on ee D. MARUSCIAC We edt V. A. JERGHIUTA tae AGRICOLE EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, ETet Ta eyManualul a fost analizat si propus pentru publicare de colec~ livele catedrelor de specialitate si consiliile profesorale ale Facul- {fii de constructii civile, industriale si agricole din Bucuresti si ale facultatilor de construciii din Cluj-Napoca si Iasi si de birou- tile senatelor din Institutul de Constructfi din Bucuresti si din institutele politehnice din Cluj-Napoca si Iasi. Luerarea a fost elaborati astfel: Prof, de, ing, Dumitru Marusciac: cap. 2, § 33 si $45 cap. 7, § 9.3 si cap. 12. Sef. lucr. ing, Maria Darie: § 3.1 si 32; cap. 4; cap. 6, § 91 gi 9.2; cap. 10. Sef lucr, ing, Victor Adrian Jerghiuté si sef lucr. ing. Maria Darie: cap, 1; cap. 5; cap. 8 si cap. 11 ie * OHedattor: ing. Minodora Stoian ~ Tehnoredactor: Steliana Antonin Coll de tipar: 19,75, Planse: 1. Format: 16/70 x 100, ‘Bun de tipar: 30. XI. 1982, Nr. plan: 9286. Edifia: 1982, Tiparad execuat sup eomunda nr. 378/91 Ja Intreprinderea Poligratica ..Crisans ‘Oradea, sit, Moscovel nr. 5. Republica Socialists Romania © PREFATA Manualul de ,,Constructii agricole“, ela- borat pentru secfiile de ingineri ale facultagi lor de constructii, urmireste si dea studenfi- lor intr-un mod unitar, stiinfific, cunostintele de baz privind conceptia, proiectarea $i rea~ lizarea constructiilor agrozootehnice. Lucrarea reprezinté rezultatul activitatii di- dactice, de proiectare si cercetare a autorilor, abordind problemele la nivelul experientei ac- tuale in domeniul construefiilor agricole, in fara noastré si pe plan mondial, avind in vedere si orientarile noi in ramura_acestor categorii de constructii, in ceea ce priveste capacitafile de producfie, materialele utilizate, tehnologiile de executie ete. Manualui cuprinde doud parfi: — in prima parte sint prezentate construc- fiile agricole pentru intrefinerea si exploata- lelor si pastrilor, pentru realizarea producfiei vegetale si pentru depozitarea pro- duselor agricole, in ceea ce priveste condifiile de microclimat, elementele tehnologice deter- minante, structurile de rezistenfa si elementele. de inchidere specifice, mediile agresive tn con- structiile agrozootehnice si protecfia elemen- telor de constructie; —in partea a doua sint prezentate com- plexele agrozootehnice, problemele specifice de incadrare in zona, tipurile de construcfii com- ponente ale planului general, exemple de pla- nuri generale pentru complexe zootehnice, com- plexele pentru sere, pentru depozitarea produ- selor agricole, pentru intrefinerea $i repararea utilajelor agricole. La elaborarea manualului, problemele au fost abordate din punctul de vedere al specia-neazi rezolvarile constructive — s chideri utilizate, structuri de rezistenfd si ele- mente de inchidere. Lucrarea se adreseazti in principal studen- jilor facultifilor de construcfii, dar poate fi Utila $4 studentilor de la facultdifile de arhitec- turd, agronomie st zootehnie, precum si spe- cialistilor care lucreaza in domeniul construc- fiilor agricole. Autorii Prefaja Cuprins Capitolul fit. 12. 13. 1. Capitolut 2 2.2. 2.3. 24, 28, 28. an. Capitolul 31. 32, CUPRINS PARTEA INTIT — CONSTRUCTIE AGRICOLE, 1. Notiuni introductive 2. 2 Definirea constructiilor agricole... . . . , Clasificarea construcjiilor agricole . . . coe a ee Scurt istoric al dezvoltérii constructiilor agricole | | Probleme generale de. organizarea teritoriului si de sistematizare a WennteBGe SeTlcole! ; , durtithewdara outed cence generale de proiectare a construcfiilor agricole... , generale . 2. viedomasih oly ucate aE RN Principalii factori determinanti si cerintele functionale , . .. . 2.2.1. Principalii factori determinant. 2... 1 2.22. Cerinte funetionale ©... . ee Pactoribide media ray iasvsoste.n sesleowdhy scthagy JNA Beate Bd. Factori cde mediu:ngnwal oi s,s v3.20 pisnag ater ah 23.2. Factori de mediu artificial hk a nese Tnterdependenta dintre constructii si procesul tehnologic , se Parametrii geometrici, modularea si tipizarea constructiilor agricole ast Peraieeripigeometiioh 0 se ee a 25.2. Modularea si tipizarea construetiilor agricole . . . Comasarea constructiilor agrozootehnice . 5 5)... 26.1, Comasarea pe orizontalk . . 2. , 2.6.2. Comasarea pe vertical Condifii tehnice . eh ata a $, Comstenapit mootedenboe e448). d0 0 Sypfrutan: era paagly BEE Facarii; de mlcroolimant 4 joie 4+ ase isiphl. dd egrerge ov RPRO 3.11. Factori zoofiziologici, factori fizici, factori chimici . . , 3.1.2. Ventilarea construciilor zootehnice .. ... 2. 1. 3.1.2. Balanta termied in adaposturile pentru animale si pasiri . . | Elemente tehnologice determinante pentru solutiiile constructive ale constructiilor zootehnice . . 2... pies (eit, ae 1. ‘Constructit pentriy taurine wis. U2 ot an Sa 22. Comstractii pentru suine’.. 6. 6.0. deci a. OD 3.23, Construcii pentru ovine 2 2 3.24, Constructii pentru tepuri si animale de blank...» . . B28 Constueht -avicole TG ssemicatine ol RAGES ech ee 10 cet i 4 u 18 6 16 a W 20 a 22 2 23 % 25 26 2 31 32 42 46 48 49 69 8733. 34, Capitolul 4. 42. 43. 44, Capitolul 5a. ence eee Structuri de rezistent& specifice constryctillor zootehnice . . . B31. Considerafii generale... et 3.32, Structuri de rezistenfi din lemn. . . . . . 7 33. Structuri de rezistenji din beton armat 2. 5 se + 3.34. Structuri de rezistenfé din metal . . . « ges 235, Probleme spetifiee privind rezolvarea fundatiilor . Elemente de inchidere specifice constructiilor zootehnice 3.4.1, Caracteristict generale. ~ na 342, Probleme higcotermice specifica si prineipii de aledtuire 3.43. Perefi pentru constructii zootehnice . . . . 3.44. Acoperiguri la constructii zootehnice 3.45. Pardoseli la constructii zootehnice 2... 1s + 4, Constructii pentru realizarca productict vegetale 2 Definitii, Clasificare 2 0 ee Factori dé mediu . fe se 3 : Solufii constructive 2. ee tt 43,1. Elemente de inchidere © 0 ee et 43.2 Structuri de rezistenté. Instala{ii specifice serelor © ee 441. Instalafii de inedlzire . Se aa 442. instalatii pentru sterilizare si dezintectie | ¢ 1 1... 443, Instalajii de irigare (aspersiune) 2... 1 ee +e 444, Instalafii de ventilare 2 se ee ee 445, Instalatii de luminat tehnologic |. : a 446, Instalafit pentru autritia suplimentara a planielor cu bioxid de carbon... aaleastaty ttgeY § ats 6 447, Inslalafil' de automatizare |... gh etait 5. Constructii pentru depozitarea si conservarea produselor vegetale . Constructii pentru depozitarea cerealelor. 6. i 5.1, Penomene biologice ce se petree tn masa de dapozitat 5.12. Factori fizico-chimiei de microctimat . 2... ese a 51.3, Melode de conservare . . + + “ B14 Solufi tebmologice utilizate In constructile pentra depozitarea cerealelor aye 5 16 5:15, Solufit constructive utilizate Ia eonstructiile pentru depozitarea cerealclor 5 2s + eicenian a Geveabamtl FOX * Goonteuctid pean, Sicha tradi ne cecn, so onanires = 524. Tehnologia de insilozare a furajelor verzi. . . - s+ 522. Solulii constructive . . =F ee Construeti pentru depozitarea legumelor si a fetetoe Fenomene biologice ce se petree in masa de depozitat, Factori de mediu . gh pobal Goll eR holes ATG Metode de conservare eevallnes Clasificarea depozitelor pentiu legume gl fructe. ss. 5.34. Caracteristici constructive. t 535. Structuri de rezistenja pentru depozite de legume si dructe 5.3.6. Elemente de inchidere specifice depozitelor pentru legume si tructe 6 i Tnstalaiil gi uiilaje folosite tn depoditele pentrulegume si. trucie . aa, 53.2. 537. Gapliolul 6, Modil-sgroltve'te conttractine agrémoniaiatce Hy masuri de protec- Re fie a elementelor de construcfii . . . . . : 170 170 am wa im 172 173 173 174 176 wT 178 183 197 197 201 206 208 207 209 209) aut 213 a7 218, oa, 62. Coroziunea materialelor de constructie si misuri de protectie Capitolul 7. 12. Capitotul ad. 82. 83, 8.4, 85. Capitotul 94, 9.2, Agenti agresivi in constructiile agrozootehnice . . i 6.2.1, Coroziunea si masurile de protectie aplicate betonului folosite Ja constructiile agrozootehnice .. 4 Coroziunea si protecjia betoanclor armate i precomprimaté, in constructiile agrozootehnice. . . . . . Coroziunea si protectia betoanclor usoare, in constructiile agro. zoothenice 2... 3 2 Coroziunea si protectin zidiriei, in constructiile agrozootehnice Corozitmea si protectia aeboctmentu ts. somructilangraeote tehnice 2. BE entvigiencsrbs . Coroziunea si proteetia metalelor, in consteuctiile agrozootehnice . Putrezirea lemnului si masuri de protectie PARTEA A DOUA — COMPLEXE AGRICOLE 7. Considerafii generale... Premisele care a dus 1a aparitia i dezvoltaren complexélor' agro- zootehnice de tip industrial. . Caracterele specifica complexelor de productie agrozootehnicd - 8, Incadrarea in teritoriu a complexelor agricole Criterii de organizare si sistematizare teritoriala. |... 8.1.1, Sistematizarea teritoriului oan 8.1.2. Organizarea teritoriului interunititi © 2... Le 8.1.3. Organizarea teritoriului in cadrul unitatii . . 20. 8.1.4. Interdependenta centru populat — centru de productie Alegerea amplasamentului si incadrarea in teritoriu a unitatilor agri- cole B21. Ciasiticarea centrelor, de productie agricol wae 8.2.2. Conditii principale ale amplasarii centrelor de productie agricoli Probleme generale de realizare a complexelor agricole . . . ~ 8.3.1. Analiza elementelor care asigur realizarea scopului si a efici- entetiep sie i suite WERT NG 8.3.2. Procurarea st distribuirea diferitelor forme de energie». Planul general . Ai Big y 8.4.1. Zonificarea planului general si elementele lui componente | 8.4.2. Proiectarea planului general oy & os one ee 84.3, Indicii tehnico-economici ai planului general. Sistematizarea verticali a complexelor agricole . 2. 2... . 9. Complexe zootehnice . 2... 1... Analiza tipurilor de construcjfi componente ale complexelor zootehnica 9.1.1, Constructii de baz 6 ayn, a iadedy olden 9.1.2, Construcjii anexe gi auxiliare 2... ee Scheme de planuri generale pentru complexe zootehnice . 2... « 921. Complexe industriale pentru cresterea s! exploatarea taurinelor . 9.2.2, Complexe imdustriale pentru cresterea si intretinerea suinelor . 9.2.3. Complexe industriale pentru eresterea i tngriisarea ovinelor , . 9.24. Complexe industriale pentru cresterea animalelor de bland . 9.2.5. Complexe industriale avicole 218, 220 204 228 207 227 227 230 232 235 237 237 237 240 zat 241 243 246 254 25 255 257 265 267 267 267 267 om9.3. Echiparea tehnicé a complexelor zootehnice . 9.3.1, Instalatii gi utilitaji exterioare . 2. 2 1 ee ee * 9.3.2. Instalatii interioare . 2 2. 2 e - g cgi ate te # Capitolul 10, Complexe pentru realizarea productiel vegctale (GED) criterit de amplasare a complexelor de sere... 02. Planul general we Capitolul 11, Complexe penteu depozitarea si conservarea produselor vegetale 114. Complexe pentru depozitarea cerealelor. . 2. es 11.1.1, Amplasarea complexelor pentru depozitarea cerealeior. Tipuri de complexe, Fluxul tehnologic . . . . + : 11.1.2. Capacitatea depozitelor de cereale... 1113. Planul general... | CTY a8 ag 11.2. Complexe pentru depozitarea legumelor si fructelor . . s 11.24, Amplasarea complexelor pentru depozitarea legumelor si fruc- telor, Tipuri de complexe, Fluxul tehnologic . 1122, Plamul general J 113, Intreprinderi pentru nutrefuri combinate 6. 2 11,31, Amplasarea Intreprinderilor pentru nutrejuri combinate 1132. Fluxul tehnologic si planul general... - . aitnte M4, Stafii pentru deshidratarea furajelor vera . 2. ee 114. Fiuxul tehnologic . . . . - 11.42, Planul general. Capitolul 12, Complexe pentru adapostirea, intrefinerea si repararea ulilajelor simasinilor agricole...) ee 121. Probleme generale de organizare si amplasare . 12.2. Organizarea planului general. 2... ee 123, Solufii constructive si echiparea tehnieh 0. 2. 12.3.1. Construetii pentru repararea masinilor agricole... . . 1232, Constructii pentru adipostirea masinilor si utllajelor agricole pecamaye tei, Lome ee ee ee 1283, Comstructii aumiliare. 5. 2. eee Bibliografie . . . 2. . 280 289 201 aan 292, 295 295 306 307 307 308 308 308 810 310 313, at 316 PARTEA INTIL CONSTRUCTII AGRICOLE Capitolul 1 NOJIUNI INTRODUCTIVE 1.1. Definirea constructiilor agricole Constructiile agricole sint o categorie distinct de construcfii, cu un pronuntat caracter productiv, cu o funcfionalitate deosebita fata 'de cld- dirile civile sau industriale, determinate de conditiile tehnice si de mediu specifice, Diversitatea mare a speciilor de animale sau pisdri, crescute si intre- finute in aceste constructii, a produselor recoltate sau obfinute prin pre- Pparare sau semipreparare, a substantelor chimice pentru fertilizarea so- lului, ce trebuie depozitate in conditii de maximi siguranfi, fac ca aceste constructii sé prezinte caracteristici constructive si functionale deosebite. Caracteristicile care definese constructiile agrozootebnice si le disting ca grup aparte sint: — necesitatea de a satisface condifiile impuse de desfasurarea proce- sului biologic, avind in vedere cd, atit in adaposturile pentru animale, cit si in sere si depozite, exist un produs viu in stare manifesta sau la- ‘a. Activitatea de metabolism ce se desfigoara in aceste construct determina conditiile de microclimat, care justifica solutii specifice pentru clementele de constructie, si nocivitati ce solicité constructia (umiditate, medii agresive, fig. 1.1); — necesitatea de q satisface flurul tehnologic cave se desfagoara in constructia respectiva; — asigurarea spafiilor pentru cultura plantelor, depozitarea furaje- lor, cerealelor, Jegumelor si fructelor, pentru odihna, furajarea si evacua- rea dejectiilor animalelor etc. (fig. 1.1); — caracterul de masd, determinat de numarul mare de obiective simi- lare construite pe intreg teritoriul {arii, care impune modularea si tipi nstructiilor, urmata de industrializarea executiei; raspindirea con- structiilor, executarea lor in locuri relativ indepartate conditioneazi re- zolvarile constructive. In cadrul constructiilor agricole sint cuprinse totalitatea constructii- lor destinate realizarii productiei vegetale sau animale, ca si cele ce de- Servesc aceste procese tehnologice, In general, aceste constructii se gru- 9Elerentele Seen \ ¢ Leming seine salaré Wore 122, 128°C- Uma 40. Evoeveree aeratii veces vicict {Adin ort Tenperctara de farnd 22... 