Zican XIX - Pedur DiCap XV - Drumusi “S\Cap XVI - Cai ferate \Cap XVII - Ziduri de spriin "Eicap XVIII - Tunele ™.\Cap XX - Terenun si constructii pt aviatia civila HeataSECTIUNEA XIX PODURI I. GENERALITATI A, DERINITIL SE ALCATUIRE podurile sunt construcfile care sustin ciile de comunicatie (v. C, a) peste obstucole Cob), astiel Incdt imtee construclie si obstacol si rimana up spain ber. Cite Ttertsile de constructie care se execut pentru caile de comunicatie terestre, podurile ecupd un loc important. He echea URS.S. rezultd ch podurile cost 3,8... 123% din. costut unel Hi ferute, cu repartizarea pe categorti de poduri indicata in {abela 1, in functie de relieful respectiv al terenului. “Tabela 1. Costl rate procente, fati de costal cota al une! ‘Relief tereauut rilor, ‘Categorii de peduri en | Lei Poduri mari { Wa RL vada ii re Pun lo ote : Sarat or i opcee | sans | onecta Costul total odusle ton gRRUG Op ifrasiructera (icoarcle podul i din suprateurard (sopvtretil cate aconerh spajia) dintre picioatele, podului) Hud dgre Piiea siioarete podului se numese decider, travee sau campade (is. §% Pogurile se exccutt din diferite maceriale dc Gonstrucfie (¥. C, ©), Pentru durate fimitate Saw nelirstate (¥. C2 a). 4) INFRASTRUCTURA PODURILOR Picioarele_intermediare ale podurilot se ms- nese patve (edad sunt aledtuite din, pilori de eau casoaie (eand stot alestaite din cutii de emnn implute eu plated); stire de traverse cing Kune alcttute din grinai de lemn ayezate orizon- fay sl pile (eand sunt atcatuite din ate mate- Hale? zie, boton armat, metal). Picioarele is Eememe ale podirilor se mumese ewes olnd 8 Some aleatuite axtfel Inet si poaid prefua, to Sars -de soliciticle obignuite, si toats im. a Se oe Sputle or Kn azul cing in fas picoarloy extreme se prevede un malas pam Pings ee nae fchifbeea, in oarecare roars, impingeres piméntulys din spate, piiory sxteem no 8 Ere Oa ule ee funccant,rewmsctiv cule Ime c206 acstusren Ul este masivk ig. 1. Elementale principale ate poduril 1 infrastructura; 2 Suprastructurd: 7 — deschidesi,XIX 2 Paren din paras a Dunctel toe spe Dlocurl mai de piatré sau de Selon ear 1. Cale. 2) Cale car aripi, Portianile din. spy puarorgtle in sore tale ae ters Fig. 7. Pite fh form de turaurs metatic minnesie fundarie (v. Cw, ist parica ds © snfrastrsturh mas last mas cries file Podurilor sum, in falar ale terasimenieor se aprjing in ert Gay cuartary dr con ie 9) Cand cakes 3 Ingi eo, peste ape erate ePinde de cons Podari Geveratiay eteral sprite in cules, la superior al eusinetitor se numeste sgardd. un ispositie de: of ssl whine, Ese = Fig. 6, Pile pendutare, } san ¢ Jas SA cada libee dels inalyimen Wa sunt destut de Tung astfel taedt Sa oe oats racorda Jateral ew aripile sau’ eir eudveaties oe on, se lurgese chiar 3). Cand colecle AES a eure, 9 eet fre re un us retard de con tgs 32 8 wane 7 wand a, abit aripile cat si. 2c ir ees Sek Rr SS ater a Fis Sun in aera, sara Vor ewnsidera is cu eletal Se! Peart arcane ars Bie sci rine eRe ml Tare, se las terastenentele pers faut picioarelor extreme ale i, Sas ie, reee pae) egne PON oe sani Inte cele ei feluride racordare pedir exe oben ade smit infrastructures Fig. 5. Culee cu zidue intouarse “in console easuprs plimbataty § Genersltiyi — Detinigih sf abettuire xIX—3 ss cre coe neg aga ang nal ramble sale A day impinges considerate lon fe ap obi, ensue I pale ane Se eel edge, tril pisor fm ans amma of mens Lo extremitates din spre nda eft Smartest ape craseoaze se soeste aonb, 280 aval arlerhec, Boeaa avantvecurilor curssoare $a Comidorente.bcrodinamice, sstfel Inca seuNgeres jorsa each In condi eS ajun prodocatare e fun (¥. Sec XXIX, Ameraré Neo- merece get ete plslor, ale ralesor i ale eisoailor situate In ape GUTENOSTS SO, adue ghesuri si alte corpus ari Pa Cee espacial nuit sporanevrt, Spraequrle palsy Sass Mdeobiesi, samen pe tram iui pact enes in genera, Sunt coHstTUT UN. ‘cand her encengorramte, se exccuti sirajer acauait cin, suport $6 POE at sue ia eet al mult de conde pane de surperen wpeor 6 8 ENSUE cum # de adi ie Delo eb rn fort cent, doe de nue socioloy ee pile lnalte 1 er ete suk formal penduard (fig. 6) sau sub ford de unurt me- sutton. Fromeete fare sunt cine al ch cine Sean econo porta See Tbe TD 1) SUPRASTRUCTURA PODURILOR in grinaile eX, din contravantuiri, dispozitive sack Suprastrvewuea podurior este alettaits din prinzile principale, ee izeesord i aparate de retziza, Dack este coir Ga podarile metalice de eae feratd),ealea prope 2 aan eee proiscta sf suprasiracuri mobile (v.C, ®)- eet imal sufi suprastructua its psiarsle pad, Pat dy inser cle pot fi rezemate a pincipa ot gre) aturnate(arnesusendat) legate rid (cadre LS) imizie (v- Col). Cera ore mace descndei rival principale, tndiereak de moe oe {Sguturd eu infrastructura, ‘pot fi 1a oda Sevurte pele rica independance). ncrerapte dvi le (Ere 2 reonsole) saul mexte (WC. Ce eels got f alstute dupt diferie ssteme (9. 2),por ® Starke ‘determinate sau nedeteraninat® Hoey a asarabtate In diferite modort (w. CP) 2B SaebIE J em dopune paral eu calea, 0 mumess ty, Url pot simplh se SHPT=PS fw “ihe, Clogurn ec.) feremala direct sau prin subur ‘Areele desvolate i OT Rguarea nei stabilti transversale propel se gumest bole sel ee igietioard a areelor si 2 bolilor se mumeste Invades, rilexirados. Suprataja Je ee uaa initio proulu seu Voll se MUmALe masters, far echamen Sot) Gepirtats de linia es ee omens cele Zita care anrgines: lager uel tans Se Se ‘oli #0 numese dimpare. ier 8 BUTE Che predic apa sf piorungs in pre manive le poduriey 6 Some ‘sepa. ApS. at ee Role Ss lor se scurge. fe to apaiele culelor, Be prin aparate de eursere S375 tree Dri seen de resisweugl al suprastructuril sta prin timpane, nul de essa a arse cupsinde cole, vo, auimey table, Aree Sr si trantii ees FH reluincalea Se comeigerd cl Tac parte dn table a pogurls ca BEN rope btreaga Niprascrattarl constitue eabliersl. cee gin censl uansversal cll se mumiese. arfoncr ic cele psa longi a eto ee cSatate din meta) sau fomgrine (cand sunt enecuate, din execute din met Gaoarceenlon se montnrt direct pe grnzle mincisles nu Sunt nat dia sripaile gi din dala ii se numeste plaelah sa oe nti, a err scop ext 3 och suprasructra resent Ant DEAE sunt de dou nice, al eer soot cs Coutraviavuiie transverse veformizeard efetol MEATS: oot reiipais La podurie retalice cu ealea jos se exccut rare si se mumese 2 anuuirile transverse se redue in general Ja simple Tk Gude ob cortere nate. Contravantuiile Tongiwinel PUD Sr ata eH jrfoure sou suprtoare, dup poziia pe cate 9 CONDE fe nce tate caperioure ale tabliyelor ca cae Jos (ransmit reachunte ‘La podurile mari, lonjeronil an con trindle principale, Contra vantelt Torvorizontale fa reazime prin int Tp plamal chi tebuc sf existe, neapira, 0 contra aruvdatuirile Ive propril Teri ie de et cbicreterztalce se previ in general sb antctonzle ¢48 const in sale Tinale #1 uneor! sub console speciale laterals, eo ina fedmar se opun deformaitor transverse ale antexoazclor, Se Drew ascrtsre dis. eos 2 mails coma estou fs 3b m 51 anume 1a moc rblerctor saa le mist Birurilor neiatrerupte Bie lonieronilor in eazul podurilor luni 1, ca gi pe resto eraseuly, La dromur r2 Imbrftmings pe se exceutl, fo Beprichilut de caltato mai bund spre a se evita ITED NG mmanene. je pbisnaete Ao los ae eaecuti, im general in lr ese aesaes OG ‘podind de curd SS see po de ecient Ut tle Feral = mgrieak, Pe Pt rat speciale de secfiuai at sar peste gos reine A STA 1838.80), deoaent, Pe pow, UCTS MSTA SO rave rH Tia et Gncatpe taste reeamandl| ca Tomina rd nfs aes Tie de cel mult 40 cm, Traverse ale condi Geet at yagnie obtze ale wbleelor OBICE: eS a region “erestacea) foantive se monteazd, mural orle eraice do cale frat peste ci de comunicat 90 regiuni locuite, $8 Lraverselon, Se recount po put de balast, spre # se ovta cddetca sub pod a apelor $i & fmurdériior din wens, SUBS hrs’ te reduce” agomotal produs de weecerea trenurlor pe pod virile answerPodwri — Generatiti 7. Acceori sori soprastnctrl sunt: irotoarele magi fF sustioute umeors pra consoles dipoalsnele eens 1.30 m cand separd cisulaiaPietonior dea tne as bis, woes + fe ni me wile pre ae i eistante de 1S cm cand treneurele one = 3 Bie eo Se pea “emrovurde 38> 19. sjacoral unr surubUa pene ae i, 5 saruburi peat lem di. Pats Fig 10. Prot olen taverseor “1 aid strat) > ou gn ee ge ee rat de pict rine cw ajtorul unor S cm ‘prea na se micdine spatile respective evr XIX—5 Plemente wevmetrice 9 gabarite conveys ve monte ia general su trtoare sav, podin trvoareer, imag ce Be c@t_mal wor Sati pea Tupat 36 prev sponte de datas condi oe ete ge cate frat so monisach, te gine tabld sand (Oe A oe a aprinderea trave ivieve prea mult de axa, podului, jgpereil sine si 9 ves can ah conragine, featru & OBE or co execu din fase peofilate (Fig. 11) ‘im gener, jor superiond a 39 rom poss chperea ane tablierele eu calea jos i0 ai per orale oe af bs cistanfele prescrise pentru comtraioe 2 contest orn comtregibele se ot execu sid sine ech far wba sath se DOW Trlocui ou un strat oe POR Ue sip agerat pe 0 posknd de dati (Gt, 10 6) sp cc drostipaianesont eee | reesei cae ue enese Oniae Qiineseven ners ® L a Fig. 11, Contrasine din fiare profile, mele we ntrerup in dreptal reazimelor podului si se prelungege pe cite 2 m de ficcare exveoets Ne eerie verdal spre. plea patcunde in balast sub eraversele curente- Medes si contragine exterioare de ghidare de fe | dws ‘podlul avdnd sapetele legate 31 in Jeieplal capelelor contrasinelor de prefongire se or pre zsd'm Tungime, K. Aparatele de ened punctele de trecere ite reactiunilor si peamsit deformagile etatice ence grinritor prineipale se face pe habe, perne sau ealae si termice ale grind in si artioulapile £0 ‘La podurile de lems, B. ELEMENTE GEOMETRICE SI GABARITE. 