1

"ALGORITMUL" RECUPERARII PENSIILOR ALIMENTARE

SI DE INTRETINERE DIN STRAINATATE!

Postat de Thomas CSINTA n Aprilie 22, 2011 la 10:00am

Prin intermediul acestui articol incerc sa vin in ajutorul familiilor monoparentale

care sufera de "sindromul" abandonului de familie, fie datorita destramarii ei
neprevazute din motive legate de migratia internationala, fie datorita unei
separari definitive din cauza unui divort (sau in absenta lui) in cazul cuplurilor de
nationalitate (cetatenie) mixta, in special, romano-straine.

Corespondenta de la Paris

Mondializarea, aderarea la marile structuri politice si socio - economice

internationale[1] (UE, ONU, G20, Schengen, OCDE, OMC, etc., a se vedea si
articolele
autorului
pe
aceasta
tematica
:
http://www.edux.ro/data/articol/articol.php?id=561;
http://www.necenzurat.ro/index.php?option=com_content&view=art...), precum si migratia
internationala (in special, emigrarea din Romania) legala sau ilegala, deseori
ridica serioase probleme privind recuperarea pensiilor alimentare (pentru copii
minori sau cei majori aflati la studii in universitati, scoli superioare, postliceale,
etc.), precum si a celor de intretinere (pentru sot, sotie) in cazul familiilor
monoparentale[2]!
Este important de retinut ca nerespectarea unei reglementari internationale in
acest domeniu, precum si a unui demers juridic recunoscut de catre legislatiile
tarilor membre ale acestor stucturi politice si socio-economice, in majoritatea
cazurilor, au ca efect nesolutionarea acestei probleme sau solutionarea lor
incorecta, nu rareori cu incalcarea drepturilor fundamentale ale omului.
Si nu numai in cazul reclamantei ci si al invinuit(ului)ei sau parat(ului)ei!

Mentionam ca sunt inutile "alergaturile" de tot felul la Politie (Politia Nationala),

Ambasade sau Delegatii Consulare pentru recuperarea pensiei alimentare sau
de intretinere din strainatate, atunci cand domiciliul fiscal (stabil) al
invinuit(ului)ei sau parat(ului)ei este in strainatate, indiferent daca el este
cetatean sau rezident permanent intr-o alta tara (a se vedea si articolul :
http://www.ne-cenzurat.ro/index.php?option=com_content&view=art...).
Cu alte cuvinte, procesul de recuperurare a pensiei (alimentare sau de
intretinere) este supus unui "algoritm" care trebuie respectat pentru ca el sa
aiba loc in timp util, in conditii optime, fara complicatii si fara incalcarea
drepturilor fundamentale ale omului.
Acest "algoritm" este de fapt o Conventie Internationala reglementata la New
York in 1956[3].
In cadrul acestei conventii este elaborata procedura care trebuie urmata
conform legii, pentru recuperarea pensiilor alimentare (si de intretinere pentru
sot-sotie) din strainatate in contextul unei stranse colaborari reciproce intre
statele semnatare ale documentului.
Pentru "functionarea" cu maxima eficacitate a acestui algoritm trebuie
satisfacute simultan o serie de conditii (necesare) care sunt deosebit de
importante pentru reclamant(a) in vederea derularii demersurilor oficiale pe
langa autoritatile competente (interlocutorii) care sunt insarcinate cu
solutionarea problemei.
Astfel, reclamant(ul)a trebuie sa cunoasca despre debit(or)oare, "sine qua non",
urmatoarele :
a)

Nationalitatea (cetatenia) ;

b)

Domiciliul fiscal (stabil) ;

c)

Data semnarii Conventiei de la New York de catre tara in care

debit(orul)oarea isi are domiciliul fiscal (stabil) ;

d)

Coordonatele organelor competente (ale interlocutorilor) carora trebuie sa

se adreseze in tara sa de origine (in particular, in Romania) ;

Mentionam aici ca Romania a semnat Conventia de la New York din 1956, pe

data de 10 aprilie 1991 si ca cetatea(nul)a domiciliat(a) in Romania, trebuie sa

se adreseze, nu Ambasedelor, Consulatelor tarii debit(orului)oarei ci in Romania

la adresa : Ministerul de Justitie, Directia Relatiilor Internationale si Integrare
Europeana-33, bulevard M. Kogalniceanu, Sector 5, Bucuresti (Biroul de
Avocati al Municipiului Bucuresti, Strada Dr. Raureanu nr. 3-5).
In general, Ambasadele sau Consulatele nu dau nicio informatie unei persoane
fizice legata de un cetatean al tarii pe care ele reprezinta, daca demersul nu
este cel oficial, compatibil si recunoscut de catre autoritatile tarilor respective,
conform Conventiei de la New York, iar Politia Romana (Nationala) nu are nicio
comptetenta teritoriala pentru a veni in ajutorul unui cetatean roman.
Din contra, interventia autoritatilor politienesti (politie, jandarmerie) sau
judecatoresti intr-o asemenea problema, in afara cadrului Conventiei de la New
York, nu are niciun support legislativ si ea poate fi atacata pentru incalcarea
drepturilor fundamnentale ale Omului in fata instantelor judecatoresti
nationale si internationale !
Cu atat mai mult cand este vorba de soti sau de o legatura de tip matrimonial,
recunoscuta ca "echivalenta" cu casatoria. (A se vedea si articolul autorului pe
aceasta tematica : "Un PACS si pentru romani" : http://www.necenzurat.ro/index.php?option=com_content&view=art...).
Autoritatile politienesti romane (Politia sau Jandarmeria) pot interveni in
interpelarea strainului pe teritoriul roman si o procedura judiciara de abandon
de familie pentru recuperarea pensiei de la acesta poate fi lansata numai daca
el are si cetatenie romana cu domiciliul fiscal (resedinta fiscala) in Romania,
fiind si in posesia unor bunuri materiale care pot fi puse sub sechestru, insa,
ele nu pot interveni sub nicio forma in cazul in care persoana fizica respectiva
nu are domiciliu (resedinta) in Romania si nici nu dispune de bunuri materiale
care pot fi puse sub sechestru, chiar daca el are si cetatenia romana.
Pentru ca orice decizie ar lua un tirbunal romanesc contra unei asemenea
persoane, el nu are competenta teritoriala in executarea silita in afara
frontierelor tarii, deci nici in recuperarea pensiilor alimentare si de intretinere,
decat conform Conventiei de la New York din 1956 !
Orice abatere de la aceasta Conventie este o incalcare flagranta a drepturilor
fundamentale ale Omului si nerespectarea ei implica tragerea la raspundere
penala ale autoritatilor statului care o ignora, fie din lipsa de informatie
(incompetenta), fie pentru ca abuzeaza, intentionat!