1800 Uniditale 9.10% coplare din sot aMistogedn alo Jas B[Ss ” deena ted, Lat ale? | jose (aye tees | | Sh pes ees] “proaspst lee deservieie Fig. 1.1. Spatiile necesare, solicitirile ce actioneaz’ asupra unei construcfii zootehnice si condifille pe care trebuie sé le indeplineasc& diversele clemente de constructie, peazi pe un anumit teritoriu, sub forma unor ferme sau complexe spe- cializate pe ramuri de productie: zootehnica, legumicold, pentru conser- vare si depozitare, pentru reparatii etc. 1.2. Clasificarea constructiilor agricole Dupa destinatia sau functia ce o indeplinesc, aceste constructii pot fi: — constructii destinate productiei animale (zootehnice); — constructii pentru productia vegetala; — constructii pentru depozitarea, conservarea si conditionarea pro- duetiei vegetale; — constructii pentru ad&postirea, intretinerea si repararea utilajului agricols — constructii destinate cercetarii si innobilarii speciilor; — constructii cu caracter social-administrativ. 10 Dupai modul cum aceste constructit participa la procesul de productie constructiile agricole se pot clasifica in trei mari categorii: — constructii pentru productie, ce servese direct procesul productiv: din aceasta categorie fac parte constructiile de adaposturi pentru diver. sele specii de animale sau pisari, serele, solariile, depozitele de legume si fructe, silozurile de cereale etc.; — constructii auxiliare, ce servese indirect desfasurarea procesulu de productie; aceste constructii sint silozurile pentru furaje, bucatarifle pentru prepararea hranei animalelor, depozitele de diferite tipuri pentru produse cerealiere, ingragiminte minerale etc., constructiile pentru pre- lucrarea primara a produselor recoltate, clinicile veterinare, constructiile pentru repararea si intretinerea utilajului, centralele termice, posturile trafo ete,; — constructii-anexe, care nu sint in mod obligatoriu legate de pro. cesul de productie, dar sint necesare desfasurarii in condifii normale ¢ productiei, cum ar fi cladirile pentru administratie, grupurile social-sani- tare, cantinele, cluburile, laboratoarele etc. 1.3. Scurt istoric al dezvoltai onstructiilor agricole Constructiile folosite in sistemul traditional de intretinere gsi crester¢ a animalelor gi pasdrilor erau, in majoritatea cazurilor, simple adépos. turi contra intemperiilor, nereusind s& asigure conditiile optime din pune! de vedere functional. In aceste constructii, microclimatul interior este greu de stapinit, iar inzestrarea tehnicd inexistentd. Din aceste cauze rentabjlitatea unor astfel de constructii nu este asigurat’, mai ales pen- tru efective mari de animale si pasdri, , a devenit necesara projectarea si realizarea unor con: bunatatite functional si cu o inzestrare tehnicd corespunza- toare cerintelor actuale si efectivelor mari de animale si pasdri. Pe mé- barii si transformarii metodelor traditionale de cregtere gi in- tretinere intr-o tehnologie de tip industrial, a fost necesar si se adopte noi sisteme constructive si materiale de constructii care sa corespund2 conditiilor impuse de noile procese tehnologice. In unele cazuri, s-a con: statat ca necesarit realizarea unor trame de dimensiuni mai mari, aparinc astfel conditia de universalitate gi de elasticitate a halelor de productie Datorita repetarii unor tipuri de constructii in cadrul unui complex de productie, cit si in complexele de acelasi tip, s-a creat posibilitatea’ pre- fabricarii si tipizdrii constructiilor, pe baza unor criterii unice privin¢ modularea in plan si pe indltime. Prefabricarea transforma gantierele de constructii in santiere de montaj, ceea ce duce la scurtarea termenelor dé executie si la posibilitatea executarii lucrarilor in tot timpul anului. 1.4, Probleme generale de organizare a teritoriului si de sistematizare a unitatilor agricole Organizarea teritoriului consté in amplasarea si-dezvoltarea coord: nata in teritoriu a retelei de localitati, in conformitate cu disponibilul de forta de productie si cu echiparea tehnicd a acestui teritoriu, in functic de posibilitatile de folosire rationalA a resurselor si in special a fondu lui funciar, Organizarea teritoriului este o consecinté a efortului depu: YFFig, 12, Planul general al unui complex pentru gdini oudteare (suprafata incin- tei 1,95 ha) 1x hale tineret; 2 — hale gaini oudtoare; 3 — filtru sanitar, administratie si grup electrogen; 4 —' central termicd; § — depozit combust = B a 7 — buncare furaje combinate; 8'— post trafo; 9 — pres de dezin! prejmuire. de om pentru folosirea rational a pamintului, in concordant cu diferi- tele ramuri economice existente sau cu posibilitatile de exploatare a tere nului respectiv; deci, se constaté cd organizarea teritoriului este insepa tabilé de fundamentul siu tehnic si economic, scopul final fiind asocies rea rentabilitafii resurselor, cu dezvoltarea economicd si social ce se oglindeste in cresterea nivelului de trai al populatiei, Organizarea teritoriului se realizeaz& printr-o esalonare gradatd a di- feritelor niveluri de abordare (v. cap. 8), astfel: -— organizarea si sistematizarea teritoriului in ansamblul economiei pationale, prin intocmirea planului general de organizare a unei regiuni economice; — organizarea teritoriului interunitati — organizarea teritoriului in cadrul unititii. Prima treaptd sau nivel de organizare a teritoriului are la bazi ana- liza aprofundata a resurselor nationale si amplasarea coordonata a retelei de localitati, inclusiv a fortei de productie si a echiparii tehnice a terito- riului, ce asigura dezvoltarea echilibrat, pe baza de plan, a tuturor ra- murilor economice. A doua treapté are ca scop organizarea teritoriului interunitati, ce se defineste printr-o folosire judicioasa si in limitele legii a terenurilor, de etre toate unitatile economice din zona; se evitd risipa gi dispersarea de 12 terenuri agricole, utilizind sistemul comasarii anumitor functiuni i obiec- tive economice si a retelelor de comunicatii sau utilitati. In cea de-a treia etapi, privind organizarea si sistematizarea terito- viului in cadrul unititii, se elaboreazd planul general al complexului agrozootehnic (pe mai multe variante, alegindu-se, pe baza unui calcul tehnico-economic, varianta optima). : : . Orice unitate ‘de productie agrozootehnic’ cuprinde un numér consi- derabil de obiecte — constructii de bazd, anexe si auxiliare — si va~ viate si numeroase elemente de echipare tehnica si edilitard, care se dis- pun in cadrul planului general. Problema modului cum toate acestea se imbina si se completeaza reciproc, formind o unitate organicd, este de o important capitala. Un plan general bun se traduce in cele din urma, atit prin ordinea si armonia ansamblului, prin cresterea_productivitatii muncii si funetionarea cel putin la parametrii proiectati, cit si prin costul mai redus al produselor. Conditiile care stau la baza elaborarii planului general pentru com- xele agrozootehnice se vor analiza in cadrul capitolului 8, iar exemple ce planuri generale, pe tipuri de complexe, se dau in capitolele 9, 10, 11 2 a figura 1.2 se prezinta, spre exemplificare, planul general al unui complex zootehnic, pentru géini ouatoare.Capitolul 2 PRINCIPIL GENERALE DE PROIECTARE A CONSTRUCTIILOR AGRICOLE 2.1. Consideratii generale Pentru asigurarea unui ritm sporit al productiei agricole, in marea majoritate a farilor cu agricultura avansata se remarca tendinta spre dezvoltarea unor unitati agrozootehnice de tip industrial, caracterizate prin concentrarea, profilarea si specializarea productiei. Prin trecerea la productia agricolé industrializata, in cadrul unor unitati de mare capa- citate, bazate pe cele mai noi cuceriri ale stiintei, se asigurd realizarea unui Volum sporit de produse agroalimentare intr-un ritm constant, in condifiile unei productivitati ridicate si cu un cost redus. Ritmul rapid si in continua crestere al dezvoltarii agriculturii, pre- cum si nivelul deosebit de ridicat al zootehniei din tara noastrd impun proiectarea si executarea pe scara largd a unor construcfii si ansambluri construite pentru realizarea productiei agroalimentare, care si cores- punda din punct de vedere tehnico-economic exigentelor actuale si de perspectiva. Conceptia si tehnica realizarii constructiilor agricole a evoluat mult in decursul timpului, de la constructii traditionale, bazate pe utilizarea materialelor locale si a metodelor mestesugiresti de executie, specifice sistemului _gospodarese de exploatare, la constructii moderne bazate pe utilizarea materialelor moderne, a unor procedee de executie avansate si a unor tehnologii specifice sistemului industrial (intensiv) de exploa~ tare. Avind in vedere c& obiectivele construite in cadrul unei unitati agro- zootehnice consumi o cot important din totalul cheltuielilor de inves- titi (circa 700/), in fata specialistilor se pun probleme deosebite, atit in ceea ce priveste alegerea amplasamentului si intocmirii unui plan gene- ral rational, cit si in ceea ce priveste conceperea si proiectarea unor ti- puri de constructii si cladiri de mare rentabilitate, care si corespunda tehnologiilor avansate de exploatare si si ofere posibilitati largi de tipi- zare si industrializare a executiei. Constructiile agricole moderne, dotate cu instalatii gi utilaje din ce tn ce mai perfectionate si in care procesele tehnologice se bazeaza pe o me~ canizare complex, trebuie realizate in aga fel incit si fie asigurati o eficienta economica cit mai ridicaté a investitiilor. Noile solutii construc- tive, preconizate pentru realizarea construcfiilor destinate adapostirii ani- malelor sau obtinerij productiei vegetale, trebuie sa asigure valorificarea la maximum a potentialului productiv, iar in cazul constructiilor desti- nate inmagazindrii productiei vegetale si asigure condifiile optime de depozitare si conservare. Bficienta maxima a investifillor in domeniul constructiilor agri se poate asigura prin efectuarea unor studii de optimizare a solu constructive, care sa se bazeze pe metode si procedee avansate de exe- cutie si s4 conducé la reducerea la maximum a consumului de materiale ceficitare, a materialelor mari consumatoare de energie inglobata, prin utilizarea’ materialelor locale si valorificarea superioaré a deseurilor in- ale. In cadrul studiului de analiza a eficientei investitiilor o impor- tanta deosebita trebuie acordata determinarii relatiei optime dintre chel- tuielile de investitii si echipamente, condifionate de un anumit grad de mecanizare a proceselor de productie, si consumul de manoperd in ex- ploatare, care presupune, la rindul su, stabilirea unor indici de cost in ploatare, finind seama de durata de folosinta a instalatiilor si a construc- filor. Aceasta problema este cu atit mai importanta, cu cit construc- fille agrozootehnice sint din ce in ce mai complexe si mai bine echipate instalatii de mecanizare si automatizare a proceselor de productie. Stabilirea duratei optime de folosinta a constructiilor si a instalatiilor din dotare reprezinté un factor important in cadrul analizei considerentelor economice, respectiv a eficientei investitiilor. La aleatuirea generala a constructiilor agricole trebuie si se fina seama de principalii factori determinanti si de cerintele functionale, care, la rindul lor, determina conditiile de microclimat si particularitatile pro- cesuiui tehnologic. ole 2.2. Principalii factori determinanti si cerinfele functionale 2.2.1. Principalii factori determinanti Principalii factori care determina aledtuirea constructiva si conditiile de microclimat din interiorul constructiilor agricole sint: — materialul biologic cu cerinfele sale fiziologice, care determina anumite condifii de mediu interior (microclimat) caracterizate, in general, prin temperatura si umiditatea relativa a aerului interior, viteza de mis- care si puritatea aerului interior, iluminatul natural ete; — activitatea de metabolism ce are loc in aceste constructii si nece- sitatea de a satisface conditiile de microclimat impuse de desfagurarea normala a procesului biologic, prin adoptarea unor solutii corespunzi- toare pentru elementele de constructii (pereti, acoperis, pardosealA ete.) si pentru sistemul de ventilatie necesar eliminarii nocivitatilor, avind in vedere ca, atit in adaposturile de animale, cit si in depozitele pentru ce- se legume gi fructe exist un produs in starea de manifestare vie sau ent — activitatea de intrefinere si de exploatare, care determina cerin- tele functionale din ce in ce mai complexe, in functie de destinatia con- Structiei si particularitatile procesului tehnologic gi de modul specific de distribuire a spafiului si organizare a fluxului tehnologic; — factorii de mediu natural si de microclimat, care exercitA asupra materialelor, elementelor