1) NIVELE Nivelele wuale ce au importanta ta iucrdrile de podusi, sunt urmatoarele (Ws. 1D: Nyeste nivelul inferior at legaturilor superioare la podurile ex calea jos: Nj, = nivelul trotourululPoduri ~ Goneratitayi Fig 12, Eleientele geometrice ale poduril Ms — nivelul traversei unei caf mei cai ferate suy ’ Perioare (aflute eunetior ai traversei. La cai ferate in c a : Tau yy, _faversei in dreptl ginei inter! ua is —Aivelul inferior al su i Se {te. Ms va fila nasterea intradosului Tia posing oe eaee: La cite vi jug de dur ri, Nis va fila Partea inferioar3 a aceste Pesce: area sa soca Noe > niv Noe ~7nlvelul banchetes cusinetiior; Or acsesorits mess ‘~~ nivelul parti carosabile a unui rei ie wosabie unui drum inferior (afiat sub pod i bamentatae Hiin punctol unde se afta Partea cea vm ‘tian NG ~nivelul traversed ii hod, h unei ci i ne * la Nee ‘I citi ferate inferioare (aflate sub pod). Se consid x ivelut apetor extraordinare : mes nivelut apetor i mari Nan ~-nivelul celor ii mai mari i Noe —nivelul apetor medi: 1" MvEtbHes Net nivel etigjnut fat —~nivelut natural al t i = ereouluis Nu —nivelul tcoretic al terenalay Nta --nivelul fandului albiei Se considera ta un meteu su ~-nivelul t3lpii fundatie’ “ee >) INALTIME Poduri, sunt urmatoa Irmadtoarels : ena de nivel dite Ne Geer em a t de biz pentru proiectarea podurilor, de care meme geometrce si subarte xix? trebue si se find seama nu numai pentru alegerea materialului si a tipului de constructie, EPG pentru fixarea amplasamentului si a niveletei (9. C, 8)- " imiltimea de liberd trecere pe pod (Hs) este diferenta de nivel dintre respeetiv 1N,.). Aceastd inaljime trebue $8 permitd inscrierea gabaritelor de liber enttu calle de pe pod i anume: 2,50 m la paserele gi trotoare; 4,50 m la podurite Teryosea, putandurse reduce lateral pe vate 0,75 m lajime (tabela 2); 4,80 m la podurile Se sale feratd cu abur; 6,125 m la podurile de cale feratd etectrificata. Dinessionarea parti superioare a sectuniitransierale se va face in ipotexainthimil mame, traverselor oop imensionar es Ee od mat), ar ¢ par ieee in Ipoteta Iasi enume & traverseor (290 mm) 9 Soelor (HO mm). Tor eerie de caleferth in curb se vor da spovuri pens suprainalaren firulul exterior (v, Sect. XVF, Cat speruie 3, Indlyimea de liberd trecere sub pod (Hf) este diferenta de nivel dintre Nissi Nes (wespectiv Ny sau gq). Aveasta inalyime trebue si permit tnscrierea gabaritelor de li- beta trecere pentru caile de sub pod (v. pet. precedent), trecerea corpurilor plutitoare sla valurilor, cum si jocurile pentru, neenactitajile de constructie, penta lesates Tnfastructurii"si pentru deformatille statice ale suprastructuril (Sige). Se. va prevedea si spafiul necesar pentru coffaje, schele de montare suu de intrefinere, plici de apae tise contra fumului locomotivelor sau vasclor plutitoare (parafumuri), cum gi orice Ue secesorii care se pot monta la partea inferioara a unui pod (fre de telecomunicatit, cabluri, conducte, ete,). entra poduri provizeri, schelo volante, parsfumuri,soetari de protetie ale pillor, ete, s va respecta numstt gobatitl de livore wecere pentra Hil nevletificate, Aci peat ape curgitoare webue at risnand un spapia liber sub pod de cel putin m Insti peste i- ce aan ee ere penta seurgarca sheturior, a bustenlor gis altor corpuriplutoars aduse ds itn Fee aera imar, inden avextal pafit poate ajunge pand la 2 m. iar Ja podurie peste Pala sat Oi ae Peta ae poate Tedues pant in 0,50 ma. La podurile pest ane navigabiletebue asgurat gaberitt ype oe cutest SERV Cat naveabte). tnaljeneaIiberd. neeesard la ch navigable obicnue “exe, de i eo ahapelor mayime pavigabile. Cand vasele cunt mari, qoxastl indljime crew 1x 10 .. 13.5. ibe entrutase maritime so preva i inatita Hbere de 40... 90 m. 4, Indifimen infrastructurli (H;) este 0 dimensiune care verveste pentru calculul static “il infrastructurii si Se masoar intre Nye $i Njgin axa infrastructurii respective, Nor- mele de calcul ale infrastructurii variazd dupa importanta lui i (v. C9) 5, Adincimea fundafillor (ip) este 0 dimensiune care serveste pentru calculul static al infrastructurii gi se mAsoari intre Ny si Nigin axa infrastructusit respective, 6. Indlfimea grinzilor principale (h) este o dimensiune care serveste pentru calculul static al suprasiructurii, La geinzile cu zibrele, h este distanta dintre axcle centrelor de Meutate ale celor doud tilpi: la gsinzile cu inima plina, h este inaltimea imimii; tar la rinzile dintr'un singur profil laminat, ft este chiar inaltimea profiluh. Tnalimea grisilo principale se determing, In general pe baza considerenelor ecosomice, ist webue aster te AYES Brita de sagetr mai mati deett cele preserise in standarde (¥. Cy a). A re ees peu desehieri moet se sporest, wneori, indies deterainash pe Baza conse: senet oplule em ces Jo cotta de avaniaul lesdri lpilor superioare prin eontravEntuiri longitudinale sau prin simple leeaturi transversal, Hea era fu chad nu se dispar de o infin sufcientt de consrusie, se redone, wreori adilings ori eee eerie uae pre svEmtajl Upalu 31 pesira @ sa A nevote sf fe inlocutscd prntrvn pod ‘cu calea jos. Fane rcclr ve numestesdgeuta (f) $i 8¢ milsoarl dela cheie la linia nutteriior, Se ponte considera sigeuti exteadonalui. a iniredosulbt sau & axel arculuis ©) DISTANTE ORIZGNTALE 1, Lumina une! deschideri (Ja) este distanfa orizontali dintre fefele din spre deschi- derea respectiva a picioarelor adiacente, misurata normal pe aceste feje. Lumina poate f’condderata la diferite nivele si anume: 1a etiaj, Ia ape medii, mari, extraordinaro sae [a cnsineti, Lumina fiecdrei deschideri se calculeazi dupa considerente economice,XIX — Poduri ~ Generatitart : Ciculd tab deacite, cel Putin trecerea compurilor plutivoare suu a vehiculelor care circula sub deschiderile Tespective (¥. pet. 6). La podurile peste cdi navigabile, in cazul vind vascle se trag la cdec, se vor prevedea si drumuri de halaj care au latimea de dhe Ne iy Guba om ttacfiunea se face ca oameniy, cu animale si ou eee cule. Nu trebue si se uite Spafiile necesare pentru taluzele respective. La podurile peste drumuri $i edi ferate xe scrll apa ren uae, det de ‘anfuri prin rigole sdite sun Becralt eos, Fie eu dale de piatrd suv dev beiom eee Lumina “podurlar peste cli ferate normats simple va f de eel pofin 6:m. Caed podahes construeite peste mai saule inl eteleeuletee 2e or ampli sel putin tm tangy 96 ae finilor extreme, Acestedistnale seizure © Gund inwepincre "a cli, spatial asteare Pentru constructia rigolelor, carn # eventonle ‘ic mie le traseut Deobicel, neste albia minord se proecteank fumini mai man deedt cee din retal ati scouts aye a ist curate ‘nai mare in drepeulslbisi minors gouges apelor teebue si se fach mal Uyor spee'e aeree Produce afer, 2, Lumina totala a podului (1) este sums luminilor tuturor deschi- dcrilor si trebue sd asigure scurgerea debuseului apetor la punctul fucratii (. Cap. IM). Lumina totata preseri Pentru scurgerea apelor, se va res pecta la nivelul apelor medi (v STAS 1956-50}. 3. Deschiderea (/) este © dimen- siune care serveste pentru calculul static al suprastructurii, La podu- rile metalice, deschiderea se masoar’ intre exele aparatelor de reazim: la podurile boltite, intre centrele de greutate ale sectiunilor dela nagtere : jar fa podurite de lemn, intre fejele ince pate, le babelor, Ia care se adaugd 10 em. Normele de proiectarg, executie 3 Intrelinere 2 podurilor variaza dupa importanta deschiderit (es Ce) Vig 4. Gabariat drumuritor pe podete in comune rurale sau in apropterea lore Fig. ts Gabarital drumurilor pe podurite cw clea sus Pe Te pacar a pan n przent sunt de 1280 m la pode suspendate, 549 m a poduaie metalice, 170m la podurile bottite 51 100 mm fa podarile de lemon A. Distanga liberd la reazime (a) se masoari la pite, intre axele aparatelor vecine de enietin dou tabliere consecutive; iar la culee, intte axa apuratelor de rencine yi peretele fe cecal Mdului de garda. Distanta a irebue si fie ct mai mich insd, in cecal aparatelor de reazim metalice, st permita agezaren aparatelor de rension cat interspatiu de cel palin 10 cm in cazul tablierelor metalice, si de Sem, in eazul tablincior ae beton grmat, si si asigure dilatatia liberi a tablierelor vecine, sau cel putin 10 em. lasand intre ele spatiul necesar ech 9 cu aparat: ‘numat la cate un $. Lungimea totali a podulut (i) este distanta dintre spatele celor dow culee, mi- Surat in axa podului pe niveleta eiiii XIX Eremente geomettice i gabarite © ‘A dela fefele inte- i (ba) & dintre parapete; se misoari de inte. i afm Paice cbue sk porta inscrierea gabaritelor de libera trecere pei ‘Mile de pe pod, a trotoatelor, & Grinzilor principale (in cazul po- durilor cu calea jos), cum $i a Sventualelor spajii. de. siguranta. La podurile fara parapete Se sone sidera distanta intre marginile ea fea seer pentru Feeare sie de aoe Sal pe pee tare Bieta i aad re Prete soe We reid lining eA gens . eae arden ot come te . re dae ee 16, Cabral drama os ota ‘eloareere La trae se nau tn wt “eSignal 08 parte ae peo “S Bae say revit wotoate pnts si ore pode eset ed otatee sane gern “Teragtaon i poduriemaace deste SFE pale ec tn SiS eis are tare de srat de in. oie 3, 0 i she & tmpfodica iesitea vehisulelor © pe ‘Wied cooutbiLitimes vty caveat (ioe Sara SO Sa SNS namie dale fod, eat 