securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate.
h). sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in munca si
masurile de aplicare a acestora.
i). sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.
j). sa cunoasca si sa respecte masurile de aparare impotriva incendiilor, stabilite de administrator,
conducatorul institutiei, proprietar, producator sau importator, dupa caz. k). sa intretina si sa foloseasca, in
scopul pentru care au fost realizate dotarile pentru apararea impotriva incendiilor, puse la dispozitie de
administrator, conducatorul institutiei, proprietar producator sau importator.
l). sa respecte normele de aparare impotriva incendiilor, specifice activitatilor pe care le organizeaza sau le
desfasoara.
m). sa nu afecteze modificari neautorizate si fara acordul scris al proprietarului, al proiectantului initial al
constructiei, instalatiei, echipamentului, dispozitivului sau mijlocului de transport utilizat ori al unui expert
tehnic atestat potrivit legislatiei in vigoare.
n). sa aduca la cunostinta administratorului, conducatorului institutiei sau proprietarului, dupa caz, orice
defectiune tehnica ori alta situatie care constituie pericol de incendiu.
o). sa respecte regulile si masurile de aprare impotriva incendiilor, aduse la cunostinta, sub orice forma, de
administrator sau de conducatorul institutiei, dupa caz.
p). sa utilizeze substantele periculoase, instalatiile, utilajele, masinile, aparatura si echipamentele, potrivit
instructiunilor tehnice, precum si celor date de administrator sau de conducatorul institutiei, dupa caz.
r). sa nu efectueze manevre nepermise sau modificari neautorizate ale sistemelor si instalatiilor de aparare
impotriva incendiilor.
s). sa comunice, imediat dupa constatare, conducatorului locului de munca orice incalcare a normelor de
aparare impotriva incendiilor sau a oricarei situatii stabilite de acesta ca fiind un pericol de incendiu,
precum si orice defectiune sesizata la sistemele si instalatiile de aparare impotriva incendiilor. t). sa
coopereze cu salariatii desemnati de administrator, dupa caz, respectiv cu cadrul tehnic specializat, care
are atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor, in vederea realizarii masurilor de aparare impotriva
incendiilor.
u). sa actioneze, in conformitate cu procedurile stabilite la locul de munca, in cazul aparitiei oricarui pericol
iminent de incendiu.
v). sa furnizeze persoanelor abilitate toate datele si informatiile de care are cunostinta, referitoare la
producerea incendiilor.
5. CONDITII GENERALE
Art. 5.1. Activitatile ce se desfasoara in structurile de servire a mesei sunt legate de aprovizionarea cu
marfa, depozitarea acesteia, prepararea alimentelor in bucatarii si laboratoare de cofetarie-patiserie,
precum si servirea acestora in saloane sau in alte locuri destinate acestui scop.
Art. 5.2. Pentru desfasurarea activitatii in conditii de igiena si de securitate a muncii, spatiile de productie
pentru prepararea alimentelor trebuie organizate in functie de volumul activitatii si in functie de tehnologiile
din productia culinara.
Art. 5.3. Resturile menajere nerecuperabile sau nefolositoare rezultate din procesul de rpoductie si din
operatia de servire a clientilor se vor colecta in saci din material plastic, in recipiente etanse, confectionate
din materiale rezistente, evacuarea facandu-se inainte ca acestea sa depaseasca capacitatea de
depozitare sau sa intre in descompunere.
Art. 5.4. Unitatile de alimentatie publica care au sectii de productie trebuie sa-si stabileasca o zona
pentru depozitarea gunoiului menajer care sa fie la distanta mare de locul alimentar si amenajat conform
normelor sanitare.
Art. 5.5. La instalarea, exploatarea, intretinerea si repararea utilajelor, aparatelor, precum si a altor
echipamente tehnice folosite in alimentatia publica (restaurante, cantine, bufete, barurti, etc.) se vor

respecta urmatoarele :
- tehnologia stabilita prin documentatia elaborata de proiectant sau cea indicata prin cartea tehnica, privind
exploatarea utilajelor, instalatiilor, aparatelor, etc.;
- prevederile documentatiei tehnice emise de furnizor referitoare la cunoasterea componentei, a
caracteristicilor tehnice si functionale precum si a conditiilor de executie, montaj si receptie, a mijloacelor
tehnice din dotare;
- prevederile documentatiei tehnice referitoare la periodicitatea si conditiile tehnice de efectuare a
verificarilor si reparatiilor;
- instructiunile tehnice specifice fiecarui mijloc de productie, privind exploatarea acestuia;
- exploatarea mijloacelor din dotare numai cu aparatura de masura, control si automatizare prevazuta.
Art. 5.6. Personalul din bucatarii (bucatari, ajutori de bucatari si bucatari auxiliari) este obligat sa poarte
echipamentul de protectie si de lucru prevazut de normative.
Art. 5.7. In bucatarii sau in alte spatii de pregatire la cald este interzis lucrul fara asigurarea ventilarii
incaperilor.
Art. 5.8. Curatirea locului de munca se va efectua ori de cate ori este necesar pentru prevenirea
alunecarii persoanelor in zona de lucru.
Art. 5.9. Lucratorii din bucatarie trebuie sa fie instruiti asupra modului de utilizare a agregatelor la care
lucreaza (masini de gatit, roboti, marmite cu aburi, tigai basculante, friteuza, cuptoare de diferite tipuri, etc.)
pentru prevenirea accidentelor.
Art.5.10. Eventualele defectiuni ce apar in functionarea unor agregate, roboti de bucatarie, etc., vor fi
remediate numai de catre persoane calificate, de specialitate: mecanici, electricieni, etc.
Art.5.11. Personalul din bucatarie va purta incaltaminte bine fixata pe picior; este interzisa folosirea
incaltamintei tip papuc (neasigurata la calcai).
Art.5.12. Este interzisa asezarea pe pardoseli a vaselor cu lichide fierbinti, pentru prevenirea accidentelor
prin oparire.
Art.5.13. Vasele ce se folosesc la prepararea meniurilor si ustensilele se vor pastra in mod ordonat pe
rafturi.

INSTRUCTIUNI PROPRII
PENTRU RESTAURANT, BUCATARIE SI BAR
Nr. 12 A.

