DREPT FINANCIAR - Suport de curs - CAPITOLUL 1, NOTIUNI INTRODUCTIVE DESPRE FINANTELE PUBLICE SI DREPTUL FINANCIAR 1. Finanjele publice: nofiune, definitie, trasdturi si funetii 1.1.Notiunea de finante publice Etimologic cuvantul finante provine din limba latina unde au fost utilizate mai multe expresii “finantio", "financias", “finis" care insemna "termen de plata" sau "scadenta" formandu-se mai trziu expresia "financia pecuniaria” care desemna operajiunea de a incheia o tranzactie patrimoniala prin plata unei sume de bani. Nojiunea de finante s-a rspandit in Franfa in secolul al X'V-lea prin cuvintele "finance", pri care era desemnati o sumi de bani sau un venit aparjinind organelor de stat, respectiv "finances folosite pentru a-i denumi pe arendasii de impozite sau persoanele insircinate cu strangerea veniturilor pentru rege. 1.2.Definitia finantelor publice Finantele publice au fost definite de autori diferiti, dupa caz: + ca instrumentul prin intermediul cdruia statul nostru participa la repartitia venitului national, asigura fondurile banesti necesare dezvoltarii economic nationale, realizarii actiunilor social-culturale, functionarii organelor de stat si apararii suveranitatii, independentei si integritatii teritoriale a farii; + ca raporturile social-economice de formare si repartizare in forma baneasc’, care apar in legaturd cu constituirea si utilizarea resurselor necesare functionarii si dezvoltarii generale a societitii; * ca ansamblul sau cvasitotalitatea proceselor si relatiilor economice in forma baneasca ce se produc in toate sferele reproductiei (consum, productie, repartitie, circulatie). Profesorul francez, Paul Marie Gaudement sus{inea c& finamele publice constituie 0 ramur’ a dreptului public care are ca obiect studiul regulilor si operayiilor referitoare la banul public. In lucrarile de specialitate din S.U.A. s-a susfinut c& finanjele publice au ca obiect faptele, principiile, tehnicile si efectele procursrii si cheltuirit fondurilor banesti de cktre organele guvernamentale si ale aaiministrarii datoriei publice. in concluzie, putem defini finantele publice astfel: = fn sens larg ca fiind acele relatii care au ca obiect regulile fimdamentale, organele si procedurile care permit colectivitatilor publice indeplinirea tuturor atributiilor lor cu ajutorul mijloacelor financiare conditia 0 esentialé fiind ca aceste reguli si procedee sa se aplice intr-un regim de drept public in sens restrans reprezint& incasirile gi plifile banesti de interes public necesare in relafiile cu statul si alte institufi publice 1.3.Trisiturile finanfelor publice Finanfele publice prezinta urmatoarele trasaturi - sunt relajii care exprima un transfer de resurse bnesti rd echivalent si cu titlu nerambursabil acestea find relaiile financiare clasice care isi gisesc reflectarea in bugetul de stat, in bugetul asigurarilor sociale de stat, in bugetele locale sau in anumite fonduri publice extrabugetare; = sunt relatii care exprima un imprumut de resurse banesti pe o perioada de timp determinata, pentru care se percepe doband’, acestea fiind relayii de credit mijlocite de banci sau de alte institut specializate; ~ sunt relatii care exprima dupa caz, un transfer facultativ sau obligatoriu de resurse banesti, in schimbul unei contraprestafii care depinde de producerea unui fenomen (eveniment) aleatoriu, aceste relayii apar in procesul constituirii si repartizarii fondurilor de asigur’ri de bumuri, de persoane, de rispundere civil; = sunt relafii care apar in procesul formarii si repartizirii fondurilor banesti in vederea desfisurarii de activitayi economice si a dezvoltarii acestora pe seama veniturilor realizate, a creditelor bancare, a vanzirii de actiuni (parti sociale) a emiterii de obligatiuni sau pe alte ci acestea fiind finantele intreprinderilor. 1.4, Funetiile finanjelor publice Finan{ele publice indeplinesc urmatoarele functi: + functia de repartitie se realizeazi in procesul de formare si repartizare a mijloacelor banesti, mai exact odat& cu repartitia produsului social si cu cea a venitului national si presupune dou’ momente: + constituirea fondurilor din impozite, taxe, imprumuturi, etc. la care particip’ regiileautonome, societafile comerciale care au capital de stat, mixt sau privat, institufiile publice, persoanele fizice si juridice rezidente sau straine, popula + distribuirea fondurilor financiare pe beneficiari: persoane fizice sau juridice, respectiv pentru inva{amant, sinatate, culturd etc.; . functia de control care are ca scop asigurarea respectirii legii si cresterea eficientei economice printr-o buna administrare a banului public astfel incat prin control se contribuie la realizarea echilibrului monetar, valutar si financiar in economie, + functia de reglare (stabilizare) are ca scop contracararea unor fenomene cu caracter destabilizator (recesiunea, criza, somajul) care perturb procesele economice si sociale, respectiv stimularea evolutiei pozitive a acestor procese. 2. Structura finanjelor publice in structura finanjelor publice din cele mai vechi timpuri s-au evidentiat dou componente veniturile publice si cheltuielile publice. Ca rezultat al evolutiei istorice, a schimbarilor survenite in viafa economic’ si sociala de-a lungul timpului, in cele mai multe dintre statele contemporane cu economie nafional liberal capitalist si regim politic parlamentar democrat structura finanfelor publice se prezinta astfel + bugetul de stat - ca act si procedeu de corelare a cheltuielilor publice cu veniturile publice; + finamele locale si bugetele unititilor administrativ - teritoriale ~ menite a conferi anumité autonomie administratiei publice locale; + imprumuturile de stat sau ereditul public care implic& si datoria publicd - ca modalitate exceptional de completarea veniturilor publice necesare satisfacerii trebuintelor generale ale societitii + finammele organizayiilor inernegionale ~ constituite prin contributit banesti ale statelor membre ale acestor organizatii 3. Notiunea si obiectul dreptului financiar Dreptul financiar ca acea ramuri a sistemului de drept public care cuprinde, ansamblul normelor juridice instituite de stat si care reglementeazi relatiile sociale ce iau nagtere in procesul constituirii, repartizarii si utilizarii fondurilor banesti ale statului si ale celorlalte institutii publice, precum si controlul financiar al statului Obiectul dreptului financiar este determinat, in mod rational, de componentele structurale ale anjelor publice cuprinzand: bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale, finantele institutiilor publice, finantele regiilor autonome, veniturile bugetare, cheltuielile bugetare, ‘imprumuturile de stat, controlul finanjelor publice 4, Izvoarele dreptului financiar in stiinfele juridice conceptul de izvor al dreptului - in sens formal - desemneaza formele de exprimare a normelor juridice. Izvoarele dreptului financiar sunt aleatuite din totalitatea actelor normative care reglementeaz raporturile juridice financiare In raport de gradul de generalitate sau specificitate izvoarele dreptului financiar pot fi 1. izvoare comune ale dreptului financiar cu alte ramuri de drept ca de exemplu: Constitutia legile ordinare, hotararile Guvernului etc.; 2. izvoare specifice dreptului financiar ca de exemplu: Legea finantelor publice, Legea privind organizarea gi functionarea Curtea de Conturi ete. 5. Normele dreptului financiar Putem defini norma de drept financiar ca fiind acea reguli de conduit stabilita sau recunoscuti de stat care cuprinde drepturile si obligatiile subiectelor participante la raportul de drept anciar si a cfirui respectare este asigurata de autoritatea de stat Normele dreptului financiar au un caracter general, impersonal privind un numér nedeterminat de subiecte de drept se aplica in mod repetat in timp ori de cate ori indeplinese condifiile vizate de ele. Ca exceptie, normele dreptului financiar pot avea si caracter individual in vederea indeplinirii anumitor necesitati financiare ca de exemplu legea bugetara cuprinde dispoziti care stabilesc individual cuantumul banesc al unor transferuri, subventii, etc. Normele dreptului financiar sunt adoptate de Parlament, Guvern precum si de organele de specialitate ale administratici de stat in legétur& cu privire la constituirea, repartizarea si utilizarea fondurilor binesti publice. 5.1. Din punct de vedere al structu urmatoarele elemente: 1. ipoteza prevede descrierea clara, precisa imprejurarilor, a faptelor sau a conditiilor in care apar relatiile financiare pentru a se permite subiectelor raporturilor juridice si respecte regula de conduit& prescrist in vederea realizarii scopului urmatit 2. dispozifia prevede conduita subiectelor de drept vizate de aceste norme, logico-juridice, normele dreptului financiar cuprind3. sanctiunea arata care sunt consecintele nerespectarii dispozitiei Elementul specific al normei juridice financiare este sanctiunea. Ca atare menjionam ci sanetiunile financiare pot fi 1. sanctiuni_comune, cele care sunt identice cu ale altor norme juridice si anume: disciplinare (mustrarea), administrative (amenda), pecuniare, penale (inchisoarea); 2. sanetiuni specifice sunt masuri de ordin financiar care se iau impotriva celor ce incalea legislatia financiara gi fiscala si anume: majorari de intarziere, amenda financiar’, penalizari, suspendarea finantarii de la buget, suspendarea finan{&rii investiiilor, suspendarea creditirii 5.2. Clasificarea normelor juridice financiare Normele juridice financiare pot fi clasificate astel: 1. Norme juridice imperative obliga subiectele de drept financiar si actioneze intr-un anumit fel. Aceste norme se impart, la randul lor, in doua categort a. norme juridice onerative care impun efectuarea anumitor operatiuni savarsirea anumitor acte financiare; 'b. norme juridice prohibitive care interzic comiterea unor acte sau operatiuni de natura financiar& ori cu implicatii financiare, 2. Norme juridice permisive sunt cele care nici nu interzic, nici nu impun sivarsirea anumitor acte financiare sau anumitor operatiuni financiare, 3. Norme juridice supletive sunt cele care fie le permit subiectelor si-si aleaga conduita de urmat i numai in caz contrar urmeaz& si li se aplice prevederile normelor financiare care se incalca in lipsa manifestarii de vointa financiare sau 6. Raportul juridie de drept financiar 6.1, Definitia raportului juridic de drept financiar Raportul juridic de drept financiar const& in relajiile sociale care iau nastere, se modifica si se sting in procesul constituirii, repartizar zirii fondurilor binesti ale statului si care sunt reglementate de normele juridice financiare Raporturile juridice financiare se nasc numai in cadrul activitatii financiare infaiptuite de stat si de organele saie. in cadrul acestor raporturi, fara exceptie, unul dintre subiecte este statul care intra in aceste raporturi juridice de pe pozitia de purtator al autoritatii de stat. Aceasti particularitate rezulta din pozifia de subordonare a tuturor celorlalte subiecte participante fafa de subiectul purtator al autoritatii de stat. Raporturile juridice financiare se nase, se modifica si se sting pe baza manifestarii unilaterale de voinga a statului, prin forme specifice prevazute de normele juridice financiare. 6.2, Clasificarea raporturilor juridice financiare in functie de sfera de cuprindere a finanfelor publice aceste raporturi pot fi a. raporturi juridice bugetare; b. raporturi juridice fiscale ¢. raporturi juridice de creditare, 4, raporturi juridice bancare;, e. raporturi juridice de organizare a circulatiei monetare; £ raporturi juridice de asigurare prin efectul legii; &. raporturi juridice de control financiar, ete 3. Confinutul raporturilor juridice financiare consta in elementele constitutive ale acestor raporturi, Aceste elemente constitutive sunt a. subiecte, ». conjinut; «. object Subiectele oricdrui raport juridic presupun existenta a cel putin doud persoane pentru ca un astfel de raport si poatd lua nastere, s& se poat modifica sau stinge. Subiectele participante la raporturile juridice financiare sunt a. statul ca organ de specialitate in activitatea financiard reprezentat prin: Ministerul Finangelor Publice, Agentia Nafionala de Control (Garda Financiara) si Curtea de Contur », persoane fizice gi, sau juridice Persoanele fizice ca subiecte individuale titulare de drepturi si obligatii. Din aceasta categorie fac parte a. cetateni romani; b. persoane fizice straine rezidente (reprezentantidiplomatici, reprezentanji_ consulari, reprezentanti comerciali, doctoranzi, student, apatrizi) ; ¢. persoane fizice nerezidente (specialist, oameni de cultura, sting, artist, sportivi, turisti. Persoana juridica este subiectul colectiv de drept care intruneste conditiile cerute de lege (patrimoniu propriu, organizare de sine statatoare, obiect de activitate) pentru a fi titular de drepturi si obligatii Din categoria acestor persoane juridice fac parte: a. societiti comersb. regii autonome; c. institutii publice; d. asociatii politice; €. alti agenti economici Continutul raporturilor juridice financiare il formeaza drepturile gi obligatiile subiectelor participante la aceste raporturi. Continutul acestor raporturi difera de continutul altor raporturi juridice intrucat se stabileste in legatura cu necesitatea, constituirea si repartizarea fondurilor banesti ale statului Obiectul raporturilor juridice financiare este determinat de sfera larga a finantelor publice pe de o parte, iar pe de alta parte de faptele, actele normative si operatiunile specifice cu privire la activitatea financiara si fiscala. Astfel, acest obiect poate fi a) in prima situafie: venituri publice, cheltuieli publice, politica fiscal, actiuni de prognozi si organizare bugetara, de creditare, de control financiar, de circulatie monetara, et. ») in a doua situatie plata unor sume de bani la care sunt obligate subiectele participante la raporturile juridice financiare, CAPITOLUL 2. SISTEMUL BUGETAR $I PROCESUL BUGETAR 1. Defini bugetului de stat, natura juridicd si functiile bugetului de stat Actualitatea modern’ a acestei definitii este confirmata de faptul c& elementele ei esentiale au fost preluate si pentru caracterizarea oficial’ a bugetului Comunititilor Europene, Regulamentul financiar al acestor comunitati precizeaz& c& bugetul lor este act! care prevede si autorizeaz’ in prealabil, in fiecare an, cheltuielile si veniturile comunitayilor 2. Continutul bugetului de stat Bugetul statului roman, ca dealtfel al oric&rui stat, cuprinde in mod constant doua parti a. veniturile bugetare; 5, cheltuielile bugetare a. Veniturile statului sunt definite in mod emblematic de Montesquieu, care in lucrarea »Spiritul legilor” - cartea XIM, afirma ci veniturile statului sunt o parte pe care fiecare cetajean 0 di din bumil su pentru a avea sigurania celeilalte paryi rimas’ Ini, san de a se bucura deplin de aceasia. Veniturile bugetare sunt resursele binesti care se cuvin bugetelor prevazute la art.1 alin.2 din Legea nr.500/2002 privind finantele publice - bugetului de stat; bugetului asigurarilor sociale de stat; bugetelor fondurilor speciale; bugetului trezoreriei statului; bugetelor