Sunteți pe pagina 1din 2

IONA

Literatura are ca punct de plecare realitatea.Pe baza acesteia,


autorul realizeaza o lume strict imaginara, dar care este de cele mai
multe ori guvernata de legile lumii reale.
Intr-o opera dramatica, ideile nu sunt exprimate ca atare, ci
sunt imbracate n haina unor intamplari care ii transmit cititorului
un mesaj care contine un mesaj despre felul n care autorul percepe
lumea.
Din tragedia Ionareiese faptul ca autorul vede lumea ca pe
un sir de limite ale conditiei umane.
Iona este o tragedie construita cu mijloace moderne ale
dramaturgiei, care presupun renuntarea la clisee si la tipare gata
facute, asa cum afirma Mihail Sebastian ca este teatrul clasic.
Un element modern il reprezinta decorul care nu mai tine
seama de posibilitatile punerii n scena si devine simbolic.Astfel,
autorul indica drept element de decor o gura de peste urias
si,desenate cu creta, cateva cercuri care sa sugereze apa.
Tot un element de modernitate este si modul de expunere care
in aceasta piesa este monologul ,intrucat personajul principal
vorbeste pe tot parcursul actiunii cu sine insusui.
Exista de altfel un singur personaj activ, cei doi figuranti
trecand de doua ori prin scena fara a vorbi. Ei sunt simbolul
nepasarii lumii, interesata doar de propria viata.
Simbolurile sunt de asemenea argumente pentru caracterul
modern al operei. Personajul este de fapt un simbol tragic al
omului singur si care nu-si poate depasi conditia limitata.
Singuratatea poate fi cea intrauterina, de dinaintea nasterii propiruzise, singuratatea din timpul vietii sau singuratatea omului n
univers , dupa cum afirma autorul.

Subiectul operei are ca sursa de inspiratie textul biblic, mai


precis parabola n care prorocul Iona fuge din fata lui Dumnezeu si
incearca sa se ascunda pe o corabie.Izbucneste o furtuna , Iona este
gasit vinovat si e aruncat peste bord, de unde e inghitit de un peste
mare.
Marin Sorescu a luat din sursa sa de inspiratie doar numele
personajului si faptul extraordinar al omului inghitit de peste.
n primul tablou , Iona, asezat n gura pestelui, pescuieste n
mare, reflectand asupra vietii si lumii si constatand ca este atat de
singur incat si-a pierdut si ecoul. In finalul tabloului gura pestelui
se inchide iar n al doilea tablou l regasim in interiorul acestuia,
incercand sa se elibereze.Cu un cutit, Iona taie burta pestelui, dar
n al treilea tablou cititorul are surpriza de a constata ca pestele
fusese la randul lui inghitit de un peste mai mare. Se elibereaza si
din acesta iar n ultimul act, pe plaja, descopera ca orizontul este o
burta de peste uriasa.
Toate aceste incercari ale lui Iona de a se elibera sunt de fapt
incercari de a ajunge la cunoastere, toate esuate pentru ca alege
drumul gresit, cautand cunoasterea n exterior. n momentul n care
descopera ca adevarata cunoastere este cunoasterea de sine, Iona se
sinucide, injunghiindu-se n mod simbolic.
Pe tot parcursul operei personajul se dedubleaza, dialogand
cu sine insusi si abordand diverse teme toate cu substract filosofic.
El traieste drama omului modern care se simte singur n univers si
care nu poate sa se obisnuiasca cu aceasta idee.
Textul poate fi citit n diverse chei. Cateva secvente induc o
asemanare cu perioada comunista, prin limbajul de lemn folosit si
prin teama de a exprima direct ideile.
Persoanjul isi defineste metaforic toate trairile, dorintele si
idealurile precum si viata.
Toate acestea sunt de fapt parti ale cunoasterii ce reprezinta
tema acestei opere literare.