Academia de Studii Economice Bucuresti

Analiza comparativa a gradului de accesare al FEADR pentu Romania si

Bucuresti 2013

CAPITOLUL I. Scurta prezentare a Romaniei si a Regatul

Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord

Romania este un stat de marime mijlocie situat pe locul 13 in Europa cu o suprafata de

238.391 km patrati si cu o populatie de aproximativ 21,7 milioane locuitori.
Este situata in Europa Centrala la distante aproximativ egale fata de Oceanul Arctic
(2.800km) , Oceanul Atlantic (2.700km) si Muntii Ural (2.600km). Fata de Marea Mediterana se
situeaza la Aproximativ 1.000km.
Pe teritoriul Romaniei se intersecteaza paralela de 45 latitudine N (jumatatea distantei
dintre Ecuator si Polul N) cu meridianul de 25 longitudine E (jumtatea distantei dintre Oceanul
Atlantic si Muntii Ural). Acest fapt demonstreaza pozitia Romaniei in Europa Centrala.
Anul aderrii la UE: 1 ianuarie 2007
Vecinii Romaniei: in N Ucraina Kievin, S Bularia Sofia, in V Ungaria
Budapesta, in S-V Serbia Belgrad, in E Republica Moldova Chisinau.
Capitala: Bucuresti (1.926.334 locuitori).
Principalele orase: Bucuresti, Constanta, Iasi, Timisoara, Cluj-Napoca, Galati, Brasov,
Craiova.
Clima: Clima Romaniei are un caracter temperat continental cu nuane de tranziie.
Extinderea teritoriului rii pe aproape 5 de latitudine impune diferenieri mai mari ntre sudul i
nordul rii n ceea ce privete temperatura dect extinderea pe circa 10 C de longitudine, astfel
dac temperatura medie anual n sudul rii se ridic la circa 11 C, n nordul rii, la altitudini
comparabile, valorile acestui parametru sunt mai coborte cu circa 3 C. ntre extremitatea
vestic i cea estic a teritoriului naional, diferena termic se reduce la 1 C.
Structura populatiei: Romni 17.263.561, Maghiari 1.268.444, Rromi 247.058,
Ucrainiei 49.547, Germani 27.019, Turci 26.179, Ttari 18.143, Rusi 18.971, alte nationalitati
73.169.
Guvernul
Romaniei:
reprezint
conform Constituiei,
puterea
executiv
n Romnia mpreun cu preedintele. Guvernul se organizeaz i funcioneaz n conformitate
cu prevederile constituionale, avnd la baz un program de guvernare acceptat anterior de
ctre parlament. Guvernul se compune dint-un lider numit Prim-ministru i un numr variabil
de minitri care conduc ministere specializate pe anumite domenii, cu numeroase agenii i
instituii cu diferite grade de subordonare n cadrul executivului. Guvernul Romniei ocup
n Bucureti, ca sediu al activitilor sale Palatul Victoria.
eful statului: Preedintele Romniei este eful de stat al Romniei, Traian Basescu.
eful Guvernului: Premierul Victor Ponta.
Limba naional: Exist mai multe limbi vorbite n Romnia, dei limba romn rmne
singura limb oficial naional. Limba romn este vorbit de aproximativ 90% din populaie
drept limb matern, alte limbi minoritare importante findlimba maghiar, limba romani i limba
german.
Simboluri
- Drapelul Romniei este tricolor; culorile sunt aezate vertical, n ordinea urmtoare ncepnd de
la lance: albastru, galben, rou.
- Ziua naional a Romniei este 1 Decembrie.
- Imnul naional al Romniei este Deteapt-te romne.
- Stema rii i sigiliul statului sunt stabilite prin legi organice.

Marea Britanie este o insul n vestul Europei. Este nconjurat de Marea

Nordului, Canalul Mnecii, Marea Irlandei si Oceanul Atlantic. Este cea mai mare dintre Insulele
Britanice,
care
mai
cuprind
Irlanda,
insula
Man,
Jersey,
Guernsey,
arhipelagurile Shetland si Orkney.
Anul aderrii la UE: 1973
Se mai foloseste denumirea de Marea Britanie pentru desemnarea celor trei tri
componente ale Regatului Unit care se afl pe aceast insul: Anglia, Tara Galilor si Scotia. n
limba romn Regatul Unit mai este uneori numit, incorect, "Marea Britanie", denumirea corect
si complet pentru statul modern fiind, "Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord".1
Suprafaa: 244.820 km2 .
Uniti administrative: Anglia (Regat), Scoia (Regat), ara Galilor (Principat),
Irlanda de Nord (Provincie).
Capitala: Londra (7.517.700 locuitori).
Principalele orae: Londra (capitala Angliei), Edinburgh (capitala Scoiei), Cardiff
(capitala rii Galilor), Belfast (capitala Irlandei de Nord).
Clima: Clima Marii Britanii este temperat, cu veri clduroase, ierni reci i foarte multe
precipitaii pe tot parcursul anului. Principalii factori de influen asupra climei constau n
latitudinea nordic a rii (ntre 50 i 60 N), vecintatea imediat a Oceanului Atlantic i, n
special, nclzirea apelor din jurul Insulelor Britanice de ctre Gulf Stream.
Populaia: 60,2 milioane locuitori (a 20-a populaie ca mrime din lume).
Structura populaiei: britanici (englezi, scoieni, galezi), irlandezi, alte grupuri.
Guvernul: Marea Britanie este o monarhie constituional, puterea executiv fiind
exercitat, n numele monarhului, de prim ministru i ali membri ai Cabinetului, care conduc
departamente (ministere). Cabinetul, inclusiv prim ministrul i ali minitri, alctuiesc Guvernul
Majestii Sale. Aceti minitri sunt alei din cadrul i rspund n faa Parlamentului, organul
legislativ, care este considerat, prin tradiie. Marea Britanie este una dintre puinele ri din
lume care nu au o constituie codificat ntr-un document fundamental, bazndu-se, n schimb,
pe obiceiuri consacrate prin tradiie i pe un numr de legi constituionale separate. n timp ce
monarhul este eful statului i, teoretic, deine puterea executiv, prim ministrul este eful
guvernului.
eful statului: MS Regina Elisabeta a II-a, care a urcat pe tron n 1952 i a fost
ncoronat n 1953.
eful Guvernului: Prim Ministrul David Cameron (Partidul Conservator), din mai
2010.
Limba naional: Dei Marea Britanie nu are o limb oficial, limba predominant este
engleza. Celelalte principale limbi indigene sunt limbile celtice insulare sau limbile celtice din
Insulele Britanice galeza, corni, irlandeza i scoiana.
Simboluri:
- Steagul Marii Britanii este Steagul Unit (cunoscut sub numele de Union Jack). Acesta a fost
creat prin suprapunerea steagurilor Angliei (Crucea Sfntului George) i Scoiei (Crucea
Sfntului Andrei), crora li s-a adugat, n 1801, Crucea Sfntului Patrick, reprezentnd
Irlanda.
- Imnul naional este God Save the Queen.
- Britania este o personificare a Regatului Unit, care i are originea n ocuparea sudului i
centrului Marii Britanii de ctre romani. Britania este simbolizat de o tnr femeie cu pr
1

Sursa Wikipedia.org

negru sau blond, purtnd un coif corintian i vetminte albe. Ea ine ntr-o mn tridentul lui
Poseidon iar n cealalt un scut mpodobit cu Steagul Unit. Uneori ea este reprezentat clrind
un leu. n accepiunea modern, Britania este adeseori asociat cu puterea maritim, de
exemplu n cntecul patriotic Rule Britannia.
- Leul este un alt simbol al Marii Britanii; un leu este reprezentat, n spatele Britaniei, pe
moneda de 50 pence, iar moneda de 10 pence are, pe verso, un leu; leul este folosit, de
asemenea, ca simbol, pe steagul ne-ceremonial al Armatei Britanice. Leul a fost folosit frecvent
ca element heraldic, inclusiv pe stema Regatelor Angliei, Scoiei i a Regatului Gwyned n ara
Galilor. Leul este reprezentat pe stema echipei naionale de fotbal a Angliei, aflndu-se la
originea popularului imn fotbalistic Three Lions (Trei Lei).
- Buldogul este, uneori, folosit ca simbol al Marii Britanii.
- Marea Britanie mai este personificat de personajul John Bull.

CAPITOLUL II. Analiza diagnostic a spatiului rural din

Romania si din Marea Britanie
a) Suprafata
Romania: 238 391 km2
Marea Britanie: 244.820 km2
Dupa cum se poate observa suprafata Marii Britanii este mai mare decat cea a romaniei
cu 6429 km2.
b) Populatia: mii oameni
Population

2010

2011

2012

Romania

21486

21436

21388

Populatie

2010

2011

2012

Marea Brritanie

62272

62655

63036

Conform datelor de pe http://faostat.fao.org, putem observa ca populatia Regatului Unit

este de aproape 3 ori mai mare fata de populatia Romaniei. Acest fapt se poate datora
nivelului de trai mult mai ridicat dar si datorita numarului mare de imigranti in Regatul Unit
in comparatie cu Romania.
Dupa cum se poate observa din tabelele de mai sus, atat populatia Romaniei cat si
populatia Marii Britanii este in continua scadere, in ambele cazuri populatia scazand cu
aprozimativ 1%.

c) PIB/locuitor

Romania
Marea Britanie

2010
48
108

2011
48
105

2012
50
106

PIB/locuitor reprezint unul dintre cei mai importani indicatori macroeconomici,

deoarece indica activitatea economica generat prin producia de bunuri i servicii;
PIB/locuitor arata standardul de viata dintr-o anumita regiune/tara. Din tabel putem observa
ca Marea Britanie are un PIB/locuitor de aproximativ 3 ori mai mare decat al Romaniei, ceea
ce se traduce intr-o productivitate sporita si o putere de cumparare superioara.
d) VAB/locuitor

Valoarea adaugata bruta

GEO/TIME 2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
Romania 8,020.4 8,415.5 8,930.2 9,502.6 11,098.1 15,846.7 19,409.4 25,362.7
United
Kingdom
:
:
:
:
:
:
:
:
Valoarea adaugata bruta este valoarea productiei brute fara costul materialelor si al altor
costuri intermediare. VAB se exprim la preurile pieei cnd include impozite indirecte nete i la
preurile factorilor de producie cnd nu include aceste impozite.