institutiilor publice autonome; bugetelor institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale, dupa caz; bugetelor institutiilor publice finantate integral din venituri proprii; bugetului fondurilor provenite din eredite externe contractate sau garantate de stat si ale caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice; i) bugetului fondurilor externe nerambursabile, care se mobilizeaz& in baza unor prevederi legale, formate din impozite, taxe, contributii banesti gi alte varsiminte editate de fiecare stat in functie de politica sa economico- financiara privind repartitia produsului intern net si mobilizarea unor surse externe (accesibile). b. Cheltuielile publice reprezinté sumele aprobate in bugetele prevazute la art.1 alin.2 din Legea nr. 500/2002 in limitele si potrivit destinatiei stabilite prin bugetele respective. Partea de cheltuieli a bugetului statului nostru are un confinut oranduit si el conform conceptiei moderne. Astfel, principalele categorii de cheltuieli ale bugetului de stat sunt cele social- culturale, pentru apararea nationala si ordinea public& intern pentru organele de stat legislative, executive si juridice, pentru actiuni economice si cercetare stiintifica, precum si pentru datoria publica si alte trebuinte de interes general in art.30 Legea 50/2002 privind finanfele publice se prevede ca in bugetul de stat se includ Fondul de rezervi bugetari la dispozitia Guvernului si Fondul de interventie la dispozit Guvernului. a. Fondul de rezerv bugetara la dispozitia Guvernului se repartizeaz unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat si ai bugetelor locale, pe baz de hotirari ale Guvernului, pentru finanfarea unor cheltuieli urgente sau neprevazute aparute in timpul exercitiului bugetar. ». Fondul de interventie la dispozitia Guvernului se repartizeaz4 unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat si ai bugetelor locale, pe bazi de hotirari ale Guvernului, pent finanjarea unor actiuni urgente in vederea inl&turarii efectelor unor calamit’ji naturale si sprijini persoanelor fizice sinistrate 3. Sistemul bugetar Datorita faptului c& bugetul de stat este procedeul financiar cel mai important de autorizare si corelarea veniturilor si cheltuielilor statului, din punctul de vedere al organizarii bugetare publice sunt remarcabille anumite particularititi care presupun atat asemanairi cat si deosebiri, intre statele de tip unitar si cele de tip federal Comparind statele de tip unitar cu cele de tip federal vom reusi si scoatem in relief principalele variante practice de organizare bugctara si in acelagi timp, faptul c& in uncle dintre aceste state s-au conceput gi s-au pus in aplicare variante originale care au dezvoltat categoria variantelor modeme de organizare bugetara de interes public Resursele finantelor publice se constituie gi se gestioneaza printr-un sistem unitar de bugete care sunt prevazute in art, | alin, 2 Legea 500/2002 si anume a, bugetul de stat, b. bugetul asiguririlor sociale de stat, «. bugetele fondurilor speciale: 4. bugetultrezoreriei statu: «. bugetele insttutilor publice autonome: £ bugetele institutiilor publice finanfate integral sau partial din: bugetul de stat, bugetul asiguratilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, dupsi caz: g, bugetele institutitlor publice finanfate integral din yenituri propri; h. bugetele fondurilor provenite din ctedite exteme contractate sau garantate de stat si ale cArei rambursare, dobanzi gi alte costuri se asigura din fonduri publice: i. bugetele fondurilor exteme nerambursabile; j. bugetele locale 4. Procesul bugetar 4.1, Notiunea de proces bugetar Procesul bugetar presupune existenfa unor resurse financiare, precum si alocarea lor in scopul furnizarii cétre cetateni a bunurilor si serviciilor publice. 4.2. Caracteristicele procesului bugetar Procesul bugetar prezinta o serie de caracteristici care-i conferd trasaturile specifice unui proces - decizional, deoarece confinutul séu consti in alocarea unor resurse bugetare limitate in raport cu nevoile societifii pentru bunuri si servicii publice ~ democratic, deoarece in cursul derularii etapelor procesului bugetar se manifesta atat atributele statului de drept - intre care cel al separatiei puterilor in stat, cat si posibilitatea impunerii intereselor economico-sociale ale diferitelor grupuri de cetdjeni care detin majoritatea politica de decizie, preponderent politic, deoarece optiunea pentru un anumit tip de politica economica, in general, de politica financiaré si monetara, in special, toate reflectate in continutul bugetului, reprezint& un act de decizie politica al fortelor majoritate in Parlament. 4.3. Principiile procesului bugetar Bugetul de stat se conformeaz& unor principii devenite tradijionale, Aceste principii prezint& dou’ laturi = latura tehnic& deoarece sunt necesare unei bune gestioniiri a finantelor publice: = latura politic’ intrucét sunt destinate si usureze controlul Parlamentului asupra gestiunii guvernamentale. Principiile isi gasesc consacrarea atat in lege cat si in literatura de specialitate, si avem in vedere: 1. Principiul universalita\ii bugetare (art. 8 Legea nr. 50/2002). Conform acestui prineipiu nici un venit public si nici o alocare bugetar’ nu se poate percepe si respectiv, repartiza in afara cadrului bugetar 2. Principiul publicitsyii bugetare (art. 9 Legea nr. 5002002) impune sistemului bugetar deschidere si transparent. Aceste doug calitati se realizeaz& prin: + dezbaterea publica a proiectelor de buget, cu prilejul aprobirii acestora, + dezbaterea publica a conturilor generale anuale de executie a bugetelor, cu prilejul aprobatrii acestora, + publicarea in Monitorul Oficial al Roméniei, Partea I, a actelor normative de aprobare a bugetelor si conturilor anuale de executie a acestora; + mijloacele de informare in masa, pentru difuzarea informatiilor asupra confinutului bugetului, exceptand informatiile si documentele nepublicabile, prevazute de lege. 3. Principiul unitaqii bugetare (art. 10 Legea nr. 500/2002). Conform acestui principiu, toate veniturile si toate cheltuielile publice se inscriu intr-un singur document, bugetul de stat pentru a se asigura utilizarea eficienta si monitorizarea fondurilor publice. 4. Principiul anualitayii bugetare (art. 11 Legea nr. 50/2002). Universalitatea si anualitatea bugetari definese intinderea bugetului de stat; dimensiunile in spatiu, pe orizontald si verticald, ale bugetului de stat. 5. Principiul specializarii bugetare (art. 12 Legea nr. 500/2002). Conform acestui princip veniturile bugetare trebuie prevazute in buget si aprobate de Parlament pe surse de provenient, iarcheltuielile publice care urmeaza s& se efectueze, pe categorii, destinatii si in functie de continutul lor economic. Clasificatia bugetara cuprinde o serie de caracteristici care sunt: + si fie conceputa de asa naturd, incét si grupeze veniturile pe surse de provenienté si alocatile bugetare pe categorii de cheltuieli; + si fie simpla, concisa si clara, pentru a fi inteleasi cu uguringa de toti cei chemati si examineze bugetul de stat, + s& creeze conditii pentru exercitarea controlului asupra executiei bugetare; + s& respecte disciplina financiar-bugetara; + stabilirea de drepturi si obligatii organelor financiar-bancare cu atributii in executarea bugetului de stat, care poarti rispunderea pentru realizarea normelor prevazute ca venituri ale bugetului de stat sau pentru efectuarea platilor din sumele prevazute ca find cheltuieli bugetare. sificatia bugetara este stabilit pentru: a. venituri, b, cheltuieli 6. Principiul unitigit monetare (art.13 Legea nr, 500/2002). Potrivit acestui principiu toate operafiunile bugetare se exprima in moneda nafionald. Astfel, se asigura punerea in aplicare a alin.2 art. 136 din Constitutie (articol intitulat Sis‘enul financiar) conform caruia moneda nationala este leul, iar subdiviziunea acestuia este banul, De asemenea, acest principiu constituie reflectia in plan financiar a suveranitifii statului roman, care implici nu doar suprematia si independenta politic sidreptul de a emite moneda proprie 44, Etapele procesul yugetar Procedura bugetara presupune urmatoarele etape: = elaborarea proiectului bugetului de stat; - aprobarea bugetului de stat si legea bugetar’ anualas = executia bugetului de stat; = incheierea executiei bugetului de stat si aprobarea contului de executie bugetar’. 4.1, Elaborarea proiectului bugetului de stat in cursul fiecdrui exercitiu bugetar se procedeaza cel mai tarziu in cel de-al treilea trimestru, la claborarea proiectului bugetului de stat, pentru exercitiul financiar urmator Potrivit art. 28 din Legea 500/202 proiectele legilor bugetare anuale si ale bugetelor se claboreaza de catre Guvern, prin Ministerul Finanfelor Publice, pe baza + prognozelor indicatorilor macroeconomici si sociali pentru anul bugetar pentru care se claboreazi proiectul de buget, precum si pentru urmatorii 3 ani; * politicilor fiscale si bugetare; + prevederilor memorandumurilor de finanjare, ale memorandumurilor de infelegere sau ale altor acorduti internationale cu organisme gi institujii financiare internationale, semnate si /sau ratificate, + politicilor si strategiilor sectoriale, a prioritatilor stabilite in formularea propunerilor de buget, prezentate de ordonatori principali de credit, + propunerilor de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de eredite, + programelor intocmite de citre ordonatorii principali de credite in scopul finanfarii unor actiuni sau ansamblu de actiuni, cdrora le sunt asociate obiective precise si indicatori de rezultate si de eficienta; programele sunt insofite de estimarea anual a performantelor fiecirui program, care trebuie si precizeze: acfiunile, costurile asociate, obiectivele urmarite, rezultatele obfinute si estimate pentru anii urmatori, masurate prin indicatori precisi, a c&ror alegere este justificat + propunerilor de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum si de transferuri consolidabile pentru autoritatile administratiei publice locale; + posibilitatilor de finanjare a deficitului bugetar Elaborarea proiectului bugetului de stat se asigura de Ministerul Finantelor Publice, in calitate de organ administrativ central de specialitate financiari, pe baza programelor ordonatorilor principali de credite. Acesta, prin Directia general a bugetului, centralizeaz propunerile primite, sub forma bugetelor ministerelor si ale celorlalte organe centrale ale administratiei publice. 4.2. Aprobarea bugetului de stat si legea bugetard anual Bugetele se aproba de Parlament pe ansamblu, pe parti, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum si alineate, dupa caz, si pe ordonatorii principali de credite, pentru anul bugetar, precum gi creditele de angajament pentru actiuni multianuale Potrivit procedurii parlamentare, etapele examinarii si aprobarii legii bugetului de stat sunt: + examinarea proiectului legii si a Raportului Guvernului de citre Comisiile permanente ale fiecdrei camere (Comisia de buget ~ finanje, banci, sesizati in fond si alte comisii interesate),Comisiile parlamentare de buget sau de finanfe sunt compuse din deputati si senatori de specialitate juridicd sau economico-financiara si sunt alese cu caracter permanent, in tara noastri. Acestor comisi, in trecut, li se acorda o atenjie deosebit si ca atare s-au practicat mai multe variante, fie de desemnare a membrilor lor de cAtre presedinte, fie - mai frecvent - de alegere a acestora prin scrutin de lista ori de catre grupatile polite existente in fiecare Cameri a Parlamentului; + avizele Comisiilor permanente, inclusiv al celei juridice, se transmit Comisiei permanente de buget - finange, impreund cu eventualele amendamente formulate; + Comisiile de buget-finanje ale celor doua camere reunite intocmese un raport comun asupra proiectului de lege, care cuprinde toate amendamentele celorlalte comisii si formuleaza propuneri cu privire la adoptarea sau respingerea proiectului de lege, care se transmit plenului; + dezbaterea generala a proiectului Legii de aprobare a bugetului de stat in plenul celor doua Camere, pe baza raportului comun si in prezenta inijiatorului, Dezbaterile cu privire la proiectul de buget si al legii bugetare incep prin: = prezentarea de citre Guvern - prin ministrul finantelor - a expunerii de motive supra celor dou proiecte, precum si a raportului comisiilor de specialitate; = dezbaterea pe articole a proiectului legii, - adoptarea Legii de aprobare a bugetului de stat pe baza votului de ansamblu, care poate fi deschis sau secret. Dupii adoptarea Legii bugetare anuale, aceasta este promulgata de Presedintele Rominiei si este publicata in Monitorul Oficial Potrivit art. 26 din Legea 50/2002 legile bugetare cuprind: + la venituri: estimarile anului bugetar; + la cheltuieli: creditele bugetare determinate de autorizi structura functionala si economic a acestora; * deficitul sau excedentul bugetar, dupa caz; + reglementiri specifice exercitiului bugetar. Art. 27 prevede cA anexele legilor bugetare cuprind: - sintezele bugetelor prevazute la art. 16 alin. 1 it. a; - bugetele ordonatorilor principali de credite gi anexele la acestea, - sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat i criteriile de repartizare a acestora; = alte anexe specifice. in cursul exercitiului bugetar, legea bugetar’ anualé poate fi modificaté prin legi rectficative. ile conjinute in legi specificein 4.3. Executia bugetard de stat Procedura executiei bugetului de stat cuprinde actele juridice si operatiunile de realizare a veniturilor si de efectuare a cheltuielilor prevazute in legea bugetara anual. Executia bugetara se bazeazi pe principiul separarii atributiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite de atributiile persoanelor care au calitatea de contabil 1, Ordonatorii de credite Notiuni generale Ordonatorii de credite sunt conducitorii institujiilor publice care primese credite bugetare prin legea bugetului de stat. Acestia au obligatia de a angaja si utiliza credite bugetare numai in limita prevederilor si destinatiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea institutiilor publice respective si cu respectarea dispozitiilor legale. Ordonatorii de credite sunt de trei grade si anume 1. principali; 2. secundari; 3. tertiari. J. Ordonatorii principali de credite sunt ministrii, conducdtorii celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, conducdtorii altor autoritati publice si conducitorii institujiilor publice autonome. Ordonatorii principali de credite pot delega aceasta calitate inlocuitorilor de drept, secretarilor generali sau altor persoane imputernicite in acest scop. Prin actul de delegare ordonatorii principali de credite vor preciza limitele si conditiile delegarii. n cazurile previzute de legi speciale ordonatorii principali de credite sunt secretarii generali sau persoanele desemnate prin aceste legi. Conducatorii institutiilor publice cu personalitate juridicd din subordinea ordonatorilor principali de credite sunt ordonatori secundari sau tertiari de credite, dupa caz 2. Ordonatorii secundari de credite sunt conduc&torii institutiilor publice cu personalitate juridica din subordinea ordonatorilor principali de credite propri si a celor din bugetele fondurilor speciale, cu respectarea dispozitiilor legale si repartizeaza creditele bugetare aprobate pe unitatile ierathic inferioare, ai ciror conducitori sunt ordonatori tertiari de credite. 