CaN TRAN TP hile i rv i | eet TUL ROMAN ¢ LATINA * MITOLOGIA ROMANA TUL * DOMUS * POMPEI * LEGEA ROMANAee ‘Tia original ROMA (ROME) ‘Sera: GRANDES CVILZACIONES (ANCIENT CIVILIZATIONS) Tent: Eva Baga strait Marcel Socias © Copyright PARRAMON EDICIONES, SA, Word Rights Published by Paramen Eiciones, SA, Barcelona, Spin atura CORT Ditzare si Cuba arti Spl Independent nr 202A, sactor 6, Bucuas Tl 3198822, 3108833, 9198877 Foc 3198868 Ema vanzti@ediuracrint0 again vitua: wm oturacorint 0 ‘raeore: neve Redactare: Minala ZimescuEnceanu ‘Tehnoredactare computerzati: Favian Musca (© 2007 Tooedrepturieasupraacetel eit sunt ozrate Edt CORINT, parte ‘component a GRUPULI EDITORIAL CORINT Destro a Bote Nationale a Roma BAROALLO, EVA hii ane: Roma ea Baa ‘nd Lin Det Buca: Cont 2007 Ind ‘sii sresra tase | Duo Ua fa) ar Format 861 88 Coitipa: 4 Tian Romania 4 De la cele sapte coline la un mare imperit 8 Romulus si Remus 12 Legiunea romand In slujba razboiului 14 Imperiul Roman Un popor de cuceritori 16 Latina Osingura limba pentru un intreg imperiu Mitologia romana Zeii protectori si zeii oficiali oes Cel mai mare spectacol din lume 22 Apeductul ‘O constructie pentru alimentarea cu apa as ss Gustul pentru confort 26 Pompei ‘Sub lava VezuviuluiROMA, CETATEA ETERNA in perioada cuprinsa intre fondarea Romei, in secolul al Vill-lea i.H., si caderea Imperiului Roman, in secolul al V-lea d.H., a inflorit una dintre cele mai puternice si mai influente ci , civilizatia romana. Aceasta cultura a fost extraordinaré nu numai pentru noutatea institutiilor sale politice si extinderea marilor sale realizari ingineresti, ci si pentru faptul Ba stiut si impuna limba, legea si arta sa in toate colturile imperiului. Pentru toate aceste motive, dorim sa le prezentm tinerilor cititori caracteristicile principale ale acestei civilizatii. Incepem lucrarea cu 0 introducere, sub forma unei succinte prezentari cronologice a celor unsprezece teme care vor fi dezvoltate in restul cArtii. Aceste teme sunt tratate in felul urmator: 0 prezentare pe scurt, organizata in jurul unei ilustratii centrale, care are rolul de a explica, in mod concis si clar, diferite aspecte ale culturii si istoriei Rome’ la care se refera ilustratia. Alte desene au menirea de a dezvolta continutul si a oferi mai multe informati Pentru a facilita lectura si a completa informatiile din text, ultimele doua pagini ale c&rtii cuprind un glosar si o cronologie, ca si o lista a ‘oamenilor importanti din istoria Romei. In selectarea temelor si dezvoltarea continutului, s-a optat pentru atractivitate, in detrimentul unei tratari exhaustive. Principalele noastre obiective au fost sd trezim interesul téndrului cititor pentru istoria marilor civilizatii, fra si-| coplesim cu date istorice, si, in acelasi timp, sa il incurajam sa studieze mai departe.oe DE LA CELE SAPIE-COLINE LA UN IMPERIU REGALITATEA (753-509 i.H.) (CREAREA ROME! Roma, al carei teritoriu se intindea intre raurile Arno si Tibru si Marea Tireniand, a fost la inceput dominata de etrusc, iar primi sai suverani au fost regii. Monarhul roman, care detinea puterea suprema si avea autoritatea de a interpreta semnele trimise de zei, nu mostenea tronul, ci era numit de catre Senat si ales de comitiile curiate. Aceste dous institutii erau alcatuite din patricieni ~ membrii familiilor bogate. ‘rou de Tums nt pe Via Augusta din antic provinie ‘oman Taraconensis in lle noastre, acest se fa pe Roda de Bara (Taragon, Spa) Bust de marmura al ‘paral Vespasian, escopant la Catagina REPUBLICA (509-27 i.H.) DEZVOLTAREA INSTITUTI $1 A BIROCRATIE! Pentru cd se temeau ca regii vor