2010
Romania
Marea Britanie

Agricultura
6,7
0,7

Industrie
29,7
15,7

Constructii
10,0
6,1

Comert
23,8
20,6

Servicii
intreprinderi/financiare
15,7
33,7

Alte
servicii
14,1
23,2

Sursa:http://cursdeguvernare.ro/cum-arata-structura-economiei-romanesti-fata-deeconomiile-europene-valoarea-adaugata-si-sursele-ei.html
Din tabelul de mai sus se observa ca Romania depaseste in cazul anumitor sectoare
(agricultura, industrie, constructii, comert) valoarea adaugata bruta a Marii Britanii. Se poate
observa c industria rmne sectorul cel mai important al economiei Romaniei dupa cum se
observa, depasind Marea Britanie cu 14 procente. Si in cazul agriculturii Romania este
superioara Marii Britanii cu 6%. Sectoarele la care Romania este depasita sunt reprezentate de
serviciile financiare si alteservicii, Marea Britanie avand un procent de 33,7% si 23,2%.
e) Rata inflaiei

geo\time
Romania
United Kingdom

2001
34.5
1.2

2002
22.5
1.3

2003
15.3
1.4

Rata inflatiei
Annual average rate of change (%)
2004
2005
2006
2007
11.9
9.1
6.6
4.9
1.3
2.1
2.3
2.3

2008
7.9
3.6

2009
5.6
2.2

2010
6.1
3.3

2011
5.8
4.5

2012
3.4
2.8

n perioada analizat, rata inflaiei n Romania este foarte mare fata de aceeasi perioada
in cazul Marii Britanii, 34.5% in anul 2001. Din anul 2001 rata inflatiei a scazut ajungand in
anul 2012 la 3.4%. Marea Britanie a avut in anul 2001 o rata a inflatiei de 1.2%, prezentand
slabe oscilatii pana in anul 2004. In anul 2005 si in cazul acestei tari rata inflatiei a inceput sa
creasca pana in anul 2009 cand a cunoscut o scadere de la 3.6% la 2.2%, dupa aceea
continuand sa creasca pana la 4.5%, pentru ca in anul 2012 sa ajunga la 2.8%. In ciuda tuturor
oscilatiilor sale rata inflatiei Marii Britanii s-a mentinut intotdeauna sub cea a Romaniei,
uneori chiar si cu 33.3 procente.
f) Rata de ocupare a fortei de munca
GEO/TIME
Romania
United
Kingdom
Decalaj

2004
57.7

2005
57.6

2006
58.8

2007
58.8

2008
59.0

2009
58.6

2010
58.8

2011
58.5

71.7
-14.0

71.7
-14.1

71.6
-12.8

71.5
-12.7

71.5
-12.5

69.9
-11.3

69.5
-10.7

69.5
-11.0

n Romnia rata de ocupare a forei de munc a avut o evolutie oscilanta in perioada

analizat, cu valori intre 57,6 si 59,0%. Din 2007 pana in 2010 a inregistrat un trend crescator,
urmand ca in anii 2011 sa scada, ajungand la 58,8% in anul 2011. n Marea Britanie rata de
ocupare a forei de munc a avut un trend descrescator intre anii 2004-2011, de la 71,7% la
69,5%. ntre cele dou state diferena a fost destul de mare, ajungnd s fie de chiar i 14
puncte procentuale.

GEO/TIME
Romania
United Kingdom

2003
6.8
5.0

2004
8.0
4.7

Unemployment rate %
2005
2006
2007
7.2
7.3
6.4
4.8
5.4
5.3

2008
5.8
5.6

2009
6.9
7.6

2010
7.3
7.8

g) Rata omajului

Dupa cum putem observa, in perioada de timp avuta in vedere, rata somajului in
Romania incepe prin a o depasi pe cea din Marea Britanie cu 1.8% in anul 2003, ajungand in
anul 2012 sa fie sub aceasta cu 0.9%. In anul 2004 Romania cunoaste o crestere a ratei
somajului, ajungand pana la 8%, in timp ce Marea Britanie cunoaste o scadere de 0.3%. In
perioada 2005- 2012 Romania oscileaza intre 7.3% si 5.8%, cea mai mica valoare stabilinduse in anul 2008, in timp ce Marea Britanie cunoaste o continua crestere a ratei somajului, cu o
mica exceptie in anul 2007. Unul din motivele inregistrarii unei asemenea rate a somajului, in
cazul Romaniei este faptul ca investiile straine nu sunt suficiente pentru a acapara forta de
munca existenta pe piata.

h) Salariul minim (euro/luna)

geo\time
Romania
United Kingdom
Romania/Marea Brutanie*100

2004
68.03
1054.2
6.453235

2005
78.7
1134.67
6.935937

2006
89.67
1212.61
7.394793

2007
115.27
1314.97
8.765979

2008
138.59
1242.24
11.15646

2009
149.16
995.28
14.98674

2010
141.63
1076.46
13.15701

2011
157.2
1136.22
13.83535

Salariul minim din cele dou state este n cretere pe perioada analizat, cu excepia
anilor 2008 si 2009, cnd n Marea Britanie a fost o scdere. Cea mai mica valoare atins n
Romnia a fost de 68,03 euro/lun n anul 2004, iar cea mai mare n anul 2012, de 169,91
euro/lun. Salariul minim din Marea Britanie a crescut liniar de la 1054,2 euro/lun n anul 2004,
la 1201,96 euro/lun n anul 2012.
Aa cum se poate observa diferena dintre cele dou state este foarte mare, salariul minim din
Romnia reprezentnd n medie 7% din cel al Marii Britanii.

2012
161.91
1201.96
13.4705

2011
7.4
8.0

i) Balan comercial
geo\time
Romania
United Kingdom

2004
-4159
-51213

Trade balance in million ECU/EURO

2005
2006
2007
2008
2009
-5399
-7248
-6448
-7400
-2996
-48635 -79385 -79703 -74882 -73655

2010
-2488
-78787

2011
-1884
-69864

2012
-1058
-96963

Balanta comerciala reprezinta un tablou statistico-economic in care se inscriu si prin care

se compara importul si exportul de marfuri ale unei tari. Dupa cum se poate observa, ambele tari
inregistreaza o balanta negativa. Marea Britanie este unul dintre statele cu cele mai mari
comerturi intra-UE, dar a avut si cel mai mare deficit de bunuri in anul 2012. Acest lucru se
traduce intr-un deficit bugetar mai mare prin plata sumelor cuvenite tarilor cu care desfasoara
activitati economice.

3. Indicatorii la nivelul agriculturii

Potential agricol
a) Suprafata Agricola pe categorii de folosinta:
Aria agricola:
Area (1000 Ha)
country
Romania
United Kingdom

2004
14130
17051

Agricultural area
2005
2006
14180
14039
16956
17838

2007
13630
17647

2008
13634
17684

2009
13621
17325

2010
14156
17224

2011
13982
17164

Suprafata agricola a unei tari reprezinta potentialul agricol al acesteia. Precum vedem in
tabelul de mai sus, Romania are o suprafata agricola apropiata de cea a Regatului Unit.
Observam ca suprafaa agricol a Romniei a sczut uor de la un an la altul. Transferul
suprafeelor de teren ctre sectorul forestier i al construciilor a constituit cauza principal a
reducerii suprafaei agricole n ultimii ani. In schimb Regatul Unit are o suprafata agricola
aproximativ constanta.
Din care:
- Teren arabil:
Area (1000 Ha)
country
Romania
United Kingdom

2004
8915
5819

Arable land
2005
2006
8985
8939
5729
6094

2007
8675
6085

2008
8721
6005

2009
8789
6049

2010
9146
5970

2011
8995
6062

2004
429

Permanent crops
2005
2006
510
469

2007
461

2008
463

2009
460

2010
463

2011
444

Vii si livezi:

Area (1000 Ha)

country
Romania

United Kingdom

49

47

45

46

46

43

46

45

2008
4450
11633

2009
4372
11233

2010
4547
11208

2011
4543
11057

Pasuni si fanete

Area (1000 Ha)