DOCUMENTE DE REFERINTA

Legea 319/ 2006, legea securitatii si sanatatii in munca;


Legea 307/ legea privind apararea impotriva incendiilor;
HG 300/ 2006, cerinte minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare sau mobile;
HG 971/ 2006, cerinte minime de securitate si sanatate pentru semnalizarea de securitate si/ sau
sanatate la locul de munca;
HG 1.048/ 2006, cerinte minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a EIP la
locul de munca;
HG 1.051/ 2006, cerinte minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care
prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare;
HG 1.058/ 2006, cerinte minime de securitate si sanatate pentru imbunatatirea securitatii si protectia
sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosferelor explozive;
HG 1.146/ 2006, cerinte minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori
a echipamentelor de munca;
OHSAS 18001;
Legea 53/ 2003, Codul muncii;
HG 1.091/ 2006, cerinte minime de securitate si sanatate pentru locul de munca.
B. INSTRUCTIUNI
Prevederi generale
Continut
Instructiunile proprii de securitate a muncii pentru activitatea personalului care lucreaza in
restaurant, bucatarie si bar , cuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca si a imbolnavirilor
profesionale.
Scop
Masurile de prevenire din prezentele instructiuni proprii au drept scop eliminarea sau diminuarea
riscurilor de accidentare sau imbolnavire profesionala existente in cadrul acestei activitati, proprii
celor 4 componente ale sistemului de munca (executant, sarcina de munca, mijloace de productie,
mediu de munca).
Domeniu de aplicare
Prezentele instructiuni proprii de securitate a muncii se aplica in cadrul restaurantului , bucatariei si
barului firmei Cardinal IG SRL Bucuresti .
Conexiuni cu acte normative in vigoare
Instructiunile proprii de securitate a muncii pentru activitatea din restaurant si bar se aplica
cumulativ cu prevederile Normei generale de protectia muncii din anul 2002 , a Legii nr.90/96
republicata si a NSSM nr.45 .

Organizarea si desfasurarea activitatii din restaurant, bucatarie si bar se va face pe baza respectarii
stricte a normelor de P.S.I. in vigoare.
Revizuirea instrucitunilor proprii
Instructiunile proprii de securitate a muncii pentru activitatea din restaurant, bucatarie si bar se
revad periodic si se modifica ori de cite ori este necesar in concordanta cu modificarile de natura
legislative, tehnica, etc., survenite in procedura activitatii.
Masuri de securitate a muncii specifice activitatii din restaurant, bucatarie si bar .
Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca personalul care lucreaza in restaurant, bucatarie si
bar .
Personalul care isi desfasoara activitatea ca ospatar, barman, picol, bucatar, trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii si sa respecte masurile ce se impun:
a)sa fie apt din punct de vedere fizic si psihic
b)sa nu aiba infirmitati care i-ar putea stinjeni activitatea specifica sau care ar putea conduce la
accidentarea sa, sau a altor persoane
c)se va prezenta la examenul medical la angajare care va fi consemnat si in fisa individuala de
instructaj de protectia muncii cit si periodic
d)se va prezenta la examenul medical si ori de cite ori conducerea firmei apreciaza ca fiind necesar
e)sa posede calificarea profesionala pentru activitatea ce o desfasoara
f)sa-si insuseasca si sa respecte normele specifice de securitate si sanatate in munca si masurile de
aplicare ale acestora
g)sa-si insuseasca si sa respecte normele sanitare privind acordarea primului ajutor in caz de
accident , sa-si insuseasca si sa respecte procedeele de acordare a primului ajutor si transportului de
urgenta a accidentatilor
h)sa utilizeze echipamentul de protectie si de lucru din dotare.In sensul in care se constata utilizarea
echipamentului de protectie si de lucru in alt scop, sau pierderea, instrainarea sub orice forma,
persoana care se va face vinovata de prejudicial in cauza va fi sanctionata potrivit legii
i)sa-si insuseasca sis a respecte normele de P.S.I.
j)periodic are obligatia sa participle la instructajele p.s.i.
k)sa participle la instructajele si testarile periodice.
l)sa dea informatiile solicitate de catre inspectorii de munca
Instructajul de protectia muncii se va efectua numai in timpul programului de lucru.
Masuri tehnice de securitate a muncii
In timpul serviciului, personalul angajat in restaurant , bucatarie si bar are urmatoarele obligatii ;
a)sa cunoasca si sa respecte prevederile Normelor sanitare si ale Normelor de sanatate si securitate a
muncii
b)lucrarile de pregatire primare ca transarea, pregatirea carnii, pestelui si a legumelor se vor efectua in
cadrul bucatariei restaurantului care are mobilier adecvat acestor operatii. Fiecare loc de munca va fi
marcat prin indicatoare si va fi dotat cu mese si ustensile separate pentru carne cruda si carne fiarta,
pentru peste, zarzavat, etc.
c)este obligatorie evacuarea resturilor de la prelucrarea carnii, pestelui, zarzavatului si a legumelor, la
fiecare preparare de meniuri sau ori de caite ori este nevoie
d)resturile menajere nerecuperabile sau nefolositoare rezultate din procesul de productie si din
operatia de servire a clientilor se vor colecta in saci de material plastic, recipiente etanse,
confectionate din materiale rezistente, evacuarea efectuindu-se inainte ca acestea sa depaseasca
capacitatea de depozitare sau sa intre in descompunere
e)locul de depozitare al gunoiului este amplasat la distanta considerabila de restaurant
f) exploatarea echipamentelor tehnice din bucataria restaurantului si din bar se va face conform
cartilor tehnice ale acestor echipamente, care vor insoti echipamentul tehnic de la punerea in
functiune pana la scoaterea din uz al acestuia conform prevederilor NGMP/2002
g)personalul din bucatarii , restaurant si bar este obligat sa poarte echipamentul de protectie si de

