UNIVERSITATEA BUCURESTI

FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI AFACERI

SPECIALIZAREA: ADMINISTRAREA AFACERILOR

INTELIGENTA EMOTIONALA

PROIECT REALIZAT DE:

CUPRINS:

Ce este Inteligenta Emotionala?

Componente ale Inteligentei Emotionale
Beneficiile Inteligentei Emotionale
Originile conceptului de Inteligenta Emotionala
Legatura dintre Inteligenta Emotionala si IQ?
Barierele I.E.
Controlul emotiilor
Acceptarea celorlalti
Ascultarea empatica
Importanta I.E.
Descoperiri in urma cercetarilor
Descoperiri stiintifice recente

Ce este Inteligenta Emotionala?

Inteligenta Emotionala este formata din 4 elemente:

* Intelegerea mai buna a propriilor emotii

* Gestionarea eficienta a propriilor emotii si crestere semnificativa a calitatii vietii
* Intelegerea mai buna a celor din jur si o convietuire cu un grad de confort ridicat
* Crearea de relatii mai bune la toate nivelele cu cei din jur si cresterea productivitatii si a
imaginii personale
Conform cercetarilor statistice, competenta emotionala este de doua ori mai importanta
decat abilitatile tehnice sau intelectuale. Dezvoltarea inteligentei emotionale reprezinta
intelegerea si gestionarea emotiilor pentru a crea relatii armonioase cu cei din jur.

Componente ale Inteligentei Emotionale

AutoConstientizarea
Determinarea punctelor forte si a limitarilor
Constientizarea emotiilor si a efectelor acestora asupra comportamentului,
precum si de impactul acestora asupra celorlalti.

Analiza comportamentului dinr-o perspectiva introspectiva.

Managementul Emotiilor

Obtinerea abilitatilor de a face fata in mod eficient stresului si frustrarii.

Sa fii flexibil si sa doresti sa te adaptezi la schimbare.

Imaginea proprie si Automotivarea

Dezvoltarea unui simt de autoevaluare si increderea in abilitatile de a face

fata cererilo

Motivarea prin factori interni precum nevoia de realizare si nevoia de

dezvoltare personala.
Abilitati sociale
* Ascultare activa
* Intrare in raport cu ceea ce simt ceilalti
* Prevenirea unei influente negative a factorilor emotionali asupra capacitatii de ascultare
* Asertivitate
* Gestionarea conflictelor

Beneficiile Inteligentei Emotionale

* Performante marite
* Motivatie imbunatatita
* Inovatie sporita
* Incredere
* Leadership si management eficient
* Munca in echipa excelenta

Originile conceptului de Inteligenta Emotionala

Termenul inteligenta emotionala a fost folosit pentru prima data intr-un articol din anul
1990 de catre psihologii, Peter Salovey si John Mayer Cu toate ca acest termen este relativ nou,
componentele conceptului, inteligenta emotionala pot fi datate pana la arhicunoscuta afirmatie a
lui lui Socrate (470 399 iHr)Cunoaste-te pe tine insuti. In Biblie, atat in Vechiul cat si in Noul
Testament Nu fa altuia ce tie nu-ti place si Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti pot fi vazute
ca elemente de Inteligenta Emotionala.
In 1983 Howard Gardner a introdus conceptul de: Inteligente Multiple. El argumenta ca
exista nu doar un singur tip de inteligenta ca si cea masurata prin teste si dezvoltata in cadrul
scolar, ci multiple tipuri de inteligente. El a inventat sintagma : Nu intrebati, cat de destepti
sunteti, ci cum sunteti inteligenti. Gardner a identificat 7 tipuri de inteligenta diferite de
abilitatile comunicative si matematice uzuale. Printre aceastea, el a inclus si doua abilitati
personale: auto-constientizarea starilor interioare si interactivitatea sociala eficienta.
Cele 7 tipuri de inteligente ale lui Gardner sunt:
* Inteligenta MatematicaLogica
* Inteligenta Interpersonala
* Inteligenta Spatiala
* Inteligenta RitmicMuzicala
* Inteligenta Intrapersonala
* Inteligenta Kinestetica
* Inteligenta LingvisticVerbala
De la inceput poate fi observat ca inter-personalul si intra-personalul sunt vazute ca doua
inteligente separate si corespund cu definitia de Inteligenta Emotionala.

Legatura dintre Inteligenta Emotionala si IQ?

