Sunteți pe pagina 1din 19

HERACLIT

Fragmente . . .

Tradus si caligrafiat din greaca veche,


Daniel Medvedov

Bucuresti
2010
Madid
2016

. . . Nu sint fragmente, sint aur curat. . .

Textul a fost compilat dupa editia lui Agustin Garca Calvo Razn Comn- Edicin
Crtica, Ordenacin, Traduccin y Comentario de los restos del Libro de
HERACLITO", Editorial Lucina, Madrid, 1985

Nota:
Fiecare fragment a primit un titlu, pentru a putea fi cautat la cuprins, si memorizat mai
usor, dupa numeratia Diels/Kranz. S-au consultat editiile lui Markovich, Kirk, Adrados,
etc.

CUVANTUL . . .
1. Acest Cuvant, aici de intotdeauna si pururea viu, nu i-l cunosc oamenii, chiar daca au
auzit de el, atit inainte cit si dupa, de cind s-au nascut. Si chiar daca toate cele sint
faurite de Cuvant, par cu totii cam natingi, chiar daca folosesc aceleasi cuvinte ca mine. .
. Dar ei, cu desosebire de mine, separa si taie in bucati, totul, ca si cum natura lucrurilor
nu ar fi una si aceeasi . . . si nu au idee de ceea ce fac, nici cind dorm, nici cind sint treji .
..

FIECARE CU GINDURILE SALE. .


2. Deci, trebuie sa urmam, cu totii, acest Cuvant . . . Dar chiar daca e al tuturor,
majoritatea traiesc ca si cum ar avea fiecare gindurile sale . . .
SOARELE . . .
3. Soarele are [pentru ei] marimea unui picior . . .
FERICIREA BOILOR . . .
4. Daca fericirea ar fi placerile trupesti, ar trebui sa-i numim fericiti pe boi, cind gasesc
pleava de mincat.
SE SPALA CU SINGE . . .
5. Natingi cum sint, se spala cu singe,
ca si cum acela ce s-a bagat in namol s-ar spala cu namol; si mi-ar pare la fel de nating
acela ce vazind aceste lucruri, le-ar spune ceva . . . Si se indreapta cu rugaciuni catre
statuile de lut, cum ca ar putea conversa cu ele, fara sa le treaca prin cap ce sint eroii si
puterile nevazute. . .
A FI SI A NU FI . . .
C5. A7+C1, 5 D/K (Vezi Garcia Calvo 62)
Nimic nu ramane la fel . . .
Toate cele sint aceleasi, si nu sint aceleasi . . . A fi ceva si a nu fi, e si nu e la fel . . .
SOARELE E NOU . . .
6. Soarele e in fiecare zi, nou . . .

FUMUL MIROSIT DE NASURI . . .


7. Daca toate cele s-ar transforma in fum, ar exista destule nasuri ca sa le miroase . . .
POTRIVIREA DESAVARSITA . . .
8. Ce e moale, se intareste, si din echilibru iese o potrivire desavarsita, caci toate cele se
nasc datorita dezbaterii . . .
CATARII SI AURUL . . .
9. Daca ar fi dupa ei, catarii ar dori paiele mai degraba decit aurul . . .
VRAJBA LUI HOMER . . .
922 D/K. Homer, care zicea (prin gura lui Achile) ca ar fi bine ca vrajba intre zei si
oameni sa dispara, nu-si dadea seama ca datorita acestui fapt se vor strica toate cele . . .
LEGATURI . . .
10. Legaturi . . . lucruri intregi, si in acelasi timp, neintregite . . . la fel, altfel . . .
consoane, vocale . . . si din toate se face una, iar din una se fac toate . . .
CU BITA LA MINCAT . . .
11 a) . . . se conduce cu bita orice capra, si toate vietatile se misca cu lovituri [la mincat]
, atit cele ce se tirasc, cit si cele salbatice, si domestice . . .
b) Orice vietate ce se tareste, se misca si se conduce cu bita . . .
NU E DE-AJUNS SA IMITI . . .
11. C1 D/K. Si oamenii, chiar daca cerceteaza prin cele vazute, lucrurile nevazute, nu stiu
nimic . . Iar folosind arte ce seamana cu felul de a fi al oamenilor, nu recunosc nimic,
caci felul de a gindi al zeilor i-a invatat doar sa imite lucrurile lor, si ei le imita, dar nu
stiu ceea ce fac . . .
NE SCALDAM, SI NU NE SCALDAM IN ACELEASI APE . . .
12. Chiar cei ce se scalda in aceleasi riuri se scalda in ape diferite; iar ca un abur, se
ridica din ceea ce e umed, sufletele. . .
Sub 12 D/K. Sufletul, se evaporeaza si asa se usuca . . .
PORCII SI APA LIMPEDE . . .
13. Iar porcii sint fericiti cu namolul, mult mai mult decit cu apa limpede. . .