lucru prevazut in lista de acordare a acestora


h)personalul care lucreaza in bucatarie va folosi in timpul prelucrarii la cald a alimentelor instalatia de
ventilatie
i)curatenia la locul de munca se va efectua ori de cite ori este necesar pentru a preintimpina
alunecarea sau impiedicarea bucatarilor, in acest spatiu fiind interzis accesul altor persoane.Receptia
si livrarea produselor se efectueaza prin locuri special amenajate
j)se va acorda o atentie deosebita menevrarii recipientilor a caror temperatura pot provoca opariri,
personalul fiind obligat sa foloseasca mijloacele de protectie din dotare
k)aprinderea aragazelor care folosesc combustibil gazos se va face de catre bucatari in urma
verificarii zilnice cu o solutie de apa si sapun a etanseitatii conductelor ,a robinetilor si numai dupa o
aerisire de minim 15 minute a bucatariei
l)este interzisa interventia pentru remedierea unor defectiuni aparute la echipamentele tehnice si
electrice de catre bucatari, acestia fiind obligati sa anunte la seful de schimb defectiunea aparuta, in
vederea efectuarii reparatiei de catre personal calificat
a)personalul din bucatarie, restaurant si bar va purtsa incaltaminte bine fixate pe picior, fiind interzis
folosirea papucilor
b)este interzisa depozitarea pe pardoseala a lichidelor fierbinti pentru prevenirea acidentelor prin
oparire
c)vasele ce se folosesc la prepararea meniurilor si ustensilele se vor pastra in mod ordonat pe rafturi
d)este interzisa folosirea echipamentelor electrice pentru transarea carnii fara aparatori de protectie
e)pentru prevenirea riscurilor de alunecare cit si aunui focar de infectie, pardoseala din bucatarie se va
spala zilnic, la terminarea operatiilor respective
f)transarea carnii, a pestelui, legumelor si zarzavaturilor se va efectua cu atentie, folosind cutite
speciale. Cutitele utilizate vor fi tinute in suporturi speciale, fiind interzis cu desavirsire purtatea
acestora in buzunare
g)operatiile legate de prepararea pestelui crud se vor efectua in conditiile prevazute in Normele de
igiena a alimentelor si protectia sanitara a acestora
h)utilizarea mixerelor, robotilor de bucatarie se va efectua conform prevederilor de tehnica securitastii
muncii prevazute in cartile tehnice ale acestora care vor fi pastrate in permanenta si in bune
conditiuni, in asa fel incit sa poata fi consultate in orice moment
i)este interzisa prepararea unor compozitii fara fluiditate pentru prevenirea incalzirilor excessive si
neuniforme a peretilor vaselor care ar putea conduce la incendiu
j)echipamentele tehnice actionate electric se vor exploata in conditiile prevazute de Normele specifice
pentru utilizarea energiei electrice si in conformitate cu standardele pentru aparatele electrice de gatit
k)este interzisa folosirea echipamentelor electrice fara dispozitivele de comanda-control in stare de
functionasre, prevazute de catre producator
l)manevrarea tuturor intrerupatoarelor se va face cu mainile uscate
m)in situatii de exces de umiditate, manevrarea se va efectua cu manusi electroizolante si de pe
platforme electroizolante sau de pe covoare de cauciuc
n)este interzisa racirea plitei electrice cu apa pentru a se evita fisurarea acesteia si producerea de
scurtcircuite la instalatia electrica
o)utilajele alimentate cu gaze naturale se vor instala si exploata in conformitate cu normele specifice
pentru utilizarea, distribuirea gazelor naturale, Normativul 16-67
p)instalatiile trebuie sa fie prevazute cu un system de opturare care sa retina gazul in cazul in care
acesta revine pe conducta dupa o eventuala intrerupere pe retea
q)pentru spatiile inchise (cuptor) instalatiile vor fi prevazute cu system automat de ardere a gazului,
cu flacara de veghe
r)evacuarea gazelor se va face prin canale dimensionate in mod corespunzator si verificate periodic
s)este interzisa evacuarea gazelor arse prin hota de absorbtie cu exceptia resourilor sau flacarii
deschise si numai in conditiile prevazute de Normativul 16-76

t)este interzisa largirea orificiilor de ardere de la aragaz


u)este interzisa folosirea buteliilor de aragaz fara regulator de presiune
v)amplasarea buteliei de aragaz se va face la cel putin 1 metru fata de sursa de incalzire
w)este interzisa folosirea de alte furtunuri in locul celor special realizate
x)furtunul de racordare trebuie sa fie in perfecta stare , sa nu aiba crapaturi si scapari de gaze
y)este interzisa incalzirea buteliei cu apa calda sau cu alte mijloace, pentru marirea presiunii
z)pe timpul cit sunt aprinse arzatoarele se va supraveghea ca lichidele ce fierb san u curga din vase sis
a stinga flacara, producand acumulari de gaze ce pot determina explozii
aa)manevrarea tavilor si a produselor supuse procesului de coacere la temperature ridicate, se va
efectua cu ajutorul materialelor izolante (manusi cu palma de azbest, bucati de panza)
bb)in cuptorul cu microunde este interzisa introducerea obiectelor din metal
cc)este interzisa pornirea cuptorului cu microunde cu usa deschisa
dd)este interzisa scurcircuitarea sau demontarea dispozitivelor de siguranta
ee)este interzisa acoperirea cu diferite obiecte a usii precum si acumularea de murdarie pe suprafata
de protectie a acestuia
ff)defectiunile tehnice ce apar in functionarea cuptorului cu microunde vor fi remediate numai de
catre personal specializat
gg)gratarele pentru preparat fripturi si alte specialitati din carne, indifferent de
hh)sursa de energie folosita trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :
sa fie dotate cu hota pentru evacuarea gazelor rezultate din procesul de frigere
placile (plitele) vor fi prevazute cu nervuri si sistem de colectare a grasimilor ce rezulta din procesul
de frigere a preparatelor din carne
ii) gratarele cu resitenta electrica sau raze infrarosii se vor utilize in conformitate cu instructiunile
prevazute de cartile tehnice si NSSM 111
jj)manipularea fripturilor se va face cu ajutorul unei furci din metal cu manere izolante si cu cleste
special confectionat
kk)la exploatarea robotului universal pentru bucatarii este interzisa montarea dispozitivelor anexe
pentru efectuarea operatiilor dorite fara ca echipamentul electric sa fie scos de sub tensiune
ll)dupa fixarea dispozitivului anexa, echipamentul electric se pune in fuunctiune in gol pentru a se
verifica daca acesta a fost montat correct
mm)pe timpul lucrului echipamentul tehnic va fi supravegheat in permanenta de catre un lucrator
instruit, iar la aparitia unei functonari anormale va actiona butonul de oprire
nn)este interzisa apasarea cu mana a produselor spre sistemele active ale dispozitivelor
oo)la terminarea operatiilor la robotul de bucatarie, acesta va fi deconectat de la butonul de oprire si
scos de sub tensiune
pp)este interzis a se demonta anexele robotului inainte ca acesta a fie oprit si scos de sub tensiune
qq)amplasarea masinilor de taiat mezeluri si a acelor de taiat paine se va face in asa fel ca accesul la
ele sa se faca cu usurinta
rr)fixarea mezelurilor pe masa mobile se face cu dispozitivul din dotarea masinii prevazut cu manere
de presare a produselor si manevrarea a masei mobile
ss)este interzisa tinerea mezelurilor si a painii cu mana in timpul taierii acestora de cutitul maasinii
tt)feliile de mezeluri sau de paine vor fi luate cu o paleta destinata in acest scop
uu)este interzisa manevrarea masinilor de taiat mezeluri si paine de persoane neinstruite
vv)curatarea masinilor se va face dup ace acestea au fost deconectate de la cursa de current prin
scoaterea stecherului
ww)aparatele electrice de bucatarie se vor instala si excploata in conditiile prevazute de cartile tehnice
xx)este interzisa folosirea aparatelor electrice de bucatarie conectate la prize electrice fara nulul de
protectie si dispozitive de deconenctare automata la aparitia eventualelor defecte
yy)este interzisa folosirea aparatelor cind, partile care nu sunt in mod normal, sub tensiune,
curenteaza