3. Ordonatorii tertiari de credite sunt conducatori de instituyii publice cu. personalitate juridica din subordinea ordonatorilor principali sau secundari de credite, care utilizeaza creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru nevoile unitatilor pe care le conduc. 2. Procedura executiei bugetarePentru realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor bugetare este necesar un complex de acte, fapte si operatiuni, indeosebi cu privire la incasarea, pastrarea gi eliberarea fondurilor banesti n si din contul bugetului de stat care aleatuiesc procedura executiei bugetare. Procedura execuiei bugetare este formata din urmatoarele faze 1. repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheliuielilor bugetare; 2. executia de casi a bugetului de stat; 3. realizarea veniturilor bugetare; 4. efectuarea cheltuielilor bugetare. 2.1. Repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor bugetare Veniturile si cheltuiclile aprobate prin bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele creditelor externe contractate sau garantate de stat, bugetele fondurilor externe nerambursabile si bugetele institutiilor publice autonome se repartizeazé pe trimestre, in funcjie de termenele legale de incasare a veniturilor, de termenele si posibilitatile de asigurare a surselor de finanfare a deficitului bugetar si de perioada in care este necesara efectuarea cheltuieilor. Repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor aprobate in bugetele prevazute mai sus se aproba de catre: m= Ministerul Finanfelor Publice: pe capitole de cheltuieli si in cadrul acestora, pe titluri, 1a propunerea ordonatorilor principali de credite; pe capitole si subcapitole la venituri si pe capitole si n cadrul acestora, pe titluri de cheltuieli, pentru bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele fondurilor speciale, la propunerea ordonatorilor principali de credite; pentru sumele defaleate din unele venituri ale bugetului de stat si pentru transferurile din bugetul de stat cltre bugetele locale, la propunerea ordonatorilor principali de credite ai bugetele locale, transmise de Directile generale ale finanfelor publice ale Ministerului Finanjelor Publice; = ordonatorii principali de eredite, pentru celelalte subdiviziuni ale clasificatiei bugetare, pentru bugetele proprii si pentru bugetele ordonatorilor secundari de credite bugetare sau ale ordonatorilor tertiari de credite, dupa caz, = ordonatorii secundari de credite, pentru bugetele props credite bugetare Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat, pot fi folosite la cererea ordonatorilor principali de credite, numai dupa deschiderea de credite sau alimentarea cu fonduri de catre Ministerul Finanjelor Publice a conturilor bancare deschise pe seama acestora, Repartizarea pe trimestre se face in scopul stabilirii unui echilibru in cadrul fiecdrui trimestru intre veniturile si cheltuielile bugetare si pentru a se evita eventualele diferenfe intre volumul veniturilor si celal cheltuililor. si pentru bugetele ordonatorilor tertiari de 2.2. Executia de casi a bugetului de stat Potrivit art. 60 din Legea nr. 500/2002 exect bugetar se realizeaza prin trezoreria statului pe baza normelor metodologice emise de Ministerul Finantelor Publice, care asigura: w= incasarea veniturilor bugetare = efectuarea plijilor dispuse de persoanele autorizate ale institujiilor publice, in limita creditelor bugetare si destinatilor aprobate potrivit dispozitilor legale; wm efectuarea operatiunilor de incasari si plati privind datoria publica interna si externa rezultata din imprumuturi contractate direct sau garantate de stat, inclusiv a celor_privind rambursarea ratelor la scadenfa si plata dobiinzilor, comisicanelor, spezelor si altor costuri aferente m efectuarea altor operatiuni financiare in contul autoritatilor administrafiei publice centrale gi locale, in cadrul executiei fiecdrui buget anual de stat, executia de casa se intercaleaza intre executia pirtii de venituri si execufia parfii de cheltuieli, cuprinzdnd operafiunile inerente de incasare, pistrare si eliberare a fondurilor banesti bugetare ia de casa a bugetelor ce compun_ sistemul 2.3, Realizarea veniturilor bugetare Scopul executiei partii de venituri a bugetului de stat este realizarea integrala si in termenele legale a veniturilor prevazute in legea de aprobare a fiectrui buget anual. Aceasta realizare constituie premisa elementara a efectuarii cheltuielilor programate pe acelasi exercitiu bugetar gi de. este conditia primordiald a executiei conforme a intregului buget anual de stat in realizarea veniturilor bugetare trebuie avute in vedere urmatoarele principii = nici un impozit, taxa sau alte obligatii de natura acestora nu pot fi incasate, dacd nu au fost stabilite prin lege; 1 lista impozitelor si taxelor, precum gia cotelor acestora, se aproba prin legea bugetar’ anualé = inadmisibilitatea perceperii, sub orice titlu oti sub orice denumire, de contributii directe sau indirecte, in afara celor stabilite de Parlament. Datorita importantei primordiale a realizarii veniturilor bugetare in cadrul executiei anuale a bugetului de stat, aceasta este indrumata si controlata atat de citre Ministerul Finanjelor prin directiile de specialitate, cat si de cAtre toate organele cu atributii de control financiarRealizarea veniturilor bugetului de stat consti in incasarea integrala si la termenele stabilite a veniturilor bugetare. Asadar, in realizarea veniturilor bugetare trebuie indeplinite cumulativ dowd condifii: incasarea la termen si in cuantumul prevazut. 2.4. Efectuarea cheltuielilor bugetare Cheltuielile, in general, reprezinta expresia valoricé a consumului de mijloace de productie si fort de munca pentru satisfacerea unor trebuinte sociale sau individuale. Execufia cheltuielilor aprobate prin legea bugetara in vederea indeplinirii actiunilor si obiectivelor social-economice presupune un ansamblu de acte si operatii, alcatuit din urmatoarele: = solicitarea si punerea la dispozitia ordonatorilor de credite a conturilor bugetare; repartizarea fondurilor regiilor autonome, societatilor comerciale cu capital de stat si institutillor publice, = transferuri pentru unitati, in cazurile in care acestea nu igi pot acoperi cheltuielile din veniturile proprii, stabilite in conditiile legii; utilizarea efectiva a fondurilor banesti de catre beneficiar. Creditele sau alocatiile bugetare reprezinta sume de bani puse la dispozitia unor bene! in limita carora se poate decide efectuarea de cheltuieli pe seama resurselor provenite de la bugetul statului. Precizim faptul c& acestea nu pot fi depasite. Finanjarea de la bugetul statului reprezinté alocarea de fonduri banesti necesare entitat finanjate pentru indeplinirea unor activititi social-economice, sume primite cu titly gratuit si nerambursabile. Finanjarea de la bugetul statului se caracterizeaza prin urmatoarele * beneficiarii de alocafii bugetare sunt numai intreprinderile i institutiile publice; + scopul pentru care sunt alocate fondurile bugetare este bine precizat prin lege: pentru actiuni social-cultural, activitati economice, cercetare stiintificd fundamentala, aparare, functionarea aparatului de stat. Schimbarea destinatici creditelor bugetare este interzisi. Aceasta cerinta este justificata de faptul c& posibilitatile societatii sunt limitate in raport cu trebuinjele sale social- economice, fapt ce determina folosirea cu maximum de eficient& a banului public si numai in nteresul intregii societati. Lipsa elementului de echivalenfa este justificat de interesul aparte al societajii pentru realizarea unor actiuni si obiective, in asigurarea funcionarii unor structuri publice, de care beneficiaza, intr-o masur’ mai mare sau mai mica, toti cetatenii * creditele (alocatiile) acordate de la bugetul de stat nu se ramburseaz%, adici sumele de bani puse la dispozitia beneficiarilor nu se mai restituie acestuia. Asupra folosirii creditelor bugetare, acordate conform prevederilor legii bugetare, pot dispune numai persoanele care au calitatea de ordonatori de credite bugetare. Procedura folosirii creditelor bugetare incepe cu deschiderea acestor credite de citre Ministerul Finan{elor Publice, care la cererea ordonatorilor principali, dispune trecerea sumelor de bani reprezentand credite bugetare din bugetul statului in conturile ordonatorilor principali de credite. Din acest moment acestia pot trece la acordarea cheltuielilor, cu respectarea urmétoarelor principii 1. acordarea de fonduri de la buget se face in limita creditelor bugetare aprobate, 2. creditele bugetare deschise se folosese potrivit destinatiilor stabilite; 3. alimentari sau deschideri de credite bugetare se fac numai pe masura folosirii resurselor anterior puse la dispozitia ordonatorilor de credite bugetare; 4, cheltuielile se efectueazi numai in masura necesitatii si legalitatii gi in regit Creditele bugetare reprezint& limita maxima pana la care se pot angaj ordonatorii de credite bugetare. Procedura utilizarii creditelor bugetare si deci a efectuarii practice a cheltuielilor prevazute in bugetele proprii ale ministerelor, ale altor organe centrale de stat si ale tuturor institutiilor publice finanjate din bugetul statului este © procedura complex, ce cuprinde potrivit art, 52 alin.1 Legea 500/2002 urmatoarele faze: = angajamem; = lichidare; = ordonanare; = plata. de economicitate, cheltuieli de ci Angajarea cheltuielilor este considerat act generator al fiecarei cheltuieli bugetare, care poate apirea in forme diferite, ca de exemplu: dispozitia legal de a se plati o indemnizatie, salari, etc., contractul de cumpirare a unor materiale, contractul de angajare a unor lucriri de reparatii ale cladirilor, acceptarea unei oferte de livrare a unor produse necesare etc.Ca cerinfa general angajarea de cheltuieli din bugetul statului se poate face numai in limita creditelor bugetare anuale aprobate Constatarea lichiditatii este operatiunea de verificare a realitatii fiecirei cheltuieli, de verificare si definitivare a cuantumului banesc al fiecdrei cheltuieli. in acest sens este verificat conjinutul real al statelor de plat& a salariilor sau a altor drepturi banesti, existenfa facturilor pentru cumpériri efective de bunuri, prestatii reale de lucrari etc. precum si conformitatea cuantumului salariilor, a prefurilor inscrise in facturi, a tarifelor etc. Constatarea lichiditatii are insemnatatea juridica de verificare a necesitatii de a efectua o cheltuial’, a dreptului unor subiecte de drept de a primi sume de bani din bugetul statului sau al unei institutii publice ete. Ordonararea cheltuielilor este actul administrativ-financiar prin care functionarulcompetent dispune plata sumei de bani in folosul subiectului de drept beneficiar al fiecarei cheltuieli Dispozitia de acest fel se poate exprima prin aprobarea si semnarea inscrisului constatator al cheltuielii sau printr-un act intocmit si semnat in acest scop de catre ordonatorul de credite Plata sumelor de bani ca etapa a procedurii de intrebuintare a creditelor bugetare sau de efectuare a cheltuiclilor bugetare se poate face in numerar, prin mandat postal, prin decontare fra numerar ori in alt mod prevazut de reglementarea juridicd in vigoare. Remiterea sumei de bani in una din modalitajile mai sus, in folosul beneficiarului legal produce efectul juridic de stingere a unei obligatii pecuniare a statului, avand in vedere c& orice cheltuiala prevézuta in bugetul statului, dupa constatarea lichiditaqi ei, constituie o dotare blineasc& a statului in relafie cu orice alt subiect de drept. Creditele aprobate prin Legea bugetari anual pentru cheltuielile unui exercitiu bugetar nu pot fi utilizate pentru finanfarea cheltuielilor altui exercitiu bugetar si nici cheltuielile bugetare aprobate unui ordonator principal de credite, pentru finanarea altui ordonator. Totodata, cheltuielile aprobate la un capitol al clasificatiei bugetare nu pot fi utilizate pentru finanfarea altui capitol dar, de la aceasta regula sunt admise, in conditiile legii, 0 serie de exceptii determinate de unele situatii care nu au putut fi prevazute in perioada intocmirii si aprobarii bugetului de stat. Aceste exceptii permit ca, in timpul executiei bugetare, anumite cheltuieli si se efectueze in functie de necesarul concret de fonduri banesti, precum si in functie de obiectivele si acfiunile care sunt finanjate de la buget. 5. Mijloace de modificare a destinatiei creditelor bugetare in practica executiei bugetare se cunosc urmatoarele mijloace de modificare a destinatiei creditelor bugetare a. virivile de credite bugetare; b. wransferarea creditelor bugetare; c. suplimentarea creditelor bugetare; dd. anticiparea creditelor bugetare; e, blocarea creditelor bugetare; f anularea creditelor bugetare. a. Virdrile de credite bugetare Virarile de credite bugetare reprezinti modalitatea prin care se pot face modificari in bugetele de venituri si cheltuieli ale ministerelor, celorlalte organe de stat si in bugetele de venituri si cheltuieli ale unitijilor subordonate. Viririle constau in trecerea sumelor bugetare de la subdiviziunile clasificatiei bugetare unde sunt disponibile, la subdiviziuni unde sunt insuficiente, b. Transferarea creditelor bugetare in situatiile in care, pe baza dispozitiilor legale, au loc treceri de unitati, actiuni sau sarcini de la un ordonator principal de credite 1a altul, Ministerul Finantelor Publice este autorizat si introduc modificirile corespunzatoare in bugetele acestora si in structura bugetului de stat, fra afectarea echilibrului si rezervei bugetare Transferarea sumelor bugetare justificata de trecerile legale a unor unititi, obiective si actiuni de la o parte la alta a bugetului de stat, se poate efectua numai la inceputul trimestrului anului bugetar. ¢. Suplimemarea ereditelor bugetare in conformitate cu. prevederile legii, Guvernul este autorizat si repartizeze fonduri suplimentare pe acfiuni, obiective si in cadrul acestora pe ministere, celelalte instituyii centrale de stat, precum si pe prefecturi si primaria capitalei, pe masura reglirii preturilor si crearii conditiilor de stabilire a evolutiei indicilor de prefuri pentru cheltuielile materiale si a evolutiei indicilor de prefuri pentru cheltuieli materiale si de capital Suplimentarea se face la propunerea Ministerului Finantelor Publice, pe baza cererilor primite de la ordonatorii principali de credite bugetare. Pentru aceasta, in bugetul de stat este prevdzut un fond de rezerva la dispozitia Guvernului, fond utilizat la acoperirea financiara a unor actiuni sau sarcini noi intervenite in cursul anului Aceste noi repartizari, care determina o suplimentare a creditelor bugetare anuale, sunt supuse aprobarii Parlamentului rapoarte si propuneri privind masurile fiscale si bugetare d.Anticiparea creditelor bugetare in vederea finanfarii unor actiuni social-culturale si acoperirea unor cheltuieli economice