Permanent meadows and pastures
2004
2005
2006
2007
4786
4685
4631
4494
11183
11180
11699
11516

country
Romania
United Kingdom

Observam ca in cazul Romaniei, cea mai mare parte a suprafeei agricole este arabil
(64,3% in anul 2011) iar punile i fneele dein de asemenea ponderi importante (32,5% in
anul 2011). Podgoriile i livezile, inclusiv pepinierele, reprezint restul de 3,2%. In ceea ce
priveste Regatul Unit, domina pasunile si fanetele, avand o pondere de 64,4% (in anul 2011), in
timp ce terenul agricol reprezinta 35,3% iar viile di livezile 0,3%.
b) Suprafee irigate
Area (1000 Ha)
country

2004
Romania
United Kingdom

Agricultural area irrigated

2005
2006
327
46
96.5

2007
320.3

2008
257

2009
296

2010
83.3

La capitolul irigaii Romnia se afla mult in urma celorlalte state europene aceasta
detinand la nivelul anului 2011 1.034.000 ha teren irigat. In schimb, Marea Britanie nu are
nevoie de o astfel de tehnologie, clima fiind moderata, oceanica, cu multe ploi in timpul anului.
c) Mecanizare
In Use
country
Romania

Agricultural tractors, total

2004
2005
171811
173043

2006
174563

2007
174003

2008
174790

2009
176841

Condiiile tehnico- materiale reprezentate de mecanizare i chimizare, indic faptul

Romnia se afl mult n urma altor ri. Marea Britanie, nu se confrunta cu astfel de probleme,
deoarece aici domina pasunile si fanetele care nu au nevoie de astfel de tehnologii.
Incarcatura pe tractor = (Teren arabil + Vii si livezi) / Numar de tractoare
Incarcatura pe tractor( 2004 )= 0,054
Incarcatura pe tractor( 2005 )= 0,055
Incarcatura pe tractor( 2006 )= 0,054
Incarcatura pe tractor( 2007 )= 0,053
Incarcatura pe tractor( 2008 )= 0,053
Incarcatura pe tractor( 2009 )= 0,052

d) Chimizare (substan activ la hectar)

Consumption (tonnes)
Total Fertilizers + (Total)

2011
103.4

country
Romania
United Kingdom

1995
363400
2191000

1996
422000
2376000

1997
315000
2270000

1998
360000
2081000

1999
237000
1996000

2000
304279
1764000

2001
369417
1870000

2002
326123
1801000

Consumption
country
Romania
Romania
Romania
Romania
United Kingdom
United Kingdom
United Kingdom
United Kingdom

Total fertilizers
2004
2005
2006
270131
299195
252201
94073
138137
93846
15800
24060
16837
380004
461392
362884
1061000
1003000 1008000
259000
235000
224000
352000
325000
317000
1672000
1563000 1549000

2007
265487
103324
18405
387216
1006000
215000
325000
1546000

2008
279886
102418
15661
397965
913000
129000
208000
1250000

2009
296055
100546
29606
426207
1016000
184000
251000
1451000

2010
305757
123331
51500
480588
1029000
192000
263000
1484000

Consumul de ingrasaminte chimice este de aproximativ 4 ori mai mic in Romania decat
in Marea Britanie, in situatia in care suprafata arabila este mai mare. Acest lucru poate fi
favorabil tarii noastre, deoarece excesul de substante chimice are efecte nefavorabile atat asupra
produselor cat si asupra solului.
Consum de ingrasaminte chimice/ha: Consum de ingrasaminte chimice / Suprafata
agricola:
Consum de ingrasaminte chimice/ha(RO2004)= 26,89342
Consum de ingrasaminte chimice/ha(RO2005)= 32,53822
Consum de ingrasaminte chimice/ha(RO2006)= 17,96431
Consum de ingrasaminte chimice/ha(RO2007)= 19,47814
Consum de ingrasaminte chimice/ha(RO2008)= 20,52853
Consum de ingrasaminte chimice/ha(RO2009)= 21,73519
Consum de ingrasaminte chimice/ha(RO2010)= 21,59911
Consum de ingrasaminte chimice/ha(UK2004)= 98,05876
Consum de ingrasaminte chimice/ha(UK2005)= 92,17976
Consum de ingrasaminte chimice/ha(UK2006)= 86,83709
Consum de ingrasaminte chimice/ha(UK2007)= 87,60696
Consum de ingrasaminte chimice/ha(UK2008)= 70,68537
Consum de ingrasaminte chimice/ha (UK2009)= 83,7518
Consum de ingrasaminte chimice/ha(UK2010)= 86,15885

e) Efective de animale
country
Romania
United
Kingdom
country
Romania
United
Kingdom

2004
2897000

2005
2808000

10551000

10770200

2004
5145000

2005
6495000

5160600

4863600

Bovine
2006
2862000

2007
2934000

2008
2819000

2009
2684000

2010
2512300

2011
2001110

10579000
Porci
2006
6622000

10304000

10107000

10025000

10112000

9933000

2007
6815000

2008
6565000

2009
6174000

2010
5793400

2011
5428270

4933000
Oi

4834000

4714000

4540000

4460000

4441000

country
Romania
United
Kingdom
country
Romania
United
Kingdom

2004
7447000

2005
7425000

2006
7611000

2007
7678000

2008
8469000

2009
8882000

2010
9141500

2011
8417440

35848000

35253000

33946000

33131000

31445000

31084000

31634000

2004
678000

2005
661000

34722000
Capre
2006
687000

89000

92000

98000

2007
727000

2008
865000

2009
898000

2010
917300

2011
1240790

95000

92000

88000

84500

85000

Efectivele de animale reprezint totalitatea animalelor domestice crescute pentru

producie, reproducie i traciune. n Romnia, efectivele de bovine au nregistrat cel mai mare
numr n anul 2007, cu 2,934 mil. capete, dup care numrul lor a nceput s scad de la an la an,
cel mai mic numr fiind chiar n 2011, cnd s-a nregistrat 2,001 mil. capete. Efectivele de
bovine din 2011 fa de 2007 au sczut cu 31,8%. Comparativ, Marea Britanie dispune de un
numr mai mare, nregistrand pierderi an de an al numrului de capete, pana in 2011 cand
efectivul de bovine a scazut la 9,93mil. capete de animale. Efectivele de bovine ale Marii sunt
cu aproximativ 7,931 mil mai multe dect ale Romaniei.
n ceea ce privete efectivele de porci, n Romnia a inregistrat un trend
descrescator de la un an la altul, atingnd valoarea maxim de aproximativ 6,81 mil capete n
2007. Marea Britanie dei dispune de un numr mai mic, cea mai mare valoare a fost de 4,44
capete de animale n 2011.
Efectivele de capre n Romnia cresc constant si sunt de 14 ori mai multe decat efectivele
Marii Britanii, la nivelul anului 2011. Cea mai mare valoare este n 2011 cnd s-a nregistrat un
numr de 1,24 mil. capete.

f) Animale la 100 de hectare = (Nr de animale pe fiecare specie / Suprafata agricola) * 100
RO: Animale la 100 de ha(bivine 2004)= 20,5
Animale la 100 de ha(bovine 2005)= 19,8
Animale la 100 de ha(bovine 2006)= 20,4
Animale la 100 de ha(bovine 2007)= 21,5
Animale la 100 de ha(bovine 2008)= 20,7
Animale la 100 de ha(bovine 2009)= 19,7
Animale la 100 de ha(bovine 2010)= 17,7
Animale la 100 de ha(bovine 2011)= 14,3
UK: Animale la 100 de ha(bovine 2004)= 61,9
Animale la 100 de ha(bovine 2005)= 63,5
Animale la 100 de ha(bovine 2006)= 59,3
Animale la 100 de ha(bovine 2007)= 58,4
Animale la 100 de ha(bovine 2008)= 57,2
Animale la 100 de ha(bovine 2009)= 57,9
Animale la 100 de ha(bovine 2010)= 58,7
Animale la 100 de ha(bovine 2011)= 57,9
RO: Animale la 100 de ha(porci 2004)= 36,4

RO: Animale la 100 ha(oi 2004)= 52,7

Animale la 100 ha(oi 2005)= 52,4
Animale la 100 ha(oi 2006)= 54,2
Animale la 100 ha(oi 2007)= 56,3
Animale la 100 ha(oi 2008)= 62,1
Animale la 100 ha(oi 2009)= 65,2
Animale la 100 ha(oi 2010)= 64,6
Animale la 100 ha(oi 2011)= 60,2
UK: Animale la 100 ha(oi 2004)= 210,2
Animale la 100 ha(oi 2005)= 207,9
Animale la 100 ha(oi 2006)= 194,7
Animale la 100 ha(oi 2007)= 192,4
Animale la 100 ha(oi 2008)= 187,4
Animale la 100 ha(oi 2009)= 181,5
Animale la 100 ha(oi 2010)= 180,5
Animale la 100 ha(oi 2011)= 184,3
RO: Animale la 100 ha(capre 2004)= 4,8

Animale la 100 de ha(porci 2005)= 45,8

Animale la 100 de ha(porci 2006)= 47,1
Animale la 100 de ha(porci 2007)= 50
Animale la 100 de ha(porci 2008)= 48,2
Animale la 100 de ha(porci 2009)= 45,3
Animale la 100 de ha(porci 2010)= 40,9
Animale la 100 de ha(porci 2011)= 38,8
UK: Animale la 100 de ha(porci 2004)= 30,3
Animale la 100 de ha(porci 2005)= 28,7
Animale la 100 de ha(porci 2006)= 27,7
Animale la 100 de ha(porci 2007)= 27,4
Animale la 100 de ha(porci 2008)= 26,7
Animale la 100 de ha(porci 2009)= 26,2
Animale la 100 de ha(porci 2010)= 25,9
Animale la 100 de ha(porci 2011)= 25,9

Animale la 100 ha(capre 2005)= 4,7

Animale la 100 ha(capre 2006)= 4,9
Animale la 100 ha(capre 2007)= 5,3
Animale la 100 ha(capre 2008)= 6,3
Animale la 100 ha(capre 2009)= 6,6
Animale la 100 ha(capre 2010)= 6,5
Animale la 100 ha(capre 2011)= 8,9
UK: Animale la 100 ha(capre 2004)= 0,52
Animale la 100 ha(capre 2005)= 0,54
Animale la 100 ha(capre 2006)= 0,55
Animale la 100 ha(capre 2007)= 0,54
Animale la 100 ha(capre 2008)= 0,52
Animale la 100 ha(capre 2009)=0,50
Animale la 100 ha(capre 2010)= 0,49
Animale la 100 ha(capre 2011)= 0,50

In urma calculelor efectuate in tabelul de mai sus, observam ca la 100 de hectare sunt in
jur de 123 animale in Romania, in timp ce in Marea Britanie sunt in jur de 270. Acest lucru se
datoreaza faptului ca tara noastra nu are inca un numar asa de mare de ferme, practicandu-se inca
cresterea animalelor in sistem traditional.