zz)repararea, cuatarea si spalarea aparatelor de buatarie se va face dup ace au fost deconectate de la
reteua de alimentare cu energie electricva
aaa)este interzisa folosirea uneltelor si sculelor pentru bucatarie fara manere, cu margini agatatoare,
bavuri, reparate improvizat, cu fisuri, etc.
bbb)este interzisa folosirea vaselor din ceramica, portelan sau sticla, care prezinta crapaturi
ccc)pentru prevenirea exploziilor in timpul verii, daca recipientele sub presiune sunt prea calde,
introducerea lor in gheata se va face dupa o racire prealabila in apa rece de apa
ddd)in caz de avarii produse la instalatii, conducte sau combustibili, la retelele electrice sau telefonice
sa aduca de indata la cunostinta celor in drept asemenea evenimente si sa ia primele masuri pentru
limitarea consecintelor evenimentului
eee)in caz de incendii sa ia imediat masuri de stingere si de salvare a persoanelor, a bunurilor si a
valorilor, sa sesizeze pompierii si sa anunte conducerea unitatii
fff)sa ia primele masuri pentru salvarea persoanelor si de evacuare a bunurilor si a valorilor in caz de
dezastre
ggg)sa poarte insemnele distinctive numai in timpul serviciului
hhh)sa nu se prezinte la serviciu sub influenta bauturilor alcoolice si nici sa nu consume astfel de
bauturi in timpul serviciului
iii)sa respecte dispozitiile D.G.001 ale Ministrului de Interne privind utilizarea focului deschis si a
fumatului
jjj)sa nu absenteze fara motive temeinice si fara sa anunte in prealabil conducerea despre aceasta
kkk)sa propuna conducerii firmei masuri pentru imbunatatirea conditiilor de munca
lll)sa participle la programul de pregatire profesionala specifica
mmm)sa participle la instructajele de protectia muncii si p.s.i.; sa participle la instructajele de
protectia muncii si p.s.i. cu ocazia schimbarii locului de munca corespunzatoare noilor conditii de
munca
nnn)pe timpul serviciului sa nu se expuna la riscuri de accidentare si/sau imbolnavire profesionala
ooo)sa nu se urce sub nici un motiv pe scaune, mese, orice alte obiecte improvizate.In cazul in care
prin natura sarcinilor de serviciu, functie de factori obiectivi, este nevoit sa se urce la inaltime (peste 2
metri de la nivelul talpilor), in mod obligatoriu va avea mentionat in fisa individuala de protectia
muncii avizul doctorului de medicina muncii si a psihologului cu inscrisul apt lucru la inaltime
Dispozitii finale si tranzitorii
Orice situatie care necesita lamuriri speciale in domeniul securitatii si sanatatii in munca poate fi
comunicata Compartimentului de protectia muncii din cadrul firmei.
Prezentele instructiuni vor fi prelucrate cu toti angajatii din cadrul restaurantului, bucatariei si barului
firmei de catre conducatorii directi ai locurilor de munca pe schimb si vor fi consemnate in mod
obligatoriu in fisele individuale de instructaj sub semnatura.
Instructajul periodic de protectia muncii este stability a se efectua o data la 3 luni.
Prelucrarea acestor instructiuni proprii este obligatoriu sa se faca de catre toti conducatorii locurilor
de munca pentru personalul subordonat..
Insusirea prezentelor instructiui este obligatorie pentru salariatii restaurantului, bucatariei si barului
deoarece constituie obiectul testatii anuale din punct de vedere al protectiei muncii.

Instructiuni de prevenire si stingere a incendiilor la punctele de preparare a


mancarurilor, restaurante, patiserii
1.Personalul de deservire a unitatilor de preparare a mancarurilor si a diverselor preparate alimentare,
trebuie sa posede cunostinte generale cu privire la prevenirea si stingerea incendiilor, precum si
cunostinte specifice lucrarilor si activitatilor ce le desfasoara.

2.Instructajul la locul de munca se efectueaza de catre conducatorul acestuia, prin prezentarea