1" rosie econo ria tna Gite ap cam we poweda e Sef ara area. - ane pi aco #totoarlor sunt de ia fone de elas drum Sac are pes eA ro Usk da agin fds epee fan eto ition i eam ence igs ab ae eae ar e's Cele ea ge goer nt tay XV, Co ft, La ners "Teenage vena 0m sale ee i La port de ale ak Soe ee lal “ was ep oe atten rege oe eases ue wise Ca ‘chili In curba respectiva ; per Se ge tw wrt nett a cornea a br po ey Pt go semen Re See eine sf de 10m laagime pe edi ferateinguste (9. See}, XVIUL, Thee), 7 Poduri ‘us se ayeacl i un Fa carbei pe pod sf fe tmpar{ith in dows pit See ease cbd, asl incitsigeste aca i zl i. : 3 cares Buta st revuhe o distant mi ga ta mile po, Pode eae fos shea ‘te axel grineior prncinle- : 7. Distana dintre grinzile principale (b) ale podul : atinai. La podurile de sosea cu calea sus, care dHistantele b se determin in baza unui caleal de, pormald cu calea sus se dispun in general, mumai dou : <4 cel putin de 1,80 m), din motive de s ie deformdrle onizonale (v. Coo) a podurite i curt dstangu B se sporey sinele sd nu iasi de pe grinzile principale. sini we an oi : i jntre cele doud grinzi principale 4 n Funct a acs ook in dt ei ra to eee sts Mente poe SC for a ae de de mi iS a Tarele in consol spre a nu se cn 63 gore har pst aes emus de esha. pen oo ‘ ‘vat int jeyora wetianen indirect ‘inf e spores chiar Dette aevota impusé de esac, panied 2 bling Sabi swords de vingse price a fos $4 teo- Fig 17. Guburitul drumutilor pe podurile cu eales jos ai ” toare interieare. 30s parapetul ge monteu2d ls partes exter Jatre aabrelele acestor grinzi. se masoatd intre axele acestor It decdt dowd erinzi principale, cul de economie. La podurile de cale ferats Stumnai dowd grit principale Se yecomands ament side 10 (a podurii astfel incdt .Poderi ~ Generalitayi _ ‘Tabela 2. Lijimen c4ii po poduri de gosen |. imea etemnentetor Denumirea | clomentelor Po Clase drematui Portes carob Acostamental u Pietormsdrumatd peodsp Jn comune Partea artes carovabil Turale sau ‘Trotoarul *) 4 jerea lor! LAtimea totala | Purtea carosal cream | Rage i I Latimea totale Partea carosabila Foun. | Soatat de sigaranys |Ntoate” | Partea inferioars a Podrt [ae | peat Hoare | Partea superioars a 1 | gabcrialah rotoatul) Parte carossbil Trovoarul ee PitteaInfeioned saburitutui Firtcasuperioart a saber 2 $e poate fh data 1,00 *) Se neat lit fn coments plod” a ha" oe pK intensitatea ‘eireulagiei pet Ging rigidiaten transverse sree (iain manavereat ene agora, task mu 91 sabilitaea, se te conte eae te tpenatacn nina puncte dae pr In tabela 3 se indied dists pentru tal sae oeantele ment, Intre axek i is a ae fe grinzilor pris a scl te metalice tip, servind unet singure lini de tale Terns ee ‘Tabeln 3. Distanjele intre axele erinzitoe ucipale prescrive i Ud eae fersté | Disanele inere axcte ‘rinvilor principale | Im) Distangele faire axete Deschidere woretict tre} ‘nal principle om) i Deschidere tered Calea sus | Calea jos Cates sus | Catea jos I i Elemente geometrice si gabarite XIX— 1 ‘@) UNGHIURI §f RAPOARTE, 1, Oblicitatea unui pod («) este unghiul ascutit pe care il picioaretor podului cu_axa longitudinala a cai. Se zice ca oblic unghiul % este mic. Cand « = 90°, podul se numeste normal. Se zice a 4 ‘oblicitatea este ha dreapta sau ~ KA ia stanga, dup& cum partea din dreapta sau din stanga podului apare ca deplasati in sensol longitudinal pig, 18, Obliitate ta dreapta (4) gi la stinga (>). al caii (fig, 18). fac axele longitudinale ale tatea este pronunfat’ cand Se exgeuth padi abies, cid efile de sub fod sau frl apet nus ite normal cu Sea Gnptacinals pout SHAS 1936-50 pot "Dt vocomana® ca. axcle longitudinale Sie sindapitor st fe parfole eu fru abel In afta de obseateapedull se mai Gi dinge sin bcm a spretrecn, cam $2 Bie eirfor ae gorda care coat & Eaton oman desit osiaaten ene” ais 8 RodGhat eviunduse ssl o bee ae ‘Reomenente” gh anomos inetfearea ier ‘Parioaloe prion mbna complicate a efor nesarangtssupre iter sities Sire ae taverse iy erase prea ase ne pn eS ae eg 3 Up ebleteanea nu ete promuniat dts i Je Gerth su eas) 0 rovomand ss eee Fig. 19. Suprastructuri normale pe infrastracturi obice. intr grinzile principale extreme este mick (de exemplu Ia un pod te auprastrucuara normsié (fg. 19), avindu-se in vedere ch Treteor in consold [RABE Fig. 20. Eyitares oblici 4 eu contravdatuiti sistem tungbial sporuf respectiv de Iungime a podului antrencazi, tn general, cheltueli care sunt mai mie decdt economiile “are. se realizea2X prin adoptarea nei suprastructari normale . ‘Se pot realiza economl lind ete 0 extremitate a griazlor principale in consold peste corpul euet (fig. 20) DOK NS suprasisctr pia console: ae Be contssant! item combina Fig. 21. Evitatea obtictitil suprastructarit prin grinei inidependente deasupra culec sapere nuts Teale: ce Bik Cand cule ‘Stependens dasupea lest (ar ou nee wee Rene nga cuvenl de ape te pot cxecula, normal fig, 2, Evitarea abil prin exeoutarea Ghar 22925). snide inal sear de fap 8 deacht- hot pos momma Sea atv Sport ow cantiaten a b)tgs (hay 22) Se . oer oe see pare din suplasal de ost grin scurtarea a elte unul zi Satrs le fcare cube i aducdnd, © Besse dn enroge comp Yael fy 2) pote decal fea oes 28 Sr SS gerfone din ca gasene tn dapiul cueclon changing lonjronit pe cove! culet, asl taede of 'Ltememe geometrive # gabarite XIX IF XIX 12 Hedird = Generatii . it este cul dintre sigeatt _intradosulu: a “ 2 e : stirer unui pod bollit (/))) este raportul intr adosulu enitey ici wancekeas Rasa Pages Bere 908 ext eae eene intradoswlui., Boltile cu f/-<< 1/2 se numese ples * Sporires deschidecii uri pod oblic, Jin vaurisacaprichi ngs suptativeiey mol ate daa Tongan a gbihatat intraverctuci se mfsours fia de tangents la curds i purl de intersecye esanece see Wall a piciorulol tespestiv, Pedurits eu mi multe dechidert in curta sunt ir gence ea (eonrcce axcie longitudinale ale pilclor find paratele, nu pot intretsie osu cil mai sub weaken once totus, sd se mumeassa normale, 1 pedis curb cure au axele loneitudinate dle pillor Fin, 25. Fabtiere oblice cv Jonjeroni aorinal Hig. U4. Scustarea wnat sid iecors, ‘linie feraes dubai, Pieousciee ours care uneste culeeke (ix. 28), La asemencs poxluri evista o simetrie in rapost cw axa, oblic rece find exale doud eate doud. La podurite in curb si ublice, oblichayie picigarelor taka de owe ast li sont in general complect diferite (fig. 29). Cand toate pilele unui psd in GUIDE aU, aeecest bleh ee ie ‘cd sunt dispuse radiud. In tg. 30 e-te ardtat un pod normal fy curse sv pilsle dispuse radial. Se pot dispune radial 93 pile oblice ale unui pod in curbs eu mai multe deschideri (ig, 31), Unelealbfi avénd in sensul latin lor oblicieagi diferite ale cUrsulel Ue apa, se preteasd foarte bine pentru dispozitii radiale sle ‘plelor podurllor th curbe 2, Inclinarea iii (s) se exprimi prin tangenta un- shiului pe care calea il face cu orizontala. Cand s = 0. * se zice céi podul este in palier sav in orizontal, 5 cu tonteront 3. Fructul infrastructurii (1 /f) se exprima prin tan- e cutht cy pitele dspune radi Pa 2A Tphlima Riese faneroninor. genta unghiular he nave fata vizuta il face cuverticala, Fig, 31, Pod oie fm eur eu pile is 4. Inclinarea grinzilor principale (1/g) se exprimé mn semicere prin tangenta unghiului pe care planul grinzit principale il face cu verticals, , cu fil 12 se mumee juguiate, Cand intradosul este u were 5 Inclinarea unei diagonale sau a_unei contrafige (8) se exprima prin unghiul re Fei eT ae care axa longitudinal a elementului respectiv il face cir vertical, . bolta ‘se numeste i plXIX 14 Poduri — Generatitays C. CLASIFICAREA FODURTLOR a) CLASIFICAREA DUPA DESTINATIA CAM DE PE POD Poduri: \) de cale ferara simpli, dubla, tripla, cuadrupta, 2) de sosee simpli, dubli (autostrada) ; 3)de piesoni (pacerete si punti); 4) pentru trecerca cailor navigabile (poduri-canale); 5) pentru trecerea canalelor de alimentari cu apa (apeducte); 6) pentru tecerea conductelor de api, de produse petroliere, de gaze, fire efectrice, etc’; 7) pentru sustinerea si controtul semmnaictor din statiile de cale ferati (padurt de manevra): 8) pentru transportul materialelor si circulstia muncitorilor in timpul exccutie! unei construct (poduri de servietu); 9) pentru trecerea simultan’ a difetitelor feluri de cdi (poduré combinate). Acestea din urma Pot fi cu cai juxzapuse (alaturate), suprapuse sau comune. Podurle combinte previnch asantajul ch stranaulares albei9{ stinjniroa navigatiel ve fae tr'un singur puoet gh in censesin@, se vor exceuta nuraai un sing rand de digit Je apirare: spahertg serene eee stu vase, et. La infaitractara se vor relies economi importante (10 105A) pein hpluled fate eee ee ‘wal miei i se vor evecnta numa cate doud sidurt tours sf eate cout brpi ih Reeare guess Le ety ea tak Seprapine, 8 realiecaed economi ils siprastructurd prin fatal case erect ut sinaut Hd dc coneedonal ie feild conse et ma mc ean evr am a ‘. tute eu ct comune penira yore cal Ftatd sas peru i cM Teale ty se executd numa sind trai. vul feroviar este redus. sa e i b) CLASIFICAREA DUPA NATURA OBSTACOLULUL Poduri: |) peste ape (golfuri sau stramtori marine, lacuri, mlastini, fuvii, rauri, paraie, vii de scurgere intermitenti a apei, etc.): 2) peste alte edi de comunicatie: 3) peste prapastit saw vai adiuci case ar necesita ramblec costisitoare: 4) peste terentur pe care nu se pot destasura amprizele rambleelor (orase, teritoriul uzinelor, ets Foduite yo aub care se scange nun parte din pele extaurdinate ale usui euis important de ap se moe ese podurt sau viaducte