Sunteți pe pagina 1din 18

Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti

Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor


Tehnologice
Specializarea Tehnologia Constructiilor de Masini

PROIECT

Scule de prelucrare prin achiere

Student: STIRBU Alexandru Laurentiu


Grupa: 632AA
Facultatea IMST
Specializare TCM.

1. Broa pentru prelucrarea unui locas cilindric cu diametrul D=29 mm, cu doua
suprafete plane S=24 H7 mm lungimea L=34 mm la piese din materialul OLC45

Stabilirea schemei de brosare :

Unde: - Atot reprezinta adaosul total


-Ad reprezinta adaosul de degrosare
- Afin reprezinta adaosul de finisare

Conform figurii 1 schema de brosare este una prin generare.

Brosare prin generare


Suprainaltarea pe dinte se realizeaza pe directia adaosului de prelucrare
maxim. Se aschieaza cu grosimi de aschie mici si latimi mari , aschia
micsorandu-se cu apropierea de suprafata finala. Taisurile secundare ale
dintilor genereaza profilul suprafetei , motiv pentru care schema se numeste
prin generare.

Stabilirea adaosului de prelucrare


Adaosul de prelucrare reprezint distana dintre suprafata initiala i cea
prelucrat prin broare. n cazul brorii, mrimea lui depinde de mai muli factori:
forma i dimensiunile suprafeei iniiale, calitatea prelucrrii iniiale, tolerana
suprafeei broate .a.
Afin =0,08....0,14 mm ;
alegem Afin =0,1 mm
Atot= Afin+Ad
Diametrul initial: Do = S-Afin= 24 H7 2*Afin = 24 2*0.1 = 24,20 mm
mm => Din STAS 25 mm
Ad = D 2*Afin Do = 29 2*0,1 24.2 = 4.6mm
Atot=4.6 + 0.1 = 4,7 mm

Calculul parametrilor regimului de aschiere :


a) Stabilirea suprainaltari pe dinte:
In funcie de tipul brosarii si al suprafeei broate si de materialul de prelucrat ,
suprainaltarea dinilor de degroare cilindrici este az= 0.10.4mm/dinte
Se adopta az=0.1 mm/dinte
In cazul brosarii, avansul de achiere corespunde suprainaltarii pe dinte az iar adncimea
deachiere este chiar adaosul radial de prelucrare.

Viteza de achiere se calculeaz cu relaia:


v

Cv
T

a zx

,unde constanta Cv si exponenii politropici m si x, precum si factorul de


influenta k, depind de condiiile concrete de achiere (materialul piesei, materialul
broei, tipul suprafeei broate, lichidul dercire-ungere).Din tab. 5.2 (Minciu C.,
Broarea, vol. 2, ET 1989) se aleg:
Cv= 14
m = 0.5;
x = 0.6
;k = 0.86;
T = 120min (T reprezint durabilitatea economica a broei).
Si rezulta ca v= 5,09m/min

b) Stabilirea numarului de dinti aschietori (Za):


In cazul in care adaosul a fost impartit in adaos de degrosare (Ad) si de finisare
(Afin) partea aschietoare va avea doua feluri de dinti : de degrosare (Zd) si de finisare
(Zf) in care:
Zd=Ad/az => Zd= 4,6/0,1= 46 dinti
Asadar vom avea 46 de dinti cu suprainaltarea de 0.1, iar al 47-lea dinte va
avea o suprainaltare de 0,05 pe care o vom adauga dintilor de finisare. Numarul
dintilor de finisare se alege constructive Zf = 4...8 dinti. Adoptam 4 dinti
Numarul dintilor de calibrare se alege constructive Zc = 3...6 dinti. Adoptam 3 dinti de
calibrare
.Za = Zd + Zf + Zc = 46+4+3 = 53 dinti

c) Determinarea pasului si a numrului de dini aflai simultan in achiere:


Pentru schema de broare prin generare
, pasul se determina cu relaia:
p =(1.251.5)* lp
lungimea piesei; lp =34 mm.
p = (1.251.5)* 5.83 = 1,5*5,83 = 8,74mm
Se adopta: p =9 mm.
Se verifica condiia ca numrul de dini aflai simultan in achiere sa fie:
2 zsim 6
Prima restrictie ( zsim 2 ) e arata ca piesa nu va cdea intre doi dini ai broei.
Cea de a doua restrictie ( zsim 6 ) este impusa de limitarea forelor la valori admisibile.
4

zsim min

lp 34

4 dinti
p
9

Zsim max = zsim min + 1 = 5 dinti

d) Stabilirea geometriei parii active :