pericolelor si a surselor de producere a incendiilor, precum si a masurilor de prevenire si combatere a
acestor fenomene.
3.Personalul cu mai mica experienta va fi supravegheat de un cadru cu calificare si experienta
corespunzatoare, pentru a observa modul cum se aplica in practica, metodele corecte de munca.
4.Zilnic, la inceputul activitatii, conducatorul locului de munca, va efectua un instructaj atentional,
referitor la principalele pericole sau situatii accidentale, ce pot aparea in timpul programului.
5.Toate circuitele de gaz de la retea sau de la butelii, trebuie sa fie etanse, de constructie sigura, fara
improvizatii.
6.Se interzice utilizarea arzatoarelor de gaz neomologate sau defecte. Legaturile de la retea sau
butelie, la arzatoare, se vor face numai prin legaturi fixe, sau racorduri prin tuburi de legatura cu o
lungime de maxim 1 m.
7.Racordarea tuburilor de legatura, se va face cu coliere rezistente. Se interzice folosirea furtunelor
din cauciuc, defecte sau cu legaturi improvizate. Se va evita contactul furtunelor din cauciuc, cu
vasele fierbinti sau sa fie in apropierea flacarilor.
8.Se interzice folosirea flacarii deschise, pentru verificarea etanseitatii buteliei sau a circuitelor de
gaz. Eventualele neetanseitai se vor depista, folosindu-se o solutie de apa cu sapun.
9.La aprinderea arzatoarelor, deschiderea robinetului trebuie sa se faca treptat: mai intai se aduce
flacara la arzator, dupa care se deschide gazul. Daca aprinderea nu a avut loc, dupa o prealabila
aerisire, se va proceda, in acelasi mod, la aprinderea arzatorului.
10.Se interzice parasirea locului de munca, lasand focul nesupravegheat. La incheierea programului,
gazul se va opri de la robinetul de lucru si de la cel de siguranta.
11.Reparatiile sau eventualele modificari ale instalatiilor de folosire a gazelor, se va face numai de
personal si instruit.
12.La prepararea mancarurilor, unde se folosesc alimente grase (untura, ulei etc.), care in contact cu
flacara pot produce incendii, se vor depozita la distanta fata de flacara deschisa, sau de sobele incinse.
Se vor supraveghea permanent vasele in care se prepara mancaruri cu asemenea alimente, in vederea
evitarii deversarii acestora pe plitele incinse sau pe flacara deschisa.
13.Se interzice folosirea aparaturii, conductorilor sau cablurilor electrice neizolate sau suprasolicitate,
precum si a prizelor si intrerupatoarelor defecte. Aparatura electrica aflata sub tensiune, nu se va
amplasa ia apropierea sobelor incinse sau a materialelor combustibile. Nu se vor utiliza sigurante
fuzibile supradimensionate.
14.Se interzice depozitarea in bucatarii, camari, magazii, birouri etc., a materialelor usor inflamabile,
ca de exemplu: carpe, produse petroliere, material lemons, butelii de gaze lichefiate etc., fara o
utilizare imediata si strict necesara unui schimb de lucru. Pentru evitarea producerii unor incendii,
acestea vor fi depuse numai in locuri special amenajate. Lichidele inflamabile se vor pastra numai in
vase speciale, inchise ermetic.
15.Fumatul va fi permis numai in locuri special amenajate. Resturile de tigari se vor colecta in vase
metalice sau ladite cu nisip.
16.Caile de acces din incaperile unde se lucreaza la prepararea mancarurilor, se vor mentine in
perfecta stare de curatenie, interzicandu-se blocarea acestora, iar accesul la materialele de interventie
(hidranti, stingatoare, panouri PSI etc.), va fi mentinut permanent liber.
17.In raport cu felul si locul inceputurilor de incendiu, se va interveni cu materialele din dotarea
fiecarui loc de munca, conform cu instructiunile de utilizare date de fabricant. La instalatiile electrice
se vor utiliza stingatoare cu dioxid de carbon. Se interzice utilizarea apei sau a stingatoarelor cu
spuma.
18.La incheierea programului de lucru, toate sursele de foc deschis, se vor stinge, iar resourile se vor
scoate din priza.
19.Se interzice spalarea pardoselilor cu substante inflamabile, ca de exemplu: petrol sau motorina.

20.Este strict interzisa utilizarea materialelor de interventie pentru cazuri de incendiu, in alte scopuri,
deteriorarea sau intretinerea lor necorespunzatoare.

ISSM PROPRII
Aparatul pentru prepararea cafelei espresso
NR.- 13Art. 1 Instalarea aparatului pentru prepararea cafelei espresso trebuie s fie efectuat n
conformitate cu prescripiile Crii tehnice i Normele specifice n vigoare i de ctre personal
calificat i instruit.
Art. 2 Aparatul pentru prelucrarea cafelei va fi conectat obligatoriu la instalaia de
mpmntare.
Art. 3 La instalarea aparatului pentru prelucrarea cafelei este necesar s se prevad un
ntreruptor general omnipolar cu distana de deschidere a contactelor egal sau mai mare de 3 mm.
Art. 4 Este interzis folosirea prelungitoarelor sau adaptorilor electrici pentru prize multiple.
n cazul n care folosirea acestora este indispensabil, se vor folosi adaptori simpli i prelungitoare
cu respectarea normelor specifice.
Art. 5 Se interzice prepararea altor buturi calde, dect cafeaua, ceaiul i laptele cald, la
aparatul pentru prepararea cafelei espresso.
Art. 6 Se interzice atingerea aparatului cu minile i picioarele ude.
Art. 7 Este interzis deconectarea aparatului pentru prelucrarea cafelei espresso prin
tragerea de cablul de alimentare.
Art. 8 Pentru operaiunile de curare zilnic se vor urma indicaiile din manualul de utilizare.
Art. 9 n caz de defeciune sau de funcionare eronat, se oprete aparatul i se interzice
intervenia asupra aparatului. Intervenia va fi realizat de personal specializat din partea
fabricantului sau a unui centru de asisten autorizat.
Art. 10 Se interzice nlocuirea cablului de alimentare al aparatului de ctre utilizator. n cazul
distrugerii cablului de alimentare al aparatului, acesta va fi nlocuit de personal specialziat din partea
fabricantului sau a unui centru de asisten autorizat.
Art. 11 n cazul neutilizrii pe o perioad mai lung a aparatului pentru prelucrarea cafelei
espresso, acesta se va deconecta de la reeuau electric i se va goli de ap cu ajutorul personalului
calificat.
Art. 12 Se interzice expunerea minilor sau alte pri ale corpului n direcia filtrelor de cafea
sau n direcia terminal a robinetelor de aburi sau ap cald.
Art. 13 Pe locul prevzut pentru nclzirea cnilor i cetilor vor fi puse i vasele aparinnd
aparatului. Se interzice punerea oricrui alt obiect n acest loc.
Art.14 Se interzice desprinderea suporturilor filtrelor n timp ce grupurile funcioneaz.
Art. 15 Se interzice utilizarea jetului de ap pentru splarea aparatului.
Art. 16 Este obligatoriu ca atunci cnd se efectueaz regenerarea depuratorului aparatul
trebuie s fie oprit.