Rezultate economice
a) Producii medii la principalele culturi vegetale
2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

Grau
Romania

34774

29985

27737

16100

34222

24305

27000

36650

United Kingdom

77754

79609

80365

72246

82814

79301

76730

77486

17030

32271

34169

43176

45292

263277
538640

348899
626807

386073
741842

387430
553136

351403
752566

7306

14465

14427

16067

18015

111258

128840

126806

108540

138952

Porumb
Romania

45498

39816

35754

United Kingdom
Sfecla de zahar
Romania
United Kingdom

323938
587143

291595
586959

294311
564886
Floarea soarelui

Romania

16830

14010

15544

United Kingdom
Legume
Romania

167000

24000

85263

United Kingdom

108460

105892

122848

124702

138653

124576

138996

131222

Pentru inceput, observam ca in Marea Britanie nu se cultiva porumb si floarea soarelui. In

ceea ce priveste sfecla de zahar si culturile de grau, in tara noastra productia obtinuta este
aproximativ la jumatatea celei obtinute in Marea Britanie. Totusi productia Romaniei de legume
este aproximativ egala cu cea a Marii Britanii. Aceste rezultate economice sunt efectele
industrializarii, a practicarii agriculturii de tip intensiv.
b) Producii totale la principalele produse de origine vegetal
2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

Grau
Romania

7812430

7340660

5526190

3044460

7180980

5202530

5811810

7131590

United Kingdom

15473000

14863000

14747000

13221000

17227000

14076000

14878000

15257000

3853920

7849080

7973260

9042030

11717600

Porumb
Romania
United Kingdom

14541600

10388500

8984730

Sfecla de zahar
Romania

672723

729658

1152200

748839

706660

816814

837895

660497

United Kingdom

9042000

8687000

7400000

6733000

7500000

8457000

6527000

8504000

546922

1169940

1098050

1262930

1789330

Floarea soarelui
Romania

1557810

1340940

1526230

Romania

167000

12000

29842

28215

37093

26477

23336

37406

United Kingdom

141237

157695

181054

190170

207356

206610

219099

210113

United Kingdom
Legume

Indicatorul productiei totale / locuitor = Productia totala la fiecare produs / Populatie

UK: Indicatorul productiei totale/locuitor(sfecla 2007)= 0,11
Indicatorul productiei totale/locuitor(sfecla 2008)= 0,12
Indicatorul productiei totale/locuitor(sfecla 2009)= 0,14
Indicatorul productiei totale/locuitor(sfecla 2010)= 0,10
Indicatorul productiei totale/locuitor(sfecla 2011)= 0,14
RO: Indicatorul productiei totale(legume 2007)= 0,0013
Indicatorul productiei totale(legume 2008)= 0,0017
Indicatorul productiei totale(legume 2009)= 0,0012
Indicatorul productiei totale(legume 2010)= 0,0011
Indicatorul productiei totale(legume 2011)= 0,0017
UK: Indicatorul productiei totale(legume 2007)= 0,0031
Indicatorul productiei totale(legume 2008)= 0,0034
Indicatorul productiei totale(legume 2009)= 0,0033

Indicatorul productiei totale(legume 2010)= 0,0035

Indicatorul productiei totale(legume 2011)= 0,0034

c) Producii medii la principalele produse de origine animal

2004

2005

Romania
United Kingdom

7793
68247

7889
72448

Romania
United Kingdom

83643
132912

70439
127463

Romania
United Kingdom

1591
3066

1501
3158

Romania
United Kingdom

816
769

812
770

2006
2007
Lapte
9146
8486
72347
71766
Oua
74701
64864
128476
124305
Carne e bovine
1378
1384
3204
3315
Carne de porc
826
831
766
779

2008

2009

2010

2011

6919
71865

6391
74313

5467
76114

5886
78490

75743
138417

68943
144387

69648
142442

68777
139477

1390
3275

1630
3315

1636
3351

1626
3298

830
785

826
798

816
802

820
801

Producatorii din Marea Britanie sunt mult mai eficienti decat cei din Romania, dupa cum
se poate observa si din tabelul de mai sus. Numai in cazul productiei de carne de porc, Romania
inregistreaza valori mai mari decat Marea Britanie.
d) Producii totale la principalele produse de origine animal
2004

2005

Romania
United Kingdom

374039
708000

436424
706000

Romania
United Kingdom

369050
637125

365500
625000

Romania
United Kingdom

161618
719000

190196
762000

Romania
United Kingdom

5504100
14555000

5552200
14473000

2006

2007
Carne de porc
451832
470223
696549
739000
Oua
371450
326124
610648
593171
Carne de bovine
159313
164642
847281
882000
Lapte
6662240
6289842
14316000
14023000

2008

2009

2010

2011

439029
740000

470567
720253

428891
758000

454415
806000

344849
613480

310561
616000

309960
671000

316372
678000

149660
862000

155199
833000

154464
908000

142306
936000

6125043
13719000

5809154
13852000

5062157
14081000

5159473
14246000

Indicatorul produciei totale / locuitor = Productia totala la fiecare produs / populatie

RO: Indicatorul produciei totale/locuitor(carne de bovine 2007)= 0,0076
Indicatorul produciei totale/locuitor(carne de bovine 2008)= 0,0069
Indicatorul produciei totale/locuitor(carne de bovine2009)= 0,0072

Indicatorul produciei totale/locuitor(carne de bovine 2010)= 0,0071

Indicatorul produciei totale/locuitor(carne de bovine 2011)= 0,0066
UK: Indicatorul produciei totale/locuitor(carne de bovine 2007)= 0,0144
Indicatorul produciei totale/locuitor(carne de bovine 2008)= 0,0140
Indicatorul produciei totale/locuitor(carne de bovine2009)= 0,0134
Indicatorul produciei totale/locuitor(carne de bovine 2010)= 0,0145
Indicatorul produciei totale/locuitor(carne de bovine 2011)= 0,0149
RO: Indicatorul productiei totale/locuitor(carne de porc 2007)= 0,022
Indicatorul productiei totale/locuitor(carne de porc 2008)= 0,020
Indicatorul productiei totale/locuitor(carne de porc2009)= 0,022
Indicatorul productiei totale/locuitor(carne de porc 2010)= 0,020
Indicatorul productiei totale/locuitor(carne de porc 2011)= 0,021
UK: Indicatorul productiei totale/locuitor(carne de porc 2007)= 0,012
Indicatorul productiei totale/locuitor(carne de porc 2008)= 0,012
Indicatorul productiei totale/locuitor(carne de porc 2009)= 0,012
Indicatorul productiei totale/locuitor(carne de porc 2010)= 0,012
Indicatorul productiei totale/locuitor(carne de porc 2011)= 0,013
RO: Indicatorul productiei totale/locuitor(lapte 2007)= 0,29
Indicatorul productiei totale/locuitor(lapte 2008)= 0,28
Indicatorul productiei totale/locuitor(lapte 2009)= 0,27
Indicatorul productiei totale/locuitor(lapte 2010)= 0,24
Indicatorul productiei totale/locuitor(lapte 2011)= 0,24
UK: Indicatorul productiei totale/locuitor(lapte 2007)= 0,23
Indicatorul productiei totale/locuitor(lapte 2008)= 0,22
Indicatorul productiei totale/locuitor(lapte 2009)= 0,22
Indicatorul productiei totale/locuitor(lapte 2010)= 0,23
Indicatorul productiei totale/locuitor(lapte 2011)= 0,23
RO: Indicatorul productiei totale/locuitor(oua 2007)= 0,015
Indicatorul productiei totale/locuitor(oua 2008)= 0,016
Indicatorul productiei totale/locuitor(oua 2009)= 0,014
Indicatorul productiei totale/locuitor(oua 2010)= 0,014
Indicatorul productiei totale/locuitor(oua 2011)= 0,015
UK: Indicatorul productiei totale/locuitor(oua 2007)= 0,0097
Indicatorul productiei totale/locuitor(oua 2008)= 0,01
Indicatorul productiei totale/locuitor(oua 2009)= 0,01
Indicatorul productiei totale/locuitor(oua 2010)= 0,011
Indicatorul productiei totale/locuitor(oua 2011)= 0,011
Efectul industrializarii, a sporirii cantitatii de produse il reprezinta si productia pe cap de
locutior. Observam ca la carne de vaca Marea Britanie are productii mult superioare Romaniei.
In schimb, tara noastra produce mai multe oua si carne de porc.