acapara intreaga putere si ca vor ocupa aceasta »functie” pe viata, romanii au hotarat s& ji alunge. in schimb, aveau sa infiinteze institutii destinate sa impiedice © concentrare a puterii in mainile unui singur individ si s8 garanteze participarea cetatenilor la conducerea cetatii. Senatul si comitiile curiate ~ care reprezentau poporul roman — au devel istitutii legislative, iar consulii aveau puterea executiva. Cu ajutorul unei complexe retele administrative si birocratice, aceste institutii controlau pana si cele mai indepartate colturi ale provinciilor cucerite de Roma. jin anul 450 i.H., dupa lungi dezbateri, a fost elaborat un cod scris de legi - Legea celor douasprezece table -, care stabilea & toti cetatenii romani sunt egali. Cu toate acestea, femeile si sclavii nu aveau dreptul sa participe la viata politicd sau s& detina posturi in administratie. Cateva secole mai tarziu, reforma lui Caracalla aextins dreptul de cetatenie la toti locuitorii imperiului. Aceasta lunga perioada a fost una productiva nu numai din punct de vedere politic si administrativ. Roma si-a extins granitele de la vest la est si de la nord la sud, cucerind Peninsula Italica, Grecia Mare (coloniile grecesti din Marea Mediterana), Spania, Grecia, Cartagina, Asia Mica si Egiptul. Din pacate, romanii nu au purtat batalii doar pentru cucerirea de noi teritor De-a lungul anilor, au avut loc multe conflicte interne. Printre acestea, s-a numérat rascoala gladiatorilor (sclavi \uptatori) condusi de Spartacus (73 1.H.). Pentru a se pune capat conflictelor nterne si dezordinilor, s-au format dou triumvirate; statul roman, care era deja un mare imperiu, era condus de trei oameni. Primul triumvirat, alcdtuit din Pompei, uliu Cezar si Crassus, s-a destramat cand Cezar a devenit dictator. Mai tarziu, Cezar 2 murit in urma unei conspiratii. Octavian, Marcus Antonius $i Lepidus au format al doilea triumvirat. Dar nici acesta nu a avut o viat& prea lunga. olumna lu Traian, cu basorelifurt In cate este inftistécucarioa Dacil de cre ast impaat IMPERIUL (27 1.H.-476 d.H.) AUGURI SI SANSA UNUI VIS MARET Octavian, care a reusit si-i inlature pe ceilalti doi triumviri, a fost numit princeps senatus, apoi Augustus de catre Senat, care i-a acordat puteri depline pe timpul vietii. Astfel s-a pus capat perioadei republicii si a inceput perioada marilor imparati. in anul 127.H., Octavian Augustus a fost ales pontifex maximus, devenind atotputernic. Desi institutia Senatului a fost mentinuté, titlul de suveran era dobandit prin ereditate sau adoptie. Moz cn Masslul Gal Pcl, crate nec lV. fiLanga Forl ui Taian, riicat ain porunca ‘imprajuu, dupa lanurle aritectulu, Inginerall¢ soulptoruut Apaliodr dn Damasc, allo pal de marl Doua sute cincizeci de ani mai tarziu, abuzurile de putere si conflictele interne |-au obligat pe Diocletian s8 reformeze sistemul de guvernare si astfel a aparut tetrarhia. Asta insemna cd puterea era ‘impartita intre patru persoane: doi ‘imparati si doi consuli. insa imparatul Constantin a restabilit vechiul sistem, concentrnd din nou puterea in mainile unei singure persoane. Problemele interne, ca si presiunea exercitatd de germani la frontierele imperiului au grabit sfarsitul Romei. Teodosiu | a impartit imperiul intre fii sai, Arcadius si Honorius, oferind primului Imperiul de Ras&rit, cu capitala la Constantinopol, si celui de-al doilea, Imperiul de Apus. Roma, Cetatea Eterné, a incetat sé mai fie capitala Imperiului de Apus, fiind inlocuita de Ravenna. in anul 410, aceasta a fost devastata de triburile germanice. Au mai trecut saizeci si sase de ani inainte ca Romulus