Multi ani au existat dispute intre cei care sustin diverse teorii si factori ca fiind in legatura
cu coeficientul IQ. Principalele dileme le-au reprezentat tntrebarile: Este cineva innascut cu un
anumit IQ si nimic nu poate modifica asta sau este IQ-ul o abilitate care poate fi invata si
antrenata? si De ce anumite persoane inteligente au performante scazute si de ce anumite
persoane slab pregatite au performante marite?. Nu sunt deocamdata raspunsuri clare, dar in
general este acceptat faptul ca exista un numar mare de factori de interferenta precum stresul si
aptitudinile si imaginea de sine care pot influenta performantele si care au o influenta si mai mare
asupra succesului comparativ cu abilitatile innascute. In prezent, problema este legata nu de cat
de mult ai sau de unde provine ceea ce ai, ci ce poti face cu ce ai. Intr-un mod asemanator se pune
problema si in cazul Inteligentei Emotionale. Decat sa se masaore anumiti coeficienti, este mai
util sa se identifice factorii care impiedica folosirea optima a aptitudinilor care exista si de a
invata cum sa se foloseasca acesti factori eficient. Inteligenta Emotionala nu are limite; oricine e
pregatit si doreste poate sa-si imbunatateasca nivelul de Inteligenta Emotionala.
A deveni mai Inteligent Emotional implica urmatoarele presupozitii:
Fiecare experienta implica o reactie emotionala, iar pentru a trata mai eficient emotiile, o
persoana trebuie:
* Sa remarce emotiile
* Sa simta emotiile
* Sa sesizeze ce anumite transmite emotia
* Sa dezvolte si sa urmareasca un nou fir al actiunii
Practicand cele de mai sus cu regularitate si sarguinta se poate imbunati nivelul de
Inteligenta Emotionala. Pana recent activitatile si procesele mentale au fost apreciate mai sus de
cele emotionale. In realitate ambele au o importanta egala. Inteligenta Emotionala stabileste
importanta emotiilorin viata de zi cu zi.
Estimarea gradului de constientizare al inteligentei emotionale (IE)
Estimarea gradului de constientizare al inteligentei emotionale reprezinta totalitatea
evaluarilor, interpretarilor, impresiilor legate de propria persoana, de cei din jur si de diverse
situatii. Aceste estimari sunt in mare masura determinate de mediul familial, experientele
anterioare, sistemele de convingeri si valori si iau forma unui dialog interior. Estimarea gradului
de constientizare al inteligentei emotionale (IE) ajuta la intelegerea modului in care dialogul
interior influenteaza sentimentele, actiunile si reactiile, acestea putand fi schimbate in functie de
diverse situatii.
Un reper pentru managementul emotional si responsabilitate este sa realizam ca
trecutul nu mai poate fi invinuit pentru actiunile noastre din prezent Doc Childre
Cateva indicatii pentru constientizarea modului in care se fac estimarile:
1.
Foloseste propozitii ce incep cu Eu cred
2.
Folosind constient declaratia Eu cred se clarifica ceea ce crezi si recunosti ca
esti o persoana responsabila pentru propriile estimari

3.

Regulat angajaza-te in dialoguri si analize interioare

4.
Constientizeaza mesajul pe care ti-l transmiti inconstient. Alege un anumit
moment pe zi in care sa pornesti un dialog interior
5.

Determina daca dialogul tau interior lucreaza pentru tine sau impotriva ta

6.

Gandeste-te regulat la interactiile pe care le ai cu cei din jur

7.
Acorda-ti cateva minute dupa ce te-ai intalnit cu seful tau, colegul tau de munca
sau prietenul in care incearca sa determini ce a influentat estimarile sau perceptiile despre cele
intamplate. Asigura-te ca esti calm cand te angajezi in acest dialog interior. Fiind calm vei avea
posibilitatea de a fi mai flexibil si rational si poti trage concluzii logice si corecte. Cand esti
nelinistit sau suparat concluziile trase au tendinta sa fie inexacte, chiar irationale.
8.
Intreaba pe alti despre opiniile lor. Orice eveniment sau situatie poate fi evaluat
dintr-o alta perspectiva. Pentru o obiectivitate maxima intreaba-i pe ceilaltii cum au perceput sau
au apreciat un anumit moment sau o anumita situatie.

Este mai important sa se tina minte evaluarile si estimarile facute, decat comportamentele
celorlalti sau evenimentele care au cauzat anumite reactii. Intelesul pe care il atribuim
persoanelor si evenimentelor pe care le intalnim sunt cele care determina sentimentele si
comportamentul nostru. Facand aceasta distinctie, se asuma toata responsabilitatea pentru
propriile succese sau insuccese. Este important sa se inteleaga ca gandurile, sentimentele si
estimarile nu sunt constante, ele oscileaza datorita noilor informatii si situatii cu care se vine in
contact.

Constientizarea informatiilor senzoriale

Prin simturi se primesc informatii despre situatiile, evenimentele si persoanele din jur.
Este important, sa se faca diferenta intre informatiile senzoriale si estimari. Destul de des
perceptiile sunt filtrate si transformate de estimarile noastre. Cu cat creste gradul de
constientizare cu atat mai mare este abilitatea de a lua in considerare procesul de filtrare si se
poate face distinctia intre senzorial si estimare. Fiind capabil sa-ti acordezi simturile, poti
monitoriza, clarifica si schimba estimarile de cate ori este necesar.
Urmatorul exercitiu ajuta la acordarea perceptiilor senzoriale:

Zilnic
o

Respira adanc si incearca sa identifici cat mai multe mirosuri

Fii atent la cat mai multe sunete

Constientizeaza tot ceea ce simte corpul tau

In timpul intalnirilor
o

Incearca sa determini dispozitia grupului bazandu-te doar pe perceptiile

senzoriale
o

Remarca felul in care persoanele interactioneaza intre ele:

Mentin sau evita contactul vizual?

Un vorbitor se concentreaza asupra unui singur individ sau se uita la toata

Participantii zambesc sau se incrunta?

Membrii grupului il urmaresc pe vorbitor sau se uita aiurea?

Persoanele vorbesc tare sau atenuat?