si a constructiei, Iuaté in ansamblu, actiuni mecanice sau de natura fizico-chimica si biologica, actiuni ale cdror efecte depind de zona climatici si seismicd a amplasamentului, de caracteris- 15fi ticile geotehikice si hidrologice ale terenului de fundare, precum si de natura si gradul de agresivitate ale mediului ambiant. Cunoasterea principalilor factori care determina conditiile de micro- climat din interiorul unei constructii cu caracter agrozootehnic sta la baza aleatuirii constructive si stabilirii cerintelor functionale specifice. ; 2.2.2. Cerinje functionale Proiectarea si realizarea constructiilor agrozootehnice moderne si do- tarea acestora cu instalatii si utilitati la nivelul tehnicii actuale trebuie s4 fie in raport ou cerinfele functionale. Pentru cunoasterea si imbunata- tirea cerintelor functionale este necesard cunoasterea si analizarea prin- cipalilor factori care determina alcdtuirea constructiei, particularititile procesului tehnologic, precum si cerintele privind asigurarea conditiilor normale de desfagurare a procesului biologic. Cerintele functionale sint in strinsa interdependenta cu cerintele fizio- logice ale materialului biologic adapostit, conditiile de microclimat si cu activitatea de intretinere si de exploatare, respectiv cu cerintele proce- sului tehnologic; toate acestea sintetizeaz4 ansamblul cerintelor unei con- strucfii pentru asigurarea unor conditii optime de adapostire, intretinere si exploatare, respectiv pentru obtinerea unor productii agroalimentare cit mai ridicate. Pentru cunoasterea si realizarea cerintelor functionale, in vederea asi- gurarii unor conditii normale de desfasurare a procesului biologic si de microclimat este necesar, de asemenea, si fie cunoscute principalele date cu privire la mediul natural si conditiile de exploatare. Mediul natural, prin factorii si, poate influenta mult conditiile de microclimat si modul de aledtuire constructiva a elementelor de constructie portante si cu rol de inchidere, iar condifiile de exploatare, care depind in mare masura de modul de organizare a spatiilor si a fluxului tehnologic, pot contribui 1a buna desfagurare a intregului proces de productie. Modul de organizare a spatiilor si dimensiunile, respectiv forma constructiei in plan si elevatie (sectiune transversala), trebuie s& corespunda necesitatilor impuse de #lu- xul tehnologic, tinind seama de gabaritele impuse de instalatiile tehnolo- gice si de sistemul de transport adoptat. Solutiile constructive stabilite trebuie si asigure posibilitatea de adap- tare la modificarile (modernizarile) survenite in procesul tehnologic, f ca acestea sa necesite modificari ale sistemului constructiv. Cerintele functionale, conditiile naturale si de exploatare reprezinta un ansamblu de date a caror cunoagtere stiintificd este strict necesara pen- tru asigurarea unei conceptii de ansamblu a constructiei si alcdtuirii co- recte a elementelor de constructie structurale si nestructurale specifice. Avind in vedere ci toate constructiile agrozootehnice destinate ada- postirii animalelor, realizirii sau depozitarii produselor vegetale indepli- nesc un important rol de functionalitate in realizarea procesului biologic si a productiei agroalimentare, la proiectarea si executarea acestora tre- buie s4 se tind seama de ansamblul cerintelor functionale si de influenta factorilor de mediu natural (exterior) si de microclimat (interior), 16 2.3. Factorii de mediu Condifiile de exploatare a unei constructii cu caracter agrozogfehnic sint influentate de o serie de factori de natura si provenienta Actiunea acestor factori are un caracter permanent, iar din co: lor pot rezulta efecte cu diferite grade de intensitate si cu influenfe favo- rabile sau ddundtoare asupra organismelor, respectiv asupra prpcesului biologic in general. Factorii care influenteaza conditiile de exploatare si de microclimat din interiorul unei constructii destinate addpostirii animalelor, plante- lor sau depozitarii produselor vegetale se impart in urmatoarele doua categorii principale: — factori de mediu natural (exterior); — factori de mediu artificial sau de microclimat interior. 2.3.1. Factori de mediu natural Dintre factorii de mediu natural, care determina existenta vietii pe pamint $i a caror prezenta influenteaza conditiile de microclimat interior, fae parte: energia solara, aerul, apa si solul. Cunoasterea actiunii factorilor de mediu natural si a interactiunii aces- tora prezinta o importanta practica deosebita pentru proiectarea gi reali- zarea constructiilor de productie agrozootehnica si mai ales pentru reali- zarea unui mediu artificial (microclimat) corespunzator. Cunoscind efec- tul factorilor mediului natural, rezultat in urma interactiunii lor, omul poate crea conditii artificiale (de microclimat) cit mai adecvate scopu- lui, prin realizarea si dotarea constructiilor agrozootehnice in asa fel In- cit sd fie asigurate conditiile optime de intretinere si de exploatare, prin climinarea sau reducerea la minimum a influentei nefavorabile a mediu- Jui natural sau artificial 2.3.1.1, Energia solara, Radiatiile solare, care ajung in mod direct sau ndirect pe pamint, sint alcdtuite, in general, din raze de lungimi de unda diferite si, ca urmare, efectele produse de acestea sint de asemenea di- ferite (uminoase, calorice si chimice). In functie de marimea lungimii de und, razele solare se impart in: zibile si invizibile, Razele vizibile ochiului (0,4 " [daN/m§] (21) 1+ aa in care: © este temperatura aerului in grade; T = 273 — temperatura absoluta. Greutatea specifica este in general influentata mult de continutul de bioxid de carbon; pentru fiecare sutime de procent de bioxid de carbon 25 creste cu aproximativ 0,00539/,. Datorité modificérilor care se produc in compozitia chimicd a aeru- lui, dar mai ales sub influenta variatiei de temperatura, densitatea patu- rilor de aer variazd dind nastere la curenti de aer (fenomen care sta la baza ventilatiei naturale). Efectele acestor componeni asupra animalelor si plantelor sint foarte diferite si in acelagi timp complexe. Azotul, care este componentul prin- cipal al aerului, nu influenfeaza direct procesul biologic (dezvoltarea snimalelor sau plantelor), dar contribuie la diluarea oxigenului din at- mosfera pina la procentele favorabile vietii. Spre deosebire de azot, oxi- geaul este folosit direct de toate vietuitoarele aerobe, Din aerul inspirat, enimalele refin 0 cantitate relativ mare de oxigen. Fata de aerul at- mosferie nepoluat, la care continutul principalelor componente a fost mentionat, aerul expirat de diferite organisme se modificd in special in ceea ce priveste continutul de oxigen si bioxid de carbon, si anume: azot 780, oxigen 15... 169/, bioxid de carbon 3,4...4,7%0 si vapori de apa turati. In atmosfera, echilibrul este mentinut datoriti activitatii favorabile a unor plante clorofiliene care in timpul zilei degajé cantitati impor- tante de oxigen, Scaderea cantitatii de oxigen, in special in mediul ambiant interior, poate aduce daune serioase organismelor, favorizind imbolnavirea gi in Special debilitatea animalelor tinere. Sciderea cantitatii de oxigen sub 20t/ influenteazé negativ, atit asupra dezvoltarii organismelor, avind in general o actiune de intfrziere, cit si asupra productiei, ducind la scé- derea acesteia. Bioxidul de carbon, care poate avea proveniente diferite (emanat restre in timpul proceselor biologice sau de alti natura, expiratii in tim- PUL procesului de respiratie a organismelor), este unul dintre factorii cei mai nocivi, mai ales dacd se gaseste Intr-un procent ridicat. El se dizolva usor In singe, aer si apa, ducind in general la inhibarea procesului de oxidare care are loc in organism, determinind astfel sciderea tempera- turii corpului, influentind negativ atit asupra dezvoltarii, cit si asupra Productiei. Bioxidul de carbon, avind o greutate specific’ mai mare, se R’seste fn cantitati sporite la partea inferioard a stratului de aer din in- caperi, de unde rezultA importanta mare a ventilatiei in general si mai ales in ad&posturile pentru animale tinere, paséiri etc. Actiuni nocive mari pot avea si alte’ gaze (amoniacul, sulful, hidro- genul sulfurat), precum §i praful, fumul etc., mai ales dacd se gasese intr-o concentratie ridicata. oe naeVaporii de apa pot avea, de asemenea, actiune nociva, dac& se gasesc peste limita admisa. Umiditatea aerului influenteazi functia de termo- reglare si metabolismul organismelor, pierderile de caldura find mai mari in cazul umiditagilor mai ridicate. 2.3.1.3. Apa. Una din constituentele de baza ale organismelor vii o constituie apa care indeplineste un rol important, contribuind la forma- rea celulelor, dizolvarea alimentelor (usurind asimilarea lor), eliminarea toxinelor din organism etc. avind in acelasi timp si un rol de termo- reglare. Continutul de apa al unui organism animal poate fi de 35... 750/, in functie de intensitatea metabolismului celular, virsta animalului etc.’ De exemplu, cu cit metabolismul celular este mai intens, cu atit continutul de apa este mai ridicat; la animalele tinere continutul de apa este mai mare decit la animalele adulte. Pentru mentinerea vietii trebuie si fie asigurat un echilibru intre procesele de hidratare si deshidratare. Daca, de exemplu, hidratarea nu este asiguraté in conditii normale, diferenta dintre cantitatea de apa ne- cesara hidratarii gi cea obtinuté din mediu, se realizeazi prin descom- punerea celulelor, ceea ce poate duce la scaderea greutatii, randamentu- Jui sau a productiei de carne, lapte etc. Prin urmare, pentru cresterea si dezvoltarea animalelor sau a plantelor, una din problemele de baz’ o constituie asigurarea acestora cu cantitatea de apa necesara, 2.3.14. Solul. Solul poate influen{a, prin fertilitatea sa, pozitiv sau negativ, dezvoltarea animalelor si a plantelor. Terenul prezinté un in- teres deosebit si pentru constructii, din punctul de vedere al amplasa- mentului si al caracteristicilor sale geotehnice, hidrologice ete. 2.3.2. Factori de mediu artificial Intretinerea animalelor in adaposturi, dezvoltarea culturilor legumi- cole in sere, pastrarea produselor agricole in depozite ete. impun cunoas- terea factorilor de mediu artificial sau de microclimat din constructiile respective, precum si efectele determinate de interactiunea lor, si a posi- bilitatilor ce stau la indemina pentru dirijarea si imbunatatirea lor, Prin microclimatul construcfiilor agrozootehnice se inteleg conditiile de mediu create in interiorul acestora, care s& asigure o crestere normal Si o productivitate maxima a animalelor si plantelor si o depozitare gi conservare corespunzitoare a produselor agricole. Aceste conditii sint de~ terminate de: temperatura aerului interior, migcarea si puritatea aerului (continutul de vapori de apa, bioxid de carbon, amoniac, hidrogen sul- furat gi alte gaze), conditiile de iluminare naturala ete. Condifiile generale ale mediului sau ale microclimatului din interiorul adaposturilor de animale sau de productie vegetali sint determinate in primul rind de interactiunea dintre temperatura si umiditatea relativa € aerului, schimbul de ger si lumina naturali, Realizarea condifiilor de microclimat optim, determinate de necesitatile fiziologice ale organisme- lor animale sau de cerinjele impuse pentru dezvoltarea culturilor etc, asigura o crestere corespunzatoare a productiei sia productivitatii mun= , Tespectiv imbunatateste activitatea umanad depusd pentru ingrijirea acestora. “a Conditiile de microclimat $i posibilitatile de realizare a lor difera de la © categorie de construetii la alta si depind de specificul productiei si de particularitatile procesului tehnologic adoptat, 2.4, Interdependenta dintre constructii si procesul tehnologic Constructiile agricole, destinate adapostirii animalelor, realizarii si de- pozitarli produselor vegetale, indeplinesc un important rol de functiona- Ltate in procesul tehnologic. In general, proiectarea cladirilor de pro- cuetie agrozootehnica este conditionata de studierea fenomenelor de func- tionalitate si a particularitatilor procesului tehnologic care genereazd solutiile constructive. In consecinta, 0 constructie destinata realizarii pro- uctiei agroalimentare se proiecteaz’ pentru asigurarea desfagurarii in conditii optime a unui anumit proces tehnologic. Interdependenta dintre constructie si tehnologie trebuie privita atit sub aspect calitativ, cit si din punct de vedere cantitativ. Astfel, sub as- pect calitativ, constructia trebuie s-si indeplineasca functia pe care o are in cadrul procesului de productie, respectiv si asigure realizarea para- metrilor optimi de microclimat, iar din punct de vedere cantitativ, si creeze toate conditiile pentru desfagurarea normal a procesului de pro- ductie propriu-zis, Ja nivelul exigentelor actuale. Functia unei constructii agricole difera dupa destinatie si natura pro- cesuluj tehnologic pe care il indeplineste. Astfel, la constructiile desti- nate adapostirii si exploatarii animalelor, cerintele functionale si condi- tile impuse de microclimat, respectiv modul de alcdtuire constructiva a clementelor de constructie, diferé de cele care sint destinate pentru rea- lizarea productiei de legume in sere pentru depozitarea produselor vegetale in depozite si silozuri. Totodata, pentru a-si indeplini rolul func- tional in diferitele faze ale procesului de productie, in interiorul construc- titi trebuie s& se asigure o cit mai bund organizare a spatiilor si a flu- xului tehnologic, o functionare