ISSM PROPRII MANIPULARE MANUALA MASE


RESTAURANT
Nr. 14 DEFINTII SI ABREVIERI
Ce sunt AMS?
ART.1-Afeciunile musculo-scheletice legate de munc sunt deficiene ale
elementelor corpului, precum muchii, articulaiile, tendoanele, ligamentele,
nervii, oasele i sistemul circulator localizat, provocate sau agravate n
principal de munc i de efectele mediului n care se desfoar activitatea.
Cele mai multe AMS legate de munc sunt afeciuni cumulative care decurg
din expunerea repetat la sarcini de nalt sau joas intensitate pe o
perioad lung de timp. Cu toate acestea, AMS pot fi i traume acute, cum ar
fi fracturile care au loc n timpul unui accident.
Aceste probleme afecteaz n special spatele, gtul, umerii i membrele
superioare, dar pot afecta i membrele inferioare. Anumite AMS, precum
sindromul de tunel carpian, sunt specifice datorit semnelor i simptomelor
bine definite. Altele sunt nespecifice deoarece exist numai senzaia de
durere sau disconfort, fr evidena unei afeciuni clare specifice. Acest lucru
nu nseamn, ns, c aceste simptome nu exist.
AMS pot fi caracterizate ca afeciuni episodice deoarece de multe ori durerea
dispare i reapare dup cteva luni sau dup civa ani. Cu toate acestea,
unele AMS pot deveni persistente sau ireversibile.

RISC DE APARITIE A AFECTIUNILOR MUSCULO-SCHELETICE


ART.2-Pentru lucrtorii poate exista un risc mai mare de apariie a AMS deoarece:
activitatea acestora presupune de multe ori perioade prelungite de stat
n picioare i lucrul n poziii incomode;
o mare parte a activitii acestora este solicitant in punct de vedere
fizic, prezint un nivel ridicat de stres i implic un program de lucru
prelungit;
sunt angajai muli lucrtori tineri care nu sunt obinuii cu lucrul i nu
i-au dezvoltat nc priceperea necesar.

ART.3-Factori de risc

1. Poziia este postura corpului inclusiv braele i picioarele n timpul


lucrului. Poziiile inadecvate sau incomode nseamn c articulaiile sunt
ntinse peste poziia lor confortabil, neutr, aproape de limita maxim a

gamei lor de micri. De asemenea, nu se recomand meninerea aceleiai


poziii pe perioade ndelungate. Exemplele de poziii inadecvate includ:
braele ridicate la nivelul umerilor sau deasupra acestora;
ncheieturile minii ndoite;
spatele ndoit sau aplecat;
gtul ndoit sau capul ntors;
perioade lungi de stat n picioare.
Aceste poziii sunt asociate cu o cretere a riscului de vtmri i trebuie
evitate pe ct posibil.
-A-Locul/sarcina/persoana Poziie incomod
Personal de servire la bar/ chelneri -ntindere peste mas n timpul servirii i
preparrii mncrii; lucrul n spaii de mici dimensiuni.
Personal de buctrie-inerea capului n poziie aplecat pentru
prepararea mncrii; ntinderi n timpul preparrii mncrii; ntinderi pentru a ajunge la
ingrediente; buctrii proiectate necorespunztor; spaii de lucru de mici dimensiuni.
Personal de serviciu- Poziii n care corpul este aplecat sau ntins;
spre exemplu, lucrul cu corpul aplecat nainte, ntinderi, stat n genunchi n timpul
aranjrii patului sau currii camerei.
-B-Fora este exercitat n timpul lucrului; spre exemplu, atunci cnd se
ridic o cutie grea sau se controleaz o unealt manual. Cu ct este mai
mare fora pe care o aplic lucrtorul, cu att este mai mare riscul de
vtmare. Cantitatea de for depinde de muli factori, cum ar fi:
greutatea, forma i prinderea (manual) a obiectului care trebuie
manipulat manual;
amplasarea unui obiect n raport cu corpul; spre exemplu, este nevoie
de mai mult efort pentru a transporta o cutie cu braele ntinse i
deprtate de corp dect atunci cnd aceasta este inut aproape de
corp.
-C-Rata de repetiie este numrul de executri ale unui set de micri ntr-o
anumit perioad de timp. Micrile repetitive sunt n mod deosebit
periculoase dac implic aceleai articulaii i grupe musculare. Cu ct este
mai mare numrul de repetri cu att este mai mare riscul de vtmare.
Ratele de repetiie care depesc frecvena de 20 pe minut pot expune
ncheieturile i minile la un nivel ridicat de risc.
Personal de servire la bar/chelneri-Debarasarea, tergerea i aranjarea mesei;
amestecarea cocktail-urilor; tergerea
paharelor.
Personal de buctrie Tierea i tocarea manual n cadrul preparrii
mncrii; amestecarea.
Personal de serviciu Aspirarea; splarea geamurilor; tergerea
podelelor.
-D-Durata este numrul de minute sau ore pe zi sau de zile pe an n care
lucrtorul i desfoar activitatea specific fr pauz. n general, cu ct
durata este mai mare, cu att riscul de vtmare este mai mare.
Aceti patru factori principali de risc, fie n mod singular, fie n combinaie,
pot determina expunerea unui lucrtor la riscul de dezvoltare a AMS.
Personal de servire la bar/chelneri- Transportarea de tvi pentru servire;
transportarea vaselor; mutarea meselor i scaunelor;
transportarea alimentelor necesare n restaurant; transportarea rezervelor de buturi i
a lzilor goale.

Personal de buctrie Transportarea pachetelor de alimente n vrac;