Isi folosesc mainile si bratele pentru a sublinia anumite idei?

lumea?

Repetand aceste exercitii se poate deveni constient cum poti sa te bazezi pe simturi si
astfel sa realizezi estimari corecte.

Constientizarea sentimentelor

Emotiile sunt raspunsuri spontane ale interpretarilor si evaluarilor facute. Ele furnizeaza
informatii importante care ne pot ajuta sa intelegem ce facem si de ce procedam astfel.
Constientizarea sentimentele unei anumite persoane nu este intotdeauna un lucru usor. Uneori
avem parte de sentimente negative precum furia, tristetea si resentimentele. Experimentarea unor
astfel de sentimente poate reprezenta o experienta neplacuta. In consecinta acestea se incearca a fi
suprimate, ignorate, negate sau rationalizate. Suprimand sau ignorand emotiile se elimina
oportunitatea de a le analiza. Recunoscandu-le si analizandu-le devenim capabili sa le facem fata
si sa mergem mai departe. Constientizarea sentimentelor necesita o permanenta analiza practica.
In organizatii, adevarata putere si energie e generata de relatii. Tipurile de relatii si
capacitatea de a le forma sunt mult mai importante decat formarea cerintelor, functiilor, rolurilor
si pozitiilor Margaret Wheatley
Urmatorul scenariu poate ajuta la intrarea in contact cu propriile sentimente:

Fii atent la simptomele fizice ce corespund sentimentelor

Sentimentele sunt de obicei insotite de simptome fizice. Tinzand spre aceste
simptome, se poate intelege ce reflecta sentimente respective (de exemplu daca transpiri probabil
esti speriat).

Monitorizarea comportamentului ce corespund sentimentelor


Examinand modelele comportamentale se poate descoperi despre ce sentiment
este vorba (de exemplum inclestarea bratului unui scaun poate indica o suparare ascunsa)

Diferite semne comportamentale se pot dovedi puncte de reper valoroase pentru a

indentifica sentimentele ce nu sunt evidente, sau care sunt mascate de alte sentimente.

Tinerea unui jurnal al sentimentelor

Se pot face notatii zilnice care sa urmareasca:

Evenimente semnificative ce au avut loc

Ce emotii au fost aparut?

Ce factori le-au cauzat?

Care au fost reactiile si comportamentul?

Ce efect au avut asupra celorlaltialtora?

Acest jurnal te va ajuta sa vezi ce emotii ai experimentat si care sunt cele mai frecvente.
Prin aceasta metoda se constientizeaza si emotiile care nu au fost experimentate.
Prin reamintirea si analizarea unei situatii negative sau dureroase sepot gasi modalitati de
reactie in astfel de cazuri. Printr-o astfel de analiza, se determina in mod deliberat o priveire
alternativa asupra respectivului sentiment, iar el va parea mai putin amenintator. Emotiile care
cauzeaza de obicei disconfort sunt cele din care se poate trage cele mai multe concluzii.
Constientizarea intentiilor - Intentiile de obicei se refera la dorinte imediate. Cand devii
cu adevarat constient de toate intentiile, vei putea sa iei decizii mai bune si sa te influentezi cursul
unei anumite actiuni. Uneori confundam o intentie cu alta: vedem intentia evidenta, dar nu si pe
cea care este in spatele acesteia.
Constientizarea actiunilor - Actiunile sunt de multe ori indici extrem de pretiosi ai
atitudinilor si sentimentelor noastre. Modul in care vorbim, limbajul corporal si comportamentul
non-verbal sunt indicatori ai emotiilor mascate. Este important sa incepem sa analizam
monitorizam actiunile celorlalti pentru a descoperit sabloanele tipice pe care le utilizeaza in
anumite situatii. Prin constientizarea lor devii sa schimbi cursul actiunii.
Imaginea proprie
Cheia succesului sau realizarea scopurilor pe care ti le-ai propus reprezinta o imagine de
sine pozitiva. Potrivit rezultatelor studiilor de cercetare, persoanele care nu isi asuma
responsabilitatea pentru ceea ce li se intampla rareori experimenteaza succesul. Cand cineva nu
detine control, acesta devine victima. Victimizarea implica controlul unor forte exterioare.
Imaginea proprie poate contribui la starea de persecutare in viata. Daca o persoana crede despre

sine ca este nefolositoare si lenesa si ca nu are nici o contributie, va considera ca si cei din jurul
sau in percep in acest fel, si de aceea comportamentul sau va fi in aceeasi nota.
El descopera metode ingenioase pentru a sa autoproteja si pentru a evita o schimbare in
viata sa. Imaginea de sine determina limitele implinirii personale si determina ceea ce poti
deveni. Daca iti creezi o imagine de sine pozitiva iti maresti orizonturile. Imaginea de sine
determina in ultima istanta succesul sau esecul personal. Imaginea de sine determina nu numai
reusita ci si gradul de fericire.
Imaginea de sine are multe implicatii in dezvoltarea personala si in punerea in valoare a
potentialului. Imaginea de sine reprezinta o insumare a sentimentelor. Esecurile, succesele,
talentele, dorintele trecute si viitoare - sunt raportate la propria noastra imagine. Insumarea
caracteristicilor ce descriu sine suntem sunt cele care ne determina sa reactionam cu sentimente
de fericire si multumire sau de tristete si durere.
Cand parerea despre propria persoana este in una pozitiva, ne simtim in viata si capabili
de a ne asuma riscuri, ne simtim unici si curajosi. Cand aceasta este negativa, persoana devine
defensiva si inspaimantata, se simte lipsita de siguranta si incordat, tinde sa devina pasiva, fara a
avea incredele in altii, se retrage si evita conflictele. Cand are o parere proasta despre sine
evitarea schimbarii devine unul dintre scopurile sale.
Pentru unii aceasta ia forma unei cautari de simpatie, mila de sine, comportament autodistructiv si speranta ca altii vor venii si il vor salva. Altii cauta raspunsul in alcool, droguri,
tranchilizatoare, obsesii sexuale sau in obsesie pentru munca. La extrem, sunt cei care aleg
depresia sau chiar sinuciderea.