INITIERE FARA CURATENIE . . .


14. Acelora al carui pol e noaptea, vrajitorilor si preotilor lui Bachus, Menadelor si
initiatilor: in ceea ce oamenii iau drept taine, se initiaza ei fara nici-o purificare . . .
RUSINEA IADULUI . . .
15. Daca procesiunea nu ar fi in onoarea lui Bachus, si pentru el cintecele falice, ar fi
acele serbari o rusine, caci unul si acelasi e Iadul si Bachus, si din cauza lui innebunesc,
cind i-l sarbatoresc cu teascuri . . .
CEEA CE NU APUNE . . .
16. Cum ar putea cineva oare, sa se ascunda de ceea ce nu apune niciodata? . . .
MULTI CRED CA INTELEG TOTUL . . .
17. Chiar daca se impiedica de ele, nu inteleg majoritatea oamenilor, acele lucruri, nici nu
ajung sa le stie, chiar daca le-ar invata . . . Si ei cred ca le inteleg . . .
ASTEAPTA CEEA CE E DE NEASTEPTAT
18. Daca nu astepti, nu vei da cu ceea ce e de neasteptat, caci ceea ce e de neasteptat, e de
negasit si de neatins.
MARTORI STRIMBI . . .
19. Oamenii, sint martori strimbi pentru a judeca adevarul, caci nu stiu nici sa auda, nici
sa vorbeasca . . .
DESTIN . . .
20. Si asa nascuti, incep sa traiasca ceea ce le e scris, iar cu ceea ce se impiedica, e cu
nevoia . . . Mai bine
le-ar veni sa stea linistiti . . . si lasa dupa ei o sleahta de copii, cu acelasi sac de necazuri .
..
BUNASTARE . . .
21.A D/K. . . . Bunastare . . .

MOARTE VIE . . .
21. Moarte e tot ce vedem fiind treji, si toropseala e ceea ce avem in somn.
AURUL . . .
22. Cei ce cauta aur, rascolesc multa tarina, si gasesc putin . . .
DREPTATEA . . .
23. Nu ar ajunge sa cunoasca nici macar de nume, dreptatea, daca n-ar exista asa ceva . . .
CEI CAZUTI IN LUPTA . . .
24. Ingerii si oamenii ii slavesc pe cei cazuti in lupta . . .
RASPLATA MARE . . .
25. Pentru o gramada de nenorociri, si mai multa rasplata . . .
LUMINA NOPTII . . .
26. Noaptea, bun sfetnic, isi aprinde Omul o lumina, dispus sa moara in el, inchizind
ochii . . . Chiar daca asa, traieste mai departe, sufleteste . . .
Iar asa, viu, in timp ce doarme, e in legatura launtric, cu sinele, fiindca e ca si
mort . . .
CIND VEI MURI . . .
27. Ii asteapta pe oameni, dupa moarte, ceva ce nici nu le trece prin cap si la care nici nu
se asteapta . . .
SOCOTEALA DE ACASA . . .
28. Ceea ce socoteste cel mai bun socotitor si ceea ce pastreaza pentru sine, sint doar
pareri . . . si in cel mai bun caz, trebuie sa stii ca Dreptatea se va insarcina de a pune
mina pe tilhari si pe martorii strimbi . . .
GLORIA ETERNA . . .
29. Cei mai buni prefera un singur lucru, mai mult decit toate: in loc de cele trecatoare,
gloria eterna . . .

NIMENI N-A FACUT LUMEA . . .