de interes local, organele de decizie ale unit&tilor administrativ - teritoriale pot incuviinga utilizarea unor fonduri de pana la 50 la suta din sumele incasate din veniturile proprii ale bugetelor locale respective peste cele aprobate. Utilizarea veniturilor realizate peste cele prevazute in legea bugetara, pentru anticiparea unor cheltuieli este conditionata de urmatoarele: sdepasirea incasarilor s& fie realizata in totalitatea veniturilor proprii stablite prin bugetul local respectiv si s se mentind pand la finele anului, * plusurile de venit si provini din activitatea anului respectiv si si mu fie rezultatul unor modificari ale legislatiei sau anumitor subevaluari constatate de organele de control prevazute de lege; + unitatea administrativ-teritoriald si nu aiba imprumuturi nerambursate Blocarea creditelor bugetareBlocarea creditelor bugetare este prevazuta pentru fondurile banesti aprobate prin legea bugetara si ramase nefolosite la sfarsitul trimestrelor I, II si IL ale anului bugetar Alocatii bugetare rimase nefolosite la sfiirsitul primelor trei trimestre ale anului bugetar reprezinta, in fapt, disponibilitagi care, in cursul anului, pot fi trecut fie la fondurile de rezerva destinate unor cheltuieli noi, fie folosite pentru cheltuielile trimestrului urmator al aceluiasi an, prin deblocare. Pentru unitatile finanjate de la bugetul de stat, Ministerul Finanjelor Publice poate aproba folosirea sumelor blocate in trimestrul urmator la cererea justificaté a ordonatorilor principali Potrivit prevederilor legale, se trece Ia fondul de rezerva bugetar’ a bugetului de stat urmatoarele: + disponibititafile blocate din alocatiile bugetare pentru retribuirea muncii, inclusiv impozitul pe fondul de retribuire, + disponibilitatile blocate de la sumele bugetare pentru care s-a solicitat sau nu s-a primit, termen de 45 de zile de la incheierea trimestrului, aprobarea de folosire in perioada urmatoare; « alte asemenea disponibilitati prevazute in mod expres prin acte normative. f Anuarea ereditelor bugetare Se anuleaz& creditele bugetare rimase neutilizate in timpul executiei bugetare. Conform dispozitiilor bugetare, anularea creditelor bugetare poate avea loc numai la cererea ordonatorilor principali de credite bugetare sau a Ministerului Finantelor Publice, precum si prin efectul legit, Ordonatorii principali de credite au obligatia de a analiza trimestrial necesitatea mentinerii unor credite bugetare pentru care, in baza unor dispozitii legale sau a altor cauze, sarcinile au fost desfiinjate sau amanate si de a propune Ministerului Finanjelor Publice anularea creditelor respective in anumite situatii Ministerul Finanfelor Publice va cere acordul ordonatorilor principali de credite pentru anularea unor credite constatate ca fara justificare temeinica. in caz de divergent intre Ministerul Finanfelor Publice si ordonatorul principal de credite cu privire la anularea unor credite, aceasta va fi solufionata de 0 comisie de mediere a Guvernului, Creditele bugetare anulate pe aceasti cale vor fi utilizate pentru majorarea fondului de rezerva bugetara aflat la dispozitia Guvernului. Referitor la aceasta dispozitie se poate ridica o obiectie si anume aceea referitoare la impartialitatea Guvernului in medierea unor asemenea divergente avand in vedere cA este parte nteresatd intr-un astfel de litigiu. Interesul guvernului este justificat ci fondurile anulate pot fi o sursi importanta a fondului de rezerva bugetara pus la dispozitia acestuia Evidema executarii bugetului de stat const& in inregistrarea concomitent& a tuturor operatiilor de incasare a veniturilor si de efectuare a cheltuielilor bugetare inregistrarea contabilé a veniturilor si cheltuielilor, ca si a incasarilor si platilor in numerar se efectueazi permanent, zilnic, cu ajutorul unor fige contabile, pe cand sinteza acestor inregistrari se efectueazi numai periodic, prin balante contabile lunare si prin bilanquri si dari de seama contabile trimestriale si anuale, Asadar evidenfa bugetara este o evidenfa contabila sinteticd si analitica care se {ine pe formulare tipizate uniforme pentru toate organele de stat, regiile autonome si institutile publice. Bilanturile si darile de seama contabile trimestriale si anuale se intocmesc cu particularitatea de a sintetiza venituri si cheltuieli, incasiri si plaji in numerar de la ineeputul exercitiului financiar pind la sfarsitul trimestrului respectiv. In acest fel, bilanfurile si darile de seami contabile intocmite la sfirsitul celui de al patrulea trimestru ofera datele contabile ale execufiei bugetare pe intregul exercifiu financiar expirat Pe plan central rolul principal in organizarea si finerea evidengei bugetare il are Ministerul Finanfelor Publice care are sarcina conducerii si indrumarii metodologice a intregului sistem de evidenj& bugetar& din {ara noastr’, Ministerul Finanjelor Publice tine evidenja executarii bugetului de stat pe baza datelor proprii si ale celorlalte organe si institufi care au sarcini in executarea bugetului de stat. Ordonatorii principali si secundari tin evidenfa creditelor bugetare primite si folosite pentru cheltuieli proprii, credite bugetare repartizate ordonatorilor subordonati, si ale celor utilizate pentru acfiuni centralizate. Ordonatorii terfiari nu au in subordinea lor alti ordonatori si in consecinga tin numai evidenfa creditelor bugetare primite si utilizate pentru nevoile proprii. Cunoasterea totalului veniturilor incasate si a cheltuielilor bugetare efectuate pe anun perioade timp se realizeaza prin prisma darilor de seamA asupra executirii bugetului de stat. Dirile de seam asupra executiei bugetului de stat sunt documente contabile prin care se constata, la un moment dat, totalul veniturilor realizate i al cheltuielilor efectuate pe o perioada de timp expirat Toate organele de stat, regiile autonome si institufiile publice care au sarcini in procesul executirii bugetului de stat, intocmese dari de seama asupra executarii bugetare. Cu ajutorul datelor sintetice contabile despre realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor bugetare se formuleazd de citre Ministerul Finanjelor Publice concluziile periodice privind veniturile si cheltuielile care sunt prezentate Guvernului pentru decizia actiunilor necesare in functie de situatia acestei executil Astfel, in cazurile in care in execufia bugetului statului apar goluri temporare de casi, pentru acoperirea acestora, pind la incasarea veniturilor, se recurge la eventualele resurse aflate in conturile trezoreriei statului ori la emiterea unor bonuri de tezaur ca procedeu de imprumut de stat intern, ori la imprumut intern de la Banca Nafionala daca prin legea bugetara anualA s-a reglementatrecurgerea la asemenea imprumuturi 6.incheierea executiei bugetului de stat incheierea executiei bugetului de stat se realizeaza in baza urmatoarelor principii prevazute in art, 61 Legea $00/2002: 1. execufia bugetara se incheie la data de 31 decembrie a fiecdrui an; 2. orice venit neincasat si orice cheltuialé angajati, lichidat si ordonantati, in cadrul prevederilor bugetare, si neplatita pand la data de 31 decembrie se vor incasa sau se vor plati, dupa az, in contul bugetului pe anul urmator; 3. creditele bugetare neutilizate pana la inchiderea anului sunt anulate de drept: 4. disponibilitatile din fondurile externe nerambursabile si cele din fondurile publice destinate cofinantarii contributiei financiare a Comunitati Europene, ramase la finele exercitiului bugetar in conturile structurilor de implementare, se reporteaza in anul urmitor. Execufia bugetului de stat ia sfargit pe data de 31 decembrie a fiecdrui an, data la care inceteaza aplicabilitatea legile bugetare anuale. La aceasta dat& inceteaz& toate operatiile de incasare a veniturilor si de efectuare a cheltuielilor bugetare aferente bugetului care expira, Veniturile ramase de incasat, precum si cheltuielile neefectuate pind la 31 decembrie vor constitu’ acte si operatii ale bugetului pe anul urmator. Incheierea exercitiului bugetar anual implic& acte si operajii dup’ care se procedeaz la elaborarea si aprobarea contului general anual de executie a bugetului de stat in ultimul trimestru al exercitiului bugetar, in vederea incheierii exercitiului, este necesara urmarirea veniturilor bugetare restante si efectuarea cheltuielilor in raport de evolutia real’ a trebuinfelor de fonduri banesti ale fiecrui organ sau institutii publice. in aceasta situajie daci se constati ci anumite credite bugetare sau parti din creditele bugetare aflate la dispozitia ordonatorilor de credite nu mai sunt necesare din cauza amanarii, modific&rii ori renuntarii la activitati finantate din bugetul statului se procedeaza la anularea cteditelor bugetare respective ca find f&r& justificare. Anularea se propune de ordonatorii de credite care sunt obligati si analizeze menfinerea sau nu a respectivelor credite bugetare si sk propund Ministerului Finanfelor Publice anularea celor fara justificare Concomitent cu realizarea tuturor veniturilor bugetare si cu efectuarea cheltuielilor necesare, incheierea exercitiului bugetar anual implici completarea inventarelor referitoare la bunuri, completarea evidenjei contabile cu toate inregistrarile contabile aferente anului respectiv, ca si verificarea conjinutului si conformita{ii soldurilor contabile Dupa expirarea exercitiului financiar anual se procedeaz& la intocmirea conturilor anuale de executare ale bugetelor ministerelor, celorlalte organe centrale de stat, precum si ale organelor si institutiilor subordonate acestora, Conturile anuale de executie ale acestor bugete impreund cu darile lor de seam& contabile anuale si cu conturile privind executia de casi a bugetului statului, intocmite de serviciile de trezorerie, se centralizeaza la Ministerul Finanjelor Publice in vederea elaborarii contului general anual de executie al bugetului statului In mod obligatoriu, contul anual de executie a bugetului de stat trebuie s& cuprind&: +a venituri - prevederile bugetare aprobate initial; - prevederile bugetare definitive; ~ incasitile realizate; +la cheltuieli: - creditele bugetare aprobate initial: ~ creditele bugetare definitive, - plitile efectuate Contul general de executare al bugetului de stat se intocmeste de cdtre Ministerul Finanelor Publice cu un cuprins corespunzator structurii bugetului statului aprobat de Parlament insotit de conturile anuale de executie a bugetelor ministerelor si celorlalte organe centrale de stat impreuna cu anexele acestora Guvernul analizeazi lucrarile si prezinta contul general anual de administratiei centrale de stat spre aprobare Parlamentului, pana la data de 1 iu celui de executie Parlamentul aprob contul general anual de executie a bugetului administratiei centrale de stat, cel mai tarziu pana la data de 10 noiembrie a anului urmator celui la care se refera. Impreun& cu acest cont general anual de executie a bugetului administratiei centrale de stat se depun, se analizeaza, gi se aproba de catre Parlament si conturile de executie ale fondurilor speciale (bugete anexe, bugete extraordinare, bugete autonome, conturi speciale, taxe parafiscale), ccujie a bugetului a anului urmator 7. Controlul executiei bugetare Execujia bugetului de stat presupune ca realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor aprobate prin legea bugetard anual s& se faci sub controlul unor organisme de stat cu raspunderi in activitatea bugetara. Atributiile de control al executiei bugetare sunt indeplinite de urmatoarele organeParlamentul farii, care exercita controlul politic; Curtea de Conturi, care exercita controlul financiar; Ministerul Finan{elor, care exercit& un control administrativ specializat Controlul politic se efectueaza de citre Parlamentul Rominiei, in cadrul prerogativelor sale generale de control al activititii executive, Parlamentul f&rii, avand indrituirea de a aproba contul general anual de executie a bugetului statului, exercita prin aceasta aprobare controlul parlamentar asupra. modului in care a fost executat bugetul de stat in fiecare exercitiu bugetar si ajunge si cunoasca exact situafia financiara a statului, rezultatele si perspectivele. Pentru cunoasterea aprecierea situajiei financiare a statului cu prilejul aprobarit de catre Parlament a contului general de executie a bugetului statului este remarcabil c& in finalul acestui cont se precizeazA excedentul ori deficitul bugetului statului, rezultat din comparind veniturilor realizate si cheltuielile efectuate. in caz de excedent, conform dispozitilor legale, Parlamentul decide la propunerea Guvernului modul de utilizare a excedentului avandu-se in vedere posibilitatea de a repartiza cel putin o parte din excedent pentru crearea unui fond de tezaur al statului a cArui utilizare sa fie decisa in viitor tot de c&tre Parlament. in ipoteza contrari, in care, din contul general anual de executie a bugetului statului rezulta deficit, Parlamentului ii revine indatorirea de a decide, tot la propunerea Guvernului, modul si termenul de acoperire a deficitului, precum gi actiunile necesare pentru a se preveni repetarea deficitelor bugetare. Hotirarile Parlamentului de acest fel sunt de importan{a deosebita imprejurarile in care executia bugetului anual a fost sprijinita prin imprumuturi interne de stat realizate prin bonuri de tezaur nerambursate ori contractate de Banca Nationala, 2. La cererea Parlamentului, Curtea de Conturi ca organ suprem de control financiar, poate declansa controale detaliate asupra conturilor ordonatorilor de credite $i a documentelor justificative care au stat la baza operatiunilor bugetare. 3. Controlul administrativ - financiar sau de specialitate se exercita de catre autoritajile puterii executive. Astfel, potrivit legii nr. 500/2002 privind finanjele publice, Guvernul exercité conducerea general a activitaqii executive in domeniul finanfelor publice, in acest scop examindnd periodic situatia financiara, pe economie, executia bugetului de stat si stabilind masuri pentru irea echilibrului financiar. La nivelul Guvernului, funcjioneazi Corpul de Control al Primului Ministru, care, potrivit atributiilor legale, poate desfisura actiuni de control in domeniul executiei bugetului de stat Ministeru! Finanjelor Publice exercité, in numele statului, controlul in intreaga economie asupra administrarii i utilizarii fondurilor de la bugetul de stat, a realizirii veniturilor bugetare, precum si pentru prevenirea faptelor de evaziune fiscal eye 8, Formele raspunderii juridice in cadrul procedurii bugetare Desfisurarea intregului proces bugetar este subordonata discipline’ bugetare ca expresie a yecesare in acest domenit Disciplina bugetara prevede - pe de o parte -conformitatea cuprinsului bugetului de venituri gi cheltuieli al organelor de stat, al institutiilor publice gi a regiilor autonome aflate in relatii financiare cu statul si -pe de alta parte - 0 severa disciplina atat in ceea ce priveste realizarea veniturilor bugetare, cat si efectuarea cheltuielilor publice finantate din bugetul public national, IncAlcarea disciplinei bugetare, atrage potrivit legislatiei financiare in vigoare, raspunderea juridica a tuturor subiectelor de drept indiferent dac& sunt persoane fizice sau juridice de drept public sau de drept privat, Raspunderea juridic& in domeniul dreptului bugetar poate imbraca forme diferite, in functie de gradul de pericol social al faptelor de incdlcare a normelor legale, de consecinjele lor patr precum si de semnificatia disciplinara a incdlcarilor comise de catre persoanele avand calitatea de functionari ai unor organe de stat, institutii publice sau regii autonome. Raspunderea juridicd bugetard imbracd urmatoarele forme: 1. raspunderea administrativ contraventionalé este antrenata in cadrul proceselor de realizare a veniturilor bugetare si de efectuare a cheltuielilor bugetare. Acest tip de raspundere se aplic pentru incdlcarea normelor referitoare la stabilirea veniturilor bugetare: in cadrul etapei de elaborare a proiectului bugetului de stat, pentru asigurarea veniturilor ministerelor, a altor organe centrale de stat sau institutii publice ori unitiqi subordonate; perceperea cu orice titlu si sub orice denumire a unor impozite, taxe sau alte contribufii banesti care mu au fost prevazute in clasificatia bugetara a veniturilor. 