Auto deceptia
AUTO DECEPTIA reprezinta o strategie de a ne proteja parerea despre prorpia persoana prin
negarea slabiciunilor si evitarea realitatii.
*Asumarea responsabilitatilor in caz de succes si negarea responsabilitatilor in caz de
esec.
De multe ori ne concentram numai asupra caracteristicilor si trasaturilor bune. Avem
tendinta de a ne supraestima propriile puteri si importanta. Cand oamenii casatoriti sunt intrebati
cine are cea mai mare contributie in familie, 70% afirma, Eu. De multe ori adoptam atitudinea
eu sunt bine, tu nu, umflandu-ne imaginea si diminuandu-i pe ceilalti.
*Conceptia ca ceilalti ar trebui sa se schimbe, nu eu
*Inventarea scuze pentru esecul nostru
Cu aceste prime trei strategii demonstram ca avem dreptate sau ca suntem superiori si
ceilalti au gresit sau sunt slabi. Ultima strategie ne permite sa ne acoperim slabiciunile, asa incat
sa ne simtim superiori.

Auto motivarea
Oamenii in general au o perceptie personala despre viata care le influenteaza motivatia. Ei
pot sa aiba o referinta interna sau externa, Referinta este definita ca asteptarile generalizate ale
unui individ cu privire la fortele care determina rasplata sau pedeapsa. Indivizii care au un
referinta interna vad evenimentele ca rezultat al actiunilor proprii. Cele cu referinta externa vad
evenimentele ca desfasurandu-se sub controlul unor factori externi precum norocul.
O persoana cu o referinta exteriora atribuie esecul unei anumite actiuni unor factori pe
care nu ii poate controla. Modul in care interpreteaza astfel de evenimente are o influenta majora
asupra starii psihice. Daca persoanele simt ca nu au control asupra a ceea ce urmeaza sa se
intample, scade probabilitatea ca ei sa caute solutii pentru problemele lor. Referinta este un
concept cu un efect semnificativ in viata de zi cu zi.
O persoana cu referinta interna considera ca propriile actiuni nu influenteaza
evenimentele urmatoare. Persoanele cu referinta externa sunt predispuse sa sufere de pe urma
depresiilor si a altor indispozitii. Cele cu referinta interna sunt predispusi sa se confrunte cu
diverse incercari si sa le depaseasca cu succes. Cu toate ca actiunile pot sa nu influenteze
evenimentele ce urmeaza, convingerea ca acest lucru este adevarat ofera acestor persoane o
abordare mai pozitiva si pro activa fata de viata.

Barierele IE
Sunt anumite bariere in calea controlului eficient al emotiilor. Scopul Inteligentei
Emotionale este intelegerea emotiilor si sa invatarea modului in care sa le administram.
Sunt 3 zone care trebuie intelese si administrate: propria persoana, persoanele din jur si
barierele care ar putea sa ne impiedice sa scoatem ce avem mai bun din noi. Toate cele 3 aspecte
se leaga intre ele, dar se diferentiaza doua zone particulare: Managementul Stresului si
Managementul Furiei. Dupa cum se va vedea aceste bariere nu numai ca ne impiedica sa ne
utilizam emotiile mai bine, dar au si un efect negativ asupra functiilor intelectuale. Daca reusim
sa ne controlam stresul si mania vom reusi sa ne imbunanatim semnificativ calitatea vietii.

Controlul Emotiilor
Auto-controlul emotional nu inseamna ca toate sentimentele ar trebui negate si reprimate.
Auto-controlul emotional nu este un control totalitar. Exista costuri mentale si fizice negative
pentru un astfel de control totalitar al emotiilor care ar putea pune la risc gandirea si
performantele intelectuale si pot duce la tensiuni puternice.
Inteligenta Emotionala implica o politica in care persoanele au dreptul la alegere in
functie de cum isi exprima propriile sentimente. Doua din cele mai importante abilitati sunt:

Cum sa faci fata presiunii si frustrarilor emotionale

Cum sa manipulezi impulsurile agresive

Aceste doua abilitati sunt nucleul Inteligentei Emotionale.