normala, precum si utilizarea rationalé a mijloacelor gi instalatiilor de mecanizare si de transport din dotare. In. prineipiu, la proiectarea unei constructii cu caracter agrozootehnic trebuie avute in vedere, pe linga cerintele functionale si cele cu privire Ja particularitatile procesului tehnologic, tinind seama atit de tipul si dimensiunile elementelor tehnologice specifice, cit si de natura si gaba- “tele de circulate ale mijloacelor de mecanizare si transport. Organizarea corecta a spatiilor interioare in functie de destinatie si flux tehnologic, alegerea si dispunerea judicioasd a elementelor tehno- logice specifice si a instalatiilor de mecanizare incadrate in procesul teh- nologic conduc la efecte favorabile in ceea ce priveste: forma construc ae sistemul constructiv, dimensiunile in plan si elevatie a construc- fiilor ete, Forma in plan a constructiilor agrozootebnice, care este determinata, 2 general, de considerente functionale si tehnologice, poate fi: dreptun- Shiulard, patrata sau circulara, respectiv poligonala inscris4 intr-un cere Fis, 24. Forma in i Plan a. ‘constructiilor ~ z agrozooiehnice: ~ dreptunghiulara; z z — pitrati; © — cir- + culard sau poligonals @ b ie irecomendabit- In tara noastra pentru. constructiile agrozootelnice valorile irecomaitebit sit normate (tabelul 3.4). Indicele de iluminare efectiy este in- fluentat de o serie de factori, cum sint: — inaltimea parapetului. ferestrei; cu cit fereastra este asezat’ mai sus, randamentul ei este mai mic, dar uni formitatea luminii in inedpere este mai mare, iar in cazul ferestrelor agezate aproape de pardosealé luminozitatea este mai mare in apropierea acestora, dar neuniforma (fig. 3.4). La construc {iile zootehnice nefiind nevoie de spatii cu o iluminare preferential’, se alege solutia cu. parapet inalt (h=1,50... --1,80 m), spre a se objine o iluminare Distanta dela fereastra (m) .4. Variatia iluminarii fn funcfie de inaijimea de asezare a ferestrelor: I — parapet cu indltime redusi; I — ‘parapet cu inalfime medie: IIT — parapet cu indilfime mare. cit mai uniforma, pentru a evita cide- rea aerului rece direct pe animale si prezen{a suprafetelor reci (ferestrele) la nivelul acestora. Dispunerea insi a ferestrelor imediat sub streasin& diminueaza cu pind la 50% nivelul iluminarii interioare; Tabelul 3.4 Indici de iluminare | | Dostinatia adapostulul | ina ecomandabil | Bentru_vaci de lapie spa Maternitate vael ‘Pentru tineret bovin de reproductie 1/36 Pentru tineret bovin la ingrdisat 1/20 Pentru bovine adulte Ja ingrasat | 3/25 Pentru fepe cu_minji si pentru armisari r | aia Pentru cai_de mune’ | 1/25 Pentru scroafe gestante si vieri 3/18... 1/20 Maternitate scroafe is Pentru tineret porein de reproductie 36 Pentru _poreine 1a ingréigat 7 | 1/25 | Pentru géini oudtoare si pui (uminare unilateral) 4/10 Pentru gin! ouditoare (itiminare _bilaterala) a8... 1/20 Pentru palmipede yt— culoarea suprafetelor finisajelor interioare, care influenteaza in ma- surd considerabila iluminarea interioara, datorita efectului de reflexie a acestor suprafeje, de exemplu, culoarea alba reflecti 85...950% din ra- diatia luminoasa, culorile cenugiu si galben 400/, rogu si cdramiziu 20%, culoarea bruné 16%, iar cea neagra doar 1,6%/, Din compararea acestor date rezulta, in mod evident cA executarea finisajelor interioare in culori deschise contribuie la imbunatatirea iluminatului interior, De aceea, pen tru finisarea interioard a peretilor si a tavanelor din adaposturile pentru animale se recomanda spoielile cu lapte de var, care, in afara de faptul cd sint ieftine si usor de aplicat, sint si antiseptice; — ealitatea geamurilor, care influenteazd iluminarea interioara, in- trucit, in raport cu natura lor, ele sint mai transparente sau mai translu- cide, absorb mai mult sau mai putin razele ultraviolete, reflect si difu- zeaz4 lumina in diverse proportii. Daci la intocmirea proiectelor se pre- vede alt material decit geam obisnuit de 1,6... 2,5 mm grosime, se inmul- teste suprafata necesari a geamurilor cu coeficienti de corectie; — prezenta obstacolelor, care influenteazi luminozitatea incdperilor in functie de indltimea lor si de distanta fata de cladire; se recomandi ca distanta intre adaposturi si fie cel putin egala cu de doua ori indltimea cladirii ce constituie obstacol pentru iluminare; — orientarea adaposturilor fafa de punctele cardinale; astfel, prin am- plasarea acestora cu axa lunga pe directia N—S, cu eventuale devieri de pind la 30° spre est sau spre vest, se objine atit o prelungire a duratei iluminrii naturale, cit si o repartizare aproximativ egala pe parcursul unei zile a luminii naturale, pe cele doua laturi lungi ale cladirii. Numinarea artificiala apare intotdeauna in cladirile zootehnice, putind avea diverse roluri: — iluminare de completare a luminii naturale (a cdrei durata este li- mitata si variabil&), care poate fi general, uniforma pe intreaga incdpere, sau iluminare local’, in anumite puncte de interes mai deosebit, si anume Ia locurile de munca ale ingrijitorilor, punctele de hranire si adapare a animalelor ete.; jluminare tehnologica, care poate fi folosit’ ca-o componenta a unui sistem tehnologic, utilizindu-se ca un stimulator al productiei in cresterea intensiva a iepurilor de casa, a viermilor de mitase si mai ales a pasarilor, specie care reactioneaza puternic la modul de iluminare, res- pectiv la intensitatea, durata si chiar la culoarea luminii, La adaposturile cu ferestre, ziua de lumina se reglementeaza prin completarea cu lumind artificial dimineata si seara, respectiv prin limitarea, cind este cazul, cu obloane sau cu jaluzele a acesteia. Pentru controlul riguros al regimului_ de iluminat Ia halele pentru cresterea pasarilor s-a renun{at la lumina natural si s-au executat hale blindate (oarbe) la care feresirele au fost suprimate si la care instalatiile de lumina dispun de dispozitive adecvate care pot oferi diferite programe de lumina, deosebite intre ele prin du- rata si alternan{a perioadelor de lumina gi intuneric, programe impuse de categoriile de virsta si productie ale pasarilor. La proiectarea, executia si exploatarea adaposturilor pentru animale, este necesar sé se aibé in vedere necesitatea folosirii la maximum a ilu~ minarii naturale, in vederea economisirii si pe aceasti cale a energiei electrice, Aceasta tendin{a s-a concretizat in ultimii ani prin proiectarea constructiilor zootehnice (in special a celor pentru bovine si ovine) cu luminatoare previizute in zona central a constructiei, solutie care ame- ee lioreaz’ in mod simtitor iluminatul natural si contribuie la asigurarea funcfionarii in conditii superioare a ventilatici naturale organizate. 3.1.1.3. Faetori chimici. Prin factori chimici se intelege, in general, concentratia aerului din ad&posturi in anumite componente nocive (gaze sau particule solide). Acrul atmosferic este un amestec de gaze si vapori de apd, unele com- ponente existind permanent si in cantitati constante, iar altele in cantitéti mici i variabile (v. paragraful 2.3.1). _ Bioxidul de carbon emanat de animale si pasari in timpul proceselor hiologice are o actiune puternic nociva atunci cind depiiseste anumite va- Tabelul 3.5 Concentrafiile maxime admisibile ale bioxidului de carbon, amoniaculni, hidrogenului sulfurat si oxidului de carbon in aerul adiposturilor pentru animale si Dasari | eae | Adapostust pentru: ag | tim? aer | mg/m? act | sike wer | Pui 05 1,50 2700 25 | Bovine, suine, ovine 0,30 3,00 5500 49 | NH, | Toate specitie 0,003 0.03 “ 002 | HS | Toate specitte 0,001 oot 10 0.08 €O | Toate speciile 0,003 0,08 30 0,028 lori limita (tabelul 3.5), ducind la scdderea temperaturii corpului anima- lelor, datorité inhibarii proceselor de oxidare si a poftei de mincare, ince- tinirea cresterii in greutate si micsorarea productivitatii. Find un gaz mai greu decit aerul, bioxidul de carbon apare in concentratii mai mari, im- preuna cu alte gaze toxice, in stratul inferior din apropierea pardoselii, spatiu destinat stabulafiei animalelor mici (porci, pisiri), tineretului si animalelor culeate. Aceasta observatie duce la adoptarea unor sisteme de ventilare a addposturilor, astfel incit si se elimine surplusul de bioxid de carbon din aceasta zona. _ Concentratia in bioxid de carbon este un factor important care se ia in consideratie 1a calculul ventilate! adiposturllor pentru animale si pasdri, Amoniacul (NH,) si hidrogenul sulfurat (HS) care apar la descompu- nerea substantelor organice sint gaze care in concentratii mari sint toxice, iar in concentratii mici si actionind vreme indelungaté provoaca micsora~ rea rezistenjei organismului. Concentratiile maxime ale acestor gaze in aerul adaposturilor pentru animale gsi pasiri sint date in tabelul 3.5. __Oxidul de carbon (CO) este un gaz foarte toxic, care se gaseste in can- titdti mici in aerul adiiposturilor, putind si apara datorité combustiei in- 41complete, in cazul folosirii in ad&posturi a unor surse improvizate de in- calzire. Prezen{a lui este limitata a valori reduse (v. tabelul 3.5). t Praful atmosjeric poate si apara in compozitia aerului din addposturile pentru animale si pisdri din: materialul de asternut, furajele fibroase sau concentrate (date sub forma de fainuri uscate), curatirea adéposturilor, sdrurile minerale care se administreazi. Praful din adaposturi se impras- tie mai ales in zonele in. care traiesc gi se misc& animalele si ingrijitor: adica pina la 1,20... 1,50 m indltime de la pardoseali, mai mult 1a mij- locul grajdurilor si mai ales in locurile ferite de curenti de aer. Praful se elimina din adéposturi prin ventilare, odat& cu celelalte no- civit&ti, punind probleme mult mai simple decit realizarea celorlalte con- difii de puritate a aerului. 3.1.2, Ventilarea construcfiilor zootehnice 3.1.2.1. Stabilirea volumului de aer de schimb necesar. Gradul de ventilare a unei constructii determina in mod direct principalii parametri de microclimat interior. 3 La stabilirea prin calcul a volumului de aer necesar a fi schimbat, in decurs de 0 ora, in ad&posturile pentru animale si pasari se porneste de la: — necesitatea inliturarli unei cantitati in exces de bioxid de carbon; — necesitatea inlituririi unei cantitati in exces de umiditate; — existenta unei cantitti de céldura in exces (in mod obisnuit vara). @ Volumul de aer necesar pentru inldturarea surplusului de biovid de carbon Vico, se determina cu relatia: _-<., 3 ’ Veos= aig? fn'/h) (2) in care: C este cantitatea de bioxid de carbon, eliminati de animale sau pa- sri, in I/h (v, tabelul 3.1); C, — cantitatea de bioxid de carbon, exprimata in 1/m’, admisa ca limitA maxima in adaposturile pentru animale si pasdri (v. ta- belul 3.5); Send C, — cantitatea’ de bioxid de carbon, exprimata in I/m®, continuta de aerul exterior i care se ia in calcul cu valoarea de 0,3%0, respectiy 0,3 I/m’, ‘ Prin impértirea volumului de aer rezultat, Voo,: 1a volumul adipos- tului, Vs, rezulta numérul schimburilor de aer pe or&, nco,- @ Volumul de aer necesar pentru inléturarea excesului de umiditate Vy se determina cu relatia: in care: U_ este cantitatea de vapori de apa eliminat de animale (v. tabe- Jul 3.1), la care se adaug’ cantitatea de vapori de ap& ce pro- vin din alte surse (aproximativ 10% din cea produsa de ani- male), masurata in g/h; U, — umiditatea absoluta a aerului interior, exprimata in g/m’, co- respunzdtoare umiditatii relative maxime admise in adapost a1 mil (3.3) gi temperaturii minime admise pentru aerul interior (v. ta- belul 3.2); U, — umiditatea absoluta a aerului exterior, exprimata in g/m’, care poate fi caleulaté Iuind ca bazi temperatura conventio- nala de calcul a aerului exterior pe timp de iarna si umidita- tea relativa a aerului exterior (v. paragraful 2.3.1). Si in cazul calculului ventilatiei dupa criteriul umiditatii aerului, va- loarea numarului de schimburi orare ny se calculeaza facind raportul din- tre volumul de aer rezultat ca necesar pentru inlaturarea excesului de umiditate Vy si volumul adapostului V4. @ Volumul de aer necesar pentru eliminarea excesului de céildura Vo se determina cu relatia: Vv, ote, [mh] (3.4) in care: Qa este cantitatea de cdlduré degajaté de animale, in kcal/h sau in W (v. tabelul 3.1); Qz — cantitatea de caldura ce se pierde prin elementele de con- structie ce delimiteazi adapostul, in keal/h sau W; 1; Ie — cantitatea de caldura continuta deun metru cub de aer din interior, respectiv din exterior, exprimatd in kcal/m?, Numérul necesar de schimburi de aer pe ord no se determina prin impéartirea volumului de aer rezultat Vg la volumul adapostului V4. Prin compararea celor trei valori objinute pentru numérul schimburi- Jor orare de aer se stabileste valoarea maxima, care se ia in considleratie la calculul ventilatiei adaposturilor. In mod obisnuit Vco,Qe+Qy, [kcal/n] sau [W], 3.5) unde: Qa este cantitatea de céldura degajaté de animale, in kcal/h sau W (v. tabelul 3.1); a cantitatea de cildurd ce se pierde prin elementele de con- structie ce delimiteazé adépostul, in keal/h sau W; cantitatea de caldura ce se pierde in procesul de ventilatie, exprimata in keal/h sau W, si care se determina cu ajutorul relatiei: gia px Qv=V—L); (3.6) debitul de aer ce trebuie introdus in adapost, in decurs de © ord, exprimat fn m¥/h, si care se determina conform me- todologiei prezentate in paragraful 3.1.2.1: cantitatea de caldura continuta de un metru cub de aer din interior, respectiv din exterior, exprimatd in keal/m*, Fiind cunoscut: efectivul de animale sau