30. Lumea asta, aceeasi pentru toti, nu a facut-o nici Dumnezeu nici nimeni alcineva, caci
a fost asa de cind lumea, si asa va fi mereu, foc si para
nemuritoare, care se aprinde cu masura, si cu masura se stinge . . .
TRANSFORMARI . . .
31.(2) D/K. Transformarile focului:
Intii Marea; din Mare, o jumatate e Pamant, si alta, Vijelie cu Traznet . . .
Iar transformarile Marii se masoara dupa acelasi soroc al Cuvintului, ce vegheaza inca
dinainte de a se face Pamant . . .
CE VREA SI CE NU VREA, INTELEPTUL . . .
32. Un singur lucru vrea Inteleptul, sa fie si sa nu fie numit cu numele lui Dumnezeu . . .
A SE SUPUNE ACELUIASI . . .
33. E lege si faptul de a se supune vointei unuia sigur, si a aceluiasi . . .
PREZENTI, DAR ABSENTI . . .
34. Natingii aud cum aud si surzii . . . Si asta o recunoaste proverbul:
Chiar daca sint prezenti, ei nu sint pe-acolo . . .
INSTRUIREA IN TOATE CELE . . .
35. E nevoie ca iubitorii de intelepciune sa fie mult si adinc instruiti in toate cele . . .
SUFLETUL . . .
36. Pentru suflete, moartea inseamna a se face apa, si pentru apa, e moarte a se face
pamant. Si mai mult inca, invers, e la fel ; din pamant iese apa, si din apa, sufletul, ca un
abur . . .
NU TE SPALA CU NAMOL . . .
37. Ca porcii cu namol, si gainile cu praf si cu cenusa, se spala . . .
TALES . . .
38. Tales . . .(din Milet)

BIAS DIN PRIENE . . .


39. In Priene s-a nascut Bias, fiul lui Teutameo, ale carui cuvinte sint de mai multa
valoare decit ale tuturor. . .
ERUDITIA NU TE INVATA SA INTELEGI . . .
40. Eruditia in multe lucruri nu te invata sa intelegi niciunul, caci daca ar fi fost asa, i-ar
fi invatat pe Hesiod, si pe Pitagora, pe Xenofan, si pe Hecateu . . .
CE INSEAMNA INTELEPCIUNEA
41. Un singur lucru inseamna Intelepciunea: a sti, si a cunoaste, ca Gindirea e cea care
imparateste peste toate cele, si pe toate le stapineste. . .
HOMER BATUT CU BITA . . .
42. Homer merita sa fie batut cu bita si alungat de la toate intrecerile, si la fel merita
Arquiloc . . .
INGIMFAREA E UN INCENDIU . . .
43. Mai degraba ar trebui stins un incendiu de ingimfare decit unul de foc.
ZIDUL LEGII . . .
44. Ca un zid al cetatii ar trebui sa apere oamenii, Legea . . .
GRANITA SUFLETULUI . . .
45. CIT DE MULT A-I UMBLA, SI CHIAR DACA PAS CU PAS A-I CUTREIERA
TOATE DRUMURILE, NU VEI DA CU GRANITA SUFLETULUI. ATIT DE ADINC
A PATRUNS IN EL, CUVANTUL . . .
JUDECATA PERSONALA . . .
46. Judecata personala: un atac epileptic . . .Vazutul cu ochii: inselare de sine . . .
CONJECTURI . . .
47. Sa nu ne bagam fara temei a ne da parerea la intimplare despre acele lucruri care sint
importante . . .

ARCUL: VIATA SI MOARTE . . .


48. Numele arcului: viata . . . Fapta lui: moarte . . .
SINTEM SI NU SINTEM . . .
49 a + 12. In aceleasi riuri ne scaldam si nu ne scaldam in aceleasi . . . si la fel sintem, si
nu sintem . . .
ASCULTA CUVANTUL . . .
50. Daca asculti, nu la mine, ci Cuvantul, e de cuvenit sa ajungem la o intelegere: ca
toate cele sint una, si trebuie sa le stii pe toate . . .
ARCUL SI LIRA . . .
51. Nu intelege nimeni ca neincordarea se incordeaza cu sine insasi, dupa o potrivire
desavirsita, ca cea a arcului si a lirei . . .
TIMPUL JOACA SAH . . .
52. Timpul, un copilandru ce se joaca pe aceasta tabla de sah, fiind el insusi, regele. . .
CONFLICTUL . . .
53. Conflictul e tatal tuturor lucrurilor, si e stapin pest toti: pe unii ii face sclavi, iar pe
altii, oameni liberi.
ASCUNDE DESAVIRSIREA . . .
54. Desavarsire ascunsa, mai puternica decit cea ce se poate vedea.
A PRIVI SI A AUZI . . .
55. Intre toate cele, prefer mai mult pe cele invatate cu privirea si cu auzul. . .
HOMER SI PADUCHII . . .
56. Se inseala toti in ceea ce priveste cunoasterea celor toate, asa cum se insela Homer,
cel mai intelept dintre toti grecii, care s-a lasat inselat de niste copilandri ce cautau
paduchi si spuneau asa: cit am vazut si am apucat, am si lasat . . . Si ducem cu noi ceea ce
nici nu am vazut, nici nu am apucat . . .