Asertivitatea
Ca si ascultarea si empatia, asertivitatea este o aptitudine care poate fi dezvoltata.
Conform unui studiu Bloom and Associates condus de Universitatea din Missouri s-a constatat ca
85% din participanti au experimentat schimbari favorabile in vietile lor ca rezultat al implicarii
intr-un program de dezvoltare a asertivitatii.
Respectarea spatiului privat al unei persoane inseamna nu doar perceperea si respectarea
distantei dintre tine si acea persoana, ci si o distantare emorionala adecvata. Neimplicarea in
intimitatea unei persoane presupune de exemplu evitarea intrebarilor personale sau a oferirea de
sfaturi nesolicitate. O atitudine foarte afectiva si protectoare poate indica lipsa de respect fata de
celelalta persoana.
Asertivitatea iti sustine drepturile, iti protejaza spatiul personal si iti exprima punctul de
vedere, nevoile si sentimentele intr-un mod potrivit din punct de vedere social, onest si direct.
Persoanele asertive isi indeplinesc nevoile proprii fara a afecta nevoile celorlalti. Persoanele
asertive cauta sa-si imbunatateasca relatiile cu celelalte persoane, sa mentina respectul reciproc si
sa-si apere atat interesele sale cat si cele ale celor din jur. Comportamentul asertiv duce la
multumire, control si stima de sine.
Exprimarea directa nu inseamna sa se spuna primul lucru care trece prin minte ci
reprezinta o exprimam increzatoar si controlat, la timpul potrivit si corespunzator situatiei
(inteligent emotional). Asertivitatea nu este o modalitate de manipulare sau de inducree in eroare
a celorlaltii cu scopul de a obtine ceea ce ne dorim. Ea nu suprima drepturile sau demnitatea altei
persoane. Asertivitatea presupune o anumita sensibilitate fata de persoanele din jur din
considerentul ca si ele au aceleasi drepturi.
Suportul emotional
Suportul emotional este un termen vag. El poate fi uneori mai degraba ceea ce simti decat
ceea ce descrii in cuvinte. Suportul emotional nu este acelasi pentru toata lumea, unele persoane
se simt sustinute cand ceilalti fac un anumit lucru, pentru altii acesta poate sa nu fie atat de
important precum alte lucruri.
Iata cateva aspecte ce caracterizeaza aceasta suportul emotional:

Respectul
Loialitatea

Toleranta

Incurajarea

Atitudinea pozitiva

Empatia

Flexibilitatea

Intr-o anumita prelungire a suportului emotional se afla comportamentul non-verbal al

unei relatii. Cum mesajul nu vine doar prin cuvinte, suportul emotional este mai mult o atitudine
decat ceea ce exprima o persoana. Carl Rogers a formulat expresia care o descrie probabil cel mai
bine: atitudine pozitiva neconditionala .
Abilitatile Sociale
Abilitatile sociale sau interpersonale bine dezvoltate duc la o buna intelegere cu oamenii.
Cu toate acestea, este important sa avem in vedere ca un om care multumeste pe toata lumea si
inceraca sa traiasca dupa asteptarile celorlati risca sa isi piarda propria identitate. Din punct de
vedera psihologic este important sa te intelegi bine cu cei din jur mentinand o imagine clara
despre propria persoana si costientizand de propriile nevoi. Trebui sa ne straduim sa avem relatii
din care toata lumea are de castigat (de tip Win-Win).
Ma astept sa trec prin lume o singura data. Orice bine pe care pot sa-l fac, sau orice
bunatate pe care o pot arata aproapelui meu, lasa-ma sa o fac ACUM. Lasa-ma sa nu o neglijez
sau sa o aman deoarece nu voi mai trece pe aceasta cale inca odata Stephen Grellet

Acceptarea Celorlalti
Acceptarea celorlalti este o necesara pentru a avea bune abilitati sociale. Exista o multime
de motive pentru a nu ii acceptaa pe ceilalti, istoria fiind plina de astfel de exemple.
In general cand ceilaltii nu sunt acceptati, acesta este un indicativ al unei super
generalizari. Caracteristicile membrilor unui grup sunt extrapolate tuturor membrilor grupului.
Aceste caracteristici pot fi pozitive sau negative - de multe ori, propriul grup are calitati pozitive,
iar alte grupuri doar calitati negative. LeviStraus, un sociolog francez are o teorie binara despre
acumularea intelepciunii. Potrivit acestuia ne cunoastem doar propria cultura sau pe noi insine
cand intalnim o alta cultura sau o persoana diferita. Daca noi ne cunoastem comparandu-ne cu
alte persoane de ce nu ii acceptam si pe ceilalti? Motivul este acela ca facem judecati de valoare
in functie de diferentele pe care le observam. Sunt mai puternic deci sunt mai bun. Este
important sa intelegem ca a fii diferit nu implica in a fi mai bun sau mai rau, ci pur si simplu esti
diferit. Anumite diferente se potrivesc mai bine in anumite situatii decat in altele, dar nu te fac o
persoana mai buna sau mai proasta. Persoanele care nu se accepta asa cum sunt de multe ori fac
judecati de valoare asupra celorlalti pentru a se simti mai bine.
Persoanele care accepta punctele forte si limitarile atat ale lor cat si ale celorlalti, pot
forma o echipa care sa genereze un anumit raspuns la o situatie. Un lider consultativ de la o sectie