de descarcare sau de revdrsare. * me Pediurile dela panstil 2 se mgt mame 1 piel de bneruiore, Pode de tncreisare ale cilor Ferate ou ‘drum se numa paajedenivelure:iferinare (ond rut ce pe dade a sure gare Chak deur eee be dasunra}. Pour dla puncil 4 se rutene ada ir cee ia punctl 4 elacade: Baas Tag Seek Sootinate tn eneral, Ia ered, prin Were de acces ©) CLASIFICAREA PUPA MATERIALUL DE CONSTRUCTIE Poduri: 1) de lemn: 2) metalice si 3) mas sincluziv beton simplu) Sav de beton armat, Podurile masive pot fi de zidarie Aceasti elasiticare este conventional $i caracterizeaz’ Podurile me ©) CLASIFICAREA DUPA DURATA PROIECTATA 1. Podurile definitive sau permanente (masive sau metalice) se construese pentru o Perioada indelungata, Pot deveni insuficiente din cauza sporirii incércdrilor utile sau a gabaritelor. Durata de serviciu a podurilor metalice depinde si de micsorarea re. zistentei materialului metalic prin imbatr&nire. 2, Podurite provizorii se executa in general din lemn, pentru durate mai mici de 4.5 ani, Pentru deschideri mai mari se folosese si grinzi metalice laminate sau tabliere demontabile. Se exscutt poduri provizoris nd calearespetvg extenesestth penta un terval de tn mai seust sau edad scale de comin ebue desi a Fouabh incon trmen mut wire docs aaal near apace patil uroj po dein, Pentru pod masive ene neesar sl se atone caters eee me Ingres au teousecy pe cid ale prntri rovaori se pot exces fp cara es PE Iai execulf poduri provizri in variant, atunel cand reparare, conslidares,reaabiloes eos reconstruc podului definitiv nu se pot executa sub circulafie. see 1s XIX- Clasiivarea pod 3, Pudarle semipermaneme sus semideiitive au. 1% general infrastructure siva $1 suprasiructura,provizorie. Se executd fie din considerente economics, fie, in Cazurile cand nu se poate procura, in timpul cerut, suprastructura definitiva, Uneor: GAzEitd Gi picioare intermediare provizorii (palee sau edsoaie) pentru a se folost grinzi eer im curte decat tablierele definitive, Pe caile de comunicafie cu_ traf “ Provo mat poduri semipermanente, in intregime de lemn, alcituite mai ner ae eet prowicanis din esenfe mal durdbile sau co impregnan( care -prelunesc viaja podultt. ) CLASISICAREA DUPA IMPORTANTA DESCHIDERILOR (1: aces) i wi flucii (20 m =. fe (P= 52. Podui mici (U0. 20m): 3. Podu : anijl “ ge ¢ Pada mari = 50 to m) So te marl (> 100 Pine . 11 si eat odurilor in ul a 1 ae te eet ee eteport de, podurr duns importanta deschiderlor 1 CLASIFICAREA DUA POZITIA CAILOR jos (fig. 33) si la mijloc (fig. 34). Podurile eu calea jos 31 f | en cal Oa cele cu calea sus gi se executa numai in cazurile Ja mijloc sunt mai costisitoare decit Fig, 35, Pod eu calea jos, Fig, 32. Pod eu valea sus ont (in general in regivnile de_ ses). ie liberate Ipile Jor supe ine de inaljime de constructie suficienti (in ¢ ag ae er cipaie ang deasupra inalmi de liberd trecere pe pod. tigaré’ se lead printr’o contravan- tuire fongitudinala sau eventual nu ‘nai prin simple legaturi transversale leituite, In podurile metalice, din Gate 0 comieri la fiecare nod. Aceste poduri sc numese iuchixe sus, iar cclelalte deschise sus acle cu ealen sus prezin® avantajul c& tne sea essa pin unas iasiostra 9B 8 SXecuus eu at_y ug materia. 4) CLASJBICAREA DUPA INALTIMEA DE CONSTRUCTIE UF, + (v. BBD Fig. 34, Pod eu calea fa nie, ca pot apronin ta distanta minim ceruts de iesipa oh Tat gonvravaarotrile fabuetouzEie SE Vo inaltimile grinzilor prin (la podurile cu_calea jos 2) cu indltimea de mici decat cele ‘ ld, ta care ris 1) ex indlfimea de constructie mormald, ta care i ie a poduee co calea sus), sau iniltimile,erinzlor sali Ga a Ja mijloc), se calculeaz’ pe bazd de cons ero oronomis boat constructie redusé, la care inaltimile mai sus indicat economice. een td ln ee la (ra i viaducte de acces, infrastructural, etc.) SEER pin oe Se execu poduri cu intltiea de construc cy ree ae i arn a wey unele carur se impart fumisa total in desehigert ma} mic a, ai ichXIX 16 Polar Generate by CLASIMICAREA DUPA MOBILITATE Poduri: 1) fixes 2) mobile, etirile mobile se executd: 2) cind este necesar sa se sporeasci, tempor:tr, inltimea de libera trecere, sub pod: 6) cand este necesar sa se racordeze o cale de comunicatie oe Pe seat cut calea de pe un pod pe vasc sau cu coverta vaselor care plutese te siveluri warlabile corespunzatoare regimului apelor respective (tian ake euarh mare, etc). Hee otc em arg parse ARE NON ca cen tect pte eke toge 9) CLASIPICAREA DUPA OBLICITATE (2; wad D Podari? 1) normale (@ >. 90°); 2) oblice (4 #90"), Se executd poduri oblice cand calea nu se intretaie nor- mal cu obstacolul. La pag. XIX-12 «ste indicatd o cla- sificare 4 podu {or in curba, dupa modul de dispu- nere al pilelor o- blice. Oblicitatea se numeste foarte Pronuntatd, ” cad %< 305 ‘promn= fata cand 30° < S2< 50%; medic, cand 50°< a < 70° ‘$i putin pronuntatd, cand 70" erapeesidate ped eu erinzi continue, Fie. 48. Poduri in are consofidate ev tirangi, Dini casa podurior eu ering di i ay Pi gla poder cu ein dere fa pe pode en wine arp cme pe de shah gras maces he $8) peur ut dens com lta cv tart (46 0), a fl ate erate (a 47: cu

Sb onsen 5 eine vanes oil (ds ues (fig. 520); romboidal (lig. $2. d) multiplu (Fig. 52.e): combinat (fig. S2f) cabluriy fanturl, funii, etc.); 7) mixte. o) CLASIFICAREA DUPA SISTEMUL STATIC 1. Poduri exterior statié determinate sunt podurile cu grinzi drepte independente saucu coma a Giceletn ane eu tee) artiewagii (inluziv podurile cu contrsfige nite, fig. 49 2) 2. Poduri exterior static nedeterminate sunt podurile cu. grinai continue: de toate sistemele : cele in are incastrate, CU Una sau doua articulatii, incluziv pedurile cu contra~ Tige distantate (Fig. 49 2) gi cele cu cadre ride (Fig. 50); podurile suspendate (fig. 41)5 ain gin ‘general, podurite de sistem mixt (Vig, 42 91 43), 3. Poduri interior static determinate sunt podurife cu grinzi principale simple, suprae puse, cu inima plina, cum si cele cu zébrele de sistem triunghiular, dreptunghiular, rom hoidal si in K (lig. 52 4, b,c, d 31 8). dal ini terior static redetermmate sunt poducile cu grinzi principale din dulapi pringi in cule, cele cu grinzi drepte consolidate pe deasupra cu arce (fig. 44); cele-eu. grinzi Grepie consolidate pe dedesubt cu tirangi (Fig. 46); cele cu arce consolidate ot tirangi Gig 48); cum 31 cele cu zibrele de sistem combinat, multiply sau fard disgonale, >) CLASIFICAREA DUPA MODUL DE ASAMBLARE (IMBINARE) A ELEMENTELOR COMPONENTE Poduri cu elementele fmbinate prin : 1) simpld asezare regulard (bolyari neziditi); 2) fesere (idirii usecase); 3) legare (Branghii, lanturi, sbanyuri, inele sau alte legiurt metaliee) 5 Geeviare (pragari, cepuri, dinti, clojuri, ‘pene simple sau elastice); 5) gdurire (cues Gommuri, scoabe, nituri, buloane, articulasii); 6) lpive (incleire, sudare, zidize); 7) turnare. (monolite); 8) sisteme mixte.XIX 30 Poduri— Generattigs 4) CLASIFICAREA DUPA [NALTIMEA, GRINZILOR PRINCIPALE . & 6) Poduri: 1) cu indlgimea grinzilor principale normald, la are aveastd indltime se caleu- leazii dupa considerente econo- mice; 2) cw indifiniea grinzilor principale redusd, la care aceasta inaltime se micgoreaza faya de cea normali fie pentru a se putea exe cuta podul cu o indltime de con- structie mai_mic& (la podurile cu calea sus), fic pentru @ se executa podul cu antretoazele mai scurte (la podurile de cale ferati cu calea os avand grinzile principale situate sub gabarit (fig. $3); 3) ew indk fimea grinzilor principale sporité, 4 Ja care aceasti indttime se mareste ~ Tati de cea normali, fie pentru a nae se putea executa legituri sau con- tog travantuiti superioare Ja un pod i cu calew jos, fic pentru a se putea Tezema un tablier cu calea sus pe cusinetii_ existenti situai ia un nivel inferior, - 2200 -- - 2650 = He, 53. Poduei de cle ferati cu. cate jon si urincile ale sub gubarit, © CLASIKICAREA DUPA DISTANTA DINYRE GRINZILE PRINCIPALE (6) tw con Poduri: \) cu distanta dintre grinzile principate normala a care uceastd distunta se sulculeazi in functie de litimea ciii, sespectiv a gabaritelor de liberd trecere pe pod: 2) cu distanta dintre grinzile principale sporitd ka care aceasta distanta se calculeazi pe suza conditilor impuse de rigiditatea transyersalt a tablierului sau pentru obfinerea stabilitatii, 5) CLASIFICAREA DURA (XAITIMEA INFRASTRECTURIL 1 Oe Poduri: 1) de indltime obisnuita (hy $10 my: 2) inalte (h; » 10 m), 1 CLASIFICAREA DUPA NATURA INFRASTRUCTURIL Poduri: Uy pe infrastructuri de lemn (palee, cdsoaic): 2) pe infrastructuri metatice (cu zabrele, cadre): 3) pe infrastructuri masive (zidarie, beton, beton armat). ) CLASIFICAREA DUPA NATURA FUNDATHLOR Poduri: 1) pe funda il in sipdturd deschisd sipate cu sprijiniri simple, incinté de pal lange sau batardouri, cu chesoane deschise sau chesoane inchise (acr comprimat); 2) pe piloti de lemn, metalici sau de beton armat; 3) pe cdsoaie: 4) pe vase sau pontoane (potiurt plutitoare); 5) mixte. ¥) CLASIFICAREA DUPA MODUL DE SPRIJINIRE A CALL Poduri: 1) deschise, la care calca se 5} feratd cu traversele sprijinite pe. lonjero: peatru ghidarea rofilor, etc. armat, boltisoare masive, prijind pe grinzi (de exemplu poduri de cate ni sau poduri de sosea cu fagase speciale J: 2) cu platelaj, la care calea se sprijind pe plici de beton plici metatice (curbate sau bombate), podind de lemn, ete. anc dil 21 ‘Sarcin xIx 5 ‘i cate in cormul ram care calea se sprijind pe umplutura de pZimant aseaata ovmd rantbleului, ) innecaie in co vast ui. “essa pa ) EXEMPLU DE DENUMIRE A UNUI POD: uc_pk : ia