HESIOD, NESTIUTOR . . .
57. Dascal al multora e Hesiod, cel mai intelept dintre toti grecii. Si toti cred ca el stia cel
mai mult, cind nici macar nu stia ca ziua si noaptea, bun sfetnic, nu sint decit una si
aceeasi . . .
BINELE SI RAUL, ACELASI LUCRU . . . TORTURA SI DOCTORII . . .
58. Binele si raul sint unul si acelasi lucru.
58(2a) D/K. Doctorii, de exemplu, taie si ard, bagindu-i pe bolnavi la multe incercari, si
asa ii trateaza spre sanatate, fara a merita in niciun fel plata de la bolnav, facindu-i acelasi
bine si boalei . . .
SURUBUL SI PIULITA . . .
59. Pe surub, drumul piulitei e si drept, si curb, si cu toate astea, unul si acelasi . . .
URCA DRUMUL SI COBOARA . . .
60. Drumul urca, drumul coboara, si e unul si acelasi drum . . .
APA MARII . . .
61. Apa marii e cea mai curata si cea mai spurcata; buna de baut si sanatoasa pentru pesti,
dar de nebaut si otravitoare pentru oameni . . .
NEMURITORI, MURITORII . . .
62. Nemuritori, muritorii . . . Muritori, nemuritorii . . . Vin aici sa moara, traidu-si viata
mortala, si mor catre nemurire, traind viata muritorilor . . .
OAMENI SI ZEI . . .
Sub 62 D/K. Oamenii sint zei, si zeii sint oameni, iar Cuvantul e acelasi . . .
PAZNICI DE VII SI MORTI . . .
63. E harul celor de-aici sa invie si sa devina paznici pazitori ai celor vii, si ai mortilor . .
.
TRAZNETUL STAPAN . . .
64. Traznetul stapineste peste toate cele . . .

10

FOCUL E DESTEPT . .
65. D/k. E inteligent Focul . . .
PARADOX LA TRAZNET . . .
65 2 D/K. Traznetul: lipsa si indestulare.
FOCUL VA ALEGE . . .
66. Cind o sa vina Focul, Focul insusi va alege si va arde in toate cele . . .
CE E OARE DUMNEZEU ?
66. Dumnezeu e ziua si noaptea, bun sfetnic, iarna si vara, razboi si pace, foame si
saturare . . . Se schimba din forma in forma, si asa e si gindul . . .
TAMIIA SI NASUL . . .
67.(2)D/K. Pai se face unul si altul, asa cum se amesteca tamiia, si se numeste dupa
gustul mirosului fiecaruia . . .
PINZA PAIANJENULUI . . .
67 a. In felul in care paianjenul simte din centrul pinzei lui, abia daca o musca distruge
vreunul dintre firele sale, intr-acolo fuge degraba, ca si cum l-ar durea ceea ce se petrece
cu firul, si la fel se intimpla cu sufletul omului, ce fuge grabit catre acea parte a trupului
care a fost ranita, ca si cind nu ar putea suporta acea rana intr-un trup cu care e atit de
legat si atit de desavirsit in unire . . .
DOCTORIILE . . .
68. . . . doctorii . . .
UNUL CITE UNUL . . .
69. . . . (numarind) unul cite unul, poate ca iese doar unul (macar) . . .
JOCURI DE COPII . . .
70. Jocuri de copii, opiniile oamenilor . . .

11

ADUT-TI AMINTE DE CEL CE A UITAT . . .