Consum alimentar
Romania - 2009
Elemente
country
item

Grau
Orez
Orz
Porumb
secara
Ovaz
Mei
Alte cereale
Cartofi
Cartofi dulci
Trestie de zahar
Sfecla de zahar
Zahar si indulcitori
Zahr, non-centrifugal
Alti indulcitori
Miere
Fasole
Mazare
Soia
Floarea- soarelui
Ulei de soia
Ulei de foarea soarelui
Ulei de masline
Rosii
Ceapa
Portocale, mandarine
Lamai
Grapefruit
Banane
Mere
Ananas
Struguri
Cafea

Producie
(1000 tone)

Importuri
(1000 tone)

Exporturi
(1000 tone)

5203
48
1182
7973
33
296
2
98
4004

808
43
218
838
18
1
0
17
140
0

2384
11
543
1703
6
0
0
1
6
0

2984
72
36
863
32
1

Cantitatea
de
alimentare
alimente
(kg / cap de
locuitor / an)
138.5
3.3
1.7
40.1
1.5
0.1

4
2064
0

0.2
95.8
0

817
156

0
572

82

604

28.1

42
20
22
30
84
1098
16
241

61
1
36
2
21
141
4
103
4
157
22
141
23
35
73
38
6
33
54

17
11
0
1
10
564
4
102
0
5
2
17
0
1
0
55
0
0
7

46
10
55
4
0

2.1
0.5
2.6
0.2
0

23
228
4
879
394
121
21
33
69
450
6
91
47

1
10.6
0.2
40.8
18.3
5.6
1
1.5
3.2
20.9
0.3
4.2
2.2

756
378

517
990

Produse
alimentare
(1000 tone)

Boabe de cacao
Ceai
Piper
Cuisore
Vin
Bere
Carne de bovine
Carne de oaie i de capr
Carne de porc
Carne de psri de curte
Unt
Smantana
Oua
Lapte
Pete de ap dulce
Pete marin

33
3
1
1
13
18
23
1
267
118
9
5
26
382
6
12

35
496
1809
155
71
471
371
9
311
5809
16
0

4
1
0
0
12
17
1
2
7
37
0
0
6
56
0
0

29
2
1
36
487
1900
168
69
687
453
17
5
269
5872
20
12

United Kingdom - 2009

element
country
item

Grau
Orez
Orz
Porumb
Secara
Ovaz
Mei
Alte cereale
Cartofi
Cartofi dulci
Trestie de zahar
Sfecla de zahar
Zahar si indulcitori
Zahr, non-centrifugal
Alti indulcitori
Miere
Fasole
Mazare
Soia
Arahide cu coaja
Seminte de floarea sorelui
Ulei de soia

1.3
0.1
0.1
1.7
22.6
88.2
7.8
3.2
31.9
21
0.8
0.2
12.5
272.6
0.9
0.6

Producie
(1000 tone)

Importuri
(1000 tone)

14076

2525
649
191
1023
9
27
13
54
1691
39
0
35
2083

3210
193
1056
20
0
117
0
57
333
3
0
0
808

6101
380
49
184
20
344

Cantitatea
de
alimentare
alimente
(kg / cap de
locuitor / an)
98.6
6.1
0.8
3
0.3
5.6

21
6467

0.3
104.5

2318

37.5

462
30
137
36
910
109
71
123

171
2
76
25
5
5
1
28

18
37
10
152
4
102

0.3
0.6
0.2
2.5
0.1
1.7

206

3.3

6668
0
33
744
95
6399

8457
2016
700
8
151

125

Exporturi
(1000 tone)

Produse
alimentare
(1000 tone)

Ulei de foarea soarelui

Ulei de masline
Rosii
Ceapa
Portocale, mandarine
Lamai
Grapefruit
Banane
Mere
Ananas
Struguri
Cafea
Boabe de cacao
Ceai
Piper
Cuisore
Vin
Bere
Carne de bovine
Carne de oaie i de capr
Carne de porc
Carne de psri de curte
Unt
Smantana
Oua
Lapte
Pete de ap dulce
Pete marin

0
87
355

229
1

1
4514
850
303
720
1652
119
36
613
13237
149
1

311
59
1173
353
2692
128
119
942
1553
224
744
280
328
149
8
8
1114
774
490
116
1080
675
96
65
111
6123
135
13

27
5
14
7
118
2
5
54
38
23
23
93
108
31
1
1
44
475
114
96
179
291
27
64
15
2339
87
4

179
56
1242
652
2547
121
112
841
1719
194
696
187
219
118
7
7
1072
4813
1225
323
1622
1992
189
37
635
15376
195
10

Odata cu criza financiara consumul a nceput s scad la mai toate alimentele. A scazut
consumul de pine, carne proaspt, preparate din carne (salamuri), brnzeturi i smntn,
cacaval. De asemenea, consumul a stagnat la orez i lapte i a crescut doar la pete. Pe
ansamblu, in 2011, consumul s-a redus la unele alimente (paine,orez) si a urcat la cateva produse
(peste, lapte,carne).
Alimente
Paine
Malai
Orez
Carne proaspt
Preparate
din
carne
Lapte
Pete
Brnzeturi i
Smntn
Brnz de vac
(telemea)

2006
8,5
0,33
0,43
1,57
0,69

2007
8,3
0,31
0,41
1,73
0,75

2008
8,3
0,37
0,41
1,92
0,8

2009
8,2
0,37
0,39
2,17
0,86

2010
8
0,34
0,4
2,25
0,87

2011
7,8
0,36
0,4
2,2
0,84

0,41
3,6
0,69

0,44
3,5
0,724

0,48
3,8
0,788

0,523
4
0,842

0,57
4,2
0,889

0,59
4,2
0,869

0,236

0,243

0,253

0,28

0,29

0,27

2.9
0.9
20.1
10.5
41.2
2
1.8
13.6
27.8
3.1
11.2
3
3.5
1.9
0.1
0.1
17.3
77.8
19.8
5.2
26.2
32.2
3
0.6
10.3
248.5
3.2
0.2

Cacaval

0,059
0,068 0,08
0,082 0,083
Cantitatea medie lunar pe persoan- kilograme

0,081

Cea mai dezastruoas situaie se ntalnete n cazul pinii. n 2011, un romn manaca, n
medie, 7,8 kilograme de pine pe luna. Este cea mai redusa cantitate din 2006 si pn in prezent.
n plus, anul 2011 este singurul n care consumul mediu lunar de pine a scazut sub 8 kilograme
de persoana.
Situaii asemntoare ntlnim i n cazul orezului si mlaiului printre cele mai mici
consumuri din ultimii zece ani.
n privina crnii proaspete, consumul a urcat usor in 2011 fa de 2010. In schimb, n
cazul preparatelor din carne, brnzeturilor si cacavalului, acestea au scazut putin fata de 2010.
Consumul de carne i preparate din carne n Romnia se situeaz la un nivel relativ
sczut comparativ cu standardele din rile dezvoltate. Carnea de porc este cea mai cautata in
Romania, acoperind aproape jumatate din consumul de carne, de circa 60 de kilograme pe cap de
locuitor pe an, fiind urmata de cea de pasare (15-20 kg) si vita, categorie care reprezinta doar
10% din total.
Fiecare roman mananca anual 30-32 de kilograme de carne de porc, fata de media
europeana de 40-45 de kilograme. Consumul de carne de pasare este de 15-20 de kilograme pe
an, de asemenea sub media europeana, de 23-24 kilograme. Carnea de vita reprezinta doar 10%
din consumul total de carne din Romania, fata de 40% in UE.
Petele este singurul aliment al crui consum a continuat s creasc. In 2011, romnii
mncau, n medie, 0,59 kilograme de pete pe luna de persoana. Cea mai mare valoare din ultimii
zece ani. Dar, la o privire i mai atent, vom observa ca ritmul de cretere a fost unul dintre cele
mai reduse din aceast perioad, mentinandu-se la acelasi nivel in 2011 ca in 2010.
Dac analizm ntregul interval 2006 2011, observm c a crescut consumul de carne
proaspat si pete, iar cel de cacaval aproape s-a dublat. i consumul de lapte, brnzeturi a
crescut, cu aproximativ 12%.
Concluzii:
In concluzie intre Romania si Marea Britanie sunt diferente foarte mari. In primul rand,
din punct de vedere economic, Marea Britanie fiind mult deasupra Romaniei. In al doilea rand,
suprafata arabila a Romaniei este mult mare in comparatie cu cea a Marii Britanii.
Romania are un mare potential agricol, in trecut fiind denumita granarul Europei dar
datorita lipsei tehnologiilor si a interesului pentru aceasta ramura, astazi ne aflam in urma Marii
Britanii.