de pompieri poate fi considerat inadecvat, ai nevoie de cineva care sa ia comanda, sa dea ordine
si sa faca ceea ce are de facut. Acceasi persoana, folosind acest stil in negocieri foarte sensibile
este de asemenea inadecvat, nu pentru ca este o persoana rea ci pentru ca stilul sau este
inadecvat situatiei. Aici Inteligenta Emotionala isi arata eficienta.
Shakespeare a spus : Fiecare este o oglinda pentru celalalt, in care se vede pe sine
insusi. Ar trebui sa invatam sa ne vedem pe noi insine in alte persoane. Asa invatam sa-i
acceptam pe ceilalti si pe noi insine si sa ne folosim talentul si abilitatile pentru a face fata
situatiei, fara a-i judeca pe altii, sau pe noi, ci incercand sa avem atitudinea potrivita pentru a
rezolva situatia. Abilitatile Sociale si beneficiile acestora nu pot fi negate.
Unele dintre motivele pentru care suntem atat de intoleranti fata de ceilalti si data de noi
se datorita a doua credinte eronate:
Prima este aceea ca exista o cale dreapta. Cel mai adesea, calea cea dreapta este calea mea
pe care am pasit dintodeauna sau calea acceptata in general. In mod ironic, progresele pe care le
facem deriva din atitudinile anterioara. Ceea ce este acceptat azi ca fiind adevarata cale, a fost
calea cea gresita in trecut. Moda este un prim exemplu in acest sens.
A doua credinta eronata este aceea ca trebuie sa fim buni la toate lucrurile si intotdeauna
sa fim potriviti tuturor situatiilor. Fiecare are diferite talente, abilitati si indemanari si are o
experienta diferita care a modelat aceste abilitati. Cu toate ca suntem foarte mandrii de talentele
noastre si acestea fac parte din propria identitate, suntem foarte duri cu noi insine cand nu avem o
anumite abilitate care ne impiedica sa avem rezultate bune intr-un anumit domeniu.
Perfectionismul este o atitudine foarte dura. Ar trebui sa ne acceptam asa cum suntem, cu
aptitudinile si limitarile noastre si in acelasi fel ar trebui sa ne comportam si cu ceilalti. Decat sa
judecam cine e bun si cine nu , ar fi mai bine sa ne intrebam: Cum putem sa ne unim fortele
astfel incat sa raspundem adecvat provocarilor pe care pe intalnim?.
Increderea
Increderea e o resursa emotionala care porneste de la un sentiment de valorizare proprie.
Cand avem incredere in noi si putem extinde aceasta incredere si la ceilalti primind incredere in
schimb, aceasta devine liantul care uneste relatiile si asigura un dialog onest. Increderea depinde
in special de contatul emotional cu cealalta persoana.
Cercetarile au aratat ca exista o relatie semnificativa intre lipsa de incredere, ostilitate si
bolile de inima. Cu cat e mai limitat cercul de incredere a unei persoane, cu atat creste
posibilitatea ca acea persoana sa fie mahnita, iritata, nervoasa si cinica.
Increderea influenteaza semnificativ moralul si spiritul de echipa. Intr-o cultura de
incredere la nivel inalt, membrii unei echipe sunt capabili sa manifeste sentimente, diferente, si sa
dezbata un conflict intr-o maniera constructiva. Dezvoltand nivele superioare de incredere se vor
reduce atitudinile defense, competitia nesanatoasa si sabotajul.

Stephen Covey argumenteaza ca ar trebui sa se mareasca increderea de sine inainte ca

gradul de incredere al celor din jur sa creasca. Increderea in sine depinde de caracter si
competenta si e caracterizata de onestitate, respect si credibilitate. O persoana competenta este
cea care isi face bine treaba pe care spune ca o poate face. Covey pune o intrebare interesanta:
Ai prefera un neurochirurg necinstit dar competent sau un chirurg onest dar incompetent.
Defapt ne dorim si caracter si competenta.
Ascultarea
Exista mai multe de stiluri de ascultare si deasemeni exista diverse tipuri de ascultare care
se potrivesc unor situatii diferite. Persoanele care lucreaza cu copii mici admit ca au invatat sa
asculte cu jumatate de ureche. Uneori conversatii precum cele din cafenele, de la petreceri si din
situatii similare nu necesita toata atentia celui care asculta. Ceea ce trebuie sa constientizam este
faptul ca in special persoanele carora le e greu sa inteleaga si exprima propriile sentimente se
folosesc de astfel de ocazii pentru a purta discutii serioase. Important este sa ascultam si cu o
ureche secundara, adica in timp ce ascultam continutul sa percepem si sentimentele si sa ne
punem intrebarea: Aceasta persoana oare incerca sa-mi spuna cu totul alceva?.
Modurile de variatie a ascultarii se pot clasifica astfel:

ascultare in timpul liber de tipul unei conversatii la o cafea

ascultare informationala, atentia concentrata pe fapte, figuri si specificatii

ascultare stilistica, atentia concentrata la modul de exprimare mai degraba decat la

ascultare tehnica - discutie interactiva din campul propriu de expertiza

ascultare empatica - ascultarea si intelegerea persoanei care vorbeste ca si cum am