In funcie de materialul de prelucrat (otel cu
r <70 daN/mm)
se alege unghiul de degajare 10 o
Unghiul de aezare pentru broe de interior este
2..4 o
.Se alege:. 4 o
Faeta f de pe fata de aezare este o faeta de a
scuire si se adopta sub 0.05mm.

e) Stabilirea profilului dinilor achietori,


alegerea coeficientului de umplere si a
inaltimii dintelui.
Inaltimea dintelui se determina din condiia ca suprafaa seciunii golului dintre doi
dini vecini, incare se nmagazineaz achia, sa fie de k ori mai mare dect aria seciunii
longitudinale a achiei.
Coeficientul k se numete coeficient de umplere si se determina din tab. 5.13/pag.
250,in funcie de suprainaltarea pe dinte (az = 0.1mm/dinte) si de materialul de prelucrat
(otel cu r = 66daN/mm2).
=>k = 3
h = 1,13*(k*az*lp)1/2= 5,76 mm.
Se adopta: h = 6mm.
Grosimea dintelui:f = (0,30,35)*p
Se adopta: f = 2.7 mm.
Grosimea golului:g = (0,65 . . . 0,7)*p
Se adopta: g = 6.3 mm
Raza de racordare:
R = ( 0.650.7)*p = 6.3 mm.
Raza de racordare de la fundul dintelui:r = 0.5*h = 0.5*6
= 3 mm.
Unghiul spatelui dintelui:n=30 . . . 45
Se adopta : n = 45o

Lungimea parii de achiere este:las = p*za = p*(zd+zf) =9* 50 =450mm


Partea de calibrare:Partea de calibrare cilindrica esteformata din 38 dini fara suprainaltare.

Se alege: zc = 3dini.
Pasul dinilor de calibrare se recomanda:
pc = (0,60,7)*p
pc= 6.3mm
fc = (0,30,35)*p
f c =2,7 mm
gc = 6.3 mm
R c = (0,650,7)*p
R c= 6,3mm

hc= 6mm
rc = 0.5*hc
r c = 3mm
Faeta f c de pe fata de aezare are valori relativ mari f c
= 0.20.8mm si este cresctoare de la dinte la dinte ctre partea finala a broei.
Lungimea parti de calibrare :lc= pc* zc= 6,3*3 =18.9 mm
.

Stabilirea formei si dimensiunilor cozii broei si a parilor de ghidare din spate


O broa este formata din coada broei partea activa a broei si partea de ghidare posterioara
Coada broei este formata din: partea de prindere , partea gtuita , conul de
ghidare si partea deghidare din fata .Partea de prindere servete la realizarea legturii broei
cu dispozitivul de prindere al mainii de broat. Construcia si dimensiunile cozilor cilindrice
in dispozitive cu flci sunt standardizate in STAS7991-83.

Calculul lungimii totale broei

Prile componente ale unei broe complete sunt urmtoarele: 1 - partea


de prindere din fa; 2 - gtul broei; 3 - partea de conducere din fa; 4 - dinii
achietori (degroare i finisare); 5 - dinii de calibrare; 6 - partea de conducere
din spate; 7 - partea de prindere din spate. Lungimea total L este format din
lungimile prilor componente :
L = lcd + las + lc + l6 + l7.
L=185+450+19+20=674 mm
Pentru broele de traciune, care prelucreaz alezaje, din motive tehnologice, de
tratament termic,de greutate, de reascutire s.a. se impune condiia de sveltete:

L 40 D
L 680

Verificarea rezistenei broei


Dintre cele trei fore de achiere, pentru calculele de proiectare, cea mai important este
fora principal de achiere Fy. Ea este necesar la verificarea de rezisten a broei, a
dispozitivului de prindere i a posibilitilor mainii de broat.
Pentru calculul forei principale de achiere Fy [daN] n funcie de suprafaa de broat se
recomand urmatoarele relaii de calcul:
- alezaje poligonale (ptrate, hexagonale)