Augustulus, ultimul ‘imparat al Imperiului de Apus, sa fie detronat de printul barbar Odoacru, care a pus astfel capat unuia dintre cele mai stralucite capitole din istoria civilizatiei umane. ARTELE PLASTICE Influenta greaca asupra artelor plastice si a arhitecturii romane a fost foarte mare; romanii au facut copii dupa marile sculpturi grecesti si au imprumutat marile ordine arhitectonice: doric, ionic $i corintic. Marile contributti ale romanilor in domeniul artelor plastice au fost portretul si basorelieful, ca si introducerea elementelor figurative in arhitectura si peisagistic’, combinate cu un profund simt al perspectivei. ‘Vila ui Hadrian de a Tol fost constaté dn porunca Iimaatului cu tot luxul une resent imperial,In domeniul sculpturi, marii artisti portretisti au atins un asemenea nivel al perfectiunii, incat erau capabili nu numai sd reproduca fidel trasaturile fetei modelului, ci si sa redea personalitatea acestuia. Aceasta atentie acordata studiului fetei umane poate fi observata si pe monedele care ii comemorau pe imparati; desi figurile sunt reprezentate din profil, poate fi observata incercarea de a reda psihologia persoanei. in cea ce priveste basoreliefurile, acestea acoperdi suprafata coloanelor, arcurilor de triumf, templelor si monumentelor funerare. Subiectele variaz8 in functie de loc, desi cele mai comune teme erau inspirate din mitologie sau descriau batali ori alte evenimente memorabile din conducétorilor. In secolul | .H,, interioarele locuintelor si ale edificillor publice erau decorate cu fresce. Temele erau variate, desi predominau cele mitologice. incorporarea elementelor de peisagistica si arhitectura au oferit adancime si perspectiva acestor scene, Mozaicurile care acopereau podelele si peretii au evoluat de la reprezentarile in oman av adoptatorinl (sii) retest dar au ‘nent ordinal toscan,caraceria print coloand ned i un capitlsimplu (tanga), si ordinal compact, 0 combina inteordinul onic scorn (reap doua culori si doua dimensiuni la sugerarea volumului si la crearea asa-numitului chiaroscuro. Multe compozitii pastrate pana in zilele noastre ne permit sa cunoastem viata cotidiana a romanilor, inclusiv preferintele si obiceiurile lor. ARHITECTURA PUBLICA $1 ARHITECTURA PRIVATA Romani s-au inspirat din culturile care au precedat pentru a crea o arhitectura functionala si monumentald. De la greci, au preluat ordinele (stilurile) arhitectonice si structura arhitravei; de la mesopotamieni si etrusci, au adoptat arcul, respectiv arcada. Romanii au combinat si au perfectionat ‘toate aceste elemente, pentru a crea noi structur si edificii publice, cum ar fi apeductul, arcul de triumf, bazilica si amfiteatrul. in mod similar, si-au proiectat casele gandindu-se la confortul locatarilor si au construit numeroase terme (bai publice) pe tot teritoriul imperiului, pentru a-si petrece timpul liber, bucurandu-se de placerea oferita de apa si de conversatie.Panes LEGENDA FONDARII ROMEI Dupa legends, doi frati, fii vestalei Rhea Silva si ai zeului Marte, au fost abandonati in apele Tibrului. Au avut ins noroc; apele fluviului i-au aruncat la poalele colinei Palatin, unde i-a gasit o lupoaica. Aceasta i-a alaptat i, cétiva ani mai tarziu, gemenii, nepotti lui Numitor, regele din Alba Longa, detronat de fratele sau Amulius, lau repus pe tron pe bunicul lor si au hotrat si fondeze o cetate: Roma. Romulus |-a omorat pe fratele sau in timpul unei dispute in legturd cu locul in care sai fie inaltata cetatea. Aceasta a fost construita la poalele colinei Palatin. Wi Gele sapte coline In reatate, Roma a apart prin anexarea ase consti