A—B, peste canalul C— D la vrata dubli km 73-+ 813, linia A — B, p nul C— | Fadel ie wae Ce ati de Sim deschidere, elit os rcs us cu nie caus fm 17 F328 orabil; oblic 85° [a dreapta, in curba de 1500 Ha de Blot Se ee arene ‘dep fiente brele sistem triunghiular, nituite, de 10 nai ztinai drepte indepenctente cue Mastructura de beton de 10,50 m inalfime ee ei aeachice 11 $20 m sub nivelal terenulus, wn ches ; 2 D. SARCINI “a sarcinilor care 5 =! xc dau norm2 pentru determinares or ae tn reso $0 Sor de ale ferati, podurilor de sosea gi a paserelelor, co retioneaz asupr fasificarit din STAS. 503-49. ’ : a) SARCINT FUNDAMENTALE, entelor componente ale i ale podurilor sunt: groutatea elementelor aed | Sarin peated rovsenhy sarcne speciale (reursten cable LA eee pdmdntulut Carl cint gi sub presiuns - ningeres "ard suprasarei ; as sons. wy Gre fat Seat ‘ehnice ale materialelor se vor caleula conform STAS 502-4 a) Greutiti. cet ty pa sal et ist iS uh iru figcare tip de cate. a pore oe ig es a ne aan ae deat tiga Brie ts ened oe i a res os ic ero SSRI caieh Sabato! ig are ey ecariament Ingust <2 760 mm pay cra eh cr ceatamen ingot 40 Sic di aan ce ge fe ara ei ety ol Sie ay ac a te om ee Teds cunil ch, i ermine po ei ci aitatceae” Se Epa ote raasiv in gi cu mai mul W% “ieee 0 Oh "Eheletul de rezstenys al tablieelor evel eect at gute Seeger - GaTRSAAL, see; eu a nui detrt ae ee gi conan: - i oh eae army aaa apne eh cer date Sit toon ia en co age, meet tii 6 ISL + BYYeAa, . - ia yeutd a unei bare in 1" ~ lungimentyos arti In cares ste seclanes Oty valor de: 1 peat tap tntine 135 pear ent ge pteront de flutist 14D pent com Praca incante not 145 cae Hoosen toate incr 14 © go, Staneansiructie * Dice & Goetorabs vonsinesiun gents grime pt = oe 7 S80 9 a5 00 ve Besohides 19 sficienyi de constructie pentes stinai pine tipale co 7Abrele.XIX—22 Poduri — Generalitays 13, Sd Oe mets ce oa i eh RTE RNR a ete ein ae at 1, dar mai pujin e: Fu stabiirea, Vislotcs seen esniafeas sata ae acc io mee O35. . ‘ora de iractiune la pode de cals ferat este oriental, actoncaeh la nivelol sinei 4a sensul opus celui de mers, fa dreptul feedres os aderente din convo! ) are valoarea: T= 0.156, ineare; Geste forta verticals. Se considers mumal cind forja de frnare eare este ‘dirjoth im censol mersulul ou 0 ipoteed. de calcul mai. desovantajoasa i Porte de gerpure ete ovizontals, aeoneazd fe nivelul superior al sins, normal pe axa lini, x poritia cea rasi_defevorabils afo vatoarea de 6 C pentru toate convoaiel 91 se consider8 (EFS coeficient diramic. Fara ie frcare renamelor noble ete orvotan, sjioneia ia nell pier de sprite Hl eaimelor mobic gi ett voloures rau, in cae B este reeeivnea vertical din sasinile permanente ease sctioneallasupre reazimutui mobil iar = 0,02 pie spate ecre prin resolve na O40 pny ara eu rms rn alnmeae, Din for de franare eaze cfioness8 la ceazinul finy 32 va scBdea jumatste dit Iveeurea care revinereazim mobi Mile forte aevesori sunt yi uncle forte acidenale care men cu Pegulavitate {9 animate cazuth, de exemple forja de trdnate la podurie te cule ferati cu lista. mat mari de Boe sau ia pogurle din apropicrea intraniiot fo Hei Slluena varied de tomperatsra la paserlee fuenalelor loaf} inchrearea cu 2Upad « presivoea ghele ta, podurile din regiuaue polase, etc. . b) SARCINI ACCIDENTALE, Lia’ proicctarea podurilor se vor lua in seamA urmitoarele sarcini accidentale: 1. Presiunea vanculud (150 kg/m* in general si 200 kg/m* Ja grinzile cu zibrele), 2. Fora de franare (,5-..3,0 din greutatea unui autocamion, respectiv 1/7... 1/5 din’ greutatea sarcinilor din convoaiele de cale ferata). 3. Serpuirea (numai la podurite de cale ferata). 14s Anfiuenta variazitlor de temperatura (40°C pentru podurile metalice gi + 20°C pentru podurile masive).XIX 28 Peduri — Generatta eneraditys 3. Contractia betonului (—20 5 lui (—20 .., 15 6. Presiunea ghefii (50a... 100 beton). @ tim, inca gros {. eicare e@ cipada (Conform! SHAS B6-505 8 oN it In my, 7 iri suplimentare (cauzate de deforma &. Bforturt formatiile . soda ere are apart imp mntari $a ‘ransportuls, ete, Se presen in STAS uy se au in considerare.iceste suciat pentru diferteie eeeanh Cand se iau in consi s ‘consi ‘areinile.acel d ca Soe iderare sareinile sccidentale, rezistentele admisibile se sporese ja podurile de Presa sgt Wi os ‘ cc rd cour ee ee ts gs st at “ror aaa fa ateor de Yeariti eu urieulatis roopeety te Mestol oe eae wis fa Ta si a comisvre snl : opts sit ett daa btenapite osrste | * SN Mad reps ie consider ca suprafiya expust lui, © tuptafags mere lard asind atime “ala eu Tatimes“medie, SSE SE ae echt oe ial a a Bgfocre Sa Sau ne af ta tear meh fe pet hese sesso TD LH f LEE: CHE big, 64, Soliciarea unei pil cransversal I poduk Fig. 63. Solcttarea_unei pile tn sensul tongitud ‘Ipod Pe ue ce pS a Sa ta mmm soe componeatd qu ses in connderare deoatece xe presopae ch provoaed tenia ur ghui ioc HBO Sy Patent aint ogra OR, Fresiunea gheti Q, in conformitat oasider iu conformitate cu + Normefe cehnice sovietice pentru proiect ntru proicctarea poduritor + se cousiders+ O= Kya, * inure: ‘este Himes pili, in m: a” = grosimea ghetii, in m; fp Brsasea whe ne tm re sn ime ple neue etd rome eh Sin tbe expimae in fee de forma eli nbel Oeeueee a station temente generate de culeut bots 6. Valorie presiunsghest pe 1m tte a pile in cavel eh asosimen stett [RL per ise orm ie | seme es | oi de eure mettle ton meh itor ii | areas woe (rue, sabes ) ow 4 cy SARCINE EXTRAORDINARE | Actiunea cutremurelor se ia in considerare in regiuaile oy grad de_seismicitate ina thare. Modul cum se fine seama de aceasta actiune este preseris 1 STAS 1489-50 i 1545-50, Rezistentele. admisibile se ‘sporese cu 50%, limitate la 0,8 dia limita de curgere Meatru metale. si 18 0,7 din recistenta de rupere pentra celelalte. materiale. TP Gbirea vebiculelor de stilpi se ia in_considerare Le pasajeleinferigare, fi caleulul stélpitor de rezermize sath al Mejourelorcadtelor, introducdndurse, ja eateul 0 FORK. ort” aereait de 100 t aplicats fa 1,20 m deasupra fefei superioare foartii carosabile in diteetia de mers a_vehiculelo’ raters Tora de 30 t aplicata ia aceeasi inaltime, transverse! fats de aceasta directi Rezistentele admisibile se seismice. in sporese ca gi pentru’ fortele E. ELEMENTE GENERALE DE CALCUL r T Caleulul podurilor se face cu sarcinile indicate in subeupi. | solul precedent, in general, in cloud ipoteze de caleul (erupt dle sarcini) gi anume: Tanna £ Cand se consideri_ numai sercinile fundamentale \ ‘i Cand se considera sarcinile fundamentale im- Io and s¢ om preund cu sarcinile accidentale. i ae eiceste ipoteze se vor putea ua in considerare, eS i pe Mangi sarcinife furdamentale + sarcinile accidentale, Ryreinile extraordinare (actiunea_cutremurelor). Tforturile unitare se determina pe baza ipotezei cd sunt proportionale cu deformapile si ei sectiunile plane inainte de Setormare raman plane gi dupa deformare. sere eu funda aerate le aici ~S s2 prenumile pe tren petra sarin moe 9 accidentals ve vb su unde puter Incsar eases fardatdoe ey jutoral ormlelor armlsoare): ig. 68. Incastrarea clastic? 2 Fandajiel unei pile, EN yy EM 4 ¥ oy maa) * whe ye 4 cpcare: Uv si DM eeprrin sums foreor vertical, respective asmamenteig cargationeact 8b! fundatiei: SPIE ris cegpecty modulul de resent sp fonda: O49 HIS y a ere tele pe terenconform diagrametor indicate in fig. 65: "a Lends de constrectit in domeniul transporturiler, Mossova. Ne. 12/1038XIX —30 Poder, ~ Reguli fundamentale pentru protectares poduri moe OMG tangenta unghiuloi de fnclinare fal de veruicald a curbei presiunilor vertical. ti Dresiunilor vertieate. ts nivetut fy = adancimen t3ipii fundatie XT, Contract Coninuctt de lomn (eek Te Schunt 1 Constructii meratice (vol. Mt); pe rutile tema (vot. 11D stn spent pa ak Hem ° isan urine sient lest usr ont um ld ant sera cee dns eid nba: resent ede ie cet te aie escort et mc) de oboe Prep it ort pet esr ca Uf, REGULI FUNDAMENTALE PENTRU PI PODURILOR 4. GENERALITATI ROTECTAREA Projectarea profilului Antrucit problemele de proicetare sunt in strinsé dependet Fe Toins considerentele in tumina ctrora so 2 o Pendenfi reeiproct, iar consi Si (regret acento prableme, sunt foarte variate gf iro ouine darian ey dela caz ta ear, roletenad oh sects Se IMOEIMERSCH si SE ue compare efteva variate (alternative) ale cons rctied cane sf nee ’ éteva vark ) jf Jaconventenielor resp MOUvaL ce8 mat bunk dine ee, pe basa unelanalie rapoeah ae eek we ; Be PROBLEME DE. PROLECTARE PENTRU PODURI peste Probleme sunt urmitoarele: y Farce fraternal unde se va executa Iucrarea, executa in aliniament sau in curbas cum ti dace tee yh tb pod di fabilt me ie Se aga rbi, cum si daci trecerea obstacolului . Fixarea siveletel cali pe p i care va H pode’ cdi oe pod oi apropiere de pod. Se va_ stabili 4 constructie eats Sail Pe pod (sus, jos sau la mijloc), se vt preved stadt de 4 Stubilses aeeaclartutt 3, eventual, se va hotiri dact Sita na 5 Dera etrecterla odudu (Aefinitiy, semsdetinitiv seu rowan. le aan the demgnt gta necesare, Se vor stabili totodata si tucrdrile necesare 7 irtirea luminii totale in d ideri : 2 Flxaren obliiagl potas Cen 8. Alegerea materialului Hertalului de constructie pentru partite principale ale podului daci podul se va se va face nor- Considerente de proiectare pente podur: XIX— 31 6, Alegerea sistemului static af grinzitor principale (grinzi drepte: in arc; suspendate, cu cadre rigide sau_miste). 10. Stabilirea inaltimit grinzilor principale. 11. Stabilirea lajimii podului si a distangei dintre grinzile principale. 