4. Principale reglementri pe pieele agricole

Organizarea comun a pieelor agricole
Uniunea European a stabilit norme comune n ceea ce privete pieele agricole. Aceste
norme privesc n special interveniile publice pe piee, regimurile de cote i de ajutor, standardele
de comercializare i de producie, precum i schimburile cu rile tere.
ACT
Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a
unei organizri comune a pieelor agricole i privind dispoziii specifice referitoare la anumite
produse agricole (Regulamentul unic OCP).
SINTEZ
Organizarea comun a pieelor agricole denumete cadrul juridic stabilit la nivel european
pentru anumite sectoare agricole. Uniunea European prevede astfel norme comune cu privire la
gestionarea pieelor agricole, standarde de comercializare a produselor agricole, precum i pentru
exporturile i pentru importurile Uniunii Europene (UE).
PIAA INTERN
Intervenia asupra pieei
Pentru a se asigura stabilitatea pieelor i un nivel de trai satisfctor pentru comunitatea
agricol, a fost pus n aplicare un mecanism de sprijinire a preurilor, n paralel cu introducerea
regimurilor de sprijin direct.
Mecanismul de sprijinire a preurilor ia n considerare nevoile fiecrui sector agricol,
precum i interdependena lor. Msurile iau forma urmtoarelor:

intervenii publice pe pieele produselor agricole;

plata de ajutoare pentru depozitarea privat a cerealelor, a orezului, a zahrului, a uleiului

de msline i a mslinelor de mas, a crnii de vit i de mnzat, a laptelui i a produselor lactate,
a crnii de porc, de oaie i de capr.
Msuri speciale de intervenie
Uniunea European poate lua msuri excepionale pentru a sprijini pieele n criz. Aceste
msuri sunt, de exemplu, necesare n caz de propagare a bolii animale sau de calamitate natural
ale crei efecte se manifest pe pieele agricole.
Regimul de cote
Cotele naionale de fabricare pentru zahr i lapte sunt stabilite. Statele membre le
repartizeaz apoi ntre ntreprinderile productoare. Prezentul regulament definete n special
modalitile de transferare a cotelor ntre mai multe ntreprinderi i gestionarea produciei
excedentare. Aceasta cuprinde, ntre altele, taxe aplicate productorilor de ctre statele membre.
Regimul de ajutor financiar
De asemenea, sunt prevzute ajutoare pentru sectoarele urmtoare:

zahrul (msuri de restituire la producie);

laptele i produsele lactate, uleiul de msline i mslinele de mas, fructele i legumele,

precum i produsele apicole;

programele n favoarea consumului de fructe sau de lapte la coal;

sectorul vitivinicol i sectorul hameiului;
creterea viermilor de mtase.

COMERCIALIZARE I PRODUCIE
Comisia poate s impun standarde de comercializare pentru anumite produse agricole.
Aceste standarde se pot referi, de exemplu, la calitatea produselor, la ambalajul acestora, la
stocare sau la transport.
Prezentul regulament impune norme suplimentare pentru producia i comercializarea
produselor care beneficiaz de o marc de protecie n sectorul vinului. Aceste mrci sunt
denumirile de origine controlate, indicaiile geografice i meniunile tradiionale. Regulamentul
descrie procedura prin care productorii care doresc s beneficieze de o astfel de marc trebuie
s i depun cererea.
Organizaiile de productori sau interprofesionale
Prezentul regulament stabilete normele cu privire la recunoaterea i la funcionarea
organizaiilor de productori i interprofesionale.
Organizaiile de productori trebuie n special s permit elaborarea unei programri
comune a produciei i s poat s o adapteze n funcie de cerere.
n ceea ce le privete, organizaiile interprofesionale nu sunt alctuite n principal din
productori. Ele pot reuni reprezentani ai activitilor economice asociate produciei, comerului
sau transformrii produselor agricole. Organizaiile interprofesionale au ca obiectiv n special
optimizarea costurilor de producie i de transformare a produselor.
SCHIMBURILE COMERCIALE CU RI TERE
n principiu, orice tax cu efect echivalent unei taxe vamale, precum i orice restricie
cantitativ sau msur cu un caracter echivalent sunt interzise n schimburile comerciale cu rile
tere.
Importuri
Comisia poate solicita prezentarea de licene de import pentru produsele din anumite
sectoare: cereale, orez, zahr, semine, ulei de msline i msline de mas, in i cnep, fructe i
legume proaspete i transformate, banane, vin, plante vii, carne de vit i mnzat, carne de porc,
carne de oaie i de capr, carne de pasre de curte, lapte i produse lactate, ou i alcool etilic de
origine agricol.
Taxele la import din Tariful vamal comun se aplic acestor produse, dei pentru unele
dintre ele sunt prevzute dispoziii particulare. n anumite cazuri, taxele la import pot fi
suspendate sau se pot aplica taxe suplimentare.
Aceste dispoziii particulare se aplic n special importurilor de amestecuri de cereale, de
orez sau de cereale i de orez i taxa la import este stabilit n funcie de compoziia amestecului.
n plus, pentru zahr este stabilit un regim preferenial, iar pentru cnep i hamei sunt fixate
anumite condiii de import.
De altfel, Comisia poate s prevad contingente tarifare de import, adic limite privind
volumele de mrfuri care pot fi importate cu taxe vamale reduse. Contingentele tarifare sunt
gestionate de Comisie i administrate astfel nct s se evite orice discriminare.
Exporturile

Comisia poate cere prezentarea unor licene de export pentru produsele din sectorul
cerealelor, al orezului, zahrului, uleiului de msline i mslinelor de mas, al fructelor i
legumelor proaspete sau transformate, al vinului i al crnii de vit i mnzat, al crnii de oaie i
de capr, al crnii de pasre de curte, al laptelui i produselor lactate, al oulor i al alcoolului
etilic de origine agricol.
Exportul anumitor produse poate fi susinut prin restituiri la export care acoper diferena
dintre preurile de pe piaa global i cele din UE. Acestea pot fi difereniate n funcie de
destinaie i sunt fixate de ctre Comisie periodic, innd cont de evoluia pieelor Uniunii i de
pieele mondiale. Restituirile la export pentru malul aflat n stoc, pentru cereale i carnea de vit
i mnzat sunt reglementate prin dispoziii specifice.
Gestionarea contingentelor la export pentru sectorul laptelui i al produselor lactate i
tratamentul special la import n rile tere sunt, de asemenea, reglementate.
Concurena
Se aplic dreptul comunitar al concurenei. Exist totui excepii, prevzute n articolul
176 al regulamentului, pentru care Comisia tolereaz acorduri sau practici concertate. De
asemenea, regulamentul prevede acest gen de excepii n sectorul fructelor i al legumelor,
precum i n cel al tutunului.
De altfel, regimul european n materie de ajutor de stat se aplic din principiu sectoarelor
agricole. Regulamentul prevede totui dispoziii particulare pentru ajutoarele de stat n sectorul
laptelui i al vinului.
Context
nainte de adoptarea prezentului regulament, fiecare sector agricol dispunea de o
organizare comun a pieei specifice acestuia. Exista astfel la nivel european o multitudine de
organizaii ale pieelor agricole. Prezentul cadru juridic simplific i unific diferitele
reglementri care existau nainte.
Eurobarometru: Ce cred europenii despre securitatea alimentar, despre calitatea
produselor alimentare i despre relaia dintre agricultur i mediul rural
Pentru mai mult de 90% dintre europeni, criteriile cele mai importante la cumprarea de
produse alimentare sunt calitatea i preul, mai importante dect originea (71%) i marca (47%);
potrivit unei noi anchete EUROBAROMETRU privind securitatea alimentar, calitatea
produselor alimentare i mediul rural, calitatea i preul au fost considerate foarte importante
de 65% i, respectiv, 54% dintre respondeni. Etichetele de calitate sunt importante pentru dou
treimi dintre cei intervievai, constatndu-se o mbuntire fa de anii precedeni n ceea ce
privete recunoaterea diferitelor sigle de calitate ale UE. Potrivit anchetei, 24% dintre
respondeni recunosc deja sigla ecologic a UE la mai puin de 2 ani de la introducerea acesteia.
n ceea ce privete securitatea alimentar, trei sferturi dintre cetenii UE i-au exprimat
ngrijorarea cu privire la problema hrnirii populaiei de pe glob, ns proporia celor preocupai
de capacitatea UE i a statelor membre de a satisface necesitile alimentare ale locuitorilor lor
este sub 60%.
Majoritatea cetenilor UE consider c agricultura aduce o contribuie pozitiv la
conservarea zonelor rurale, prere mprtit n majoritatea statelor membre i a grupurilor
sociodemografice. Exist deci un larg consens cu privire la rolul benefic al agriculturii. n cadrul