2. rispunderea disciplinar& este antrenaté in conformitate cu dispozi pentru incalcarea normelor disciplinei bugetare de citre functionarii publici pentru incdlcarea indatoririlor de serviciu. Abaterile disciplinare de acest fel se constat& si se sanctioneazi conform criteriilor specifice de aplicare a rspunderii juridice disciplinare in activitatea organelor de stat, institutiilor publice si regiilor autonome avand relatii financiare cu bugetul de stat. 3. rspunderea civil (patrimoniala) este menité a realiza indemnizarea victimei pnd la concurenga intregului prejudiciu produs daca prin faptele ilicite sAvarsite, - indiferent de calificarea lor juridica - s-au produs daune materiale, 4. raspunderea constitutional. (mumits si raspundere politic’) care este implicat’ intre raporturile dintre legislativ i executiv legali Codului: mun5. raspunderea penal intervine atunci cdnd faptele ilicite, care incalca normele disciplinei bugetare, intrunesc elementele constitutive ale unor infractiuni prevaizute in Codul penal si in legi penale speciale sau in legi nepenale care contin dispozitii penale CAPITOLUL 3. SISTEMUL CHELTUIELILOR $I SISTEMUL VENITURILOR PUBLICE SECTIUNEA 1. SISTEMUL CHELTUIELILOR PUBLICE 1, Notiuni generale despre cheltuielile publice Cheltuielile publice reprezinta relatii economico - sociale in forma bineasci care se manifest intre stat, pe de o parte, si persoane fizice si juridice, pe de alté parte, cu ocazia repartizarii si utilizarii resurselor financiare ale statului, in scopul indeplinirii functiilor acestuia Efectuarea cheltuielilor publice inseamna plati efectuate de stat pentru achizifii de bunuri sau prestari servicii in vederea indeplinirii diferitelor obiective ale politicii statului, cum sunt: servic publice generale, actiuni social - culturale, actiuni economice, etc. . Aceste pliti sunt efectuate pe diferite cai din impozite, taxe, contribu Cheltuielile publice sunt extrem de dive prisma domeniului in care sunt efectuate, cat si exercita asupra procesului reproductiei sociale Cheltuielile publice inglobeaz Ituielile publice efectuate de administratile publice centrale de stat, din fonduri bugetare si extrabugetare; = Cheltuielile colectivitatilor locale (ale unitatilor administrativ - teritoriale); - Cheltuielile finanjate din fondurile asigurarilor sociale de stat; - Cheltuielile organismelor (administratiilor) internationale finantate din resursele publice prelevate de la membrii acestora Cheltuielile bugetare au o sferi de cuprindere mai redust decat cheltuielile publice in cadrul cfrora sunt cuprinse. Cheltuielile bugetare se acoperé numai de la bugetul de stat, din bugetele locale, din bugetul asigurarilor sociale de stat, in timp ce cheltuielile publice cuprind totalitatea cheltuielilor efectuate prin intermediul institutilor publice, care se acoperd fie de la buget fie din fondurile extrabugetare sau de la bugetele proprii ale institutilor, pe seama veniturilor obfinute de acestea Cheltuielile bugetare se delimiteaza in cadrul cheltuielilor publice in baza catorva principi - Efectuarea cheltuielilor bugetare este conditionaté de prevederea expresi si de aprobarea nivelului acestora de catre Parlament sau de consiliile locale, in conformitate cu legile in vigoare ~ _ Nerambursibilitatea sumelor alocate si cheltuite conform destinatiilor aprobate, _Efectuarea cheltuielilor este determinaté de indeplinirea conditiilor si nu numai de constituirea (existenja) resurselor binesti; = Finanfarea se efectueazi in functie de gradul de subordonare a institutiilor sau activitatilor care au caracter bugetar(din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale sau din bugetele fondurilor speciale) = Exercitarea controlului financiar care are caracter preventiv si acordarea vizei cu ocazia operatiunilor de deschidere a finanfarii, de alocare si utiizare a resurselor financiare publice. cate si, ca urmare, ele trebuie analizate in punct de vedere al influentei pe care © pot SECTIUNEA 2, SISTEMUL VE! TURILOR BUGETARE 1 Definitia veniturilor publice Veniturile statului sunt formate din totalitatea resurselor binesti instituite prin lege, care contribuie la constituirea fondurilor banesti ale acestuia, alcituind un tot unitar denumit sistemul veniturilor bugetare. Prin sistemul veniturilor publice se infelege totalitatea veniturilor care alimenteaz bugetele prevzute in legea nr. 50/2002 Din punct de vedere juridic veniturile publice reprezinta obligatiile banesti stabilite in mod unilateral prin acte normative in sarcina persoanelor juridice i fizice care realizeaz& venituri si bunuri impozabile sau taxabile 2. Categorii de venituri bugetare in ara noastra, veniturile publice sunt formate din: veniturile administratiei centrale de stat; veniturile administratiei locale de stat; veniturile institutiilor publice si activitajilor autofinantate, veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat, fondul ajutorului de somajDin punct de vedere economic veniturile publice cuprind: veniturile administratiei centrale de stat; veniturile intreprinderilor publice cu caracter industrial, comercial sau de alta natura; veniturile asiguririlor sociale de stat Grupitile folosite in studiul ver veniturilor publice; provenienta veniturilor publice. Veniturile publice care se incaseazi cu regularitate la bugetul de stat se grupeaza in - venituri ordinare (curente); - venituri din capital; - venituri diverse; - venituri extraordinare (intimplatoare). 1. Categoriile de venituri publice ordinare (curente) sunt: 1. Venituri fiscale alcdtuite din Impozite directe, in categoria carora intra a. impozitul pe profit, perceput de la agentii economici indiferent de forma de proprietate; b. impozitul pe salar c. alte impozite directe. Impozite indirecte, in care intr: = taxa pe valoare adtugat’; = taxele vamale de la persoanele juridice; = taxele vamale gi alte venituri incasate de la persoane fizice prin unitiile vamale; = taxe de timbru incasate de la persoane juridice; = penalitatile si majorarile pentru veniturile nevarsate la timp de catre contribuabili; alte impozite indirect. 2. Venituri nefiscale in care intr 1. varsiminte din profiturile nete ale regiilor autonome ; 2. venituri din dividende la capitalul social al statului la societatile comerciale, 3. varsdminte de la insttujiile publice si anume: venitul creselor, taxele de spitalizare, analize, consultafii, tratamente, etc.; taxele pentru brevete de invenfii si inregistrarea mércilor de fabric veniturile sanatoriilor balneoclimaterice; veniturile din activitatea de navigatie si alte prestari de servicii in porturi, veniturile din sumele ce se incaseaza de citre institutiile de invayamant drept regim de camin gi cantine; taxele pentru examinarea conducatorilor de autovehicule, eliberarea permiselor de conducere si alte venituri privind circulatia pe drumurile publice Venituri din capital in care intr’ = venituri provenite din valorificarea unor bunuti ale statului din care fac parte: - venituri din valorificarea unor bunuri ale institujilor publice; venituri din valorificatea stocurilor de la rezerva de stat. 3. Venituri diverse din care enumeram - venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata, imputatii si despagubiti, enituri din amenzile aplicate, potrivit dispozitiilor legale, ~ incasarea ratelor scadente la creditele externe acordate de la buget; ~ incasarea dobanzilor aferente creditelor externe acordate de la buget, - venituri din concesiuni etc 4. Venituri extraordinare (intamplitoare) sunt veniturile la care apeleazi statul in situajia in care nu-si poate acoperi cheltuielile din resurse financiare proprii. Din aceasti categorie fac parte: emisiunea de bani de hartie; imprumuturile de stat interne gi externe, ajutoare de sAndtate; sumele rezultate din participatia de capital in strdinatate, valorificarea in straindtate a unor bunuri ale statul 2.Provenienta veniturilor publice poate fi - intern provenind din : impozite, taxe, veniturile de la ntreprinderile de stat si institutiile publice, emisiune de moneda, donagii, imprumuturi; - externa provenind in cea mai mare parte din: imprumuturi de stat de la diferite institugii financiar-bancare internationale care pot fi completate cu ajutoare nerambursabile din partea unor state sau organisme internationale CAPITOLUL. 4. CREDITUL PUBLIC 1.Notiunea, funetiile, rolul si condiile creditetor Etimologic, creditul isi are originea in cuvantul latin ,creditum - credere" care inseamna ,a crede", ,a se increde”. Aceastd origine a notiunii de credit scoate in evidenta un element psihologic esential si anume ,,increderea" O definite sintetic& a creditului o ofr W. Sombrat gi anume ,.Creditul este puterea de cumparare fara a detine numerar” Creditul reprezinta in general, acea categorie economico-financiar’ destinat s& serveasch rezolvarea problemelor economico-sociale legate in principal de relatiile de schimb. Necesitandrestituirea in viitor, creditul implica ca regula rambursarea unei valori mai mari decat cea incasata. Diferenta intre valoarea mai mare si cea initial constituie dobanda. Acordarea unui credit consti in a pune la dispozitia cuiva o suma de bani, conditia find ca cel ce 0 primeste si 0 ramburseze integral in viitor la o anumita data sau esalonat intr-o anumita perioad de timp cu obligatia cu obligatia complementara de a pliti o anumiti suma de bani numita dobanda sau interes. in vederea acordirii unui credit trebuie si existe contractul de credit. Acesta este actul juridic bilateral, sinalagmatic si cu titlu oneros , prin care o parte denumita creditor sau imprumutator, acorda cu titlu de imprumut celeilalte parti, denumita beneficiar, imprumutat sau debitor, o sum de bani pe care acesta din urma se obliga s o restituie la termenul sau in conditiile convenite, impreun’ cu un pret denumit interes sau dobanda, Clauzele specifice contractului de credit sunt in principal urmatoarele: termenul - intervalul de timp pentru care se acorda creditul; scadenta sau termenul de platé - momentul stabilit pentru rambursarea creditului; ratele scadente - sumele partiale prin care se ramburseazi esalonat, la termenele stabilite prin contractul de credit, imprumutul primit de beneficiar; termenul de gratie - perioada de timp cuprins& intre momentul angajarii ( contractarii, respectiv al primirii efective) a creditului si acela al inceperii rambursfiri lui; garantarea creditului - punerea la dispozitia creditorului, sau a unei terfe persoane indicat& de acesta, a unor bunuri sau alte valori pentru asigurarea indeplinirii de catre debitor a obligatiilor asumate privind rambursarea creditului, dobinda - suma de bani convenita a se plati de cdtre debitor, cu titlu de pref, creditorului su, pentru imprumutul acordat 2. Functiile creditelor Creditele prezinta urmatoarele functi Funciia distributiva care consti in mobilizarea resurselor banesti disponibile la un moment dat la nivelul societifii si redistribuirea lor prin acordarea de imprumuturi spre anumite ramuri sau domenii de activitate, respectiv unor persoane care au nevoie de fonduri banesti Functia de transformare a economiilor in investitii este aceea care permite creditului s& relanseze in “investiti" unele sume de bani dintre acelea economisite de diferite categorii de persoane fizice si /sau juridice, Fimetia de reglare a emisiunii monetare are in vedere ca circulatia de monetara in numerar pe piafd s8 fie cit mai mica pentru ca sistemul creditelor s& functioneze cat mai bine; Funetia de asigurare a stabilitayi prewurilor are in vedere ca intre cererea si oferta de marfuri si servicii pe piafa si existe o anumita corelatie, ceea ce se poate realiza prin di stimularea acordarii creditelor. 3. Rolul creditelor Din punct de vedere al rolului pe care il joaca creditele in orice fara civilizata, menfion’im. 7 Acela de instrument flexibil, eficace si omniprezent in viata economica gi sociala menit si ofere numeroase inlesniri si facilitaqi mai ales in directia protejérii participantilor la viaja = Promoveaza si dezvolti relatiile economice internationale; = Acopera deficitul bugetar al statului atunci cand imbracd forma creditului public; - Prin politica de credit se urmareste asigurarea echilibrului economico-general al societiitii. 