cuvinte

fi in locul ei

ignorare sau simulare a interesului interesat

Toate aceste forme de ascultare au rolul lor, dar in general exista tendinta de a pica in
anumite tipare. Cand apare un astfel de stereotip, stilul de ascultare poate fi inadecvat anumitor
situatii. Destul de des reusim sa nu fim suficient de empatici precum cere conjunctura.
EMPATIE vine din cuvantul german einfulling care literar inseamna simtire
interioara. Empatia este abilitatea de a simti sentimentele cuiva, de a vedea lumea prin ochii lui
si de a comunica aceasta intelegere persoanei la acelasi nivel. Empatie inseamna a asculta atat cu
inima cat si cu capul si implica experimentarea sentimentelor celorlalti pastrandu-se distanta si
identitatea fiecaruia. O persoana empatica va raspunde corect la durerea sufleteasca a celui de
alaturi fara a fi afectata sau deranjata de aceasta. Emotiile celeilalte persoane sunt simtite si
intelese, dar nu se pierde abilitatea de a face distinctia intre sentimentele proprii si cele ale
partenerului de conversatie.

Apatia
Apatia poate fi descrisa ca lipsa de interes pentru sentimentele altei persoane. Persoana
apatica nu se implica, nici nu-si doreste sa devina implicat sau sa imparta succesele cu alte
persoane. In societatea moderna, un anumit grad de apatie este necesar pentru supravietuirea
fizica si mentala. Daca relationam cu toate persoanele empatic circuitele noastre inter-personale
se vor supra-incarca si energia acumulata va refula. Aceasta poate afecta relatiile in mod nedorit.

Neutralitatea
Neutralitatea este lipsa de interes si grija pentru o alta persoana. O atitudine de lipsa de
grija poate face pe cealalta persoana sa intre in defensiva si sa devina necomunicativa. O
atitudine neutra si o lipsa de interes din partea unui manager este transmisa de multe ori
angajatilor, datorita tendintei generale de a ne feri de emotii. Multi manageri se simt amenintati
de propriile emotii si de sentimentele altora, solutia pe care au gasit-o fiind aceea de a le ignora.
Aceasta ii determina pe angajati sa devina confuzi, incerti si tensionati. Intr-o astfel de situatie,
atitudinea neutra face dificila comunicarea.
Empatia
Empatia este un concept dificil de descris deoarece unele din aceste componente sale par
sa se contrazica intre ele. Empatia implica o identificare indeaproape cu cealalta persoana, dar
care nu duce la afectarea identitatii. Identificarea excesiva implica simpatie si nu empatie.
Empatia poate fi descrisa ca o implicare detasata un raport cu o alta persoana si sentimentele
acesteia.
Empatia poate fi descrisa prin:

Mentinerea unui grad de separare fata de cealalta persoana. Persoana empatica

trebuia sa simta sentimentele celeilalte persoane si sa dezvolte o intelegere aprofundata a
sentimentelor acesteia

Empatia inseamna intelegerea situatiei care duce la exprimarea sentimentelor si

acceptarea sentimentelor, chiar daca s-ar raspunde diferit intr-o situatie similara

Facilitatea verbala a comunicarii printr-un limbaj in rezonanta cu sentimentele

celeilate persoane. Persoana empatica raspunde sentimentelor celeilalte persoane cu acceasi
intensitate

Simpatia
Simpatia poate fi descrisa ca o implicare mai profunda fata de cealalta persoana. Ea este
definita ca manifestandu-se prin sentimente pentru cealalta persoana si nu prin sentimente
alaturi de cealalta persoana ca in cazul empatiei. Prin super-identificarea cu cealalta persoana,
persoana isi pierde propria identitate si nu mai poate sa acorde asistenta. O persoana caracterizata

de simpatie poate deveni complesita de compasiune, iar persoana care trebuie sustinuta poate fi
cuprinsa de un sentiment de disconfort.
Simpatia poate avea un efect contrar celui scontat, cealalta persoana fiind minimizata sau
i se plange de mila in momentele in care ar trebui sa fie incurajata si sustinuta cu putere.

Ascultarea Empatica
Empatia este o atitudine apropiata celei cu care experimentam si ii acceptam pe ceilalti.
Modul in care empatizam se realizeaza cu ajutorul limbajului non-verbal si prin modul in care noi
ascultam si raspundem. Stephen Covey spune ca o persoana empatica este translatorul
credincios. Translatorul nu poate sa-si puna propriile idei, nu poate spune ceea ce crede el ca ar
trebui sa se spuna, el trebuie sa spuna exact ceea ce cealalta persoana a spus in alta limba.
Ascultator empatic trebuie sa se concentreze asupra vorbitorului si sa exprime gandurile lui in
cuvinte care sa reflecte starea acestuia.