anchetei, au fost intervievai peste 26 500 de ceteni europeni, cu vrste de cel puin 15 ani, din
toate cele 27 de state membre ale UE.
Principalele concluzii:
Securitatea alimentar: Aproximativ 56% dintre respondeni nu sunt preocupai de
nivelul produciei alimentare din ara lor, iar n ceea ce privete UE n ansamblu, procentul este
de 57%. n schimb, 76% dintre respondeni sunt preocupai de nivelul produciei alimentare la
nivel mondial. Ca urmare a acestor rezultate, 84% dintre ceteni opineaz c UE ar trebui s
ajute alte ri s-i sporeasc producia alimentar. Aproximativ 81% consider c UE ar trebui
s-i sporeasc propria producie alimentar pentru a depinde ntr-o mai mic msur de
importuri, iar 77% apreciaz c UE ar trebui s produc mai mult pentru a satisface att
necesitile propriilor ceteni, ct i cererea rilor tere.
Calitatea alimentelor: Pentru 96% dintre respondeni, calitatea alimentelor reprezint un
criteriu important n luarea deciziilor de cumprare, mai important chiar dect preul, care este
menionat de 91% dintre cei intervievai. Originea produsului conteaz mai puin, dar este
important pentru 71% dintre respondeni. n schimb, marca este considerat important de 47%
dintre respondeni, n timp ce pentru 50% dintre ei, aceasta nu prezint importan. Etichetele de
calitate sunt importante pentru 67% dintre respondeni.
Agricultura i mediul rural: ntrebai n legtur cu relaia dintre agricultur i mediul
rural, 81% dintre respondeni au rspuns c, n opinia lor, agricultura are efecte benefice asupra
mediului, 86% apreciaz c ea contribuie la nfrumusearea peisajului rural, iar 89% consider c
agricultura contribuie la protejarea zonelor rurale.
Modificri de importan practic privind procedura de scoatere din circuitul
agricol a terenurilor
Executarea lucrrilor de construcii asupra unui teren este permis numai dac respectivul
teren este ncadrat n categoria de folosin corespunztoare, respectiv curi construcii.
Procedura de autorizare a lucrrilor de construcii pentru terenuri agricole, relevant de exemplu
n cazul dezvoltrii parcurilor fotovoltaice sau eoliene, presupune n principiu scoaterea
anterioar a terenului din circuitul agricol. ncepnd cu 27.07.2012 ns, sunt aplicabile pentru
terenurile situate n intravilan, norme simplificate, care ridic totui o serie de probleme.
Reglementri contradictorii privind obligativitatea scoaterii din circuitul agricol
Obligativitatea scoaterii din circuitul agricol se stabilete de la caz la caz la nceputul
procedurii de autorizare a lucrrilor de construcii, prin certificatul de urbanism (denumit n
continuare pe scurt CU"), care corespunde n principiu noiunii de Bauvorbescheid" din dreptul
german.
n general trebuie remarcat c prevederile legale referitoare la obligativitatea scoaterii din
circuitul agricol i respectiv procedura corespunztoare au suferit de-a lungul anilor modificri
succesive i n parte incoerente. Pentru acest motiv, obligativitatea scoaterii din circuitul agricol
a terenurilor situate n intravilan este nc de mai mult timp un subiect de dezbateri. n acest
context, ns i din pricina lipsei de experien i de cunotine juridice a autoritilor locale
competente, nu exist o practic unitar privind cazurile n care scoaterea din circuitul agricol
este obligatorie, precum i cu privire la procedura de urmat.
Comparaie ntre vechea i noua reglementare. Efecte

Pn de curnd, art. 23 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrrilor de construcii
prevedea c scoaterea din circuitul agricol a terenurilor agricole situate n intravilan se realizeaz
conform legii". Trimiterea se referea la prevederile Legii nr. 18/1991 privind fondul funciar i
ale Regulamentului privind coninutul documentaiilor pentru scoaterea terenurilor din circuitul
agricol (aprobat prin Ordinul Ministrului Agriculturii nr. 897/ 2005, denumit n continuare
Regulamentul"). Acestea reglementeaz o procedur de scoatere din circuitul agricol specific,
separat i laborioas, care presupune obinerea a numeroase avize. De pild, avizul Ageniei
Naionale de Cadastru i Publicitate Imobiliar, al Ageniei Naionale a mbuntirilor Funciare,
al Ministerului Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale .a. Care dintre aceste avize sunt
necesare se stabilete de la caz la caz n funcie de suprafaa terenului, de clasa acestuia de
calitate, de existena mbuntirilor funciare pe teren, precum i de alte mprejurri. Procedura
este condiionat de plata unei taxe de scoatere din circuitul agricol.
Ca urmare a unei modificri din 27.07.2012 a art. 23 al Legii nr. 50/1991, scoaterea din
circuitul agricol se realizeaz prin autorizaia de construire.
n consecin, scoaterea din circuitul agricol nu mai presupune n opinia noastr
parcurgerea unei proceduri separate. Deoarece aceasta decurge n afara cadrului Legii nr.
18/1991, nu va fi necesar, n opinia noastr, nici plata taxei de scoatere din circuitul agricol.
Aceasta ar conduce la o simplificare substanial a procedurii de scoatere din circuitul agricol n
cazul terenurilor situate n intravilan i, totodat a ntregii proceduri de autorizare a lucrrilor de
construcii. Efectele modificrilor legislative descrise mai sus sunt de importan practic pentru
investitori n ceea ce privete timpul i costurile implicate.
Domeniu de aplicare. Context
Noile reglementri privind scoaterea din circuitul agricol n temeiul Legii nr. 50/1991
privesc exclusiv terenurile care se afl n intravilanul localitilor. Imobilele situate n extravilan
fac n continuare obiectul prevederilor Legii nr. 18/1991 i ale Regulamentului, astfel c, n cazul
acestor din urm terenuri, procedura descris mai sus, inclusiv investiia de timp i cheltuielile
aferente rmn obligatorii.
Intravilanul unei uniti administrativ-teritoriale este reglementat prin Planul urbanistic
general - PUG i poate fi extins prin Planul urbanistic zonal - PUZ. De regul, pentru obinerea
unei autorizaii de construire pentru terenuri situate iniial n extravilan este necesar aprobarea
prealabil a unui PUZ.
Aprecieri
Noua reglementare a art. 23 din Legea nr. 50/1991 este binevenit. Totui, ea nu a condus
i la o modificare corespunztoare expres a Regulamentului. ntr-adevr, acesta se refer n
continuare la scoaterea din circuitul agricol a terenurilor situate n intravilan. Astfel se creeaz ,
n opinia noastr, premisele pentru diverse interpretri din partea autoritilor competente.
Din punct de vedere juridic, contradicia actual ntre cele dou reglementri ar trebui, n
opinia noastr, s fie rezolvat n favoarea Legii nr. 50/1991, n sensul de a considera c
scoaterea din circuitul agricol se face direct prin autorizaia de construire. Exist argumente
solide n acest sens, de pild acela c Legea nr. 50/1991 are un rang superior n ierarhia normelor
juridice, modificarea menionat fiind de asemenea adoptat ulterior Regulamentului.
Din punct de vedere practic ns, dezvoltatorul unui proiect (de exemplu al unui parc
solar) nu va putea s se bazeze pe o practic unitar a autoritilor competente n domeniul
construciilor. Conform experienei noastre, autoritile nu numai c nu fac o aplicare unitar a

normelor juridice, ci dovedesc n anumite cazuri chiar o necunoatere a intrrii n vigoare a

noilor reglementri.
Din motive ce in de securitate juridic, opinm c este necesar o modificare
corespunztoare a Regulamentului.

Transferuri mai scazute catre programele nationale de dezvoltare rurala

Planul de a reduce ajutorul direct pentru fermieri in vederea intaririi programelor de dezvoltare
rurala ale statelor membre (modularea) a fost unul dintre subiectele cele mai dezbatute in cadrul
Comisiei PE pentru agricultura. In plenara a fost votat un amendament care propune ca toate
cuantumurile platilor directe care urmeaza sa fie acordate, pentru un an calendaristic dat, unui
agricultor si care depasesc 10 000 EUR se reduc in fiecare an, pana in 2012, cu urmatoarele
procente: 2009 - 6%, 2010-6%, 2011-7% si 2012 7%.
De mentionat
ca statele care au aderat in 2004 vor fi eligibile pentru modulare in 2012, in timp ce Romania si
Bulgaria vor fi scutite avand in vedere introducerea treptata a platilor directe.
Revizuirea cotelor de lapte
In perspectiva modificarii reglementarilor privind cotele de lactate, incepand din 2015, ar
fi bine sa se acorde in prealabil producatorilor de lapte posibilitatea sa se adapteze modificarilor
si sa investeasca in functie de cerintele pietei, avand in vedere in special faptul ca termenele
pentru solicitarile de ajutoare pentru investitii sunt relativ lungi.
Limitata de plafoanele cotelor de lapte, productia comunitara totala de lapte tinde sa
urmeze un declin treptat, desi modest, pe termen mediu, avand in vedere ca restructurarea
continua din statele membre care nu au fost membre ale Comunitatii inainte de extinderea din
2004 va duce la o scadere a productiei de lapte pentru consum, in timp ce cresterea productiei
ramane limitata din cauza existentei cotelor. In acelasi timp, se anticipeaza cresterea cantitatii de
lapte livrat laptariilor in vederea prelucrarii in perioada avuta in vedere. Cresterea cotelor de
lactate, astfel cum este prevazut (cu 2% pentru anul de comercializare 2008/2009 si cu 1% pentru
anii de comercializare 2009/2010 si 2014/2015) ar oferi posibilitatea sa se dispuna de elementele
necesare pentru a realiza o evaluare adecvata a situatiei pietei din sectorul laptelui.
Incepand din 2009, sprijinul acordat investitiilor efectuate de producatorii de lapte
nu ar mai trebui limitat la cota stabilita, pentru a permite producatorilor sa isi sporeasca
investitiile in functie de cerintele pietei. (am5).
Membrii PE doresc ca statele membre sa aiba posibilitatea de a mari
pentru o anumita perioada de timp cotele de lapte daca aceste cote sunt sub-utilizate in alte state
membre. De asemenea, deputatii s-au exprimat pentru crearea unui fond pentru lapte menit sa
sprijine restructurarea acestui sector.
Cotele nationale de lapte pentru Romania, propuse de Comisie nu au fost
modificate si anume: 3 118 140,000 tone pentru 2008/2009, 3 149 321,400 tone pentru
2009/2010 si 3 180 814,614 tone pentru 2010/2011.