pasari, rezulta cantitatea de cAldura degajaté @4, precum gi cea care se pierde prin procesul de venti. Tare, Qv. Elementul variabil asupra ciruia se poate actiona pentru realiz zavea unei balante termice echilibrate este gradul de izolare termica a ele- mentelor de constructie ce delimiteaz adapostul, In cazul in care se cer temperaturi interioare ridicate si cind izola- rea termica suplimentara a elementelor delimitatoare ale constructiei nu este eficienta din punct de vedere economic, pentru realizarea unei ba- lante termice echilibrate, aerul introdus in adposturi se Ppreincalzeste, fiind necesara o cantitate suplimentara de caldura Qs, care se determina cu relatia: Qs—-Qe+Qv—Q, [keal/h] sau’ pW). G7) Pentru asigurarea aportului suplimentar de caldurdi rezultat din caleu- ele efectuate cu relatia (3.7), in constructiile zootehnice s¢ foloseses aero- ferme cu rezistente electrice, aeroterme sau baterii de aer eald alimentatecu ap calda sau abur, generatoare de aer cald, registre din tevi metalice, calorifere din fonta etc. ‘Avind in vedere c& aceste instalatii de incdilzire au un cost de inves- titie ridicat si ca sint consumatoare de energie electric sau combustibili superiori, in cazul in care adapostul este pentru animale adulte mai pu- fin sensibile la imbolndviri, se renunti la astfel de instalatii si se recurge la diverse metode care si duc& la o mai bun conservare a caldurii de- gajate de animale si la o diminuare a pierderilor de caldur& prin elemen- tele constructive de inchidere. Factorii care influenfeaza balanfa termicd sint: — volumul adéposturilor, care trebuie coordonat cu destinatia si ca~ pacitatea de adApostire, cheltuiclile suplimentare pentru asigurarea unui grad mai mare de izolare termicA si pentru incalzire putind fi eliminate prin proiectarea judicioasé a volumului construit pe cap de animal (25 m* U.VM. la taurine mari, 15m‘/U.V.M. pentru porei la ingriyat, 35 mi/U.V.M, in maternitatile pentru scroafe, 185 m‘/U.V.M. in adapostu- rile pentru gaini oudtoare ete.); — suprafaa in plan a addaposturilor, care trebuie astfel proiectata in- cit si se reduc la minimum pierderile de caldura; se recomandi forme cit mai apropiate de patrat, precum si comasarea addposturilor; suprafaga golurilor pentru ferestre, care trebuie redusi la valorile limitA admisibile pentru iluminare, evitind pierderile de caldura supli- mentare; — orientarea adiposturilor in raport cu punctele cardinale si cu direc- tia vinturilor dominante, care este un factor important In echilibrarea ba- lantei termice; in cazul ad&posturilor cu front de ferestre pe o singura latura lungd, amplasate in zone fara vinturi dominante, se recomanda dis~ punerea frontului de ferestre spre sud, iar in cazul adaposturilor cu fron— turi de ferestre pe ambele laturi lungi si amplasate in zone in care cri vatul este vintul dominant, se recomanda ca axa longitudinala a cladir’ si aib directia NE—SV, cu deviatii maxime de 30°. 3.2. Elemente tehnologice determinante pentru solutiile Constructiile zootehnice, destinate adapostirii si exploatirii animalelor si pasirilor trebuie s4 raspunda din punct de vedere tehnologic unor ce- rinje privind: __ — necesitatile fizice si fiziologice de confort ale animalelor si pisi- rilor, permitind valorificarea potentialului lor productiv si impunindu-le totodata disciplina de comportament ceruti de procesul tehnologic, prin dimensiunile elementelor de cazare, prin sisteme de legare, compartimen- tari sau limitatoare, prin modul de furajare si adépare etc.; — grad ridicat de universalitate, putind fi adaptate la noi tehnologii. Obfinerea unor rezultate eficiente in proiectarea si executia cladirilor de productie zootehnica este condifionaté de cunoasterea sistemelor de intretinere, adapare, furajare, evacuare a dejectiilor etc., care genereaza solutiile constructive. In cele ce urmeazii se vor analiza elementele tehnologice in masura tn care acestea conditioneazi constructia zootehnica. 7 3.2.1. Construetii pentru taurine Cazarea si exploatarea taurinelor prezinté cea mai mare complexitate de probleme, avind in vedere: ponderea insemnata pe care o reprezinta in productia animalierd, volumele mari de furaje, produse si reziduuri ce se manipuleaza zilnic, diferentierea intretinerii pe categorii de virsta si de productie, viata economicd indelungata a animalelor de lapte si de repro- ductie, precum gi dificultatile de adaptare a acestei specii de pasune Ia conditiile stabulatiei industriale. 3.2.1.1. Sisteme de intrefinere. © coordonata tehnologicd important, care conditioneazA in cea mai mare masurd caracterul si dimensiunile constructiei, este sistemul de intretinere, in principal putindu-se lua in considerare dowA variante: intretinerea in stabulatie fixa si intretinerea in stabulatie libera. Stabulatia fixi reprezintA sistemul de intretinere legata a taurinelor in spatii speciale denumite standuri, destinate unui singur animal, apli- cabila mai ales la vacile de lapte, deoarece permite o tehnologie indivi- dualizat’, Elementul tehnologic principal este standul, care poate fi lung, scurt sau mijlociu, in funetie de sistemul de legar’ Standul lung (fig. 3.8, a), adoptat in cazul unei legari lungi, depageste cu 40...60 cm lungimea animalului culcat, rezultind cu lungimi de 2,40 ...3,00 m pentru vaci si de 2,50... 3,30 m pentru taurii adulfi, Acest tip de stand permite ca animalul s4 execute mai multe migc&ri, deci acesta se gaseste intr-o situatie biologic mai apropiata de cea naturalé, avind insi dezavantajul unor suprafete construite mari, cu zone de defecare ex- tinse; se foloseste in unititi moderne doar ca stand de fatare in mater- nitdti, pentru cazarea taurilor de reproductie sau in clinici veterinare. Pentru a impiedica intrarea animalelor cu trenul anterior in iesle, bo dura acesteia este inaltd (40...50 cm), iar deasupra se prevede un opri- tor de greabin, La acest tip de stand, consumul zilnic de asternut este ridicat (6...8 kg/anima] adult), evacuarea gunoiului consistent se face, Ge regula, manual, iar urina se filtreazd spre rigola deschisa din spatele standurilor. ‘Standul scurt (fig. 3.8, b) corespunde sistemului de legare ce permite misedri minime ale animalului si se dimensioneazi in funetie de lungi- mea oblici a trunchiului (1,45... 1,65 m la vacile din rasele care se crese la noi in tard), la care se adauga 5... 10 cm, care reprezinta retragerea minima a legiturii verticale de la bordura ieslei. Acest tip de stand are avantaje importante in productia industrial intensiva din punctul de ve~ dere al consumului de asternut paios (1... 2 kg/animal adult), al supra- fe(ei construite si al evacuarii gunoiului gi dejectiilor (se folosese solufit moderne de evacuare mecanica sau hidraulica), Pentru a compensa dez- avantajul imobilizirii prelungite a vacilor pentru lapte, se pot prevedea padocuri exterioare (spatii pentru miscarea ‘animalelor, amplasate de obi- Cel linga adaposturi gi fn directa legatur cu acestea) sau migcarea 1a pi sune pe timp favorabil. ‘Standul mijlociu (fig. 3.8, ¢) este 0 combinatie mai recent intre cele doua soluti’ precedente, creindu-se un pat egal cu ungimea animalulul culeat Dat find faptul cA solutia necesiti 3...5 kg asternut paios/ani- mal adult $1 cA nu poate fi evitat murdarirea standului, ceea ce necesité © curitire manual a acestuia, solufia cu stand mijlociu se adopti numa 4-— Constructii agricole 49.Fig. 38, Tipuri de standuri utilizate 1a stabulatia fixk a taurinelor: @ — lung; b — scurt; ¢ — mijlociu; 1 — opritor de greabén; 2 — cadru cu stilpi $i rigla orizontala; 3 — treapta de gunoi; 4 — grilaj cu ele- mente mobile peniru inchiderea accesulul la iesle, pentru perioada pre si postnatala din maternitati sau in clinici veterinare, intructt ofera un confort mirit fati de standul scurt. Lafimea standurilor rezulta din spatiul necesar animalelor culcate (1,00 .-.1,33 m la vaci pentru lapte, 1,60... 2,00 m la tauri adulti, 50...90 cm la tineret femel, 0,60... 1,20 m la tineret maseul), independent de tipul de lungime al standului. Organizarea interioaré a ad&posturilor in sistemul de stabulatie fixa necesita prevederea urmatoarelor zone: standuri, iesle de furajare, alei de furajare si alei de serviciu pentru evacuarea gunoiului si circulatie, a ci- ror amplasare si dimensiuni sint determinate de solutiile de furajare si evacuare a dejectiilor. Din punctul de vedere al grupirii acestor zone, planul unui adpost poate prevedea mai multe variante. Solutia curent utilizata este aceea cu 2 sau 4 rinduri de standuri dispuse longitudinal (fig. 3.9), solutia cu un rind de standuri duce la suprafete mari construi- te/animal iar la cea cu mai mult de 4 rinduri de standuri, latimea construc- tiei crescind, apar probleme la asigurarea ventilatiei si a ilumindrii natu- rele. Sirurile de standuri se intrerup cu culoare transversale de legitura, pentru a grupa la o ugi de evacuare numérul de animale prescris de nor- mele de prevenire a incendiilor. Stabulatia liberi reprezinta sistemul de intretinere a animalelor ne- legate, adoptindu-se tehnologii de grup, adicd formarea de grupuri de animale sensibil egale intre ele ca stari fiziologice si randament tn pro- ductie, intretinute in spatii denumite bore. Faté de avantajul diferentierii individuale a furajarii si ingrijirii animalelor tntretinute legat, stabula- tia liber& ofer& acestora migcarea in voie, in cadrul adapostului sau intre ost si padocul aliturat, cu consecinte favorabile asupra fecunditafii vacilor, a dezvoltarii tineretului de reproductie si chiar asupra productiei de lapte. In functie de tehnologia adoptata, stabulatia libera poate fiz in boxe nediferentiate, pe pardoseali continua, solutie care ne- cesitA asternut pe intreaga suprafata si schimbarea frecventa a acestuia si care este indicata pentru tineretul de reproductie, intre 0,5 ...3.0 luni; — in boxe nediferentiate, pe gratare de pardoseald, solutie eficienta din punct de vedere tehnic si economic, extinsa astazi pentru tineretul taurin la ingragat si pentru tineretul femel de reproductie (fig. 3.10, a): — diferentiaté in zona de furajare-circulatie si zone de odihné (fig. 3.10, b, ¢), solutie care se poate practica in adaposturi inchise, cu regim termic de minimum +3°C sau in addposturi deschise, in care zona de odihn& se organizeazA in constructii cu trei pereti orientati spre vinturile dominante iar furajarea se face in padocuri, sub protectia unor soproane deschise, Spatiul necesar odihnei se organizeazi cu zonii co- lectiva de odihnA pe asternut permanent (fig. 3.10,b) sau cu zond de odihni individualizaté in cugete dispuse pe rinduri paralele cu frontul de furajare (fig. 3.10, c). Zona de furajare si circulatie se stabileste prin modul de realizare a pardoselii si construirea unor iesle fixe. Aleile de legatura dintre zona de furajare si cea de odihna, precum gi cele de ie- sire in padocuri sau la salile de muls au latimea de 1,80... 2,00 m, asi- gurind circulatia comodi a animalelor, Evacuarea dejectiilor la acest sistem de intrefinere in stabulatie libera se face la suprafati cu lame tractate sau purtate, sau prin canale acoperite cu gritare, in functie de modil de organizare a pardoselii. 4* 5190 1465 | Tig. 3.9. Seefiuni transversale in cazul stabulatiei legate a vacilor de lapte, pe stan- duri scurte: & b si ¢ — constructii inguste, pentru o singura linle tehnologict, eu dous rinduri de standuri, transportul furajelor cu tractor cu remoreé si evacuarea dejectiilor cu lama de buldozer, cu racleji, respectiv. hidraulic, prin canale acoperite cu gratare; dsl e — constructii largi, pentru dowd linii tehnologice 1 patru rinduri de standuri, transportul furajelor cu transportor de tip elicoidal, respectiv cu tractor cu remore& si evacuarea dejectillor cu raclefi, respectiv hidraulic. do 200 g —— fA. Derr rae, : ' 210 160. 