12. Alegerea sistentului de execufie si montare. 1. Stabilivea dispocitie? generale a partilor principale ale constructiei si fixarea dimen- siunitor Jor. C. CONSIDERENTE DE PROIECTARE PENTRU PODURT Aceste considerente sunt urmitoarele. a) DESTINATIA Podul sa corespunda destinatiei sale prezente si viltoure. Va trebui si se cunoascd, atat pentru momentul de fafa, cat si pentru un viitor cat nai indepirtat, sarcinile mobile care vor circula pe pod, numirul cailor, cum yi gabaritele for de liberd trecere. Deasemenea va trebui si se cunoascd si viteza maximd cu care se va circula pe pod, un $1 dacl traficul permite restrictii de viteza sau de tracjiune, eventual daci se poate ihtrerupe circulatia pe timpul constructiei sau temporar, in cazul adoptirii unei solutit Noprafetel apelor umilate se prezintx ‘Schimbarea adiucims In dceastl zon atrage dup sine se¥ eitdese aldped in aval. eea may accentuatl micsorare de vitexd observindurse tn vinele de adincime ale ax Se eee rk. Nealjidad pietderile de energie dintre dow’ secjiuni apropiate als curentulul de aps, s= poate Scrie ecuafia enenged umel vine de apd sub forme UL — Us 220199. Sub forma diferenfiald ecuayia se va prezeata atte (U9) = 20 dU = 2g dy, te unde eve 2, u rin urmare, cresterea vitezel este vers proporfionald eu marimea acesteia, cesace inseamn’ ef, tn carol stran- Oe een eacle pe verlicala se uniformizeaza, iar la ieyirea din obstacol, diferentle de vite fntre ul vinele dela suprafisa si cele dela fund se mares.XIX — 40 Poduri ~ Determinares luminji pedusilor enSerione pra cre waren 08 al tied 20 Ee 3 emi’ sip oe sephenw enna | vaier leg wiSerotre Te nate” of Fin . | | a is i ee is : Saat amie Fig. 68. Plan gi profil fo line fa ava smn gore de aed same Inluenta strangulbeil bie: XIX —41 fn azul miogorStii vitezei la fundul apei sat fnetinks ransport al durisnilor, la zona de umare a upelor se sedi Shut gatitaen aleomloe este mal mick tatoo moti, fmediat imcomonte de pod, sera libra @upelor copatd. uncon i [rete pate cu pane promuntate. tah aks fren iden lop pod Im acest caz.20- a arreprateeh Here's apeior im. axa chPUlGl satire forma unr curb convexe de chdeTe Sete irginea cows de apa in ast sector SENgrabils Mires. vteetmedit a cursulh ENGR cet secon ese 0 consecinl a ic- Seat aclu Ge ourgere In masura apropietil peibodeCapuctisten coreotolus de apd de SE phporte ausiant ia swspensie $1 dea tii SSMhgul pe undut alba ia zonal, — Tad Seared de mirimes wlezi — erste lat ste warre devin mai mare decat fn coDdi- ‘ii Ghignetes In acest cur, capacitatea de iMajort a slovinilor ere in spec ea ‘Deoarees in voaa pAlb se mai soit deal fan rem normal (Joon Tema Chit dim umoniey se observ uo desentiore feng aiavionilor ia tones SI3; PiNMotte dase reprezint#o” eametste mai no ‘Sino pois aplares fa 2000 pl azcave | tors soar fo waie goa eare eurespunde forici de tirise pe ea) ae ais imediat fa, i suprafeted curentului de apt, se modifica regimul ite fmenteaz® luviuni intr’o exnitale oarecare,iarin drep, eat zal I a8 : ns! ass zee see p val a big. 69, Masuritor! Aleute la poduri rewe. eo are curentul de apa), Un echilibru oarecare poate f i. famonte de Dod, Aceste ersriuni se aecentueaza in directia TSM pautut gi, mai ales, ia dreptal culeclor poduloi. St pod g pe o distanta ourecar ‘aval de pod. scureerea LEP vubbulentas Curental de apa se ingusteard fn aval de pod, observindu-e 0 usa humic sectiune cox rastats pita Supnafete! aper (2) este’ acum mai mare deeat panta apei in scurgere obisnuiti (Jp), deoarece viteza ape! ‘ipod gi in sectiunea contractat’ este mal mare ‘Carrentul de api contractat atét sub pod cat iin iin sectaurele de jos ale *aulai. Tinediat tv aval de pod, supravata apelor are forma unel mostliye de apd. In jel de apt deninde de strangularea albie in regiunes podului. La o distantd osrecare ‘decit pentru apele obiszuite. ‘aval ft formeazi o allie Corespunzitoare eu viteca gi panta, wand eestui fap, sub pod 91 fn aval se prods spalari de alusiunl, ceeace provoncd un transport masiv de al~ mea $i marimea pantei profiului ‘aval de pod si de Zcuumea contraclath incepe revirsarea FAULD! care este insoVitd de mieyorarca vitezelor (mal ales a viteeslor de Sina) § de micyorarea pantel suprafejel apel i profil Tongitudinal, Pe o distanfh importantl, In acsas:t zon’ se fered o forme deosebits a suprafe(ei TAului, eorespunziid Hirgici edutui. Canttatee de aluviunt intrate in zone US evarsare depdgeyte eapacitaten de transport a corentulul care s'a miesorat, datoric redueerii vitezei ia aceasta Sing gl astfel ineepe sedimentarea aluvivnilor. ‘Nivelul apelor th secjivnes contrectata (ig. 68, pet. G) se determind in fonctie do conditi nn zona de rovirgare yi poate fi mai redus saw mai ti srofile posible ae suprafelei apel ‘na ia azul unul pod se determing so de seurnere 1 deckt nivelul apelor obignuite. Fig. 68 reprevintd dou "Sen cureatului, in zon de revarsare. Profiul Up al suprafetci curentolui de wl ecuafia lui Bernoulli peateu secfiunea conttactatd (G) si pentru s6<~ [ehen Gnals\ 4 zovel de tevirsare (E) unde se Festabilete din now wa regim obignuit de scurgere: igs! tr FE ob tg m aed panta apelor ohisnuite este Zp, stunel cota Zg poate fi sdsiti confurm ecvuttel: Zo", sete jy este hungiaea zonci de revirsar hip * 3e, 1) Zg—diferenta de nivel dintre cota nivelului ape, is zona comtrac- Ln} 32 nivelului notzmal ia acetasi punet. Pierderile de energie se exprimé prin panta medie de frecare Jy. Avind ‘ice Fgely introduc valorile Zg si fy in ecuayis (Ds fictnd unele transformars se obfine: 6 = Ip Uw 4 — nde: ven VE e Ips Fo he tn functie de termenii din partes din dreapts 2 eget, expresia (\Z) poate fi poctind sau negativ tn com. pacts ca un tk tn roy normal, ceeace ete sepresenit in fig. 68 agi Cand nivel suprtee aplor erate Fara oe aa cee yd de nicl apelor in regen normal .Zq =, sub pod are Toc in mod obsigaor,Podurt Determinarea lyminié poduriler wireetorre, ane se vede lar in asl de rasta vin ance ercu ae im cozul lipsei apdravilor speciate pentru wa cara line and speciale pentru indreptarea apelor (curbele de nivel la Al suprafefei unui cars de Eg. 10. Ph pod sectiucen comractatiy Decl km reimau mic (SZp < AW. Cand AZG- 0, remuul poate sé lpseasca sub, pod. Conturl profs t hong a Drafesel eurenullui dep In repeal ot dr ma uno oat ‘ere, alt in Conile expen Pr oe Fig. 6 rprerind rerlatle unor sna fre por ee, es repens plana spate pe sen in cond corceerior fe Ecitor aarpos unit movel de pee fest un i fo crt pln oe ia Sok Siow pain st aaculla se eek Unde pve Ioapudioat rest toh banaue sopefete casas apa tn epi oral Dierenta de nivel ape! monte shin aval pe ual tras pentose {reap esate woh lnngimen for Ninel tn estore tines sori de Shires pol poe Para ue Pe Gout Ni gimen erasameccor, suprafu(a apelor lingd taluzeste apros- peorzontall. Vicesa eurentulut de apa Sere cure fa angel alyzata amon al terasamentulut se mreqte In apropi- grea podulul, in sectoral inclingeh ‘mavime, unde’ se pradue eraziuni seri- ‘oase. La o distangt apreciabili. de, pod faceasid. viteri ese negljabild. Cateo~ Naik. departe de pod. se observ’ in tluzal superior af terasamemtelor en engi de sens invers si depunert de ‘luviuni, Ya sfertucile de con ale terasa- rentlor soften cond de rebyas ment de inditime Aka suprateqe! curestuloi de apt (Bg. 70. Panta s0- prafejei apelin dreptal taluzulut i Sal al grasamesteior ett, nh au In aprenierea podulut este indreptat in Gireetz: luminit podutut. Sub eteecul parte [a spre pod sumt Indreptste shapele din revarsitl care 3 aura ‘curentulus aesie- prin Rimmine podului (Ag. 72) Distanta dela’ axq_podului_ pina cconuraesaté (ungimes ‘de apa variaa debices I> gj U3 din lumina poourDi, Mat jos de aceustésectiune, eurentul se revarsitreprae sub uP -urghi de d~ vergentt care ma poate intrece 20° in portiunes iniVals a zonei de revaesare "Secfinment womtraciata este focul unde iter curencolug de) api este ci mai mare din ona. graverstvi, podulul si de es depinde modiicarcs Fundule’ ‘stbiei, Modifiedrile de albie din sectiuncs eonttuctat infuentenad Scc{iunile apropiate din aval si diz amonte, ajungand pant Ta axa po alu, fape care trate taat in coms erare la proveotarea Oni nod, Fite feprennta serait Heute fn tbo nator asupra vinelo? de spl din dreptal dunei machete de pod. rt zd ul ete nkivigubil seotiunes XIX 43 Unluenta strengubitié atbici de moificare od abel in dyeotsl ni po depinde de continuities oi de tnatimea apelordeinndatic, of “ In fuacfie de caracteral nestabil al scurgerii apelor. Cand apels cresc, Terasomente de acces raul jownsivaten moditicariior variind in timp, Tatensitatea ereste, apot se niggoreazd tn potionda fpelor mari iae in timpel Haeri orwontului de apa Todifiedrile albicd se enie- Spreset pind ta zero. $i Zheeodadd au valor! nega LYE Avot ds ood ‘ups stderea apclor aa fellefutalbiel se re= Tov dupa ua timp. Se fice ‘Srarea-aaturath a see Tourlor colmatate sro ‘eves eualurauny [a Tock Me spdlaie: Dupd reste see ume Mablesw on debit constant de aluviuni, coespanvtor niveuiui sedzut al apeor, Sedinea- des, etal Cha mctonrela de revise ae ru ni ic compenscerd in intregime. ed) moist Invere, dkoavtee spac rctrage repede in {ele locust La urmatoarea tundage iSfperinada imediae suceesiva) modi iele alte) principale se sor repeta Seiad sas ‘noun cies Trehis. De Thad’ tmodifeknite in’ sectoarels foviisare ae desvolt® tateun si0gur Fig. 71, Profitele transversile ale uni eda In eeptal umut pod, sei plan a eursului ge aps. Duck adancimes nu varia’3, vteaele se vor distibut uri