e cele sapt cline situate la sud de ru Tibru Capito, Quiial, Viminal,Esquli, Calus,Avetin si Palatin, MEtruscit ‘Au vent din Asia Mic si au cucerit vale iui in soll al Vi-ea 1; au stpinit Roma tmp de 150 dean Hi Ripirea sabinelor Legenda spune Romulus art sabinele entua popu Roma; acest incident a aut ca raul unrbo, cares inch prin ‘contniea calor dows popu Romulus Personaj mite despre cae legenda spune ci a fondat Roma sa fost primul a epe; dupa sparta lu mistriasd, a devent ze, Etruscii si viata de dincolo Sarcofagele, basoreiful si rescele cate decoreazd mormintoe etusce relat deea navi oreaile dup moat, Imaginea de mai sus, dupa sarcofagul din Corvetei, tigeacd operech asezald pe un pat.Wi Seratul Dat dezvot cet, regel fost obliat si detege responsable unu sft altar, alti in umasiprimelr tal de romani Wi Misteru! etruscilor Sau psa umarass incr unre, sets dla deat a stn int-un ale aserdndtor cu cl grec in neers, ‘w.au fost desciat nega lupoaica despre cae s spune ca aliotat pe Romuls si Remus, este opera nu artist eruse, dn seco al Vea iH. REGALITATEA In aceant perioad, romul an era ereditar; vitor suveran era numit de Sena ales de comigile ciate Regle avea patti depline. Romulus: 753 716 LH. [Numa Pompiius: 716-673 LH. ‘Tulius Hosiius: 673 64104, Ancius Marcius: 641 — 616 LH. 616— 5781. 578 534 LH. 534— 509 LEE Lucius TarguiniustGey e FORUL, CENTRUL VIETII POLITICE Stiati ca ,republica” provine din expresia latina res publica, adic& atreburile publice”? fn anul 509 7.H., epoca regalitatii a luat sfarsit si la Roma a aparut 0 noua forma de conducere, republica, ale carei institut au fost create cu intentia de a imparti puterea, pentru a evita in acest fel abuzul de autoritate. Regele a fost inlocuit de consuli. Ei comandau armata si erau alesi in fiecare an. mi Senatul Era lett in 00 Forul m- as de senator care discutau Cantu cetilarromane. Cele mal si judaceu marie reprezetaiv afi le cet erau ‘deci police. construe in url acest, Co Tncepe in anul 27 1H, end Senatul i acordat ll Octavian tu de Augustus si puter depline pe viata. Tn acest mod, il de impérat in limba latins mperatr Masami conductor, comandant” — a devenit ereltar, 1 Magistraturile rau ocupte de nati functionar (doi consul, doi pretor, doi cenzort, atu ail i patuchestoi care aminstrau streburilepubie" mConsulit Gomandau armata, convocau i prezdau Senatul si comitila contrite, mPretorii ‘Magistat ce prendautribunalele care judecau proceseledntre cation! i inte cottons strain.(© SOCIETATE TRADITIONALA Te Roma ea ex lriburi aime din gin (gem), caro poprul oman (populsomanus-O ginsers alc in aii Fae nobile dn nda cv pro ‘eves paticei dominayoceatea oma Slavica spin eredau beac devenea ier Oameiliber af sb sorta ph ail (ptr mils senumeau ay, Pls eran ni ven a Roma de-alungal ‘Spun apna primelr fri romane. Mi Conzorit ces funetionari se cupau cu rcenséméntlpopulti, sxoravegheaucheltile statu i vaghea asupra moravurlor Wi Chestorii ‘Aveau olde trezorier;administau voniturile gi chet statu Comite curiate ‘Adur alti din cette, alegeau magia M Dictatorul Inimprejrt exceptional (rézbo, ds ‘exompla), ea ales, peo paid de se nl, un magistrate puter AepineIN SLUJBA RAZBOIULUI Ce era legiunea? in Roma antic, sub acest nume era cunoscut principalul corp al celei mai bine pregatite armate din lume. in general, armata era alcatuita din patru legiuni. Fiecare legiune numara peste cinci mii de soldati si era impartita in zece grupuri, numite cohorte. La randul lor, acestea erau Impartite in sase centurii, fiecare comandata de un centurion. in fine, o centurie era impartita in zece contubernia, care