210 | 190 \50\ | 24 fet a 600 | G00/o-450 | $50. Zon odihndé _Zond furyare es - ee a c Fig, 3.10. Solufii de intrefinere in stabulatie liber’ a taurinelor: @ — in boxe colective, pe pardosealé din gritare; b — in boxe colective pe asternut permanent; ¢ — in cusete dispuse pe doud rinduri, paralele frontului de furajare; 1 — canal pentru evacuarea hidraulic’ a dejectiilor, acoperit cu gritare traforate; 2 — urllaj de furajare; 3 — stilp intermediar al siructurii de rezistenta; 4 — iesle; 5 — alee de furajare; 6 — asternut permanent; 7 — rigola pentru evacuarea dejec- {lilor lichide; 8 — compartimentare metalic la cusete; 9 — canale pentru evacuarea hicraulicé sau mecanica a dejectiilor, acoperite cu gratare traforate,Stabulafia in boxe individuale, organizate cu zona de furajare, de evacuare a dejectiilor si de odihnd, in care animalele stau nelegate, se practic’ la urmatoarele categorii de taurine: vitei de la o zi la 15 zile in perioada de profilactoriu, vitel de Ja 15 la 90 zile supusi ingrasarii pentru carne albi, vacile de mare productivitate, taurii_reproducdtori. Sistemul de intretinere conditioneazi organizarea si dimensiunile adapostului, suprafata construita/animal, modul de realizare a pardose- lilor, dotarile tehnologice necesare, dimensiunea si pozitia usilor etc. 3 $0 ff Sto Potdeadihnd\ lesle | Aleede furajare & 59 besle | Aleedefurajare Fig. 8.11, Tipuri de iesle utilizate 1a f jarea taurinelor: a — in cazul transportului furajelor cu! tractor eu remorea; b — in cazul tr portulul furajelor cu raclefi; ¢ — in cazi transportului furajelor cu gneck; 1 — ef tugeald ceramica; 2 — canal de ventilati (admisie aer proaspiit); 3 — alee de con trol; 4 — racleti.in circuit orizontal; 5 racleti in circuit vertical; 6 — transportor elicoidal (sneck); 7 — grilaj de furajari 3.2.1.2, Sisteme de furajare. Taurinele se hranesc, in general, cu fue raje grosiere de volum mare, la care se adaugd, fn functie de virsta gi destinatia animalelor, nutrefuri combinate, lapte de vaca artificial, fu- raje concentrate insilozate, Furajarea taurinelor se face in jgheaburi numite iesle, a ciror for- mi si dimensiuni depind de: categoria si virsta animalelor cazate, tipul de stand si sistemul de legare, modul de administrare a furajelor, Ies- lele trebuie astfel concepute incit si permit o descdrcare usoaré a fu- rajelor, si asigure © capacitate corespunzatoare preludrii volumului necesar, s4 permitd consumarea fara efort a furajelor si fara a fi risi- pite pe pardoseali, s& nu permit& intrarea animalelor cu trenul anterior in iesle. Se folosesce iesle tip cuneta, plate, largi sau inalte, in cazul furajarli eu tractor cu remorca (fig. 3:11,q), sau iesle de forme speciale, denumite si iesle mecanice, In cazul furajarii cu transportoare statio~ nare de furaj (fig. 3.11, sic). > Solutiile constructive pentru iesle constau in mod obignuit din ele- mente prefabricate sau turnate din beton armat, finisate cu scliviseald de 2 cm grosime, realizaté cu cimenturi rezistente la acizi. Pentru a mari rezistenta la coroziune, se recomanda captusirea jeslelor cu_placi din gresie ceramici smal{uitA sau tratarea superficial a tencuielii cu solutie de sticla solubila Sistemul de transport al furajelor grosiere de la baza de furaje §i pind la adapost este unul din factorii determinanti la dimensionarea gi organizarea interioara a adéposturilor, putind fi conceput cu alee de furajare sau cu mecanizarea ieslei. Aleea de furajare, deservind una sau doud iesle si amplasata in fata acestora, este spatiul special amenajat. pentru circulatia vehiculelor care transporta furajele grosiere. Litimea aleii de furajare esie de 2,30... ... 240 m, pentru remorcile tehnologice sau de uz general, si de 1,20. 1,70 m, pentru motocarele sau electrocarele uzuale. Mentinerea vehicule- lor pe partea carosabild se obtine prin indlfarea bordurii ieslelor sau prin ghidaje in pardoseala (v. fig. 3.9 si 3.10). La noi in tar s-a generalizat sistemul cu tractor cu remorei auto~ cescaredtoare, avind in vedere intretinerea usoara a utilajului si mano- pera tedus4. Solutia are insi dezavantajul unor latimi mari ale aleilor de furajare (deci creste aria construitd pe animal) si al unor indltimi mari de constructie in dreptul acestora. Pardoseala se realizeazd astfel incit si permita o circulatie grea, iar reteaua de drumuri trebuie si fie Jaré, cu drumuri la ambele capete ale constructiei, deoarece tractorul cu remorea nu poate face intoarcerea in ad&post (fig. 3.12). Fig. 3.12, Schema dis- punerii drumurilor in Planul general, in cazul transportului | furajelor cu tractorul:zeazi in complexele indus- triale de capacitate mare, cind transportul furajelor din depozit pind la buncérele amplasate la capetele adapos- turilor se executé pneumatic sau cu benzi transportoare, de unde sint preluate de transportoare cu racleti sau cu mele, care alimenteazi ieslea dubla (v. fig. 3.11, si fig. 3.13). Prin eliminarea aleii de furajare, ieslea me- canicd are avantajul unor su- prafete construite mai redu- se, dar necesita utilaje mai pretentioase ca intretinere si ofeluri de calitate superioara pentru transportoare. 3.2.1.3. Sisteme de adapa- Fig. 3.13. Schema transportulul furajelor in ca~ re, Aduposturile se prevad cu zul ieslelor mecanice: . * 1 — addpostat 2 Miran t bana trans. adéipatoare cu nivel constant portoare sau_conducti pentru transport pneu- sau automate, alimentate de matic: # — bunetr; 5 — transportor cu mele Jao refea interioara de apa Grnselshi® ap Sesle dyplt. potabila. Numarul adapatori- lor se deter lor, iar pozitionarea lor trebuie si permita accesul direct $i usor. Ada torile se amplaseazi ling’ iesle (0 adapatoare la doua standuri), in caztil A 3 5 4 Teslea mecanici se utili- ind astfel incit si asigure la discretie apa necesaraé animale- nea ee Fig. 3.14. Pozitia ad&pitorilor in adiposturi: a — fn cazul intrefinerli in. stabulalle fix; b — tn cagul intretinerii in stabulatie liberi; 1 — alee de serviciu;’2 — standuri; 3 — iesle; 4 — alee de furajare; 5 — adapatori automate; 6 — box’; 7 — grilaj de furajare; 8 — compartimentare transversala; 9 — adapatori cu nivel constant. “ee stabulatiei fixe, si pe compartimentare sau pe peretele opus ieslei, in ca~ zul stabulatiei libere (fig. 3.14). Fixarea adapatorilor se executa solid, pentru a nu fi dislocate de miscarile animalelor. 3.2.14, Sisteme de evacuare a dejectiilor. Evacuarea dejectiilor din adaposturile pentru taurine pune probleme deosebite la rezolvarea con- structiei, avind in vedere volumul mare al acestora (10... 15 m°/animal, an) si faptul c& reprezinti un ingrésémint natural valoros, deci solutiile de evacuare trebuie sa asigure folosirea lui in acest scop. Dejectiile se pot evacua mecanic odat4 cu asternutul permanent (in cazul intretinerii taurinelor in acest sistem), cu rigold mecanizata sau hidraulic. Evacuarea mecanied a asternutului permanent in care s-au depus si dejectiile animalelor se face utilizind un tractor cu lam& de buldozer, ceea ce impun —usi mari de acces in frontoane, dimensionate corespunzitor ga- baritului utilajului; — plan liber, fara stilpi in zona cu asternut permanent, pentru a permite circulatia utilajului (v. fig. 3.10, b); pardoseala rezistenta la circulatie grea si la actiunea continué a agentilor corosivi rezultati din descompunerea dejectiilor. Dejectiile solide pot fi evacuate si cu tractoare de gabarit mic, echi- pate cu lama de buldozer, care circula pe aleile dispuse in spatele standurilor (v. fig. 3.9, a) Rigolele mecanizate, aplicate in cazul intretinerii animalelor in stabu- latie fixi, cu legare scurta, care impiedicd migcdrile si reduce zona de defecare, pot fi deschise sau acoperite cu gratare. Rigolele deschise au adincimea de 15...25 cm si litimea stabilita in functie de gabaritul utilajului care transporta dejectiile (racleti_ba- tanti sau cu migcare continua, lopeti mecanice tractate sau lame de bul- dozer purtate de tractoare mici, v. fig. 3.94 si b). Pentru colectarea dejectiilor lichide se prevad rigole speciale (fig. 3.15) sau fundul rigo- lelor purtatoare de racleti se realizeazd cu pant. Dejectiile lichide sint colectate in rezervoare amplasate la capetele adaposturilor, de unde, dupa fermentare, sint folosite ca ingrdgdmint. Solutia constructiva pentru rezervoarele de dejectii lichide trebuie s& corespunda agresivitatilor de- gajate in procesul de fermentare (hidrogen sulfurat, amoniac etc.). Rigolele acoperite cu gritare asigura penetrarea dejectiilor prin go- lurile prevazule in grAtarele traforate si apoi evacuarea dejectiilor semi- lichide cu -lopefi mecanice sau raclefi-fluture spre platformele de dejectie. “Evacuarea hidraulici a dejectiilor presupune realizarea pardoselii (in zona de depunere a dejectiilor) sub forma de grdtare, prin golurile cdrora tree dejectiile, iar sub gratare se prevad canale de evacuare cu ajuto- rul apei. Solutia se aplic atit in cazul intretinerii_taurinelor in stabu- latie fix& (pardoseala sub forma de grétare realizindu-se in zona tre- nului posterior al animalelor, v. fig. 3.9, ¢), cit si in cazul intretinerii in stabulatie libera (pardoseala sub forma de gratare dispunindu-se pe toata suprafata grajdului accesibila animalelor, v. fig. 3.10,a). Gr&tarele care constituie pardoseala sint realizate in solutie prefabri- cata, din betoane de marca superioara (minimum B 300), si dupa tur- 57Detalii grdiare 3 g el g g s als S = s a z aS s rae i S z iT ri | é ek qe a ES = et tI a sft os . =| aire 2 2 gs] 8 "Re S e| oa S| Fig. 3.15, Evacuarea mecanicd a dejectiilor, eu raclefi dispusi in rigoli #5 | 4 of ofS)? Sore eee: s2e | si s| a} aap =] =] 5] 4) se a — schemf ad&post cu dispunerea animalelor cap la cap; b — schema Sade Fa a : : i oa adapost cu dispunerea animalelor crupa la crupa; 1 — alee de furajare; ge) ; ee < «| gle] sialic! 2 —iesle; 3 — standuri; 4 — alee de serviciu; 5 — rigold mecanivath cu e328 | a} ] ©] @) el} els = 6] Fe) 4) aye raclefi; 6 — ramura ascendenta a racletilor pentru descércarea in mij- \e8 Joace auto de transport; 7 — rigold pentru dejectii lichide; 8 — pat 3 cald din cirimida; 9 — grilaj de furajare; 10 — adiipiitoare automata. nare trebule s& rezulte fara bavuri, muchii tiioase sau stirbituri; forma «| sls} | sl |slal spate sig si marimea sectiunii gratarului este in functie de virsta animalelor Me hte] el salsa Ae ea (tabelul 3.6,), j al ef af ea [eel Sl a el’) abe Evacuarea compostului dejectli-api se face tn solutie cu stdvilare saul a. 8,3) Ls] [S43]. 4) apap ais cu praguri, ‘ La solufia cu stivilar, in care compostul este evacuat cu scurgere rapida si discontinua, canalul are fundul in pant (0,4... 0,004) Sug spre un stavilar, care prin deschidere duce la o golire brused, produ= 2.4 cindu-se spalarea perefilor sia fundului, prin curgerea cu vitezi a 5 ze Hels asi lichidului, Canalele se dimensioneaza pentru acumulari de 4...6 zile, fie |e 2H 2.8 2,318.2 3 cu adincimea minima a pernei de apa de 10 cm gi cu indltimea minima =i a 22.8 3 al S82 9) 872.2]. g deasupra acesteia de 55 cm, la inceputul ciclului de folasinta (fig. 3.16, a, 0 8g a eA eae Sl eles a] 2 La solutia cu praguri, in care dejectiile sint evacuate lent si conti 3 a < =| 3/822 2] s/2= 24? "8 nau, canalul are fundul orizontal sau cu pant redusd, iar la capatul ZI fem Roi Bh 8 ag Oe ay i tte spre canalul colector este prevazut cu o lama deversoare (fig. 3.16, c, d). & heel dalarabice & By 4 59 5BPanpore in cing Sou in rezervor de "7" aeumulare Pompare ta cimp sou in rezervor Tceumlare Fig, 3.16. Scheme de evacuare hidraulicd a dejecfiilor (sectiuni longitudinale prin adiposturi): @ — solujie cu stavilare si fosi-tampon, amplasata la un capat al adapostulut, b — solufic cu stavilare si scurgere spre un canal colector amplasat la mijlocul adaq, postului; ¢ — solutie cu praguri si deversare intr-o fosd-tampon amplasata la um capit al adéipostului; d — solufie cu praguri si deversare intr-un canal colector median, comun mai multor adaposturi; 1 — gratar prefabricat, traforat; 2 — stavie, Jar intermediar; 9 — stivilar final; 4 — fosd de omogenizare (rezervor-tampon pen- teu 2...4 saptamini); 5 — perna de apa; 6 — canal colector; 7 — praguri; 8 — ecran de cauciue, Dejectiile cad pe perna de apa prevazuta pind la nivelul lamei deversoare (10..:20 cm), se descompun, partea fina ridicindu-se la suprafata apei, $i, pe misura ce cad alte dejectii, aceasta deverseaza spre colector. In lama deversoare, la nivelul fundului canalului se prevad vane pentru spa- larea acestuia cu jet de apa, dupa golire, la schimbarea seriei de ani- male. inaltimea canalului trebuie si asigure o distanté minima de 55cm intre nivelul gratarului si perna de apa (fig. 3.17). Evacuarea hidraulicd a dejectiilor duce la reducerea substantiala a. manoperei de exploatare, dar investitiile initiale sint relativ mari, atit pentru realizarea canalelor si a gritarelor, eft si pentru platformele de dejectii. 60 La stabilirea solutiei constructive pentru canale se fine seama de: — natura pamintului de fundare, deoarece terenurile sensibile la umezire ridici probleme deosebite; in acest caz canalele se realizeaza cu hidroizolatii mai puternice, iar pamintul de sub canale se consolideaza (cu perne de loess, compactare superficialé etc.); — pozitia stilpilor interiori ai structurii de rezistent’; canalele rea- lizindu-se astfel incit s& ocoleasc4 stilpii si nu sprijine pe fundafiile acestora; — categoria animalelor si virsta acestora, deoarece acestea determina inearearile din exploatare, ce actioneazi asupra gratarelor, respectiv po- zitia reazemelor intermediare (grinzi si stilpi, fig. 3.17). I oe ‘Ml TAT ali An ANTAHUAOT 6 Fig. 3.7. Detalii de canale si gritare ta un adipost pentru taurine, intrefinute in Stabulafie libera (pardoseala executati integral eu gritare traforate): a — sectiume iransversala; b — plan; 1 — canal de ventilatie; 2 — grdtar prefabri- cat din beton armat; 3 — grind’ pentru susjinerea gratarelor; 4 — grilaj de fura jare; 5 — iesle; 6 — alee de furajare; 7 — stilpigor; 8 — canal pentru evacuarea hidraulted a dejeciiilor; 9 — compartimentare transversalli, 10 — boxa colectiv 1 “deschiderea de calcul a geitarelor; ¢ — deschiderea de calcul a grinzilor (tx ‘veea de amplasare a stilpilor). 61.2.1.5. Sisteme de recoltare a laptelui. Recoltarea laptelui la com- — jexele de vaci necesiti 0 cantitate mare de manoperd, astfel incit, la Fomplexele cu capacititi sporite de animale, aceasté operatie se executa mecanizat, Solutia se stabileste in functie de sistemul de intretinere a imalelor, astfel: po anit mulgerea fn grajd;/cave se splicA tn carl stabulatiei fixe si se realizeaz& cu aparate de muls racordate prin intermediul unej conducte de vid la un grup de pompe; laptele se transport& spre o incipere am- plasaté la capatul adapostului sau spre 0 constructie speciala tarie); . i y : Pie centralizatd, aplicat’ in caztl stabulatiel libere a. vaci- lor, se realizeaz4 in construcfii special amenajate, denumite grupuri de muls, care pot fi rezolvate in diverse sisteme (fig. 3.18). 