form in caval vinclor paralele $ liniare Iie exzul cand lipsese construciit idso- ‘ehnice care Indreapta curentut sub Tred, vinste se deformeaz™ (v. fi. 72). Inie'e seetiune “transversala cure are curenti de traiectonie curbilinie, vitezele ‘S repartizeaud neuniform. Vie:e mati ce ‘observa la curentit care au 0 : Cirburd accentuati plan. O distributie neuniform’ a vitezelor provoacit Sisp8liri neuniforme locale in sectiunea transversaia a rdulul. “Disribupia in plan a modfcdrvior albiel éepinde gi de cireulasia transver. sali, care azo los.ca urmare x peregviaritagit fundului, a distribugiet vite selor superficiale ale apel si ale eurbura curengior. ‘Configuratia fn plan a curenceli de apa i desehiderca podului st in aval determing direcfia ciculatie! tansversale. Curentil d¢.suprafagl vin spre axa rdului, unde se Jast spre fund, dup& ce s'au Intalnit cu cureny Superfieiali din partea opusi a riului Tsindune spre fad, coven spa de pamant inldturi, in zona revissirilor. Sedimentarea lo toeurile unde curen} dics la suprats(a, inlocuind curen}i de suprafiys care ei riului. Prin urmare, sedimentares nluviuailor se face, io aval de pod, in zone neactive, pe malurile rdutu iegind din lumina podulai, Tie. 73 repreainta o scherna principiald @ afwjerilor gi a sedimenttrilor «le aluviuni fia apropierea podurlor fra construcpii hidrotehnice de reguturizare b) STRANGULARI CU LUCRARI HIDROTEHNICE, Intensitatea, caracterul gi marimea modificdrilor albiei corespunzitoare vitezei $i pantei apelor depind, tn anumite sectoare gi in cazul cand celclalte conditii sunt invariabile. de Jfelul in care apele sunt aduse spre deschiderea podului. Se pot aplica douk inetode principal iterte 1! Qo admite seurgerou nedirdura a apelor prin. desshiderea podul. E Apelesunc advo cpre deschideres podululcy ujutorel uno unstwet spect deaitiare pede. Fig. 72. Sectiunea stramiorata « ‘nui rau se a mai in aval depot Cobservatdasupra anor par- tieule Muorescente in luborator? Fig. 73. Schema deformatilor in Ibe ia dreptulunui pod incacal lipsei unor aparars speciale pen- teu dinjarea curenglor de 3p5.XIX 44 Peter Determinares Iusninii poduritor 5 Dac rae introduc constr rent dg soto, sre Thu tmarzinal,“seuraindncte Barra atra 3 pail sc apropie Ee" pod ea 0 ena foarte are svand 0 drectie Paralld ex” ava pod Indreptul desehideri pod caren mares anindboe fol apslor fae 0 cotturk plan, Sub actiunea vitezei mari a . curentilor de margine sia intensi~ « {S40 chreulajel transverse, dato. Te. © a Srey came ce shasta bem roa ite ee vlogs deed pon semua fee Ets tiesace sai anes cts pee Seas del Soar pe deh stent nape dei wal oe mer Pee ampegt eels peel Bret Fe are carne Sears Ge tral Sea ae resmdag te Pea cee saci Me soe fin dreptal unui pod previrut cu apsriti 3 gal od brevdrut co mpsrand speciale peru disjaren curenitor dp ap Apel srveitle pentra celia ea curentitor de wpa. afejel There @ ape apelor spre deschideren padulyi si pentru tndendriares. apelor in spe aval, se poate inlitura cu desivi Hee contactor lin aval do axa podulul $ se pot evita modi efrile afbiel. Aceste ennstracht fare a upetor (lig. 74), care da © direetie anumiet curentilor lee a eebue 4 fe aldose ince a mu fie imundabile, fapt care ar tmpiedic 2 Ipod sd uf abl fmt care ar impiedica, eurpeea bert a apeorsevirsaten pre deschiderea, podul Sogerstiare tel tn lan o, eh wala cre im ener micgoreca In sore aval. Avel coo Fig. 75 Plant 5 XIX 45 Deverminafen lominit in cazul general mort ucestov cunsiruti dle Indreptare a curentilon de api remual se micgoreazd in amonte de pod pe o dis: eof botl dea, dimonsarieransrersoe ale pabuet de apd se micsorea, pala alungindu-se, iar isles i aa ee def remuutey Gepiasinduse spre extremitatea a eter de repulariare. Revarsien pelos Ineeps chi Be oa sae lumina pod avand un uagri de dlspersate se Tau de guna chnd fimese aecste construc speciale dete amare: Fi 73 repress plan (rica $s. lnborator) terns apd in dental Unul rodel de pod preveaul ca Jaane és renslariare ° me Se fede Teta Se eechatea de Larrea curentull sont uproape constante ne o distantd importants & rial, 2 artes Se fied viteen medic a rdul din sectiunen din axa pedal, considera c& cea wai contyactail Bones fuse va. produce spalarea fault Fat mu ya ree sez medi ud tn otia priv ; Bon ° s wri se poate determina seofiunea transversal necesar’ a rural to ‘O mare viteak medio 2 curentului prove cantittea de alaviuni duse de apa fn sectoarele hier ia axa podala. Pe baza acestel pres ee fodulo), Postulaaut ponte fseris sub forma ecuatie’ = CGp) pt 40) ari (veip) pet itera medi fn aia prieipalé fm cazalapetor mari Iwate fo cabal aren) Pioare a vitecei de caleul se foloseste n exzurile cad nu 3¢ recomand spBlarea albiei ta scofiumen din" axa_pedutel. * Duce afuierea albiel din axe podului este admisBid atunei la sosst cig, Intinapul apelor war teepe procesul de adder a 3 Ginn se da spile astfel inet viteza: medie in sectiunea “ievan rau eu. sechiunea ibera, adica armaci cid cantitatea cgi cw cantitatea aluviunilor venite din amonte . Te eae cng afvterca este admisibill, vitera deccaleul poate sf fle mart de cite ori se poute admite wafrirss swctigall rata dia ana poduluis tn raport ca suprufaja ei pan in momentel afuierit ‘Aucaned ovirire poate f determinact cu un cocticent: 4 dup afviere * 4 pana ta aruiere ~ cate a prime denpiine le cwficiont de ofidere, Duct se admite vreo afuiere, vitea de cakut se deverminih ioral gala L an as FS PG ppt. an acest cis Ayy exteulans dup formula (8) sau (7) reprerintl aria need a sect miu inaiate de afutere, we ‘ota te cocenaul Ae apa spat albia de sub pod, aria seetiani? se mireyte de P ott siatinge vatoarea PA ng, sr sveea ape se micsoreacd de P ori, adiei se migcorea2’ pn Ia r¢y- Tabela 7 reprerinti vatorile coeficientlsi deafere, apreciate tn functie de natura constructisi reazimelor podutei, Pe riurile mavigabile cea mai mare yar nate a coefienuilul de afutere se celeuleaza deoboel 1.25, ceeace corespunde eresterii vitezei cu ge] mult 25 Ze Ae RACER car repite a ajvelulul apelor, cretere care nu este excesivi pentru remorcbere. Ta cazul unor eae eeea ie psibd of nu se linitere vatowrea coef icientului de sfuiere, ci si se ivere aukincimen limi a afr itclncatesinvaceste cazuri. mu se calculeai mai mare de tm ostuiatal to Net. Beletfubseht se aplic8 =! fn preeent, denirece ol 'leah modificile abici ouluj eu itera medi da curgere, ceetce este Funtiieat Fiieeste st comd in calevie. Deoarece ined. postulatn] ne ia in eonide- rere toate process caro au loc in alhie. in Ureptal podulo, el trebue si fe complectt. Actusimente, ia U-RSS...s8 fue cerceniri in| cisace privyte siudiul condiilor reale de ranvversite die axa Tabela 7. Coeticiensi adoisibili de afviere {Sporires procentuald admis a sectivali raului sub pody a “Valoares maxima @ ‘coeficientulai 2 Carscteru) fandatil reazimelor intermediare Fundajii adine! (chesoune, pu : Surgere W apelor sia procescler petrecute I Turis fundagir pe ploy. | 140 ge ia. drepll pesiutilor, Un rezultat_al | Fandagit superficiaie uparate de, | isestor luerari este, In speciel, deteeminare ‘fleri : 1.20.,110 | ‘jadior prineiptt de calcul a iutiniy pedurior, | Tundagli superficiale neapdvate Che retlectear’ procesele hidraulice weale din | de afuieri 1,00 albie in dreptul podului. |ause admite afviersa) Tare alele, daca albia raul este sténcoast, - — “= ~ postulated na este aplicabil, In. aceste cacari, itera eurentulo! de apll in’ secyiunea din axa pos Titare o teraanientelor de Hirgh pod st dup suprs iului ge stabileste io primul rind, dup conditite de stabi jaya vadnisibila de iuundore 9 regiunis mconsuratoare.XIX 48 Poduri ~ Determinsrea luminii podutilor Nim, nisip fa rig mate eu bolovani 8° Botovani ply Nisin ) Hotoemitd de Tag. In amumitecazur,viteza cary tolut deapd in albie prindpaie enum normal de curgere min FRrmisurata. Viteca curentube se pte ei im uri eu aputhrot tabelet Bi id do 1. Ly Listvan care Havsstematicat date sanpra ‘er apeln de Ho cancion taioralbre lyst adios osc o' iauedapt en © acoperre a mauve de vz “OP Cateodatiy” pentru caleutat tezel se poste food formula ‘nen ade ibesprcaie riulut. Panta este 0 valoare care as? Setermint ont wee Was tiede pani pents tin Same Ge at aus Eos a ae penta calcutal viteze: in unde, Terre uta Bi eae Santa bur aS Coetichne de msozione albiei principale se determina dup = tates cmos Le Boas doctor in stiinte tebnice (¥. wb.13). ©) COEFICIENTIE DE CALCUL Coviicientul generat de siranuorare a rdului & de pinde inainte de toate de partea de debit. a raului py corespunzdtoaré por tiunii de albie inchisa de terasamentele de acces ale podului. Valorite acestor soclicierti au fost determi- nate pe modele de poduri exccutate in laboratoarele sovietice pentru constructii hidrautice. Pentru un cay simplu de stramtorare a unui rau si- metric (in cazut unei adan- cimi constante pe toata J- timea réului), vatorile cocti- cientuhui ¢ pot fi objinute Pe cale teoretica *) Caspiea Muscova, 1934, Luctizile sesiunii din Noembrie Acadermiel de Sciafe a URSS, 4933)7. Mt. “Macaveer Despre contural ta plan al consiructiltor Ddeotehnice de indrumare a curen lor de apa is dreptul pxduilor. Determinarea Juninii in cazul general XIX—49 La compararea rezultatelor studiuiui teoretic al profesorului V. M. Macaveev cu datele experimentale de laborator, serveste graficul din fig. 77 pe care sunt trecute punc- {ele corespunzatoare datelor expcrimentale observate pe modele de albil cu 0 obstruare a réulai unilaterald si bilaterald simeiricd. Aceste modele au fost executate in Institutul de autostrazi din Moscova (M.A.D.1.), Laboratorul pentru construcfii hidraulice din Moscova ale dnstitutului de ameliordri hidrautice (L.A.G.1.S.) si in Instinatul de cercetdri sintifice pentru transporturi pe cai ferae din U.R.S.S. (T.N.LI). Curba punctat’, corespunzind valorilor minime ale coelicientilor experimentali de contractare generala (@), trece destul de aproane de curba teoreticd aratatd pe acelasi gratic, 10} @s| 28) ant 08 an %G az ae 26 ae 708 77. Grofical costieientutui de stxdmtorare generald pentru modele cu albia plant experimental LAGS. din anul 1932; dete experitentale M.A.Dl, din anu 19365 O-@ si dae experimentsle TNL. din anil 1927, 1348, Pentru urile cu diferite adfncim in albia minor g tn albia mafort, coeticiontul de strimtorare generalX de- Wdenu nuruidefactiuaea dia debitul total Q care se seurge spwe pod din sestourele albie, bavale de ssemeple (0). 