Aci sosi pe vremuri

Ion Pillat
TRADIIONALISMUL este atitudinea cultural care exprim un ataament excesiv pentru
valorile trecutului, ale ale tradiiei.
Trsturi :
-intr n opoziie cu valorile moderne ;
-interesul pentru folclorul naional, istorie, primitivism ;
-respingerea ideii de civilizatie ;
-ilustrarea, n mod exagerat, a specificului naional ;
-valorificarea miturilor autohtone, a credinelor strvechi ;
-preferinta pt spatiul rural.
Aci sosi pe vremuri de Ion Pillat face parte din vol Pe Arge n sus, 1923.
Tema ilustreaz trecerea ireversibil a timpului.
Titlul fixeaza un eveniment (sosi") intre doua repere (spatial si temporal) apartinand mitului
ideea c existena uman se bazeaz pe experiente repetabile, retrite de fiecare generaie.
Comunicarea poetic se realizeaz n dou registre: lirismul obiectiv (cu elemente narative) i
sub (cu prez eului liiric i transmiterea dir a tririlor i sentim la pers I sg).
Structur: Cele treizeci si noua de versuri ale poeziei sunt structurate in nouasprezece
distihuri i un monovers final care se constituie ca o concluzie i concentreaz simbolurile principale,
moartea, iubirea si scurgerea timpului.
Secventa intai este alcatuita din 5 versuri:
1. La casa amintirii cu-obloane si pridvor,
2. Paianjeni zabrelira si poarta, si zavor.
3. Iar hornul nu mai trage alene din ciubuc
4. De cand luptara-n codru si poteri si haiduc.
5. in drumul lor spre zare imbatranira plopii".
De pe coordonatele prezentului, autorul traieste o eterna reintoarcere" in spatiul copilariei.
Cadrul evocat este un topos mitic (spaiul spiritual al strmoilor), in centrul caruia se afla
casa amintirii.
Pnzele de paianjen si hornul care nu mai scoate fum, simbolizeaza trecerea implacabil a
timpului si moartea lucrurilor care pareau eterne.
Efectele curgerii vremii se extind si asupra naturii (personificarea imbatranira plopii").
Secventa a doua este, alcatuita din 15 versuri:
nlturnd parc prezentul, poetul se ntoarce n spaiul mitic, prezentnd o emoionant poveste de
dragoste pe care o triser bunicii. Primul vers reia titlul poeziei i evoc imaginea de tineree a bunicii
cu nume mitologic: Calyope, muza poeziei epice i a elocinei n mit greac.
Ritualul intalnirii celor doi (pe atunci) tineri este romantic si plin de poezie: trasura din veacul al XlXlea, crinolina fosnitoare a fetei, campia inundata de luna si versurile din Lamartine - toate apartin
romantismului.
Exista, in acelasi fragment, si doua schite de portret: cea a bunicului (nerabdator", visator si
tandru) si cea a bunicii (realizata cu ajutorul epitetului individual subtire fata" si al epitetului
substantival ochi de peruzea").
-apare ideea c eternizarea fiinei umane e posibil doar prin iubire. 19. Dar ei in clipa asta simteau co sa ramana...
Secventa a treia (versurile 21-24) constituie o scurta meditatie pe tema curgerii timpului.
Portretele st singurele care mai pstreaz imaginile de odinioar ale strmoilor. Ce straniu lucru
vremea...
Secventa a patra prezinta, in paralel, acelasi ritual din viata nepotilor, ca intr-o eterna repetare
a sosirii Miresei.

S-ar parea ca trecutul curge in prezent, in imagini care se suprapun cu doar mici diferente:
iubita subtire" cu ochi de ametist" este o reeditare a tinerei Calyopi, drumul printre lanuri este
acelasi ca si nisipul din batrana curte. Se sugereaza astfel ca destinele se repeta, ca ntr-un ritual, fiind
doar eternitati de-o clipa" in marele ru al timpului.
Cele doua oaze" ale timpului (tineretea bunicului si tineretea nepotului) sunt legate prin casa
amintirii" - spatiu mitic alunecand spre moarte ca si oamenii ramasi numai in stersele portrete".
In secventa a patra, inlocuirea poetilor romantici cu poeti simbolisti sugereaza aceeasi
curgere irev a vremii.
Fiecare dintre cele doua intalniri este pusa sub semnul lui Eros si al lui Thanatos, prin versuri
paralele:
Si cum sedeau... departe un clopot a sunat,..........
De nunta sau de moarte, in turnul vechi din sat."
Limbajul poetic
Nivelul stilistic
-Dintre figurile de stil se remarc metafora (casa amintirii, ochi de peruzea, ochi de ametist),
comparatia (ca ieri sosi bunica..si vii acum tu), epitetul (subtire fata, larga crinolin, turnul vechi) i
personificarea (mbtrnira plopii).
Nivelul lexical-pastelul se realizeaz printr-o suit de sintagme care fac parte din cmpul
semantic al naturii: codru , plopii, lanuri de secar, luna, cmpia, nisipul, cmpia ca un lac etc
-evocarea trecutului este sugestiv prin uzul unor cuvinte din registrul arhaic i regional: poteri,
haiduc, berlin, crinolin, aievea, pridvor.
Nivelul morfologic-poetul utilizeaz timpurile vb cu rolul de a sugera alternana tr cu
prezentul (perfect simpu-sosi, zbrelir, mbtrnir, imp-auzea, se urzea, simeau, pc-a recitat, ai
gsit, am optit, prezent etc.
Nivelul fonetic - Versificaia: ritm iambic, rima imperecheata si masura de treisprezece silabe.
Elemente traditionaliste:
- poetul prezint universul rural, spatiu in care casa amintirii" sau ogorul stramosesc" reprezint
legatura cu trecutul.
- atmosfera patriarhal, relatia cu stramosii;
-tema timpului trector (fugit irreparabile tempus)
- prozodia clasic.