71. Trebuie sa-ti amintesti si de cel ce uita pe unde duce drumul . . .
RATACIREA DE CUVANT . . .
72. Se ratacesc de acel Cuvant cu care de fapt stau tot timpul de vorba, si cel ce
stapineste in casa tuturor, si le par straine toate, si aceleasi lucruri cu care se impiedica,
zi de zi . . .
A VORBI IN SOMN . . .
73. Nu trebuie sa facem si sa vorbim ca si cum am fi adormiti . . .
COPILASII LUI MAMA . . .
74. Nu trebuie sa ne purtam ca si cum am fi (toata viata) copilasii lui mama si tata . . .
DORMI, DAR TE FOLOSESC . . .
75. Cei care dorm, sint fauritorii si colaboratorii a tot ceea ce in lume se intimpla . . .
TRAIRILE ELEMENTELOR . . .
76. Traieste Focul din moartea Pamantului, si traieste Aerul din cea a Focului; traieste
Apa din moartea Aerului, si din moartea Apei traieste Pamantul . . .
PLACEREA SUFLETULUI . . .
77. Placere, si nu moarte, e pentru suflet a se topi in Apa . . .
FIINTA SI PERSOANA . . .
78. Ca fel de a fi, persoana nu are cunostiinte innascute, in schimb fiinta, le are . . .
GENIUL . . .
79. Ca si copilul cind aude vorbind un om mare, asa i se intimpla si omului nating cind
aude vorbind un om genial . . .
LUPTA SI NEVOIA . . .
80. Trebuie sa stim ca lupta e o stare fireasca, ca conflictul face dreptate, si ca in urma
conflictului si a nevoii, se nasc toate cele . . .

12

PITAGORA MACELAR . . .
81. Caci a fost Pitagora cel ce a inventat acele taieri retorice ale cuvintelor . . . Educatie
retorica: principii de macelar . . .
MAIMUTA FRUMOASA . . .
82. Cea mai frumoasa dintre maimute, e urita, daca o comparam cu rasa oamenilor . . .
OMUL MAIMUTA . . .
83. Cel mai intelept dintre oameni, pare, comparat cu Dumnezeu, o maimuta in
intelepciune, in frumusete, si in toate cele . . .
TIHNA FOCULUI . . .
ODIHNESTE-TE FUGIND . . .
84. (1). Focul se odihneste in timp ce se schimba lucrurile . . .
(2) . . . ca e obositor sa muncesti si sa fii oropsit de catre unul si de acelasi.
(3) . . . odihneste-te, in timp ce fugi. . .
DORINTA SI PRETUL SUFLETULUI . . .
85. Mare treaba e sa te certi cu dorinta, caci vrind ce-ar vrea, cumpara tot, la pretul
sufletului . . .
NEINCREDERII II SCAPA MINUNILE . . .
86. Din lipsa de credinta ii scapa cunoasterii, aproape toate minunile. . .
GURA CASCATA . . .
87. Omul gol de cap tinde a ramine cu gura cascata la orice i se spune . . .
TOTUL SE SCHIMBA . . .
88. Unul si acelasi lucru sint a fi viu, si a fi mort, a fi treaz, si a dormi, a fi tinar, si a fi
batrin; doar ca unele se schimba, si asa se ivesc altele, si la rindul lor, schimbindu-se
acestea, apar celelalte . . .
LUMEA TREJILOR . . .
89. Pentru cel treaz, exista o singura lume comuna, si una . . . in timp ce aceia ce dorm,
isi intorc fata fiecare, catre o lume a lor . . .

13

FOCUL SI AURUL . . .
90. Toate lucrurile se schimba in foc si focul se schimba in toate, ca aurul pe marfa, si
marfa pe aur . . .
TOTUL SE TRANSFORMA . . .
91. Nu se poate sa te scalzi de doua ori in acelasi riu; ca lucrurile se destrama, si din nou
se aduna, se duc spre fiinta, si se indeparteaza de fiinta . . . Se imprstie, si din nou se
aduna, sau mai bine zis, nu dupa, ci in acelasi timp se fac, si se desfac, vin, si se duc.
SIBILA . . .
92. Chiar daca sibila vorbeste cu buze fermecate, fara a spune lucruri placute, nici prea
frumoase, nici prea unse cu miere, cu harul ei dumnezeiesc, vocea sa rasuna departe,
la mii si mii de ani . . .
DOMNUL DIN DELFI . . .
93. Domnul, al carui oracol e Delfi, nici nu spune, nici nu ascunde nimic . . . doar arata . .
.
SOARELE SI MASURA LUI . . .
94. Soaele nu-si va depasi masura, caci daca ar sari peste ea, uite ca Eriniile, ursitoarele
Dreptatii, ar sti unde sa-l gaseasca . . .
ASCUNDE-TI PROSTIA . . .
95. E mai bine sa-ti ascunzi propia ta prostie, insa uite ce greu e la leneveala si cu vinul . .
.
ARUNCATI CADAVRELE . . .
96. Cadavrele omenesti ar trebui aruncate mai repede decit rahatul . . .
CIINII LATRA . . .
97. Ciinii latra la cei ce nu cunosc . . .
CUM MIROS SUFLETELE . . .
98. Sufletele miros a Iad . . .