mutarea oalelor i tigilor; aezarea vaselor i paharelor pe rafturi.
Personal de serviciu Mutarea paturilor i mobilei; transportarea echipamentului de lucru.
Exist i ali factori care pot crete riscul de apariie a AMS. Acetia sunt
legai de:
-D1- mediul de lucru:
o condiiile climatice temperatura, viteza aerului i umiditatea.
Temperatura afecteaz muchii iar cldura i umiditatea n buctrie determin
oboseala lucrtorului, producnd transpiraia. Transpiraia ngreuneaz inerea uneltelor,
acestea necesitnd mai mult for pentru a putea fi folosite;
o iluminatul poate crea poriuni foarte luminoase sau umbre, determinnd lucrtorul s
adopte poziii incomode pentru a vedea mai clar n timpul lucrului;
o zgomotul produs de echipamentele de buctrie i de oaspei poate provoca
pierderea auzului i tensionarea corpului, ceea ce are ca rezultat o poziie incomod a
corpului i declanarea rapid a oboselii;
o vibraiile echipamentelor, cum ar fi mixerele, provoac modificri ale circulaiei avnd
ca rezultat amorirea minilor i nevoia de a folosi mai mult for la prinderea
echipamentelor;
-D2- caracteristicile individuale i capacitatea lucrtorului:
o experiena i familiaritatea activitii;
o formarea;
o vrsta lucrtorului;
o dimensiunile fizice individuale, inclusiv nlimea, greutatea i
fora lucrtorului;
o stilul de via personal;
o antecedentele afeciunilor (spatelui). Antecedentele de dureri dorsale reprezint unul
dintre factorii cei mai de ncredere pentru prevederea durerilor dorsale ulterioare legate
de munc7;
o mbrcmintea, nclmintea, echipamentul individual i de protecie;
-D3- factori psiho-sociali de risc i organizarea muncii:
o volum ridicat de munc i nivel ridicat de stres la locul de
munc;
o condiii nefavorabile de lucru, cum ar fi deficiene frecvente de
personal, program de lucru prelungit, munca sub presiune, lipsa
controlului i comportamentul indezirabil al clienilor;
o lipsa de sprijin din partea directorilor, supraveghetorilor i
colegilor.
S-a sugerat c, mpreun, solicitrile fizice i psihice pot crete riscul de
accentuare a AMS.
-E-Activitile recunoscute ca factori de risc pentru dezvoltarea AMS
includ:
manevrarea unor obiecte foarte grele;
lucrul n cadrul cruia minile sunt ridicate deasupra nlimii umerilor;
mers i stat n picioare timp de mai multe ore;
aplecarea i ntinderea pentru debarasarea, tergerea i aranjarea
mesei i transportarea proviziilor pentru restaurant;
ridicarea tvilor suprancrcate de vase i pahare.
Stabilirea persoanelor care pot fi vtmate i a modului n care acest

lucru se poate produce


A doua etap implic identificarea riscurilor i a persoanelor care pot suferi
vtmri.
Buctarii pot suferi de ntinderi ale gtului i rigiditate muscular
provocat de perioadele lungi de stat n picioare i inerea capului
aplecat pentru tierea ingredientelor.
Persoanele nsrcinate cu splarea vaselor pot suferi de dureri de
spate din cauza perioadelor prelungite de stat cu spatele aplecat i din
cauz c spal vasele la o chiuvet situat prea jos.

ART.4-MASURI REDUCEREA RISCURILOR LA LOCUL DE MUNCA


- Evitai poziiile incomode
- Evitai ndoirea ncheieturii minilor i extinderea degetelor n
sus
- Evitai micrile repetitive
- Evitai perioadele ndelungate de stat n picioare
- Evitai perioadele lungi n poziii n care corpul este ntins
- Limitai numrul de tvi pe care le transportai
- inei coatele lipite de corp cnd transportai o tav
- inei tava att cu braul, ct i cu mna
- Alternai minile cnd transportai ceva
- Solicitai ajutorul cnd mutai mesele i scaunele
- Folosii o bar pentru a v odihni picioarele cnd gtii sau splai vasele .
- Purtai nclminte adecvat
- Folosii suprafee de lucru cu nlime reglabil
- Folosii tehnica de ridicare corespunztoare
- Folosii o scar pentru a ajunge la obiectele aezate pe rafturi
-AA-REDUCEREA RISCURILOR LA FOLOSIREA ECHIPAMENTULUI DE MUNCA
- Folosii unelte proiectate pentru a rspunde nevoilor dumneavoastr i care v
uureaz munca
- Folosii crucioare pentru a transporta vasele
- Folosii unelte de curat cu sisteme adecvate de prindere
- Folosii robinete cu nivel ajustabil
- Folosii cuite cu mner ergonomic pentru a permite ncheieturii mnii
s rmn dreapt
- Folosii dispositive mecanice pentru a tia, toca sau amesteca
alimentele (mixere)

-AB-AMENAJAREA POSTULUI DE LUCRU

- Modificai amenajarea spaiului de lucru pentru a v uura munca


- Limitai flexiunile coloanei vertebrale
- Prevenii necesitatea
- Aezai un obiect n chiuvet pentru a ridica suprafaa n timp ce
splai vasele12
- Reamenajai spaiul de lucru pentru a v fi mai uor s ajungei la diverse
-Aranjai articolele pe care le folosii cel mai des n locurile la care se poate
ajunge uor
- Asigurai-v c avei capacitatea necesar pentru a v descurca
- Avei o dizabilitate permanent sau temporar?
- Suntei nsrcinat?
- Solicitai ajutorul n cazul n care considerai c avei nevoie de acesta

- Folosii echipamente corespunztoare pentru dimensiunile dumneavoastr


- Solicitai instruire practic sau o ajustare adecvat care s v ajute s v
desfurai activitatea
-AC-Cum este organizat munca dumneavoastr
- Reducei acumulrile de oboseal sau stres
- Variai activitile
- Schimbai-v n continuu poziia
-AD-Instruirea
Instruirea practic la locul de munc este esenial pentru prevenirea AMS.
Aceasta trebuie s includ:
tehnici de manipulare a obiectelor;
amenajarea postului de lucru;
identificarea factorilor de risc pentru AMS (a se vedea cele de mai
sus);
modul de utilizare a echipamentelor i uneltelor n mod sigur i
ergonomic;
modul de utilizare a echipamentului individual de protecie;
luarea de pauze sau rotaia activitilor n vederea recuperrii corpului
dup efort.

ART.5-Concluzii i informaii suplimentare


Poziiile incomode, micrile repetitive i manipularea manual a
ncrcturilor, precum i condiiile nefavorabile de lucru sunt caracteristice
pentru majoritatea activitilor . Aceti factori i muli alii pot determina dac un
lucrtor este expus riscului de dezvoltare a AMS.
Deoarece AMS sunt greu de vindecat i pot afecta n mod sever sntatea
unui lucrtor pe termen lung, prevenirea lor este vital.
Msurile pe care le pot lua lucrtorii nii includ: luarea unor pauze
suficiente n timpul muncilor repetitive sau de for; micarea i schimbarea
frecvent a poziiei de lucru; acordarea ateniei cuvenite simptomelor de
avertizare, precum acumularea de oboseal i durerea aprute spre sfritul
zilei de lucru.