3: de fractiuaca dia debit care Gece pria albia Prineibald (Cgy= O—O yevtraeeel Vie fons eoeticiensilui de strimtorare general a unor asemenes riurisunt date i tabela 9 intocmilé pe baz doiclor experimentale do nsil sus, Tabela 9, Valor Lucriilelboratoruuhidraulle VODGEO. eulgerea i sear fra lt rnd ub pa ator Ge Contras, Moneta” C7 bran in ') Holdacor E.V., boduri peste curstiri maci de apa, Editura peatru Luctiri de Brumuri, Moscova, 1949. Procedee pent miggorarea lamin XIX— 57 Fonax. Prin urmare: Pentre un reavim pe pil in prima aproximatio se ia: 1 — i+ 1 hy 1 = 068-18]/ 98% - 06 05-55 6am. Arum ina doua aproximatie, H = 35 +06 6065 0,60. 03 Cots fundatipilelor gL a evleeor podului se stabileyetinind seama de afuioren general, de cea toca si de on Oe Lapa illo cet fai aie, Pentru delerminare fst a cole fundate ste foarte movant cohorts fundull din ca eer egrora se produ: modificirite seein (ransversle a rAulul seb pad. se Nabieaseh marvels at et eviclor qa culelor ext foarte Mare, ceeace arage dupa sine seumpieca I= nance aa Senco radour care cieyorcaza mooie abet sub pod, Ele sont . Fee ee trad, ics se itreduce Teall eoeticentl de are P=, fant rai cory Pte a oie ee cl ss amenajareaundT consinici speciale pent dire curenior SeaRR ie cen fwererd prevdcute, : " : Fa ne rere pole determina, cu sutorul uno construe de repulaizare & uluh a hcrdtior ce commofdare a maleriers Sy) Nowotiares Jandel tie! raul indeed sutton este intirpinacen atfeior se fae ©) ALEGEREA LUMINIT ECONOMICE pilelor si el euleelor, oseace talSturS afuierile locale. Aleseres ‘pk stadial webnico-economie al difestelor varisnte. Dupi cum re7ultt din cele expuse mai sus, pe acelasi amplasament al podului se pot stabil diferite lumin’ ale podului in funetic de afuiere, decapdri de maluri si constouctit “heciale pentru cirijarea -curenjilor de apa. Hiecireia din aceste solutii ii corespund vitfarict. un anumait cost. Reprezentand grafic, pe o axd, luminite podurifor, iar pe cealalts peeMostul corespunzilor al podului, se poate construi curba de variatic a costutui podului ia functie de lumina totald a podului: N= f(L). jin in mod normal, deoarece 0 reducere mare a lumini ali 4 rdului sub pod, provoaca Aceasté curbi are un_mi podului, necesitéind decspari mari in sectiunea transy Cheliueli mari. Aceastd curba (Fig. 85) aratit concret importanfa economic’ a masurilor tebnice Tuate gi Care influenteaza asupra alegerii Iutuinit podutut. Ta calculul costului variantelor poduiui far constructii speciale de dirijare a curentilor de apa este necesar si sc inglobeze si costul consolida care impiedicd modificarile brusce aie albici Greptul culeelor. ferare ef uncle misuri tehnice (ea permiterea afuierit partitle, decapares maluror) atrag dud Mae o mairire cheltucilor de inteotinere a podului, iar altcle SE elem Sonstoette speciale de dinars a eurenilor de aps), SMracjonae # aestorchetuel 85, Cori costal onui pod in azat Fi morte 8 PEE y guste f construitd inand seam de top aceyti diferitelor.solujii ou diferite deschiden. fretnn component ai cheltuelifor de expfoatare, i, . Pear ronstxplostare peniru transportari Au se, vor ua tn considerare, deoarece comparatia = face rena watizote co planurl identce si cu aceleasi profile fa lung, GG GetXx — 58 Poduei ~ Determinarea luminit poduriler £, DETERMINAREA LUMINIL IN CAZURI SPECIALE 8) PODURE SOLICITATE NEUNIFORM E, V. Boldacov @ obseevat ci uneori exist debite de mai mic’ trecventa decat cele luate tn caleule, dar care intrec cu mult debitele de calcul. Prin urmare, podurile care se gisese pe asemenea réuri sunt supuse unor solicitari periculouse in comparatie cu alte Turi, La raurile la care coefictentul de variatie a debitelor maxime este mare, se obscrva © mare varietate a valorilor debitelor de diferite frecvente. Solicitarea neuniforma a podurilor pe diferitele rauri poate fi ialtturata daca luminile lor vor fi calculate, nu dupa viteza admisibil a raului (la care fundul albiei sub pod se modifica putin). ci dupa viteza vdului in momentul distrugerii podului (la fel cu cafculut constructiilor dupa efortul fa rapere) Deda daa care csr pl tebe es fotre mare (ait do mate, gc existent sa fe practic ext, ts cenit aelor sxaroreinas,o mt niportantd deel svi alate dvs anni lao are Nelteome Zeta nivel ups Detoed, Ta Yueo'o eoare nate se pauls sve urinates euate: Osistrgere —_—_—Raatet Wairigers HUD) ~ VG 2 ste onde: Yop Wisteowere Psirrugere en ‘Sistas “distragere 4 vide Z Folosindu-se ecuatia (22), se poate condixe caleulul cu formula obisnuiti (7), stabilind viteza conform posta latului tol N. A. Beleflabscit. i acest car. ins, vatonrea debitutei se va determina 1m dupa frecvenga de calcule, €i impSryind debital de distrugere cu coefiiecal 2. >) PODURI PESTE RAURI DE MENTE, Raurile de munte prezinta, in dreptul cheilor, trecerei inguste care nu sunt obstruate de zidiriile podurilor. In mod obignuit aceste riuri curg la o cota mult mai joasi decat cola edit, Deacees lumina acestor poduri nu se calculeaza Raurile din zona premuntoasa, in aval de chee, au un caracter cu totul deosebit. Viteza de curgere mare si terenurile aluvionare peste care trec aceste rauri fue ca ulbia si fie fourte putin stabil, La unele rduri albia principali se muta in timput unei inundatit dela un mal al albiei majore la altul. Limitele in care poate si se deplaseze albia incadroazi zona mobild. © parte din zona mobili este ocupati de albie si pe ea se scurge cou mai mare cantitate de api cu viteze mari O alta portiune a zonei mobile lucreazi, in acest timp, mai putin activ. Raul are, in aceasta parte, 0 adancime mica si o vitezi micd. Nu este necesar ca podul si treaci peste toaté zona mobili. Calculul luminid podului peste aceste rauri se face ta fel ca in cazul raurilor de ses, folosind viteza obignuitd in regim normal in cea mai adanca parte sectiunii transversale a riului, In cazul stabilirii cotei fundatiei, trebue sa se aibi in vedere cA albia rdurilor din zona premuntoasd este foarte nestabild si ca, in orice punct al luminii podului, ar putea aparea intr’un vitor apropiat, adancimen maxima din sectiunea transversald a rdului. In legdturd cu aceasta, fiundatiile reazimelor podului ¥ chiar culeele trebue duse la aceeast cotd. La determinarea acestei cote trebue 3 se aibi in vedere posibilitatea albiei de a-si schimba traseul, dupa construirea culeclor si a teru- samentelor de acces la ped. Adancimea albiei. in cazul cand se mareste curbura ei, se calculeazi. dupa formula (19). Determinares Yuminit in ea7uri sreciate xIK—59 ©) PODURI PESTE RAURI CU ALBIA INTINSA fur ct Ye intins’ igi schimba regimul apelor in mod simtitor, in Podurile peste rauri cu o albie intins’ isi se egimul apelor in mod sinitor. en Hine telor de acces jie se modil 0 ‘pawl dispus ira principal, parcurg un drum lung in lungul terasament Pewnod, viteza apelor in aceste brate find mare, Tsoarece sic debitul lor este insemmat, Pentru a se evita modificiri importante ale albici, pentru a Cpbort remuul si pentru a micsora pericolul de spi- fare a taluzelor terasamentelor, pe aceste: rauri se pot adopta poduri cu mai multe lumini. ira. &. sabi jst Homnke rai muttor poderi pe aceas are aetna sk ae ostecmine debts gare veh tree st Teele sal one seabed putes abil fl ete ani. aveateewosrigt te gum Tk f° Bee tats permis coceneaursomet TeS. Rvererg ee GGeuat to ed sca aan shee, acbande ase ee mal foulte fom fn eaavl raul c se Fas prin nodosa rafelor ureteral foariesoeiate Tiny apetor mark are sa obstast de pod, tes ee, fa Hee So Pol mie aera, wear ae se ee ee Seite eet NE et Sct daa inayat hla ex Borel St By, 96, ropunen wig ina te pete bins Huh eco crete dete : am a le rete me agar parca som agente Be "itu a neque arteries soar Sao ech ant aoe ma oe me Ss Se Bo Sy “Tamia eae carn de sok tw ial TP y clei rage conetate ere ards De. Tape toca leh san I oe ti bate eos Stee one at en for mavesteerotione atc! sb Pod. in exem ee eee ere nape ete suk vcd aeoke es in. prot, inp ce ub ae pod x aol riuiu vient de curaere a 3pelot del Se dia. po ’ wc ontue cat erout ane Phelce viteen din prot ema ator pak IM cme po een in ers great pourie pests brajeleTaulch deo vy see por bh Se ees erie ans tend ela opal cu cen dali Prnetal. Taro ie, (ORE TE Sp Sees poder pot § mult mak mst ENE AREA die aloa pipenel.. Walooren vitae shete Shac le dav determina, ase not Crevarsari “ AGp * ¥Gp + TArevarsavi * Yrevarsai. (26) Fotosind formula obisnitt pentru determinacea sectiunit necesare sub pud si postwlatul tui Ns. Beletiub- sebi ponies alegeree vitezel rhulul, © elseyte: @ Gye NOrevaesici 1 weg Series tay + Mcp BP Ps Sr ont “en Ares: | ‘ AM AGp + Krevarsaci AC tant Ste Reeviosici