3.2.1.6. Alei de servieiu. In afard de aleile de furajare, tratate in ca- drul paragrafului 3.2.1.2, in adaposturile pentru taurine se mai preva — dlei de cireulafie, cu litimea minima de 1,10 m, cind sint ampla- sate in spatele unui rind de standuri, si de 1,40 m, cind sint situate intre Joud rinduri de standuri (v. fig. 3.9,b sic); een valet de control, prevaaute 166 doul linii de iesle sau deasupra acestora, pentru supravegherea functionarii utilajelor stationare de fu- rajare, precum si a comportarii animalelor la iesle (v. fig. 3.11, b); alei transversale de cir- culatie a animalelor spre usile de evacuare. . 3.2.1.7. Organizarea adapos- turilor pentru taurine. Adipos- turile pentru intretinerea tauri- nelor se diferentiaza in functie de tipul complexului (pentru lapte sau carne), sistemul de intretinere adoptat (stabulatie nibera sau fixa), virsta animale- lor (taurine adulte, tineret supus ingrdsarii, tineret de reproduc- fie). In cadrul complexelor apar si adaposturi cu destinatie spe- ciald, ca: maternitafi, profilac- torii, grajduri de reconditiona- re, crege etc, Adaposturile pentru vaci de lapte in stabulatie legata se or- ganizeaza, de regula, prin d Punerea cap la cap a sirurilor de animale, de o parte si de alta a unei lini de furajare mecani- zata. Prin avantajele pe care le prezinté la investitie si la ex- Ploatare, constructiile cu litime mare (18,0...21,0 m) deter- mind adoptarea eu preponde- renté a adaposturilor cu patru tinduri de standuri, grupate in doua lini tehnologice (fig. 3.19 $i 3.20). In cazul in care se poate asigura iluminarea $i ven— tilarea constructiilor prin lumi- — iesle; 6 — alee de fix (316 locuri abut in sf nla d 3 — ste itt cu racleji batant 7 -— grup de muls com natoare de acoperig sau prin acoperiguri de tip sed, se uli zeazi constructii de atime mare in care se grupeazi mai multe linii tehnologice paralele. Pe ling& spatiul de cazare, in constructiile pentru stabula. \ tia legaté a vacilor de lapte se includ camere pentru: depozi- tarea furajelor concentrate, in- trefinerea si pastrarea apara- turii de muls, pompa de vid ete. Suprafaja construita pe ani- - 2.19, Plan adipost pentru vaci intretinute furajar Wa ig, 310, Sale amet due ieee i ean nie Yea nay i dispuse in tunel; b — cu posturi in forma de spic sau briduleti er ee eae iu “de circulate, pentru vack; 2 — spat pentrt mullgdtori; # —— este pentra {urajarea eu concentrate a vaclor: 4 — Inctpere pentru ricirea i deporitarea lap: telui; $ — tnckpere pentru spalare aparate de muls, pentru agregatele de > de frig; 6 — grup sanitar. 62 mal cazat variaz4 la adapostu- rile pentru vaci de lapte in sta- bulatie legata intre 6,0 si 9,0 m*, in functie de solutia adoptata pentru mecanizarea furajarii, 0 deject Spre platforma be cejechi ~ Delo platorme 6. 4 — alee circulatie; 2 — rigola mecaiAddposturile pentru vaci de lapte in stabulatie liberd se realizeach ' cu boxe colective sau cusete individuale, dispuse de o parte si de alta a unel alel centrale de furajare (fig. 3.21 si 3.22). Numérul rindurilor de cusete se stabileste astfel incit, prin rotatie, animalele si circule spre iesle, pentru furajare, si spre sala de muls, Deiectiile sint evacuate, din zona de odihné a animalelor si de pe aleile de circulatie, hidraulic sau cu plug raclor In acest caz, suprafata construita Pe animal cazat variaz4 intre 6,2 $19.9 mi, find competitiva cu cea rezultata in cazul stabulatiel legate, Maternitdfile se organizeazd in sistemul de stabulatie legati $1 ou prind, in afard de incaperile pentru furaje concentrate, aparatura de muls si pentru pompa de vid, $i 0 zona de profilactoriu cu punct sanitar si incdipere pentru personalul de supnaveghere (fig. 3.23). Addposturile pentru tineretul femel de reproductie sint organi sistem de stabulatie libera, cu zona de odihna pe gratare si alee centrald de furajare (fig. 3.24). Pentru zonele intracarpatice, cu frecventi redusi de viscole, creste- rea tineretului taurin pentru reproductie se poate realiza in adiposturi 3 prevazute numai cu zon de odihna si de circulatie, iar furajarea se 3.20, Vedere interioard a unui adpost pentru vaci de lapte, eu intrefinere face la exterior, in iesle dispuse la limita padocurilor si acoperite cu in stabulafie legaté cu patru rinduri de standuri amplasate transversal, Soproane, pentru protejarea animalelor in zilele cu ploaie si ninsoare (fig. 3.25). | fy —4 Os : Fig. 3.21, Plan adapost pentru vaci intrefinute in stabulatie liber’ (202 Locuri): lor; 3 — alee de cireulatie; — siilpi prefabricati; sete individuale; 2 — alee de evacuare a deject Fig. 3.22, Vederea interieari 2 unui adapost penira vaci de lapte, cu intrefinere im rrilaj de furajare; 6 — alee de furajare; stabulatie liber, cu patru rinduri de cusete si trei alei de furajare (una central st alee de circulatie la grupul de muls, previzuta cu canal de evacuare hidraulica oe aa a dejectiflor, acoperit cu gratare prefabricate. eral 5 — Constructit agricoie 6A‘ononeo ep vopsad no een — 7 wre, Bare Sate i Wis é snqeys Uy ym sodgpe unr ais reduioo — ¢ torefeang ap s9[sor J feany ap fel — Z RAnD—[0o BXoq — TF ale rRIOqT oneaess UE No ‘Touy joruy sodepe ULTA “Tes “Shr ios gt a ee ee et wet a6 "WY sp wee "a tn = - mi 5 Se st A najuod puesy azeredord grou — or 0d — 6 ‘IaiIA amuosn paoureo — g tpth op edwod nayuad 9 — 4 ‘eyeajuaouoD ofeny nayued oesEu — 9 foroyeaeadns ap [uuosiod feuvfesny ap sae — ¢ 2) 4 OLN gh HopsUsajOpf| 6m bray 5906 supus ingrds&ri Fig. 9.26. Planuri adiiposturi pentru Adéposturile pentru ingrésarea intensiva a tineretulut taurin stn diferentiate in functie de virsté si de greutatea corporal a animalelo; astfel: — ad&posturi pentru faza I, organizate cu boxe individuale, in can sint intretinuti vitei cu virsta intre 15 si 45 zile (fig. 3.26, a); — adaposturi pentru faza a Il-a, organizate cu boxe colective pen tru un numér redus de animale (20...25) si zona de odihna pe gratare in care sint intrefinuti viteii pind ajung la virsta de 105 sau 110 2il si la greutatea corporal de 110... 115 kg; — adposturi pentru faze avansate de crestere (a Il-a si cea di IV-a pentru finisare), organizate cu intrefinere in stabulatie Iiberd p gratare (fig. 3.26, 4) sau Jn boxe diferentiate cu zond de odilni pe as ternut permanent. In aceste addposturi animalele sint intretinute pind I: livrare, respectiv la virsta de 17... 18 luni si la greutatea corporal’ d 480...530 kg. 3.2.2. Constructii pentru suine Scopul cresterii suinelor consti in producerea de carne necesar: consumului. Aceasta se realizeazi in ferme specializate mici si mijloci (care pot fi profilate pe cregterea si ingriigarea porcilor in circuit. in. chis, avind ca produs final porcii grasi, sau pe ingrisarea poreilor, por. nind de la grasunii obtinuti de Ja alte unitati) sau in complexe de ca Pacitate mare, cu circuit tnchis, in care toate procesele de producti sint mecanizate, intr-un complex pentru suine cu circuit inchis, fluxul tehnologic s Poate reprezenta schematic astfel: mont — gestatie — fatare—> crestere — ingrigare. Urmirind acest flux tehnologic rezultA adaposturi distincte prin teh- nologiile de productie, respectiv prin specificul problemelor de cazare si anume: — adaposturi pentru monta si gestatie; — adaposturi pentru fatare gi alaptare (maternitati); — adaposturi pentru cresterea tineretului; — adéposturi pentru ingrasare. In fermele cu capacitati reduse de productie cel mai raspindit adé- Post il constituie tipul combinat (universal), in care sint intretinute mai multe categorii de porci, uneori intregul efectiv. 3.2.2.1. Organizarea spatiilor tehnologice in adiposturi. Adaposturile Pentru suine sint organizate cu boxe colective sau individuale (care cuprind zone distincte de odihna, furajare si evacuare a dejectiilor), alei de furajare, de evacuare a dejectiilor si de circulatie, incdperi-tam Pon pentru ciroulatie in ad&posturi, pentru buncare si pentru mecanis mele de actionare ale agregatelor de ventilatie, pentru tablourile elec- trice ete, Zona de odihna a animalelor in boxa se dimensioneazi pe baza supea- fetei utile necesare pentru un animal si a numarului total de animale care se adapostesc intr-o box (tabelul 3.7). ath Zona de hranire se stabileste ca pozitie si suprafata in functie de mo- dul in care se distribuie hrana animalelor, Furajarea porcilor se poate 69Tabelul 3.7 Elemente de dimensionare a adfposturilor pentra suine i 'Suprafaya tn boxe| caitttive aarime Front de categoria anlmatetor eqilusivtina | socteetimiag | | Earmare de‘aiswarse | recomandave | £0 cm/aninil * iralé wand: in cm/animal etannina im ore Tineret (crestere) 0,20+ 30... .50 12 Tineret reproductie si grdsuni: — pina la 3 luni: 028 30 20 — intre 3 §1 5,5 luni 0,38. | 25 vo...00 | Porci grasi 0,56 30 Scroafe tinere 1,30 25...35 Scroafe adulte 170 40 ‘Vieri tineri 1,60 got aide) Vieri adulti 2,00 50 face: in troace, in hranitoare automate sau direct pe pardoseala (in ca- zul fermelor de capacitati reduse). Adoptarea solutiei depinde de tipul boxei (individuala sau colectiva), de categoria animalelor, de modul de administrare a hranei (uscati sau lichidd, la discretie sau rationalizata). Troacele pentru furajare (utilizate pentru furaje uscate sau lichide) se executa din beton armat turnat monolit sau din elemente prefabri- cate de beton armat, sclivisite la interior cu. mortar de ciment in gro- sime de 1 cm, cu muchifle rotunjite la tencuire (fig. 3.27). Lungimea troacelor in boxele comune si amplasarea lor (longitudinal sau trans- versal constructiei) se stabilesc in functie de marimea frontuluj de fu- rajare necesar animalelor (v. tabelul 3.7). Hrénitoarele automate se folosese pentru administrarea hranei uscate sau lichide in boxele comune si sint aledtuite din buncdre metalice pre- vazute cu jgheab. Lungimea hranitoarelor se stabileste din acelasi consi- derent, de asigurare a frontului minim de furajare necesar tuturor ani- malelor din box, Transportul furajelor in ad&posturi se realizeazd: — cu transportoare cu noduri, care circuld in conducte din PVC rigid, de la buncdrul amplasat in capatul adapostului, pe un circuit continuu, desedrcind furajele in troace sau hranitoare prin intermediul unor conducte verticale de distributie, prevazute cu clapete de des- c&rcare (fig. 3.28, a); solutia se utilizeazd in cazul administrérii furajelor concentrate; 70 Mee farajare Fig, 82%, Doldri din zona de hrinire, in adAposturile pentru suine: 4, b — troace din beton armat turnat monolit, respectiv din ele: - Dricate de beton armat; od, e — hrdnitoare’ automate penteu: farejaren oa hran& uscatd a purceilor in inaternitate, a tineretului in cresa sia porcilor fn ingrasatorii; 1 — troacd din beton armat monolit; 2 — tencuialé din mor tar de ciment’sclivisit sau placi de gresie ceramica; 3 — bard de protectio Pentru impiedicarea culedcii animalelor in troaca; 4 — feavi pentru evacuarea apelor de spalare (la aproximativ'6 m interval); 5 — pardoseala din plaicl anti. acide (clincher, gresie), 6 — troack din elemente prefabrieate de beton armat, 7 — buncar metalic; 8 — bride de agajare; 9 — compartimentare metallica: 10 — capac rabatabil spre interior. j 3.28, Transportul furajelor in adiposturile pentru poreint @ — cu transportor cu noduri (pentru furaje concentrate, uscate); b — prin gonducte (pentru hrand lichid’); 1 — adipost; 2 — troace sau hranitoare; 3 — transportor cu noduri, previizut cu guri de desc&reare; 4 — bunedire pen- tru furaje concentrate; 5 — cintar automat pentru dozare; 6 — conducté de api; 7 — electropompa; 8 — bazine amestec; 9 — conducta tur-retur; 10 — Vane cu descareare rapidi, ac{ionate manual._-. cu crucioare special amenajate sau minicare prevazute cu jgheab de descircare, care transport furajele concentrate din depozitul central si pina in adaposturi; — prin pomparea hranei lichide in conducte si transportul acesteia ge la bucatariile de furaje, unde se prepara centralizat si pind in adipos- turi (fig. 3.28, b). Zona de defecare in boxe se amplaseazi opus zonei de furajare, do- tindu-se si cu ad&patori, astfel incit sa se creeze reflexe animalelor, pistrindu-se fn acest mod uscati pardoseala in zona de odihnd si de furajare. Aceasta zond se poate proiecta sub forma de: — rigole din beton armat, cu adincimea de 10...15 cm; — canale inchise prevazute cu guri de scurgere; — canale acoperite cu gratare traforate. Evacuarea dejectiilor se realizeazi cu lopata mecanica, cu transpor- toare cu racleti sau hidraulic, Evacuarea mecanica a dejectiilor prin im- pingerea acestora in exteriorul adaposturilor se utilizeazi cind zona de defecare este proiectat sub forma unor rigole. In prezent se foloseste freevent evacuarea hidraulicl a dejectiilor prin canale inchise sau aco- perite cu gritare traforate, prevazute cu pante spre canalizarea exte rioard, Dejectiile sint antrenate in canale prin spilarea pardoselii din zona de defecare, iar canalele sint prevazute cu pernd de api si stavi- Jare amplasate Ja capatul adapostului, similar evacuarii hidraulice a de- jectiilor la taurine (v. fig. 3.16). Pentru spalarea canalelor, la capitul opus stavilarelor se prevad bazine cu capacitatea de 0,75... 