erau cele mai mici unitati ale armatei. Legionarii isi incepeau cariera militara ca simpli infanteristi. Lines ‘nfatin inseam’ drum desparttr’ desemna sistemul de forticati cae se ntndeau, pe sute de klometr, i otarul intr lumea romana si babar Principia incentu tbre mitre castu) ‘rau situate principia sau cladirile ’ ‘principale: cartierul general, birourl, magazia i temp Co patra port: pata decurana, porta praetosium, porta principals dextra i porta prinipats sista.LUPTA PENTRU DOMINAREA MARII MEDITERANE {In simpul sizbouelor punice, romani cartaginedi sau Jupeat pentru supremaia comercial in Mare Nostrum. Romania ieitvitoriog. fn uldimul, dpa tri ani lung de ribo}, careaginezi au fost defintv infin, iar cetatea (Careagina «fost aside pe suprafaa pimanculi, Stindard BF Fecarelgie avea un stindard sau insigna, care ea puta de ote age nui igniter. ‘Strada principal, care stabs tbara do laestla vst. Catapult asin de zl cae oman aruncau pice n dugmani cu Soomro Casta Denumiea roman atabere mitre In care capa armata,UN POPOR DE CUCERITORI Romanii au fondat un imens imperiu. Incepand cu secolul al Ii-lea i.H., cand dominau Peninsula Italic’, pana in secolul al Il-lea d.H., 0 perioada de maxima expansiune a frontierelor imperiului, cetatea celor sapte coline a reusit, gratie unor strategi straluciti, precum marele luliu Cezar, si cu ajutorul unei armate puternice, sA stpaneasca un teritoriu imens, care se intindea din nordul Africi pana in Peninsula Iberica si Marea Britanie si de la Oceanul Atlantic la Marea Caspica. Ins& romani s-au remarcat nu numai prin capacitatea lor de cuceritori, ci si prin dorinta de a romaniza teritoriile cucerite, ducand in toate colturile imperiului cultura, legile si mai ales civilizatia Romei. Britannia m Lutetia m Lugdunensis mt Narbonensis Massalia Barcino m ‘ Cetate fonda de romani ‘in seeoul Hs ‘ai Barcelona, Tamrac me ‘Numele roman al oraguli de az “Tasrago; ra capital provini Tatraconensis. Toletum ~~~ Carthago Nova mt Gades mt ~ Cucerité de romani in 206 event cel mai important port al rovincielBostica Hispania ‘Aceasta era denumirea roman a Peninsula orice a fost impart n province Tarraconensis, Boetica si Lusiaia in ana 197 Cartagina Be i Wig Augusta i aa Via Appia ~~ Ceniru comercial, capitalastatulut Dramul care unea Roma cu Gades (Cadi, Drum cae unea Roma = carlaginz pn in 145 7H, cnd a In Spani}; din cesta porneau numeroase _Bruncisium (az Brindisi fost cust i distusé de romani ‘rumuri tre celle pat aleimperiuul, —_lancat de mormint, dns dupa tele rizbl pun, care unoe exist astYa 46 LH, Tuliu Cezar a moditicst | legate cu mortar / depots calendar oman: anol aves 365 de S ail, cu excepia ailorbisecy, care aveau 366. In calendar nostra, nul are doussprezece lui: fanaarie, mare, ma, ile, august, octombrie si decembrie au treizci si una de Zils februari ae douszec gi opt de ail in anit normal i douszec si sou de tile n aii bse ALENDARUL UAW | Piete pets I~ ——t ale Pietre mari i Sons fl Pav simortar lateral Ee Romani au constru multe drum cae trébateau imperil ‘in lung sin at dee dept erau aezate pe mai mite statu eps si plete legate cu mora. Margin dumullerau rotate cu bloc mari de pat, BDrumurite omanl au const ma bine de 600 de klometr de drumuri peru a erica mai ina cu frites proving ad inp. Wi Provin eS fi Constantinopo! ‘Romani au impatit teritoriia ‘Tmparatul Constantin a porunctt ca aceasta ues proms corse de Cle i elt ge cl artes Tessier. = Byer. 0385 Gla impr Roman i © atost impay \cetate a devenit ‘capital jan de Rast. i Barbarit Pe remea romania, a rau rum popula din fra imperil, caré amointay hota