Fz = Cp azx d zsim kg ;

- pentru canale de pan Fz = Cp azx B zsim kg;


- pentru caneluri dreptunghiulare sau evolventice Fz = Cp azx B n zsim kg;
- pentru broe plane cu dini drepi sau nclinai Fz = Cp azx b kg kw sin w;
Fz = Cp azx d zsim kg;
az=0.1; x=0.6; d=30;
7

Cp =700; zsim=4; kg=1.2;


Fz =700*0,10,6*4*30*1.2 = 25319daN
Efortul unitar ef se calculeaz cu relaia ef = Fz / A daN/mm2, n care
aria seciunii periculoase [mm] i trebuie ca ef < a.

A reprezint

ef = Fz / A
ef =25319 /(*900) = 11.03 daN/mm2 < a =8,95 daN/mm2;

Ascuirea broei
La executarea broei, rectificarea se face mai nti pe fata de degajare, apoi pe fata
deaezare.Reascutirea se face pe fata de degajare.
Ascuirea broelor rotunde se faceprin rotirea broei intre vrfurile de centrare.

Discul abraziv utilizat este un disc conic, partea activa fiind partea conica. Diametrul discului
sedetermina din condiia ca in seciunea normala
N- N, la generatoarea comuna a suprafeei conice adisculuisi a suprafeei conice a fetei de
degajare, raza de curbura a broei (pentru a avea interferenta)sa fie mai mare ca a discului.
Parametrii regimului de ascuire (disc din electrocorindon cu liant ceramic) sunt ca in
tabelul de mai sus.

CONDIII TEHNICE:
a) Toleranele la cotele de forma ale dinilor broei depinde de calitatea lor: dini
achietori sau de calibrare.

b) Btaia prilor de conducere din fa i din spate este sub 0,05 mm;
c) Nu se admite btaia dinilor de calibrare;
d) Abaterea unghiului de degajare, 1o , iar a celui de aezare 30 ' ;
e) Rugozitatea suprafeei broei:

0,8, pentru faa de aezare, prile de ghidare din fa i din spate, faele dinilor
de calibrare, gurile de centrare (la broele cilindrice)

1,6, pentru feele de degajare (i pentru suprafeele de ghidare din fa sau din
spate);

3,2 i 6,3 pentru celelalte suprafee.

2:FREZA MELC MODUL

Freza melc modu este folosita pentru danturarea prin rulare a rotilor cilindrice cu dinti
drepti sau inclinati,cu dantura exterioara corijata sau necorijata,in orice fel de productie.
Freza melc modul fiind o freza profilata,pastreaza toate caracteristicile dimensionale si
constructive ale frezelor detalonate.
In figura 1 sunt mentionate toate elementele dimensionale care trebuie stabilite.

Fig 1

Majoritatea elementelor dimensionale au fost alese din STAS 3092-1 in functie de pas
astfel:
D=80

Canal de pana:

d=32H6

b=

lg=4

t=

Z=12(numarul de dinti)

r=

K=2,5 mm (marimea detalonarii)


l=12mm

Unghiul de inclinare al elicei =250


Numarul de inceputuri i=1
10

Dupa ce au fost alese toate caracteristicile de mai sus se va trece la calculele celorlalte
elemente urmarind urmatoarele etape:
Pasul danturii melcului in sectiune normala:
PN=*mN*i=*3,5*1=11 mm

Elemente geometrice ale dintelui:


af=b=(f+c)*mN
c=0,25
a=1,25*3,5=4,37 mm (capul dintelui)
b=1,25*3,5=4,37 mm (piciorul dintelui)

Inaltimea utila a dintelui:


hf=af+bf
hf=8,74

Grosimea dintelui:
sn=*mN/2+2j
sn=5,48

Unghiul de degajare se adopta:


cv=0
Unghiul de asezare se adopta:
cv=12
Unghiul de asezare lateral:
tge=tgcv*sin0*
tge=tg10*sin10
tge=0,060
e=3,45
11

Marimea detalonarii:
K=(*D/zs)tgcv
K=(* )tg12=4,45 mm

Diametrul de calcul al cilindrului de divizare:


Dds=D-[0,5*k+2*(f+c)*m]
Dds=80-(0,5*3+2*4,37)=69,76 mm
Dd=80-(2*4,37)=71,26 mm

Unghiul de inclinare al elicei melcului:


Sin=mNi/Dds
Sinds=3,5/69,76
ds=250

Unghiul de inclinare al canalului de evacuare a aschiei:


ms= ds; ms=250

Pasul elicoidal al canalelor de evacuare a aschiilor:


PE=(*Dds)/tg*ms
PE=(*69,76)/tg2,83=4433 mm

Unghiul de inclinare a canalului m:


tgm=(Dd/Dds)*tgms
tg m=(71,26/69,76)*tg2,83
m=1,79

12

Pasul axial al danturii melcului:


pA=pN/cosds=(*mN*i)/cosds=11/cos2.83=11,01
Inaltimea totala a dintelui:
H=hf*k*r
H=8,74+3+1=12,74 mm
Se alege r=1mm
Grosimea dintelui:
C=(0,8..1)*H=0,8*12,74=10,19 mm
Razele de rotunjire:
r1=r2=(0,2..0,3)*mN
r1=r2=0,2*3.5=0,7
Forma canalelor de evacuare a aschiilor:
Se alege : =22

13

3.Cuit pentru strunjit exterior cod ISO PTFNR 32 25 M 22, pentru prelucrarea
oelurilor cu duritate medie (OLC 45)

a) Schema de achiere
Pentru proiectarea unei scule este necesar mai nti cunoaterea schemei de
achiere n care se stabilete poziia relative dintre scul si semifabricat, micarea
principal de achiere cat si micrile de avans necesare generrii suprafeelor.

14

b) Analiza piesei de prelucrat


Analiza materialului de prelucrat (OLC 45)

Analiza calitii suprafeei de prelucrat se refera la:


Precizia dimensionala
Rugozitatea
Caracteristicile de microduritate si tensiuni remanente din stratul
superficial de sub suprafaa prelucrat.

c) Alegerea materialului din care se executa cutitele de strung


GC4035-(HC)-(P15-P45) material pentru prelucrarea de degroare uoar
spre medie a oelurilor de constructive i a celor turnate n condiii de achiere
generale nefavorabile, condiii in care au o rezisten foarte buna a muchiei
achietoare.

d) Materialele corpului cuitelor


Corpul cuitelor se execut, n general din oeluri de mbuntire nealiate sau
aliate cu o duritate n urma tratamentului termin de 35 40 HRC.

15

e) Calculul forelor de achiere


Fy a b k c
a f sin k r 0,74 sin 95 o 0,73
ap
6

6,01
sin k r sin 95 o
C
k c m 1751MPa
a
F y 0,73 6,01 1751 7682 N

Unde:

a grosimea achiei;

b limea achiei;
f avansul;
ap adancimea de achiere;
kr unghiul de atac principal;

kc - apasarea specific de achiere.

Fora rezultant este:


FR 1,12 Fy 8603 N

f)Calculul puterii

Pe

FR v ef
60 1000

k VB

8603 120
1,0 Pe 21,5 kW
60 1000 0,80

Unde:

Pe puterea necesar;

vef viteza de achiere;

- randamentul mainii ( in general se ia 0,8);

kVB - coeficient ce depinde de uzura vrfului achietor.

16

f) Verificarea mainii unelte


Maina unealt este verificat i are o putere egal sau superioar valorii Pe.

g) Calculul seciunii corpului cuitului

6 FR l c
H a
2

6 8603 30
B 15,64mm
30 2 110

Unde:

Lc lungimea in consol a cuitului;

a - rezistena admisibila la ncovoiere.

h) Verificarea sgeii cuitului

FR l c3
f
3E I z
B H 3 15,64 30 3

35190
12
12
8603 30 3
f
f 0,01mm
3 2,1 10 5 35190
Iz

Unde:

E modulul de elasticitate al materialului E= 2,1 105 MPa

Iz momentul de intertie al seciunii corpului cuitului n raport cu axa z-z a


acestuia.

17

BIBLIOGRAFIE:

1. Brosarea-Dr.Ing.Constantin Minciu, edit.Tehnica, Bucuresti 1989


2. Scule Aschietoare-Prof.dr.ing. Ioan Tanase,Editura BREn,Bucuresti 2009

18

S-ar putea să vă placă și