1,00 m*, dotate cu vane cu descarcare rapida, jetul puternic de apa antrenind murdaria din canale, Dimensiunile gratarelor traforate care acopera canalele se stabilese in functie de categoria de animale adapostite (v, tabelul 3.6). Ad&parea se face cu ajutorul adipatorilor cu nivel constant (pentru purceii mici) sau. cu supap& sub presiune (pentru tineret, porci la ingragat si scroafe), montate deasupra zonei de defecare, asigurindu-se in acest mod evacuarea rapidd a eventualelor scurgeri de apa. Spatiile de odihna, furajare si depunere a dejectiilor se grupeazi in boxe comune sau individuale, in functie de categoria animalelor adapostite. Boxele comune se proiecteazi pentru cazarea unei grupe de animale fn adaposturile pentru scroafe gestante, tineret, porci la ingragare. Acestea pot fi proiectate cu frontul de furajare, respectiv cu zona de evacuare a dejectiilor amplasate longitudinal sau transversal ad&postu- lui, in functie de ltimea clidirii si de Tungimea frontului de furajare care trebuie asigurat (fig. 3.29). Amplasarea boxclor pe directie trans- versala constructiei duce 1a o solutie dezavantajoasa prin lungirea ca- nalelor de dejectie (canalele transversale racordindu-se la un canal dis- pus longitudinal constructiei) In cezul cuplirii a dowd boxe, zona de defecare se poate comparti- menta in Z, evitindu-se in acest mod amplasarea stilpilor compartimen- tArii in zona canalului de evacuare a dejectiilor (fig. 3.29, b si c). Boxele individuale se prevad in halele pentru maternitate si in zona de adapostire a vierilor reproducatori din halele de monta-gestatie. 72 Fig. 229, Boxe colective ‘pentru porei: a — cu zonele de defecare si de evacuare a. dejectiilor dispuse longitudinal con- struciiel; b — cu zonele de defecare si de evacuare 2 dejectiilor/ dispuse transver- sal constructiel; ¢ — cupla- te cu zona de defecare dis- pusi longitudinal si com- partimentata fn Z; 1 — bo- xii colectiva; 2 — woacé sau hréinitoare automata; 3 — zona de defecare re- zolvati. cu canal pentru evacuarea hidraulict a de- jectiilor, acoperit cu gri- tare traforate; 4 — com- partimentari; 5 — zid ex- terior; 6 — | adapatoare; t — ‘traveea boxel; L — lungimea constructiei. Rezolvarea bozei pentru fatare conditioneazA in mare masurd repro- ductia, aceasté boxd constituind o unitate functional de mare impor- tan{é in cresterea porcilor in sistem industrial. Principial, boxa utilizati in halele pentru maternitate este organi- zat& cu spatii pentru (fig. 3.30): — fatare si aliptare, cu latimea de 60... 80 cm (In functie de rasa animalelor), in care scroafa este introdusi numai la anumite ore pentru aliptare; — odihna, furajarea suplimentard si addparea purceilor, previizute cu hrinitoare, ad&patoare cu nivel constant si surse suplimentare de cdldurd, pentra imbunatatirea microclimatului fn primele zile de viata ale purceilor; — odihna, furajarea si ad&parea scroafelor, prevazute cu hrdnitoare, adapitoare si canal pentru evacuarea dejectiilor. Pentru reducerea suprafetei construite a adapostului, se poate elimina acest spatiu, zona de alaptare fiind prevazuta cu dotarile necesare pentru hranirea si adii- parea scroafelor. Aceasta solutie prezinta avantaje in ceea ce priveste costul investitiei initiale, dar pentru a nu se produce degenerarea scroa~ felor, fintite in condifii de claustrare, ele alépteazé numaj 30... 35 zile, ceea'ce necesita hranirea speciala a purceilor dup intrcare. © solufie avantajoasi din punctul de vedere al exploatirii 0 consti- tuie prevederea unor compartimentri mobile intre zona de aliptare $i cea a purceilor, ceea ce permite ca, prin indepirtarea lor, s& se reali- zeze o box& comuni pentru cresterea in continuare a purceilor dup’ in- farcarea lor, Aceast& solutie este indicaté, avind in vedere ci mutarea 73animalelor dintr-un adapost in altul produce o stressare a acestora, care SSUSAESHRSGae se manifest prin incetinirea dezvoltarii pe perioada adaptérii la’ noul 832 fz Bs Rage cadru. 2 egireh EES Bateriile sint utilizate in addposturile pentru tineretul in crestere gi a gteae° i '38¢ gaa sint formate din custi colective suprapuse pe 2 sau 3 niveluri, realizin- & besy rele lgesia du-se dintr-un schelet de bare metalice si pereti din plasi de sirma cu 1880 ; e135 Bo8 intervale de maximum 50mm (fig. 3.31), Pentru evacuarea dejectiilor, 8 & Eee lye. e948 pardoseala custilor se realizeazd sub forma de gratare care permit eli g. 8° geen 2 segs minarea dejectiilor prin intermediul unor planuri inclinate, la un canal 2 3 328, 2 Begs colector prevazut cu perni de apa. Custile se echipeazi cu hranitoare af fa Bs pas eet oR automate, alimentate prin transportoare tubulare, precum si cu adic B7ee Ee patori ajo age eaess . a: HL besteseial #2 shS Eck se |2a82 R° B28353) yes 8 Eeee88 11s 8812 a £853 gon cs ie R aSbanr 8892S) a8 S sgege gees eos & FRESE eatin. B ghede7 seks eg S21 apiegese casobsu ab ass 6 Z e 178 PEEEL pics & Fig. 3.51. Baterii pentru intrefinerea tineretului porein in crestere: g @ — cu un singur nivel; b — cu doua niveluri si planuri inclinate QE Moye se s pentru colectarea dejectiilor; c — cu dou niveluri i canal de colec- tare a dejectiflor amplasat stb, baterii; 1 — gritar din sirmA galvani. zatd; 2 — hranitor; 3 — adipitoare tip suzetA; 4 — plasa din sirmi galvanizati la pereji; 5 — plas de acoperire; 6 — conduct de apa; 7 — gratar din fonté, material plastic sau rejea de sirma; 8 — plan Inclinat din tabla galvanizata pentru scurgerea dejectiilor; 9 — ca- nal pentru evacuarea dejectiilor; 10 — tava pentru colectarea dejec- flilor.Fig, 3.32, Scheme de acces in q adaposturile pentru animale: = Se Tee ae eS Ee {1 saii la cap&tul adfipostului; ! se deco setae : @ 6 sata central. Aleile prevazute in adaposturile pentru porcine servesc la cizculatia ingrijitorilor si animalelor, pentru administrarea furajelor sau pentru evacuarea dejectiilor. Latimea acestora depinde de gabaritul utilajelor folosite in operatiile tehnologice $i de modul de amplasare a boxelor (in mod curent lafimea acestor alei variazi intre 80cm si 1,20m). 2.2.2, Tipuri de ad&posturi. In procesul de crestere industrializata a suinelor, tipurile de adaposturi corespund grupirii animalelor conform procesuilui tehnologic, pentru fiecare etapa din acest proces fiind necesare conditii specifice, diferentiate sub aspectul microclimatului, suprafetelor specifice, fronturilor de furajare, dotarilor etc. Accesul in adaposturi se face, de obicei, printr-o cameri-tampon am- plasaté la unul din capetele constructiei sau central, in functie de lun- gimea constructiei si de modul de rezolvare a drumurilor de acces (fig. 3.32). ° In continuare se vor prezenta citeva exemple de ad&posturi, cu gru- parea boxelor, amplasarea aleilor, a dotarilor si ceea ce intereseazd in mod deosebit pe proiectantul de rezistenta, traveile si deschiderile di- versclor tipuri de adposturi, in functie de destinatia lor. AdSposturile pentru fAtare (maternitati) sint constructii destinate ada- postirii scroafelor in timpul f&tarii si a perioadei de aléptare. Adapostu- rile se proiecteazA cu boxe dispuse pe doua rinduri, cu o alee centrala de serviciu, in cazul unor latimi mici ale constructiilor (fig. 3.33) sau cu mai multe rinduri de boxe, dispuse longitudinal constructiei, in ca- zul constructiilor cu litimi mari, (fig. 3.34). Comasarea adaposturilor = este recomandata mai ales la complexele cti capacitafi mari, deoarece fe duce la folosirea mai rationalé a suprafetei de teren, obtinindu-se redu- ceri ale incintei pind la 30%. Maternitatile trebuie astfel proiectate incit si asigure conditii de mi- croclimat mai pretentioase in ceea ce priveste temperatura, umiditatea relativi a aerului si jluminarea, find intretinuti purcei fn primele zile de viata (v. tabelele 3.2 si 3.4). Temperatura mediului ambiant se rea lizeazi prin inedlzirea addposturilor cu aer cald (provenind de la aero- 4 600 z a a b 180 | 180 | 150 | 13D 10 t ua Fig. 334. Adiposturi maternitate, in construc{ii comasate: Adapost maternitate, in constructie cu Kijime redusi: Rh he secant aptren pes fe TR a ‘Se poner aes Se 2 — ‘alee de circulatie-furajare; 3 — alee de serviciu; 4 — cainera pentru pS aca ret 4. pamerh Ree, insialafii de ventilatil; 5 — camera-tampon; 6 — stilpi prefabricati; 7 — ca- - mera pentru tablouri electrice. "terme) sau cu registre de tevi prin care circula apa cald4 sau suprain- Gilzitd, Datorita sensibilitatii purceilor in primele ile de viata, trebule SA se prevada in spatiul destinat lor surse suplimentare de caldura, care pot fi ldmpi cu raze infrarosii, corpuri radiante Incalzite cu apa sau abur, ori inedlzire locala in pardoseala. ‘Avind in vedere conditiile mai severe de microclimat care trebuie asigurate, ldtimea maxima a adaposturilor pentru maternitati se limi teazd la ‘18m; la latimi mai mari nu se pot satisface decit in conditit dificile jluminarea si ventilarea addposturilor. ‘Adaposturile pentru monta si gestafie sint construcfii destinate adé- postirii scroafelor gestante, a vierilor si a tineretulul pentru reproduc- fie. Pentru intretinerea animalelor se folosese boxe comune (pentru U- heretul de reproductie si scroafele gestante) si boxe individuele (pentru vieri), In ultimul timp, pentru obtinerea unui randament sporit in ex- ploatare s-au introdus boxe individuale si la intretinerea scroafelor gestante. La latimi mici ale constructiei, boxele se dispun pe doud rinduri, amplasate de 0 parte si de alta a unei alei centrale, cu zonele de fura- "G00 (1050) (12.00) TTT Fen (4,50) (300) | 300 (1050) (1200) Hee G00(4.50)(B.0) . 5 Fig. 2.35, Adiposturi_gestafie in constructii cu Lifimi reduse (cu doua rinduri de boxe); a — cu zona de hriinire si cea de defecare amplasate longitudina % — cu zona de hranire si cea de defecare amplesate transversal; 1 — boxe comune; 2 — canal pentru evacuarea hidraulied a de- jectiilor, acoperit cu gritare traforate; 3 — adéipitoare automata; 4 — compartimentare transversald; 5 — usite de acces in boxe (80100 em); 6 — troace sau hrénitoare automate; 7 — alee de circulajie-furajare; 8 — compartimentare longitudinald 78 Jasate longitudinal pe patru rin- atie in constructii eu Lifimi mari: Fig, 3.36. Adiiposturi gest: a — cu boxe colective amp! te longitudinal pe amplasal ‘lective 1 — boxe ‘3 — adapatori auto itoare automate; 5 — perite cu gratare traforate; troace sau hréin ‘compartimentare trans- 7 — com- de circulatie-furajare; 0 — alee de serviciu; iduala. eces in boxe (80100 cm); ali; 8 — alee versala; 6 — usife de ac — stilpi interiori prefabricat partimentare longitudin 1 — boxii indijare si de defecare amplasate longitudinal sau transversal constructiei, in functie de numérul animalelor cazate intr-o box si de lungimea fron- tului de furajare care trebuie asigurat (fig. 3.35). La liitimi mari ale constructiei, boxele se dispun longitudinal, pe mai multe rinduri, fiind deservite de alei de circulatie (fig. 3.36), Sub aspectul microclimatului, temperaturile minime din timpul ier: nii de 410°C si umiditatile relative maxime de pina la 70% (v. tabe- lul 3.2) se pot asigura fara instalatii de incdilzire, numai pe seama cal- durii degajate de animale si a tratarii higrotermice corespunztoare a elementelor de construct Adiposturile pentru cresterea tineretului sint constructii in care sint intretinuti purceii proveniti din maternitati, dupa intrcarea lor gi pind la virsta de 112 zile. Adaposturile sint proiectate cu boxe comune dispuse pe dou rinduri, cu alee centralé de deservire gi cu zonele de furajare si defecare am- Plasate longitudinal sau transversal constructiei (fig. 3.37). © solutie avantajoasi in ceea ce priveste asigurarea unei iluminari mai bune in zona hranitoarelor si evilarea contactului tineretului por- cin cu peretele exterior, care reprezinté 0 zon& rece, 0 constituie ada- postul cu doua alei de serviciu longitudinale, dispuse lateral si boxe cuplate in zona de defecare (fig. 3.37, ¢). in cazul complexelor cu capacitati mari, la intretinerea purceilor in crestere In baterii sau in boxe comune, se pot adopta adaposturi cu latimi mari, prevézute cu acoperisuri tip shed, pentru satisfacerea indicelui de iluminare naturalé si cu instalafii de ventilatie mecanicd (fig. 3.38). In adaposturile pentru tineret sint intretinute animale de virstd fra- ged si sensibile la imbolnvire, de aceea condifiile de microclimat in- terior care trebuie asigurate sint relativ mai pretentioase (v. tabelele 3.2 si 3.4), ceea ce impune prevederea unor instalatii de ventilare mecanicd si de incdlzire artificial’. Adiposturile pentru ingrisare sint construcfii in care se crese porcii pina ajung la greutatea de 95... 120 kg, cind sint livrati spre consum. Ingragatoriile se proiecteazd cu boxe comune, amplasate pe doud sau patru rinduri, de o parte gi de alta a unei alei de serviciu (fig. 3.39). In cazul complexelor cu capaciti{i mari se pot utiliza constructii comasate pentru ingrégatorii, cu latimi care ajung pina la 36 m (fig. 3.40). In ad&posturile pentru ingrasare, conditiile de microclimat sint mai pujin severe decit la celelalte adaposturi, animalele fiind mai rezistente la aceasta virsta, Valoarea redusa a indicelui de iluminare (v. tabelul 3.4), precum si spatiul relativ redus care se rezerva pentru un pore la ingri- sat (v. tabelul 3.7) favorizeazé scopul urmarit in ingrasatorii, $i anume migcarea cit mai limitaté a animelelor, pentru a nu consuma energie in acest scop. Reducerea suprafetei construite, in scopul reducerii costului investi- fiei_si_al economisirii terenului agricol duce 1a adoptarea unor adépos- turi etajate pentru suine, sub forma unor etaje distincte sau prin su- Prapunerea boxelor sau a bateriilor in cadrul aceleiasi hale. S-au 80 — 00(10,50) 4 | HL 00 Tiga re ee a a SSS Fig. 3.37. AdSposturi pentru cresterea tineretului Porcin: a — cu 0 alee de furajare si boxe dispuse longitudinal; b — cu o alee de furajare i boxe dispuse transversal; ec — cu deud ale! ‘de-durajare bose dispuse Iongitudinal; 1'— zona de odihnd; 2 — zond de pique trek ose perit cu gratare tralorate; 3 — iroacd sau hcénitoare; 44 GW abloneusten cy furajare; 5'— adapftoare; 6 — compariimenpare,