4, Condiiile creditelor Creditul pentru a-si indeplini rolul si functile trebuie si indeplineascd urmitoarele conditi: = _Existenfa unui cadru politic, economic, social si psihologic favorabil care sa asigure ordine, stabilitate, continuitate si incredere in vederea realizirii atat a intereselor generale ale societifii cat gi in vederea dezvoltérii economiei de piafa si a cresterii nivelului de trai, = Existenfa unui sistem juridic stabil care sa reglementeze cadrul general de desfasurare a operatiunilor de credit, masurile asiguratorii si de protectie pentru participantii la contractul de credit, drepturile si obligatile partilor participante la contractul de credit, procedura de solutionare a litigiilor dintre parti; = Existen{a unui sistem institutional bine organizat ce presupune: institutii si organisme specializate care s& colaboreze cu institutii si organisme similare din strainatate; personal calificat si mijloace logistice pentru efectuarea in bune conditii a operafiunilor de credit 5.Clasificarea creditelor Creditele pot fi clasificate astfel 1 In functie de subiectul de drept care angajeaza creditul, acesta poate fi Leredit public este cel acordat de stat pentru cumpararea resurselor sale atunci cdnd veniturile ordinare nu sunt suficiente 2. eredit privat este creditul contractat de orice persoani fizic’ si /sau juridica, IL in raport de calitatea creditorului: 1. ereditul bancar este acordat de banci sau alte institutii financiare persoanelor fizice saujuridice sub forma baneasca, 2. creditul comercial care este acordat de c&tre furnizori in cadrul raporturilor comerciale cu ocazia vanzirii - cumpirarii marfurilor, 3. creditul bugetar care se acorda de la bugete potrivit destinatiei stabilite de legea bugetara; 4. creditul public se acorda statului prin subscriptie public& de titluri de credit IIL Din punct de vedere al caliti{ii debitorului, creditul poate fi 1. credit privat - acordat pe baz de efecte de comert ( cambie, bilet la ordin), 2. credit public - acordat pe baz& de bonuri de tezaur = Dupa obiectul creditirii avem: 1. credit de produetie utilizat la finanjarea unor activitayi de productie; 2. credit de comert care se foloseste pentru a inlesni schimburile economice atat interne eft siexteme; 3. credit de consum care se utilizeazi in cazul vanzarii in rate sau cu plata amanata total sau partial a bunurilor de consum. V. In functie de durata de rambursare 1 credit pe termen scurt, in general pan’ la 1 an; 2. eredit pe termen mediu, adic’ de la 1 - 5 ani; 3 credit pe fermen lung, tespectiv peste § ani, VI. Din punct de vedere al garangiilor ce se cer a fi date creditul poate fi 1. eredit real sau acoperit, care se acord& pe temeiul unei garantii mobiliare sau imobiliare pe care debitorul trebuie si 0 constituie in favoarea creditorului, 2. creditul personal se acorda pe bazi de incredere debitorului fard a se constitui o garantie mobiliaré sau imobiliara. VIL Dupa spatiul geografic, creditul poate fi 1. ereditul intern care se acordi intre parteneri din cadrul economiei najionale a unui stat; 2. credit extern sau international care se stabileste intre parteneri din (&ri diferite. n bonitatea si buna credi CAPITOLUL V. iMPRUMUTURILE DE STAT 1. Nojiunea de imprumut de stat Din punct de vedere terminologic, expresia ,creditul public” este sinonima cu ,,imprumutul public’, si include atat imprumuturile de stat, cat si cele ale altor colectivitati publice, mai frecvent unititi administrativ-teritoriale imprumuturile de stat sunt procedee prioritare in cadrul imprumutului public. Ele sunt Contractate de cetateni autohtoni, de la agenti economici autohtoni sau straini sau de la alte state ori de la organizatii financiare si bancare internationale Pentru exprimarea proporfiei cantitative a acestor imprumuturi este utilizata si s-a raspandit preferential expresia ,datorie publica", care a ajuns indicele sintetic de apreciere a situatiei financiare a statelor din acest punct de vedere. Din punct de vedere juridic, imprumutul de stat reprezinté o convenie incheiat& intre o parte juridica sau fizicd, in calitate de creditor, si stat, in calitate de debitor, prin care prima parte accept i pun’ la dispozitia statului, cu titlu de imprumut, o suma de bani, iar cea de a doua parte se obliga si o restituie in conditiile convenite platind si o anumité suma pentru utilizarea imprumutului 2. Caracterele juridice ale imprumutului de stat imprumutul de stat prezinta urmatoarele caractere juridice = caracterul legal al imprumutului de stat, ceea ce presupune o autorizafie prealabila a puterii legislative, deoarece aceste imprumuturi dau nastere unei obligati juridice in care subiectul pasiv este insusi statul; =~ natura juridica de contract deoarece este incheiat prin acordul de voinfa al pirfilor respectiv statul ca fiind debitorul si institutia finanfatoare a imprumutului in calitate de creditor, = caracterul rambursabil al imprumutului de stat, care reprezinté un mijloc de mobilizare temporara la dispozitia statului a unor sume pe care acesta le va restitui, dupa 0 anumitd perioada, creditorilor respectivi, Cu toate acestea, au existat si imprumuturi ,perpetue" pentru care nu s-a stabilit un termen de restituire (statul restituie cénd vrea), ci numai obligatia statului de a plati anumite dobanzi; caracterul oneros al imprumutului, care se acorda in schimbul unei plati suplimentare, separat de rambursarea imprumutului, care se poate stabili sub forma dobanzii, castigului sau a dobanzii si cistigului ide stat 3. Clasificarea imprumutul Mentionam ca in functie de piata pe care se contracteaza imprumuturile publice pot fi = imprumuturile publice interne sunt cele care se contracteaza pe plan intern, astfel, pirfile in calitate de creditor si debitor apartin aceluiagi stat; = imprumuturite publice externe se contracteazi pe plan extern astfel parile apartin unor statediferite. CAPITOLUL VI. DATORIA PUBLIC. LDefinitia datoriei publice Datoria public’ reprezinta valoarea total a angajamentelor statului, inclusiv cheltuielile generate de acestea, angajamente contractate de Guvern, prin Ministerul Finanjelor in numele Roméniei In doctrind datoria publicd este definit& ca: datoria global contractata de stat (guvemne centrale si locale, institutii monetare centrale, institutii publice cu caracter financiar etc.), fie pe piafa interna (datoria public& interna), fie in straindtate (datoria public extern&) si datorate la un moment dat in art. 1 Legea 81/1999 privind datoria publica este data definitia legal a datoriei publice .datoria publicd reprezint& totalitatea obligatiilor pecuniare, rezultate din imprumuturi interne si externe pe termen mediu: sau lung, contractate de stat sau garantate de acesta. 2, Formele datoriei publice Datoria publicd se clasifica dupa mai mutte criterit 1.In funcyie de modul de calcul si de gestiune datoria public& poate fi ~ datoria publici interna este parte integranté a datoriei publice si reprezinté totalitatea obligatiilor directe ale statului fafa de creditorii intemi, platibile in moneda national, inclusiv i statului; ~ datoria public& extend, care este parte integrant a datorie publice rezulta di contractate cu creditorii externi, cuprinde totalitatea obligatiilor directe ale statului platibile in valut8. 2. In functie de termenul pentru care se contracteazi imprumutul, datoria publica poate fi - datoria flotanta (pe termen scurt) cuprinde imprumuturile contractate pe termen scurt, de obicei pana la un an, pentru acoperirea golurilor de casa provocate de neconcordanta in timp a incasarilor cu cheltuielile bugetare (goluri in tezaur); = datoria consolidata cuprinde totalitatea datoriilor rezultate din imprumuturile de stat lansate pe termen mediu i lung sau din prelungirea termenelor de rambursare a imprumuturilor pe termen scurt si transformarea lor in imprumuturi pe termen medi gi lung. 3. In functie de inscrisurile si de modalititile de indatorare, de categoriile de creditori, iar in cazul datoriei publice externe, chiar pe creditori. Astfel, in functie de calitatea creditorilor, datoria publica se prezinta sub 2 forme: = datoria publica brut, care cuprinde valoarea totala a imprumuturilor, indiferent unde ele sunt plasate; = datoria public’ net, care insumeaza valorile imprumuturilor plasate la instituiile statutui in contractarea imprumuturilor externe si interne trebuie respectat plafonul de indatorare publica, Plafonul de indatorare public cuprinde totalitatea imprumuturilor pe care statul le poate contracta si garanta in decursul unui an calendaristic. Acest plafon se stabileste anual prin lege Efortul financiar anual al statului reprezentand plaqi exigibile in contul datoriei publice constituie serviciul datoriei publice, care se determina separat, pe cele 2 forme ale datoriei publice: - serviciul datoriei publice interne, - serviciul datoriei publice exteme. Serviciul datoriei publice interne cuprinde ratele scadente ale imprumuturilor pe o perioada de 1 an; dobarzile, castigurile si comisioanele aferente, precum si cheltuielile ocazionate de emisiunea side plasarea valorilor (i)mobiliare. Serviciul datoriei publice externe cuprinde toate platile exigibile in anul respectiv provenind din datoria externa si privata garantata de stat, inclusiv dobanzile si comisioanele aferente. ‘imprumuturile primite din sursele trezoreri CAPITOLUL VII. EXERCITAREA CONTROLULUI FINANCIAR SI FISCAL 1. Notiunea de control financiar Etimologic nofiunea de control provine din expresia latina contra rolus care insemna a confrunta actul original al unei parti cu duplicatul eliberat parti cu interese contrare. in general prin nofiunea de control infelegem efectuarea unor acte si operatiuni materiale pentru a verifica dacd sunt respectate in raporturile juridice concrete normele legale. Acest control se poate realiza fie anticipat efectuarii si executarii actelor si operatiunilor materiale, fie concomitent cu derularea lor, fie la un interval relativ redus indeplinirii actelor si operatiunilor materiale. Controlul financiar reprezinta acea latur’ a controlului economic, care are ca obiectiv cunoasterea de catre stat a modului cum sunt constituite, repartizate si utilizate mijloacele materiale si financiare de catre regiile autonome, societifile comerciale, de diferite institutii si alti agenti,precum si: modul de realizare si cheltuire a banului public de citre: regiile autonome, societatile comerciale care au capital de stat, institutiile publice; asigurarea echilibrului financiar; realizarea eficientei economico - financiare; dezvoltarea economiei nationale si infaptuirea progresului social 2.Rolul controlului financiar Controlul financiar are rolul de a preveni faptele ilegale, de a identifica deficientele si dea lua masurile necesare pentru restabilirea legal Obiectivul controlului financiar de a rezolva erorile, abaterile, lipsurile, deficienfele cu scopul dea le remedia si dea le evita in viitor. 3.Functiile controlului financiar Avand in vedere modul de organizare si exercitare, rolul si obiectivele pe care le indeplineste controlul financiar indeplineste urmatoarele functii: Funcfia de evaluare care const in actele si operatiunile de estimare a situatiei existente la un moment dat, a rezultatelor objinute la sfarsitul unei perioade, a modului de desfisurare a activititi in conditile de normalitate, legalitate si eficient&; = Funefia preventiva consta intr-o serie de masuri luate de organele de control in vederea evitirii si elimindrii unor fraude inainte de a se produce efectele negative ale acestora, prin identificarea si anularea cauzelor care le genereaza sau le favorizeaz’; - Functia de documentare care se asiguri cunoasterea cantitativ’ si calitativi a problemelor ce fac obiectul dezvoltirii economico-sociale, controlul participand nemijlocit la actul de conducere, furmizand date si informatii pentru fundamentarea deciziilor economico-financiare, - Funetia recuperatorie consti in actiunea de descoperire si recuperare a pagubei si luarea de masuri faa de cei vinovati; Functia pedagogica presupune ridicarea nivelului de pregatire a cadrelor din economie in vederea rezolvarii in conditii satisfic&toare a sarcinilor ce le revin, precum si pregitirea profesional a organelor de control. 4. Obiectul controlului financiar Obiectul controlului financiar il formeazé actele si operatiunile emise sau infaptuite de agentii economici, institutiile publice, precum si de alfi participanti la viata economico- financiar’ a statului . Formele si metodele controlului financiar In cadrul structurii si formelor organizatorice de control distingem trei componente majore: 5.1, Controlul legislativ care se realizeazi de Parlament prin Camera Deputatilor si Senat si de organul consultativ de specialitate (Consiliul Consultativ, Curtea Constitutionala). Cele doud Camere isi exercit’ controlul legislativ prin comisii, comisii permanente, comisii speciale, subcomisii, raporturi, interpeliri, etc., 5.2, Controlul economico-financiar si fiscal se realizeazi de organe specializate si anume de Ministerul Finanjelor Publice, Agenjia National de Administrare Fiscalé prin Inspectia fiscal Agentia National de Control prin Garda Financiara si de Curtea de Conturi; _ 5.3. Controlul judiciar se realizeaza de puterea judecdtoreasca prin urmatoarele instituti inalta Curte de Justitie si Ca stantele judecdtoresti Controlul economico - financiar se realizeaz& printr-o diversitate de forme si metode in functie de anumite criterii, 6. Procedura executéirii controlului financiar Procedura executirii controlului financiar este alca care privese desfigurarea si valorificarea rezultatelor actiunilor de control Procedura executarii controlului financiar cuprinde urmatoarele momente: + Primul moment presupune alegerea activitatii si unit&qii ce urmeaz a fi controlata. Acest moment const in informarea si documentarea asupra problemelor esenfiale spre care se indreapta controlul. + Al doilea moment consta in desftigurarea actiunii de control care presupune o serie de acte, operatiuni si metode folosite de echipa de control pentru a verifica: mijloacele materiale si banesti valorificarea potentialului de munca , tehnica de care dispune unitatea, etc + Al treilea moment consta in valorificarea rezultatelor controlului prin informarea organului care a dispus controlul pentru a da posibilitatea Iuarii celor mai bune masuri in. vederea imbunatiirii activitatii unitayii controlate, stabilirii de masuri pentru prevenirea si inlaturarea abaterilor, aplicarea sanctiunilor uit dintr-un ansamblu de acte si operatiuni 7, Actele de control financiar si fiscalActele de control financiar si fiseal sunt documente in care se consemneaza constatarile si rezultatele actiunii de control fiind specitice diferitelor forme si nivele de organizare a controlului financiar si fiscal. Actele de control financiar si fiscal sunt: 1. Raportul de control financiar este documentul principal al controlului care cuprinde deficienjele si abaterile constatate, cauzele si consecinjele neregulilor constatate. Acest act se ‘ntocmeste pe capitole. L Registrul unic de control are ca scop evidentierea tuturor controalelor desfasurate la contribuabil de catre toate organele de control specializate, in domeniile: financiar-fiscal, sanitar, fitosanitar, urbanism, calitatea in constructii, protectia consumatorului, protectia muncii, inspectia muncii, protectia impotriva incendiilor, precum i in alte domenii prevazute de lege 3. Procesul verbal de control va avea o parte introductiva in care se va mentiona: data si locul controlului; numele si pronumele celui care efectueazi controlul; denumirea uniti controlate; perioada la care se refera controlul; perioada in care s-a efectuat controlul. in functie de cele constatate procesul verbal va cuprinde urmitoarele elemente: obiectul controlului; actele si operatiunile controlate, din care a rezultat constatarea, actele normative incalcate, numele, prenumele si functia persoanei raspunztoare, eventualele obiec{ii ale persoanelor controlate, masurile luate in timpul controlului 4. Nota de prezentare a procesului verbal de control reprezinti un raport al echipei de control reprezinti un raport al echipei de control, care va cuprinde: concluziile si propunerile echipei de control cu privire la cele constatate. 5. Notele de constatare reprezinta acte constatatorii pentru situatii in care reconstituirea ulterioara nu este intotdeauna posibila. in aceste note se consemneazi situatii de fapt, precum si masurile luate pentru remedierea deficientelor. 