14

SOARELE SI STELELE . . .
99. Daca n-ar fi Soarele, in ceea ce priveste celelalte stele, ar fi inca de noapte, bun
sfetnic . . .
SOARELE SI ANOTIMPURILE . . .
100. Soarele face sa se iveasca anotimpurile, mari faurari . . . Si pamantul face ca totul sa
creasca . . .
CERCETEAZ-TE, DACA VREI SA STII . . .
101. M-am intrebat si m-am tot intrebat pe mine insumi . . .
CE E TOTUL PENTRU DUMNEZEU?
102. Pentru Dumnezeu totul e frumos, si bun, si drept; oamenii, in schimb, iau unele
lucruri ca drepte, si pe altele, ca nedrepte . . .
PE CERC . . .
103. La periferia cercului, inceputul si sfirsitul sint unul, si acelasi . . .
BUNI SINT PUTINI . . .
104. Unde e oare inteligenta si desteptaciunea lor, cind cred in cintaretii de la drumul
mare, si pentru ei plebea e drept dascal . . . caci nu-si dau seama ca majoritatea sint rai, si
cei buni sint putini . . .
HOMER, ASTROLOG . . .
105. . . . ca era astrolog, Homer . . .
ZIUA . . .
106. O zi e ca oricare alta zi . . .
OM BARBAR . . .
107. Martori strimbi sint ochii si urechile cind ai suflet de strain . . .
SEPARA-TE DE TOT . . .
108. De la multi am auzit pareri . . . Dar nimeni nu a ajuns pina acolo de a recunoaste ca
intelepciunea e sa te separi de toate cele . . .

15

NU-TI ARATA PROSTIA . . .


109. E mai bine sa-ti ascunzi prostia in loc sa o scoti pe taraba, ca la piata.
NU E BINE SA AI TOT CE VREI
110. Nu e mai bine pentru oameni sa aiba tot ceea ce doresc . . .
BOALA SI SANATATEA . . .
111. Boala face placuta si dulce sanatatea, foamea, saturararea, si oboseala, tihna . . .
A GINDI . . .
112. A gindi e cel mai mare har, iar intelepciunea inseamna a cauta adevarul, si apoi,
dupa ce ai inteles, a te comporta intr-un fel natural . . .
TOTI GINDESC . . .
113. Toti si-o petrec, gindind . . .
LEGEA E DE-AJUNS SI INCA MAI RAMANE . . .
114. Cei ce vorbesc cu intelegere, trebuie sa se faca puternici in aceasta intelegere, una si
aceeasi pentru toti, si chiar mai mult decit asta, asa cum s-ar face puternica o cetate in
legile ei, fiindca toate legile omenesti se hranesc de la cea sfinta, si ea e atit de puternica
incit imparateste peste toate, si pentru toate le e de-ajuns, si inca mai ramane . . .
AL SUFLETULUI CUVANT . . .
115. Al sufletului Cuvant, pe sine insusi se creste . . .
A FI DISCRET . . .
116. In miinile oricarui om e sa se cunoasca pe sine, si sa fie discret . . .
SUFLETUL UMED . . .
117. Omul beat, cade si se ridica, si se lasa dus de catre un copilandru, fara sa stie unde se
duce, caci are sufletul umed . . .
LUMINA DE CENUSA . . .
118. De lumina de cenusa (lux cinereum) e facut sufletul celui mai intelept si al celui mai
bun . . .