Instruciuni proprii de prevenire i protecie pentru activitile


de curenie

NR.- 15 Prevederi generale


Coninut
Art. 1
Instruciunile proprii de prevenire i protecie pentru activitile de curenie cuprind msuri de
prevenire a accidentelor de munc i a bolilor profesionale.
Scop
Art. 2
Scopul prezentelor norme este eliminarea sau diminuarea riscurilor de accidentare existente n cadrul
acestor activiti, proprii celor patru componente ale sistemului de munc (executant, sarcin de
munc, mijloace de producie, mediu de munc).
Domeniu de aplicare
Art. 3
Prezentele instruciuni proprii se aplic tuturor salariailor societii.
Legtura cu alte normative
Art. 4
Prevederile prezentelor instruciuni proprii se aplic cumulativ cu prevederile instruciunilor proprii
generale.
Art. 5
Prezentele instruciuni proprii se vor revizui periodic i vor fi modificate ori de cte ori este necesar,
ca urmare a schimbrilor de natur legislativ, tehnic i de standardizare etc., survenite la nivel
naional.
Art. 6
Pentru procesele tehnologice noi sau pentru utilajele pentru care prezentele instruciuni proprii nu
conin prevederi, vor fi ntocmite instruciuni proprii.
Instruirea personalului
Art. 7
Instruirea personalului care desfoar activiti n cadrul societii se va face conform instruciunilor
proprii generale.
Art. 8
Personalul care manipuleaz i utilizeaz n activitate substane insecticide va fi instruit asupra
modului de folosire i a pericolului ce l prezint pentru organismul uman.
Dotarea cu echipament individual de protecie
Art. 9
Acordarea echipamentului individual de protecie se va face n conformitate cu prevederile H.G. nr.
1.048 din 9 august 2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru utilizarea de ctre
lucrtori a echipamentelor individuale de protecie la locul de munc.
Repartizarea sarcinii de munc
Art. 10

La repartizarea sarcinii de munc, conductorul locului de munc va indica procedeul corect de lucru
(nepericulos) i msurile de securitate a muncii ce trebuie respectate. De asemenea, va verifica starea
echipamentului individual de protecie i a echipamentului de lucru care va fi folosit de muncitori la
lucrarea respectiv.
Art. 11
Deservirea aparatelor i a dispozitivelor se va face de ctre personal specializat.
Msuri organizatorice
Art. 12
Se interzice aplicarea unui proces tehnologic sau introducerea n lucru a unor utilaje pentru care nu
exist cri tehnice sau instruciuni proprii de securitate a muncii.
Art. 13
n cazul prestrilor de servicii (construcii, montaj instalaii etc.) de ctre diferii ageni economici, n
contract se pot stabili clauze referitoare la obligaiile i rspunderile privind securitatea i sanatatea n
munc.
Art. 14
Pe cile de acces unde se circul cu mijloace auto sau alte mijloace, precum i n locurile periculoase
se vor pune panouri cu semne de interzicere i avertizare, potrivit reglementrilor n vigoare.
Art. 15
Pe uile de intrare n ncperile n care sunt montate instalaii prin a cror manevrare sau atingere se
pot produce accidente, se vor fixa tblie cu inscripia "Intrarea interzis persoanelor strine".
Operaii i activiti desfurate zilnic
Art. 16
Personalul de administraie i salariaii cu atribuii de control vor efectua zilnic:
verificarea strii ferestrelor i a geamurilor;
verificarea strii mobilierului;
verificarea instalaiilor sanitare.
Art. 17
Curenia i aranjamentul slilor comune, a culoarelor i a anexelor, schimbarea prosoapelor i
aprovizionarea zilnic cu materiale consumabile (spun, hrtie igienic, becuri, pahare etc.) se va
efectua de ctre personalul instruit n acest scop.
Art. 18
Substanele folosite la curarea i dezinfectarea obiectelor sanitare se vor utiliza conform
reglementrilor organelor sanitare i instruciunilor emise de furnizori.
Art. 19
Este interzis curarea i dezinfectarea obiectelor sanitare fr utilizarea echipamentului de protecie
i de lucru din dotare (mnui din cauciuc, halate etc.).
Art. 20
Este interzis splarea cu lichide inflamabile a covoarelor, carpetelor, parchetului etc., precum i
uscarea lor n interiorul spaiilor ce nu sunt destinate acestui scop.
Art. 21
Substanele inflamabile i combustibile se pstrez n bidoane nchise indicndu-se prin etichete
coninutul acestora, asigurnd respectarea normelor PSI.
Art. 22
Materialele inflamabile de ntreinere i curenie (neofalin, benzin, cear de parchet) vor fi pstrate
n boxe separate cu respectarea normelor PSI.
Art. 23

Utilizarea substanelor insecticide se va face de ctre personalul de la firmele specializate sau de ctre
personalul propriu specializat n acest scop.
Art. 24
Este interzis folosirea substanelor insecticide necunoscute.
Art. 26
Substanele insecticide se vor pstra ntr-un spaiu special amenajat, ventilat natural, n recipiente sau
cutii cu etichete care s semnalizeze pericolul pe care l prezint.
Art. 26
Este interzis amplasarea ghivecelor de flori pe pervazul ferestrelor, lng balustradele scrilor sau pe
cile de evacuare.
Art. 27
Covoarele care acoper scrile vor fi bine fixate pe trepte pentru a se evita alunecarea accidental a
personalului.
Folosirea aparatelor i a dispozitivelor aspiratorul de praf
Art. 28
Aspiratorul de praf, indiferent de tip i de capacitate, trebuie s fie dotat cu cordon electric care s
aib conductor de nul.
Art. 29
Este interzis folosirea aspiratorului cu defeciuni de funcionare a motorului sau cordonul de
alimentare cu izolaia deteriorat.
Art. 30
Utilizarea aspiratorului se va face dup o verificare a funcionrii motorului, a strii furtunului, a
anexelor i a cordonului de alimentare cu energie electric. Dac se constat defeciuni n funcionare,
se va solicita intervenia persoanelor cu calificare (electrician, mecanic).
Art. 31
Folosirea aspiratoarelor care efectueaz i alte operaii, pentru care sunt prevzute o serie de
dispozitive, se va face cu respectarea prevederilor de exploatare, elaborate de ctre firma
productoare.
Art. 32
Este interzis utilizarea aspiratoarelor pentru pulverizarea substanelor insecticide sau a substanelor
explozive.