Asistenta destinata sectoarelor cu probleme speciale - "articolul 68"

In urma amendamentelor propuse de deputatii europeni, 15% din plafonul bugetului
national pentru plati directe va putea fi utilizat pentru sustinerea unor sectoare mai afectate
precum cel al producatorilor de lapte si de carne de vita si pentru contributia la scheme de
asigurari mai complexe, care sa acopere toate tipurile de daune cauzate de fenomene
meteorologice si pagubele majore cauzate de anumite boli la animale sau plante.
Statele membre pot decide, pana la 1 august 2009 cel tarziu, sa utilizeze, incepand cu 2010, pana
la 10% din plafoanele lor nationale pentru a acorda ajutor agricultorilor in ceea ce priveste
promovarea unor forme de productie sustenabile pentru:
* tipuri specifice de agricultura care sunt importante pentru protejarea sau ameliorarea
mediului,
* imbunatatirea calitatii ecologice a produselor agricole sau
* imbunatatirea comercializarii produselor agricole sustenabile
* a compensa dezavantaje specifice care ii afecteaza pe agricultori in
sectoarele sustenabile ale lactatelor, carnii de vita, de oaie si de capra si orezului, in regiunile
vulnerabile din punct de vedere economic sau sensibile din punct de vedere ecologic
* regiunile care fac obiectul programelor de restructurare si/sau de
dezvoltare, cu scopul de a evita abandonul de teren cu valoare ecologica si/sau de a compensa
dezavantaje specifice pentru agricultorii din zonele in cauza care exploateaza terenuri cu valoare
ecologica; de asemenea, pentru sprijinirea potentialului agricol in zonele defavorizate care sufera
de pe urma unor dezavantaje structurale grave si permanente.
Eco-conditionalitate
Statele membre care doresc sa opteze pentru includerea habitatelor in standardele de ecoconditionalitate privind bunele conditii agricole si de mediu ar trebui sa aiba flexibilitatea de a
face acest lucru. Scoaterea temporara a terenurilor din productia agricola a avut beneficii care se
vor pierde atunci cand va fi eliminata. Studiile arata ca cel mai mare beneficiu adus de scoaterea
temporara a terenurilor din productia agricola a fost valoarea de habitat pentru animale
(nevertebrate, pasari, mamifere etc.) in zone in care in care exista putine habitate seminaturale si
in care aceasta a contribuit la diversitatea botanica a peisajelor arabile.
Noile reglementari UE le dau agricultorilor libertatea de a raspunde cererii in
crestere
Ministrii agriculturii din UE s-au reunit in 2009 pentru a moderniza politica agricola
comuna. Pentru prima data dupa multi ani, ei au incercat sa gaseasca modalitati de crestere a
productiei de alimente, nu de limitare a acesteia.
Suntem, asadar, departe de amintirea lacurilor de vin si a muntilor de unt, simboluri
ale unei perioade in care productia scapata de sub control a dus la reducerea dramatica a
preturilor si i-a lasat pe multi producatori dependenti de subventiile UE.
Astazi, preturile la alimente explodeaza, iar agricultorii din intreaga lume incearca sa faca

fata unei cereri tot mai mari la nivel global. In acest context, reglementarile comunitare ar trebui
sa-i ajute pe producatorii europeni sa raspunda acestei cereri prin cresterea exporturilor.
Ministrii de resort au analizat mai multe modificari propuse care vizeaza, printre altele,
reducerea subventiilor, suprimarea reglementarilor privind scoaterea terenurilor din circuitul
agricol si eliminarea progresiva a cotelor de lapte. Ca si reformele anterioare, noile masuri isi
propun sa le dea agricultorilor libertatea de care au nevoie pentru a raspunde unei cereri in
crestere si pentru a aborda noile provocari precum schimbarile climatice, gospodarirea apelor,
protejarea biodiversitatii si folosirea biocombustibililor.
Politica agricola comuna a Uniunii Europene PAC a facut obiectul unor ample
reforme, in ultimele doua decenii. Ultima schimbare importanta a avut loc in anul 2003, cand UE
a eliminat subventiile acordate in functie de productia obtinuta, care ii incurajau pe agricultorii
europeni sa produca mai mult decat puteau vinde. Noul regim va completa in continuare
veniturile agricultorilor, dar le va da acestora o mai mare libertate de a-si adapta productia la
cerintele pietei. In schimb, agricultorii vor fi nevoiti sa se conformeze normelor privind protectia
mediului, bunastarea animalelor si calitatea produselor alimentare.
Comisia Europeana va directiona catre dezvoltare rurala banii economisiti prin
reformarea politicii agricole. Acestia vor fi bineveniti in 12 dintre noile state membre, care, odata
cu aderarea, au fost nevoite sa-si modernizeze foarte rapid sectorul agricol.
PAC a fost elaborata pentru a le permite agricultorilor sa duca o viata decenta, pentru a
garanta aprovizionarea cu alimente la preturi corecte si pentru a conserva patrimoniul rural al
Europei. Aceasta politica beneficiaza de 40% din bugetul UE (aproximativ 55 de miliarde de
euro pe an). In sectorul agricol european isi desfasoara activitatea aproximativ 5% din populatia
activa a Uniunii.
Noul PAC, care va intra n vigoare din 2014, va duce la creterea treptat a
plilor directe la hectar pentru fermierii din noile ri UE, ns la niveluri anuale mai mici dect
se preconizase iniial. Acest lucru, mpreun cu creterea costurilor fixe, determinat de
aprecierea accelerat a activelor pe fondul unui interes n cretere pentru sectorul agricol, i va
mpinge pe agricultorii din aceste ri s creasc producia pentru a rspunde nevoilor lor de
venit. n acest context va avea loc i o consolidare pe scar larg a fermelor din statele noi
membre ale UE se precizeaz n raport.
Consider ca pentru a produce o crestere a gradului de acceasre a fondurilor structurale este
nevoie de nlesnirea condiiilor de eligibilitate a poiectelor;
facilitarea instalrii tinerilor fermieri; stimularea ocuprii forei de munc n mediul rural; o mai
mare atenie acordat zonelor fragile; investiii supimentare pentru cercetare i inovare;
ncurajarea plilor de agro-mediu.
Pentru a crete nivelul de accesare al fondurilor europene propun s fie avute n vedere
- o mai bun strategie de comunicare pe durata de implementare n ceea ce privetecalendarul de
lucru ;
- analiza detaliat a problemei i a caracteristicilor acesteia;
- definirea unui sistem de prioritizare a problemelor ;
- detalierea corespunztoare a modului n care se definesc scopul i obiectivele proiectelor;
- dezvoltarea unui model de comunicare i diseminarea a informaiilor legate de posibilitile de
accesare a fondurilor;
- optimizarea modului n care se identific problemele i se stabilete sistemului denevoi;

- definirea unor proceduri concrete care s elimine, pe ct posibil, lipsa de uniformitatei

coeren n aprecierea (punctarea) proiectelor, n procesul de evaluare a propunerilor;
- simplificarea documentaiei necesar a fi depuse n cadrul solicitrii de finanare;
- eliminarea, pe ct posibil, a sesiunilor de depunere a proiectelor cu termene nchise
itransformarea lor n sesiuni cu depunere continu;
- eliminarea elementelor birocratice inutile;
- optimizarea sistemului de urmrire a progresului proiectului prin intermediulrapoartelor de
progres
- reorganizarea procesului de evaluare a documentaiei de proiect prin gruparea unor etape.
Din puctul meu de vedere Un alt impediment care a stat la baza cotei reduse de accesare a
fondurilor europene pn lanivelul anului 2012 a constat i n gradul mare de frmiare al
terenului agricol. Pentru a combate aceasta problema se poate apela la asocieri intre fermierii
agricoli astfel incat suprafata cultivata sa fie mai mare iar acestia sa poata accesa fondurile
structurale.
Pentru majorarea gradului de accesare a fondurilor europene ncepnd cu anul 2012, auvenit n
ajutorul micilor agricultori i bncile.
Mai exact, agricultorii i nu numai trebuie doar s i demareze afacerea finanat din
fonduri europene nerambursabile, iar partea de bani cu care, pn acum acetia trebuiau s o
aduc, poate fi obinut foarte uor de la orice banc, care acord astfel de credite, punnd drept
gaj afacerea respectiv, care este dezvoltat din banii UE i ai bncii.

CUPRINS

1. Scurt prezentare a rii Regatului Unit

2. Indicatori la nivelul economiei naionale
3. Indicatori la nivelul agriculturii
3.1.Potenial agricol
3.2. Rezultate economice
3.3. Consum alimentar
4. Principale reglementri pe pieele agricole

BIBLIOGRAFIE

www.insse.ro, accesat la data de 19.03.2013

www. Eurostat. Ec.europa.eu, accesat la data de 18.03.2013

www.wikipedya.org, accesat la data de 20.03.2013

http://faostat.fao.org, accesat la data de 20.03.2013

http://europa.eu/legislation_summaries/agriculture/agricultural_products_markets/l67001
_ro.htm#amendingact, accesta la data de 22.03.2013

http://ec.europa.eu/romania/news/06072012_eurobarometru_securitatea_alimentara_ro.ht
m, accesta la data de 22.03.2013