Importanta IE
Inainte de a se defini termenul de Inteligenta Emotionala caracteristile sale erau definite
prin termeni precum caracter, personalitate, abilitati fine sau maturitate. In Statele Unite
ale Americii companiile de varf au introdus Inteligenta Emotionala ca o componenta vitala a
filozofiei de conducere a oricarei organizatii de succes. In gereral este acceptat ca Inteligenta
Emotionala este o conditie esentiala pentru toate training-urile manageriale. Angajatii realizeaza
rapid ca oamenii inteligenti emotional sunt o avere pentru orice companie deoarece emotiile sunt
o parte integranta a naturii umane.Emotiile ne conduc viata; uneori scapa de sub control si nu
avem dispozitia necesara sa le controlam. Multe persoane isi traiesc vieta fiind infirmi emotional;
nefiind capabili sa inteleaga complet si /sau sa exprime ceea ce simt. Zona emotionala nu este un
subiect taboo. Felul in care emotiile noastre functioneaza reprezinta o stiinta in adevaratul sens al
cuvantului. Inteligenta Emotionala implica un proces indelung de dezvoltare personala continua.
Putine persoane recunosc cat de neantrenati sunt cand vine vorba de comunicare intima si
exprimarea sentimentelor, cine suntem cu adevarat, si de ce simtim cu adevarat. Pana recent,
activitatile si procesele mentale au fost estimate ca fiind mai importante ca cele emotionale. In
realitate ambele sunt de importante egale. Inteligenta Emotionala implica readucerea emotiilor la
adevaratul lor loc in viata noastra de zi cu zi, utilizarea ei este relevanta pentru oricine si este
aplicabila in toate mediile si profesiile.

Descoperiri in urma cercetarilor

Se pune urmatoarea intrebare: Este inteligenta emotionala o predictie mai buna pentru
succes decat abilitatile tehnice si intelectuale?
Daniel Goleman a condus un studiu in 1998 in care a aplicat 15 chei de competenta managerilor.
Patru din acestea erau legate de abilitati tehnice si intelectuale, unde restul ar putea fi privite ca si
competente emotionale.
Rezultatul a indicat ca 67% din abilitatile care duceau la performante au fost competente
emotionale. Se poate trage concluzia ca aceste competente emotionale sunt de doua ori mai
importante ca abilitatile tehnice sau intelectuale. Inteligenta Intelectuala este esentiala cand vine
vorba despre conducere. Cu cat urci pe scara ierarhica a unei organizatii cu atat mai importanta
devine inteligenta emotionala. In acelasi timp importanta abilitatilor tehnice pare sa descreasca.
Totusi, doar o singura abilitate tehnica a facut diferenta intre cei cu ganduri inalte si managerii
obisnuiti: gandirea de ansamblu. Cu alte cuvinte, mult mai sus in ierarhia unei organizatii,
managerul trebuie sa aibe gandire conceptuala si indemanare de planificare strategica.
La corporatia Pepsi Cola, competentele emotionale care prevad succesul managerial au
fost: adaptabilitate, empatie, incredere de sine, si dorinta de a dezvolta si invata pe ceilaltii.
Managerii care poseda aceste calitati si-au intrecut obiectivele cu 15 pana la 20 la suta, iar
managerii care nu le poseda au o performanta cu pana la 20 la suta mai mica. Pentru a doua
categorie, cele mai importate caracteristici au fost rigiditatea si slaba relatie interpersonala.
Managerii ineficienti au dat dovada de comportamente precum:

Slab auto-control - Au fost incapabili sa faca fata eficient presiunii si au fost

predispusi la impulsivism capricii si izbucniri emotionale agresive.

Excesivism in ambitie - De multe ori au obtinut succesul prin sacrificiul altor

persoane.

Slabe abilitati sociale - Au aratat lipsa de sensibilitate si empatie. Fiind abraziv

creeaza frecare la un nivel social. Cum ne manevram emotiile, au consecinte pentru normalitatea
noastra psihica.

Descoperiri stiintitifice recente

Intr-un studiu efectuat pe un esantion de cateva sute de studenti la medicina la University
of North Carolina cu varsta cuprinsa in jurul celei de douazeci de ani, li s-a analizat nivelul de
ostilitate fata de societate. Dupa o perioada de 25 de ani, numarul celor cu nivelul cel mai ridicat
de agresivitate care nu au mai fost in viata a fost de sapte mare decat al celorlaltora.
Din 100 de pacienti pregatiti sa treaca peste o operatie de transplant de maduva la
universitatea din Minnesota (o procedura de risc foarte mare) 12 din 13 cei mai deprimati au fost
morti in mai putin de un an. Dar dintre cei 87 care nu au fost deprimati, 34 au fost inca in viata la
sfarsitul anului.
Noua stiinta ce se ocupa cu imunitatea neuro psihica ne arata ca exista legaturi neuro
chimice intre creier in special centrii emotionali si sistemul imun. Intr-un studiu efectuat la
Harvard, 122 de persoane care au suferit de un prim atac de cord au fost evaluati in funcie de
optimism. Opt ani mai tarziu, dintre cei 25 de barbati cu cel mai mare grad de pesimism, 21 au

murit; iar dintre cei 25 cu gradul cel mai ridicat de optimism, doar 6 au murit. Howard Friedman
de la Universitatea din California a descoperit ca emotiile disruptive sunt un factor de risc
medical la fel de puternic ca si fumatul.
In partea pozitiva, managementul inteligent al emotiilor dificile pare sa ajute corpul in
lupta impotriva bolilor. Medicii au fost invatati ca sistemul imunitar si creierul sunt organe
complet separate si de aceea au desconiderat impactul emotiilor. Noua stiinta despre imunitate
neuro-psihica ne arata ca sunt legaturi bio-chimice intre creier - in special centrii emotionali - si
sistemul imunitar, deschizand astfel calea catre explicarea modului in care emotiile afecteaza
sanatatea. Emotiile functioneaza ca semnale, atragand atentia asupra zonelor care necesita
examinare si dezvoltare