6. Notele explicative se intocmese in cazul in care se constata abateri sau fraude care atrag rispunderea juridicd. Acestea se intocmesc sub forma de intrebari gi raspunsuri. Intrebarile sunt puse de organele de control, iar raspunsurile sunt date de persoanele considerate raspunzatoare de abateri sau de fraude precum si de alte persoane care pot clarifica cauzele si imprejurarile care au dus la sivarsirea abaterilor sau fraudelor ori de persoane care pot clarifica imprejurarile care au dus la nerespectarea actelor normative in cauza. Ca urmare a acestor note se defini de control 1. Nota de expunere a concluziilor se va incheia in situatia in care nu s-a constatat © incalcare a operatiunilor economice, financiare si contabile si se vor consemna obiectivele urmirite, actele si operatiunile verificate 8. Procesul verbal de constatare a contraventiilor se incheie de echipa de control in cazul in care se constata incilcarea disciplinei financiare i fiscale de cétre unitatea controlat CAPI )LUL VIL ORGANE DE STAT CU ATRIBUTI DE CONTROL FINANCIAR $I FISCAL 1. Notiunea de aparat financiar in sens larg cuprinsul aparatului financiar al statului sunt incluse totalitatea organelor de stat care contribuie in mod direct sau care doar inlesnese infaptuirea activitifii financiare prin care se aplica politica financiara a statului In sens restrans aparatul financiar cuprinde organele de specialitate ale statului cu atributii in domeniul financiar. Din cele menionate mai sus, rezulta cd in cadrul aparatului financiar exist& doud categorii de organe si anume: - organe ale statului care au competent general, din care fac parte Parlamentul, Presedintia, Guvernul, Consiliile judetene si locale, celelalte organe centrale si locale ale administrajiei de stat, precum si institutile publice de subordonare central si local, = organe ale statului care au competenta speciala din care fac parte: organe centrale de specialitate - Ministerul Finantelor Publice si Agentia National de Administrare Fiscala; Directia Generala antifrauda fiscala, Curtea de Conturi ca organ de sine statator care functioneaza pe lang Parlament; organe locale de specialitate - cele care aparjin de Ministerul Finanjelor Publice: Directia General a Finanjelor Publice; cele care aparfin de Agentia National de Administrare Fiscal care exerciti controlul fiscal prin Inspectia Fiscal; Directia Generala antifiauda fiscala; Curtea de conturi prin Camerele Judejene de Contur 2, Ministerul Finanjelor Publice Ministerul Finanjelor Publice se organizeazi si functioneazi ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, in subordinea Guvernului, care aplic& strategia si Programul de guvemnare in domeniul finantelor publiceMinisterul Finanfelor Publice contribuie in mod eficient, transparent si orientat la elaborarea si implementarea strategiei si a Programului de guvernare in domeniul finantelor publice, in exercitarea administrarii generale a finantelor publice, asigurind utilizarea parghiilor financiare si valutare in concordant cu cerintele economiei de piata si pentru stimularea initiativei agentilor economici Ministerul Finantelor Publice asigura, prin redistribuirea veniturilor, desfagurarea activitatilor din domenii de interes public, cum este cel social, cel economic, cel al ap&rarii nationale si ordinii publice 3. Comisia fiscali central Comisia fiscald centrala are responsabilititi de elaborare a deciziilor cu privire la aplicarea unitara a Codului de procedura fiscala. De asemenea Comisia fiscala centrala se instituie si pentru aplicarea unitara a actelor normative care reglementau taxa pe valoarea adaugata, impozitul pe profit, accizele, impunerea unor venituri realizate din Romania de persoane fizice $i juridice nerezidente, impozitul pe venit, inainte de intrarea in vigoare a Codului fiscal. Comisia fiscal centralii emite decizii fiscale, pentru probleme de natura fiscala, prin coroborarea legislatiei fiscale cu legislatia conexa, dupa caz, pentru care se impune o solu unitara in vederea eliminarii confuziilor si interpretarilor diferite in aplicarea legislatiei fiscale Secretariatul Comisiei fiscale centrale in cadrul Comisiei fiscale centrale functioneazA un secretariat format din 3 persoane, din care dou& persoane din cadrul Directici generale de politici si legislatie fiscalé privind veniturile bugetului general consolidat si o persoana din cadrul Directiei generale juridice. Atribuyiile Comis i fiscale centrale Comisia fiscala centrala solutioneazA si cazurile de aplicare scutirii de taxa pe valoarea adaugati pentru bunurile si serviciile finanjate din fonduri nerambursabile sau din imprumuturi nerambursabile acordate de guverne strdine, de organisme internationale si de organizafii nonprofit, de caritate din strainitate si din ard, inclusiv din donafii ale persoanelor fizice, previzuté la art 143 alin. (1) lit. 1) Codul fiscal 4, Agentia National de Administrare Fiscal zenfia National de Administrare Fiscala este condusa de un presedinte care este secretar de stat ce rispunde in fafa ministrului finanjelor publice pentru intreaga sa activitate. In exercitarea atributiilor sale pregedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala emite ordine, in conditiile legii in cazul in care presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, din motive intemeiate, mu igi poate exercita atributiile cuvenite, il deleaga pe inlocuitor sa exercite aceste atributi Inlocuitorul propus de presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscal va fi numit prin ordin al ministrului finanjelor publice. inlocuitorul indeplineste atributile si sarcinile care ii sunt delegate de presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscal, prin ordin. Presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscalé aproba prin ordin, pentruaparatul propriu si pentru structurile de administrare, criterii in aplicarea prevederilor actelor normative in vigoare privind colectarea creantelor bugetare. Agentia Nationali de Administrare Fiscala are o sigla ale carei caracteristici se aproba prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscal. 4.Directia generali a finantelor pul e Directia Generali a Finantelor Publice functioneaza in cadrul Ministerului de Finante, iar in judete si municipiul Bucuresti functioneazi direotii sau directii generale ale controlului financiar de stat ca "unitatiteritoriale” ale acestui control. Competenta Directiei Generale a Finanjelor Publice Competema teritoriala. a acestei directii const& in aceea c& isi exercita controlul financiar asupra intregului teritoriu al farii noastre Competen’ materialé a D. G. F. P si a unitafilor sale teritoriale este circumscrisi de urmatoarele atributi = —_verificarea conformitatii stabiliri tuturor impozitelor, taxelor gi celorlalte obligade stat, plata si indeplinirea integrala a acestor indatoriri la termenele legale; - controleaza administrarea si utilizarea corect& a fondurilor banesti acordate din bugetul statului si bugetele locale pentru cheltuieli de intretinere gi functionare a organelor centrale si locale ale administratiei de stat precum si a celorlalte organe si institut - controleazi intrebuintarea fondurilor binesti acordate de stat pentru realizarea investitiilor de interes public; = verifick. modul de intrebuintare a mijloacelor materiale si banesti precum gi respectarea reglementtrilor financiar - contabile de regiile autonome si societiile comerciale care au capital de stat; = controleaza realitatea si exactitatea actelor de constituire a societatilor comercial 5. Directia Generali Antifrauda Fiscal Sfarsitul lunii septembrie a anului 2013 a adus 0 modificare consistent a prevederilor referitoare la una dintre institutiile nationale cu atributii in domeniul controlului avand ca obiect prevenirea, descoperirea si combaterea fraudei si evaziunii fiscale, respectiv Garda Financiara. Prin O.U.G. nr. 74 din 2013, publicaté in Monitorul Oficial nr. 389 din 29.06.2013 - cu aplicabilitate dupa trecerea unui termen de 90 de zile, conceput special pentru a lisa timpul necesar autoritafilor publice pentru punerea in practica a noilor dispozitii legale - Garda Financiara este desfiintata Absorbtia Garzii Financiare de catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala trebuie ‘infeleasi - dupa cum rezulté din expunerea de motive din preambulul O.U.G. nr. 74 din 2013 privind unele masuri pentru imbundtitjirea si reorganizarea activitifii Agentiei Nationale de Administrare Fiscal, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative — in contextul luptei insesi impotriva evaziunii fiscale. De altfel incd din anul 2012, se preconiza aceasti schimabre, odata cu lansarea Strategiei de Administrare Fiscal pentru perioada 2012- 2016!, prin care A'N.A-F. a stabilit ca prioritara, in cadrul politicii fiscale, combaterea evazi fiscale precum si a ori platii aferente a obligatiilor fiscale. Analiza notei de fundamentare a O.U.G. nr. 74 din 2013? releva faptul c& reorganizarea ANAF. a fost una dintre conditiile prelabile implementarii proiectului ,Proiectul de modernizare a administratiei fiscale” pentru care s-a semnat un acord de imprumut cu Banca Mondiala de 70 milioane euro, ratificat prin Legea nr. 205/2012. Totodata, aceast& reglementare vine in sprijinul simplific&rii numérului si organismelor de control financiar, dar si a eliminarii posibilitatii de dublare a activitatii desfagurate de acestea si a sanctiunilor aplicate. Atributiile fostei Garzi Financiare sunt preluate de catre Directia General antifrauda fis organizati in cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscalé, care spre deosebire de predecesoarea sa, nu are personalitate juridicd. Directia Generala antifrauda fiscal, in deplina concordanja cu fosta Garda Financiara, ramane corp specializat de control fiscal Din punct de vedere organizatoric, coordonarea Directiei Generale antifiaud8 fiscal este asigurata de catre un vicepresedinte, avind rangul de subsecretar de stat si fiind numit prin decizia primului-ministru, iar conducerea este exercitata de un inspector general antifiauda, care este ajutat in activitatea sa de inspectori generali adjuncti antifrauda (art. 3) Activitatea Directiei Generale antifrauda fiscala este orientata pe doua directii principale: in primul rand, prevenirea si controlul faptelor de evaziune fiscala si, in al doilea rand, combaterea faptelor de evaziune fiscala. Actiunile de control presupun prezenta obligatorie a cel putin doi inspectori antifrauda. In acest sens, considerim ca echipa de control trebuie compusi dintr-un inspector cu studii economice si unul cu studii juridice, fiind necesari un control economico- juridic. Noua regelmentare in materie prevede ca in raport de gradul de periculozitate al actiunii de control desfigurate existé posibilitatea ca inspectorii antifrauda sf fie insotiji de membrii ai unitatilor de interventie rapida (art. 8 alin. 2). Totodata, este infiintaté Directia de combatere a fraudelor, al cdrei scop este de a asigura asisten{a tehnica atat de necesara in cazul urmaririi penale a faptelor penale economico-financiare. Aceasti asistenfa implica detasarea inspectorilor antifrauda in cadrul parchetelor, pe o perioada de ‘rei ani, cu posibilitatea prelungirii, prin Ordin comun al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie gi al presedintelui Agentiei Investigarea faptelor de evaziune fiscala reclama insdsi existenta unor inspectori bine pregititi, cu un anumit grad de curaj si indrizneala deoarece persoanele care se fac vinovate de asifel de fapte au personalititi puternice, se bucura de un nivel ridicat de educatie si, in plus, cazurile de evaziune fiscal sunt puternic mediatizate’. Acesta este motivul pentru care functiile Strategin de Administrare sali pentru —_perionda 2012-2016, —_disponibila Ia itp:/static anafro/static/10/Anaf/Informatii_R/Strategia_ ANAF_2012_2016.paf (accesat Ia 19.07.2013). Noti de fundamentare a Hotaririi de Guvern privind reorganizarea si functionarea Agentici Nationale de Administrare Fiscal, PB. 3, disponibil la utp:/static ana ro/static/10/AnafflegislatioNNota_fimdament HG_ANAF_11072013 reorganizarepdf (accesat la 19.07.2013.) * Williams Howard, Jnvestigating white-collar crime: embezzlement and financial fraud, Charles Thomas Publisher Lid., 1997, p. 3publice in cadrul Directiei Generale antifrauda fiscala se ocupai numai pe baz de concurs, iar dobandirea calitatii de inspector este conditionat& de: absolvirea de studii universitare de licenta cu diploma, respectiv studii superioare, juridice sau economice, de lunga durat’, cu diploma de licen{& promovarea unor evaluari psihologice, organizate in mod obligatoriu. prin intermediul unit&tilor specializate acreditate in conditiile Legii, promovarea evaluarilor de integritate, inclusiv prin evaluarea personalului Directiei generale antifrauda fiscala din punct de vedere psihologic si al comportamentului simulat, de cAtre personal sau prin cabinete de specialitate, autorizate in condifiile Legii (art. 4 alin. 7). Este firesc ca faptele de evaziune fiscal si fie investigate de specialisti, cu pregatire in domeniul dreptului economic sau chiar mai mult; in literatura de specilitate se arata c& investigatorul perfect pentru faptele de evaziune fiscala trebuie si fie o combinajie reusiti dintre: un polifist, un detectiv, un contabil, un sociolog, un informatician si un avocat* Complexitatea activitaii de investigare deriva din pluralitatea si din caracterul tehnic al inscrisurilor care trebuie cercetate: contracte, registre contabile, instrumente de plata - cecuri, bilete la ordin, extrase de cont etc.). De aceea, invariabil, descoperirea faptelor de evaziune fiscal reclama expertiza tehnnico-contabila, O astfel de expertiza ar putea constata: migcarea banilor pe parcursul derularii activitaji infractionale; identificarea modului in care banii au fostfolositi pe 0 anumit& perioada de timp; stabilirea participanilor la tranzactiile financiare; descoperirea unor alte indicii de natura si conduca la investigatii amanungite ulterioare. Desi apreciem ca pozitiva modificarea legislativa care are in vedere detasarea inspectorilor antifrauda in cadrul parchetelor, pornind de la condifiile cerute pentru ocuparea functiei de inspector (studii economice si/sau juridice), consideram necesara pregatirea suplimentard a acestora, dar si a procurorilor investiti cu cercetarea unor astfel de cazuri de evaziune fiscalé, deoarece acestea reclama cunoasterea unui vocabular specializat, contabil, dar si cunostinte care fin de stiinja exacta a contabilitatii, stiinfd ce are o vechime mai mare de trei mii de ani (de exemplu, operafionalizarea unor concepte cum ar fi contabilitatea in partida dubla s.a.m.d.). Indicii privind potentiala sAvarsire a unor fapte de evaziune fiscald deriva din constatarea uunor fapte aparent lipsite de relevanta, dar care, coroborate, conduc la concluzia identificarii elementelor constitutive ale infractiunii, cum ar fi: finerea de registre duble, ascunderea de bunuri, distrugerea de registre sau evidenje contabile, tranzac{ii de schimb valutar freevente sau de mari dimensiuni, pla4i ficute cdtre societati comerciale sau cAtre persoane fizice fictive, intrari false in contabilitate, facturi false, operajiuni de vanzare-cumparare subevaluate sau supraevaluate, dupa caz, imprumuturi freevente cAtre proprii salariafi sau cAtre alte persoane, cheltuieli personale nregistrate in contabilitate, plata de dows ori a aceleiasi facturi? Funcjiile publice sunt de executie (inspector antifrauda) si de conducere (inspector general antifrauda, inspector general adjunct antifrauda, inspector sef