16

FIREA E UN DRAC . . .
119. Firea omului e si demonul sau. . .
URSA MARE . . .
120. Orizontul, e, pentru zori si pentru apus, Ursa . . . Pentru apus, ceea ce e inaintea
Ursei, piscul stralucitor a lui Dumnezeu . . .
INVIDIA EFESENILOR. . .
121. Ceea ce ar trebui sa faca toti efesenii, atit cei mari cit si toti ceilalti, e sa se spinzure
cu totii, si sa lase asa controlul orasului in miinile copiilor. Caci au fost ei cei care l-au
alungat pe Hermodor, cel ce avea mai mare pret intre toti, spunindu-i asta: intre noi nu
poate sa fie nimeni mai bun decit noi, iar daca e asa, pai sa se duca in alta parte, ca sa fie
acolo . . .
APROPIEREA . . .
122. (A 23+122 D/K). Apropierea . . . se arata putin de crezut in probleme de judecata . .
. pentru o cearta, de a o vedea, si de a o rezolva . . .
CE VREA REALITATEA . . .
123. Realitatii ii place sa se ascunda.
PODOABA CERULUI . . .
124. Podoaba cerului, cea frumoasa, pare ceva asa ca niste ramasite aruncate la intimplare
...
A AMESTECA NAUTUL . . .
BOGATIA, CARTE DE VIZITA . . .
125 D/K. Pina si nautul se strica daca nu-l amesteci . . .
125 D/K. Sa dea Dumnezeu sa nu va lipseasca bogatia, voua, efesenilor, ca sa se vada
clar cine sinteti . . .
CE E RECE, SE INCALZESTE . . .
126 D/K. Cele reci, se incalzesc, ce e cald, se raceste, ce e umed, se usuca, si uscatul, se
umezeste . . .
MEMORIA NEMURITOARE . . .
126. a D/K. (Ursele) semne amindoua, de o memorie nemuritoare.

17

TOTUL CRESTE PENTRU A SE IMPLINI . . .


126 b. Intr-un fel sau in altul, totul creste cu privire la ceea ce lipseste . . .
IDOLI NATINGI . . .
127.
128. Se roaga la idoli care nu aud, ca si cind ar auzi, si chiar daca ei nu cer nimic, le dau
cite ceva, ca celor care cer . . .
JONGLERIILE LUI PITAGORA . . .
129. D/K. Pitagora, fiul lui Mnesarc, a cercetat mai mult decit toti, dar la fel, alegind apoi
acele descoperiri si-a faurit cartile si propiul sau nume, cu inteligenta si eruditie . . .
jonglerie curata . . .
SA NU AJUNGI SA FII MOTIV DE RIS . . .
130. D/K. Nu e bine sa ajungi cu gluma pina acolo incit tu insuti sa fii motiv de ris . . .
PROGRESUL SPRE INAPOI . . .
131 D/K. Parerea personala: a inainta, indarat . . .
OMUL SCLAV . . .
132. D/K. A-i slavi pe genii, sau pe oameni, te face sa devii sclavul lor . . .
OMUL NU STIE NICI SA AUDA, NICI SA VORBEASCA . . .
133+19D/K. Oamenii, martori strimbi la a judeca adevarul, nefiind ei in stare nici sa
auda, nici sa vorbeasca.
SUFLETE CURATE . . .
136 D/K. Sufletele cazute in lupta, sint mai curate decit cele cazute la boala . . .

18

DESTINUL . . .
137 + A1, 7+ A8 D/K. Pai, e destinul impartit deja, la toti . . .
b)1. . . Ca toate cele, ajung sa fie dupa un anume destin, iar prin transformarea in ceea ce
le lipseste, sint cintarite fiintele . . .
b)2. . . .Ca totul se intimpla datorita destinului, si fiindca asa e necesar sa fie . . .
b)3. . . . dupa o anumita nevoie presorocita . . .
c)1. . . . iar destinul, e Cuvantul . . .
c)2. . . . destinul si Cuvantul, saminta realizarii a toate cele, si masura ordonata a oricarui
ciclu . . .
NEHOTARIRE . . .
138. D/K. . . . Pe unde oare sa apuci in viata: la piata, cearta si mii de afaceri nebune; in
casa, la fel, inca mai multa bataie de cap; Pe cimp, oboseli de nepovestit . . . pe mare,
teama. . . pe pamant strain, daca iei ceva, frica . . . Daca n-ai nimic, suferinta . . . Te
insori: fara necazuri nu vei fi niciodata . . . Nu te insori, inca mai trist traiesti. . . Copii,
munca.
Fara copii, o duci cu lipsa . . . Tineretile: nesimtire curata . . . . si apoi,
parul alb, neputinta . . .
. . . Asa ca ai de a alege din doua lucruri, unul: sau sa nu te fi nascut niciodata, sau mai
bine inca, in clipa in care te nasti, sa si mori . . .

. . . Nu sint fragmente, sint aur curat. . .


.

19