antifrauda), Dintre acestia, sunt numifi prin decizie a primului-ministru inspectorul general antifrauda si inspectorii, generali adjuneti antifrauda In exercitarea atributiilor de serviciu, personalul Directiei Generale antifiauda fiscal poartd, uniforma, insemne distinctive, ecusoane si, dupa caz, armament si alte mijloace tehnice utilizate ca mijloace individuale de aparare, protectie $i comunicare, care se atribuie gratuit, Este permisa insa in realizarea atributiilor de serviciu, si tinuta civil, dar numai pentru inspectorii fiscali. intocmai ca in cazul Garzii Financiare, actuala Directie Generali antifrauda fiscal functioneazi ca un corp specializat de control, inspectorii cu functii de conducere ori de executie, dupa caz, fiind functionari publici, desemnati sau de primul-ministru sau prin concurs, dupa caz, ei find investiti cu autoritatea pubblica a statului in timpul si in legatura cu indeplinirea atributilor de serviciu® Din perspectiva drepturilor previzute de lege in vederea indepliniri atributiilor care revin Directiei generale antifrauda fiscal, analiza comparativa a O.U.G. nr. 74 din 2013 gi a legislatiei anterioare (O.U.G. nr. 91/2003 privind organizarea Garzii Financiare) evidentiaza pastrarea masiva a drepturilor anterioarei Garzi Finanaciare, diferentele nefiind substantiale. Din prevederile art. 6 O.U.G. nr. 74 din 2013, rezulta ca, in continuare, se mentin cele doua forme de control intiate sub egida Garzii Financiare: controlul operativ si inopinat, pe de o parte, si controlul temativ, pe de alt& parte, Rezultatul celor constatate imbrac& forma proceselor-verbale gi actelor de control. Dupa caz, acestea se constituie in acte de constatare si de sanctionare a contraventiilor sau in acte de sesizare a organelor de urmirire penala, 6. CURTEA DE CONTURI Curtea de Conturi este institusia suprema de control financiar ulterior extern asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. * Financial Investigations: a financial approach to detecting and resolving crimes, U.S. Government Printing Office, 2008, p. 3, * Ibidem, pp. 172-173. * Anitei Nadia-Cerasela, Drept financiar, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2011, p. 164.Principiile de functionare a Curyii de Conturi Principiile de funetionare ale Curjii de Conturi sunt: Principiul unicitatii institutiei in sistemul de Drept Roman rezulta din sintagma "organ suprem de control". Prin urmare, Curtea de Conturi se afl& in varful piramidei organelor de control financiar si de jurisdictie in domeniu; Principiul autonomiei Curgii de Conturi in raport cu celelalte institutii ale statului de drept, astfe! cum rezulta din art. 1 alin. | potrivit céruia Curtea de Conturi "... igi exercita functiile in mod independent si in conformitate cu dispozitiile prevazute in Constitute si in celelalte legi ale tari" Funciiile Curtii de Conturi Funetiile Curtii de Conturi sunt potrivit art. 140 alin. 1 din Constitutie urmatoarele: Functia de control financiar presupune exercitarea controlului asupra modului de formare, de administrare si de intrebuinfare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. Deci, cu ajutorul functiei de control financiar se realizeaz o activitate de verificare a legalitatii nasterii, modificarii si stingerii raporturilor juridice financiare in scopul aplicarii corecte a legislatiei financiare. Curtea de Conturi igi exercita functia de control financiar ulterior asupra modului de formare, de administrare gi de intrebuintare a resurselor financiare ale statului gi ale sectorului public, precum si asupra modului de gestionare a patrimoniului public gi privat al statului gi al unitijilor administrativ-teritoriale. Atributiile Curgii de Conturi s-au cristalizat si conturat in timp, redate pentru majoritatea Curtilor de Conturi existente, astfel 1. Realizarea moralitati, eticii si echitayii in domeniul fiscalittii trebuind s& constate ack 1 impozitele sunt intr-o proportie corespunzitoare in veniturile totale ale societtii m sarcina fiscalitajii este eticd in raport cu toti cetSfenii si cu fiecare in parte fr& privileg 1 fiscalitatea are un nivel care sa stimuleze prosperitatea individuala si national (ea nu trebuie si fie inhibatorie, ci stimulativa) 2. Realizarea legalitajii in domeniul financiar ceea ce presupune ca m nivelul cheltuielilor sa fie stabilit cu limits maxima, 1m toate veniturile s& aiba provenienta legald. 3. Realizarea disciplinei in sistemul financiar p: ilegalitayi si imoralitayi Curtea de Conturi indeplineste urmatoarele atributii de audit: 1. audit financiar extern; 2. audit al performantei in sectorul public; 3. alte actiuni specifice de audit Curtea de Contuti poate desfasura tipurile de audit mentionate mai sus atat in mod distinet, cat siin forma combinatd, atunci cand obiectivele auditului se intrepatrund De asemenea Curtea de Conturi, pe ling’ atributiile de audit, are si atribuyii de: 1. atributii de raportare; 2. atributii de consultare; 3. atributii de avizare; 4. atributii de informare publica. intr-o prezentare sintetic& pot fi in prevenirea, constatarea si combaterea Auditul financiar extern: Curtea de Conturi desfaigoara activitatea de audit extern la institutii publice si la alte ent pentru care prin lege este prevazuta competenta Curtii de Conturi, In scopul realizirit obiectivelor auditului exter in sectorul public, Curtea de Conturi are competenta de a solicita informatii si documente si de a face verificarile pe care le considera necesare, inclusiv la fata locului, la persoane juridice care: a, administreaza si/sau utilizeaz& fonduri publice; b, sunt companii/societati nationale, regii autonome, societati comerciale la care statul sau 0 unitate administrativ-teritoriald este actionar majoritar; ¢. administreazi bunuri ori servicii aparfindnd domeniului public sau privat al statului ori al unitajilor administrativ-teritoriale in baza unor contracte de concesiune, de inchiriere sau a altor forme de administrare; d. beneficiaza de garantii guvernamentale pentru credite, de subventii sau de alte forme de sprijin financiar din partea statului, a unitatilor administrativ-teritoriale sau a institutiilor publice. i, Auditul performantei in sectorul public Curtea de Conturi efectueaza auditul performanjei utilizarii resurselor financiare ale statului gi ale sectorului public, precum si al modului de gestionare a patrimoniului public si privat al statului si al unitajilor administrativ-teritorialeCurtea de Conturi efectueazi o evaluare independent asupra economicitatii, eficientei si eficacitatii cu care 0 entitate publica, un program, un proiect, un proces sau o activitate utilizeaza resursele publice alocate pentru indeplinirea obiectivelor stabilite Auditul performanfei se poate efectua atét la finalul, proiectelor, programelor, proceselor sau activititilor. Activitatea de audit al performanfei se desfigoara in conformitate cu metodologia proprie de audit al performanjei, adoptata pe baza standardelor de audit INTOSAI si a celei mai bune practici in domeniu i se finalizeaza prin elaborarea unui raport de audit, Prin constatarile si recomandarile sale, auditul performantei trebuie s conducd la diminuarea costului resurselor sau la sporirea rezultatelor si pe parcursul desfiguré Alte actiuni specifice de audit Curtea de Conturi auditeaza: = modul in care autoritatile cu atributii in domeniul privatizarii respect& metodele gi procedurile de privatizare prevazute de lege, precum si modul in care acestea au asigurat respectarea clauzelor contractuale stabilite prin contractele de privatizare, indiferent de momentul in care s-a desfigurat procesul de privatizare; = modul in care sunt respectate dispozitiile legale referitoare la administrarea si intrebuintarea resurselor financiare rezultate din actiunile de privatizare; a sistemul colectarii veniturilor care formeazi bugetul general consolidat. in acest scop, auditorii publici au acces neingradit la actele si documentele din dosarele fiscale ale contribuabililor, m buna gestiune financiara a achizitiilor publice, concesiunilor, inchirierilor sau alte forme de administrare a bunurilor si serviciilor apartinand domeniului public ori privat al statului sau al istrativ-teritoriale. Potrivit art. 4 alin 3 Curtea de Conturi, pe lang atributiile de audit, are si atributii de raportare, consultare, avizare si informare publica, potrivit legi Atribugii de raportare, consultare, avizare siinformare publicd Curtea de Conturi transmite Parlamentului: ) raportul public anual asupra conturilor de executie a bugetelor publice prevazute la art. 5, pentru anul precedent, pani la data de 30 septembrie a anului curent; b) rapoartele elaborate ca urmare a controalelor efectuate la cererea Camerei Deputatilor sau a Senatului; ) raportul cu privire la activitatea proprie desfagurata in anul precedent, pana la data de 31 martie a anului curent. Curtea de Conturi poate transmite Parlamentului, in conditile legii, $i urmaitoarele rapoarte: a) rapoarte de audit al performantei ») rapoarte asupra rezultatelor auditurilor. ©) alte rapoarte pe care Plenul Curtii de Conturi considera ca este necesar si le transmit Curtea de Conturi, prin directiile de audit teritoriale, transmite autorititilor publice deliberative ale unitatilor administrativ-teritoriale rapoarte anuale asupra conturilor de executie ale bugetelor locale, care au facut obiectul verificarilor Curtii, La solicitarea Parlamentului, Curtea de Conturi emite avize consultative asupra proiectelor legilor bugetare, programelor finanjate din fonduri publice si asupra unor proiecte de lege sau reglementiri privind auditul fondurilor publice Curtea de Conturi avizeazi infiinfarea de citre Guvern sau ministere a unor organe de specialitate in subordinea lor. Obtinerea avizului Curtii de C nturi este obligatorie, iar caracterul avizului este consultativ Organizarea Curtii de Conturi Curtea de Conturi este o autoritate administrativa autonoma, cu personalitate juridica, finangata de la bugetul statului, Sediul Curtii de Conturi este in municipiul Bucuresti. Curtea de Conturi este organizata 8 /a nivel central in cadrul caruia functioneaza Secretariatul general condus de un secretar general 8 /a nivel teritorial. La nivel teritorial, functiile Curjii de Conturi se exercita prin directiile de audit judetene si a municipiului Bucuresti, unititi fara personalitate juridica. Sediile directiilor de audit sunt in oragele resedin{& de judet si in municipiul Bucuresti, Directiile de audit teritoriale sunt conduse de cate un director, cu exceptia Directiei de Audit a Municipiului Bucuresti, a carei conducere este asigurata de un director ajutat de un director adjunct. in cadrul directiilor de audit teritoriale pot fi organizate servicii gi birouri Conducerea Curtii de Conturi L.Plenul Curtii de Contu Conducerea Curtii de Conturi se exerciti de Plenul Curtii de Conturi, constituit din 18consilieri de conturi, care sunt membrii Curtii de Conturi Plenul Curtii de Conturi isi exercita atributiile in prezenta a cel putin dou’ treimi din numarul membrilor sii si hot&raste cu votul majoritatii celor prezenti. in caz de paritate de voturi, presedintele de sedinga are vot decisiv in exercitarea atributiilor sale, Plenul Curtii de Conturi adopt hotarari Principalele atributii ale Plenului Curgii de Contuti sunt urmatoarele: a) adopt politicile si strategiile Curtii de Conturi; b) aproba standardele proprii de audit ale Curtii de Conturi si dispune publicarea lor in Monitorul Oficial al Roméniei, Partea I; ©) aprobi manuale de audit si ghiduri pe domenii specifice, elaborate pe baza standardelor proprii de audit ale Curtii de Conturi, si alte norme procedurale; 4) aproba programele multianuale si anuale de activitate ale Curtii de Conturi; €) aprobi modul de desfigurare a actiunilor de control solicitate prin hot&rarile Camerei 2. Presedintele Curtii de Conturi Conducerea executiva a Curii de Conturi se exercité de catre un presedinte ajutat de 2 vicepresedingi, care sunt consilieri de contr Dintre consilierii de conturi Parlamentul numeste presedintele Curtii de Conturi si cei 2 vicepresedinti ai Curtii de Conturi pentru un mandat de 3 ani, care poate fi reinnoit o singura dati Principalele atributii ale pregedintelui Curyii de Conturi sunt a) reprezinta Curtea de Conturi in relatiile acesteia cu terfe persoane fizice gi juridice din tara si straindtate; ») are calitatea de ordonator principal de credite si poate delega aceasta calitate, in conditiile prevazute de lege, ) coordoneaza activitatea Curtii de Conturi, inclusiv in domeniul integrarii europene; 4) convoaci si prezideazi dezbaterile Plenului Curtii de Conturi si asigura executarea hotirarilor acestuia; €) propune ordinea de zi a sedinfelor Plenului Curtii de Conturi si o supune aprobarii acestuia ete. 3. Membrii Curtii de Contur Parlamentul numeste membrii Curfii de Conturi in sedinja comuna a Camerei Deputatilor si Senatului, la propunerea Comisiei pentru buget, finante, activitate bancara si piat de capital a Senatului si Comisiei pentru buget, finante si banci a Camerei Deputatilor. Inainte de inceperea exercitarii mandatului, membrii Curtii de Conturi depun in fafa presedintilor celor doud Camere ale Parlamentului Romaniei urmatorul juramant: "Jur s& respect Constitufia si celelalte legi ale (arii, s& apar interesele Romaniei, ordinea de drept, drepturile si ibertaqile fundamentale ale cetajenilor, s8- mi indeplinese cu onoare, constiin{a si Rir& partinire atributiile ce-mi revin ca membru al Curtii de Conturi, Cerinfele pentru numirea consilierilor de conturi sunt a. studii superioare in domeniul stiintelor economice de lung duraté; b. experienfa in domeniul economico-financiar de minimum 12 ani; . inalté competent profesional; 4. nu au fost membri ai Guvernului in ultimii 3 ani ce preceda inceperea mandatului; e. nu au antecedente penale gi cazier fiscal Durata mandatului unui consilier de conturi este de 9 a a. Mandatul de membru al Curtii de Conturi inceteaza: b. la expirarea termenului pentru care a fost mumit c. prin demisie; d. in cazul imposibilitaqii exercitarii mandatului pe o perioad’ mai mare de 6 luni, e. in cazul revocarii; fin caz de deces. Revocarea membrilor Curtii de Conturi se face de cAtre Parlament, la propunerea comisiilor prevazute la alin (1), in cazurile in care sunt incdlcate prevederile art. 41 si 42. in cazul imposibilitatii definitive de exercitare a mandatului de cAtre unul dintre membri, comisiile prevazute la alin. (1) vor propune persoana care urmeazi si fie numiti de Parlament pentru durata ramasi a mandatului Consilierii de conturi ale céror mandate au expirat riman in functie pan& la numirea noilor consilieri de contur sinu poate fi prelungit sau innoit 4, Personalul Curtii de Conturi Curtea de Conturi isi desfisoara activitatea prin m personalul sau de audit; m personalul cu statut de func\ionar public; 1 personalul contractual. Personalul de audit este personalul de specialitate al Curtii de Conturi, cu statut special Selectarea, angajarea si promovarea personalului se realizeaz& in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare si cu Normele de recrutare si promovare a personalului Curtii de Contusi.