In principiu, in practica, "algoritmul" Conventiei de la New York din 1956,

privind recuperarea pensiilor alimentare si de intretinere, nu este un procedeu
simplu, dar este "sigur" si "functioneaza" in felul urmator: reclamant(ul)a
trebuie sa "localizeze in spatiu si timp" paratu(l)a sau debit(orul)oarea, adica, cu
alte cuvinte, cunoscand numele, prenumele si cetatenia paratului, ea trebuie sa
afle domiciliul fiscal (stabil) al acestuia in tara sa de resedinta (evident, nu pe
cale "diplomatica", prin Ambasada, Consulat, etc.), dupa care se adreseaza in
tara sa Organului si Interlocutorului (Biroul de Recuperare a Pensiei din
Strainatate) semnatar al Conventiei de la New York (in Romania : Ministerului
de Justitie, Directia Relatiilor Internationale si Integrare Europeana-33,
bulevard M. Kogalniceanu, Sector 5, Bucuresti), care la randul lui contacteaza
omologul sau semnatar al Conventiei din tara debitorului.
Autoritatilor politienesti, judiciare si fiscale din tara respectiva sunt abilitate
(au competenta teritoriala) ca la solicitarile acestui Organ si Interlocutor sa-l
identifice pe debitor, sa-l aduca in fata instantei si sa-l condamne la plata unei
pensii (alimentare sau de intretinere), conform legislatiei in vigoare in tara
respectiva, iar in cazul in care acesta dispune de bunuri materiale sa-l execute
silit pentru a acoperii creantele lui, precum si pensia reclamantei, tot prin
intermediul Organului omolog si al Interlocutorului, din tara reclamantei !

COMENTARIUL AUTORULUI

In principiu, in cazul unei relatii matrimoniale "serioase" cunoasterea

"parametrilor" sociali-economici ai sotilor (concubinilor, PACS-atilor, etc.) nu ar
trebuie sa ridice niciun fel de probleme si nici reclamant(ul)a nu ar trebui sa
intampine dificultati in lansarea oficiala (legala, conform Conventiei de la New
York) al algoritmului de recuperarea a pensiei de la parat.
In concluzie, ca regula generala, acest algoritm functioneaza bine si in timp util
daca persoana fizica in cauza (paratul) este de buna credinta si solvabila, ca o
conditie necesara, iar tarile implicate in algoritm sunt "civilizate" (tari
dezvoltate, industrializate, postindustrializate, cu o legislatie bine pusa la punct
si cu o stabilitate social-economica) si intre ele exista o comunicare "rapida" (in
timp real !), ca o conditie suficienta.

Experienta insa ne-a aratat ca cele doua conditiii : necesare si suficiente, sunt
satisfacute simultan destul de rar in practica !
Un studiu aprofundat pe care l-am efectuat pe un numar de 376 de dosare de
recuperare a pensiilor (alimentare : 225 si de intretinere : 151) din strainatate,
ne-a permis sa "descoperim" urmatoarele "sapte pacate capitale" (pe care le
generalizam prin metoda inductiei incomplete, doar pentru a face o idee !) care
franeaza derularea algoritmului cu viteza normala :
1. In peste 89% din cazuri, tarile implicate in algoritm nu sunt amandoua
"civilizate" ci numai una dintre ele, cealalta fiind "bananiera" (tara emergenta,
in curs de dezvoltare, tara din lumea a treia, etc.,) in care limbile engleza si
franceza sunt cunoscute, deci contactul se stabileste relativ repede ;
2. In peste 80% din cazuri para(tul)a traieste intr-o tara "civilizata" pe cand
reclamant(ul)a intr-una "bananiera" ;
3. In peste 67% din cazuri "localizarea spatio-temporala" a parat(ului)ei in tara
sa de origine (unde isi are domiciliul fiscal) ridica serioase probleme ;
La solicitarile BRPS reprezentand reclamant(ul)a, autoritatile politienesti din
tara parat(ului)ei au dificultati in a-l indentifica, iar cele judiciare si fiscale, in
a-l trage la raspundere si a-l "executa" in fata unor instante judecatoresti;
4. In peste 58% din cazuri, parat(ul)a nu este de buna credinta si incearca sa se
sustraga anchetelor judiciare si fiscale carora este supus, motiv pentru care
recuperarea pensiei dureaza mai mult decat ar trebui in mod normal (cateva
luni) ;
5. In peste 41% din cazuri parat(ul)a este insolvabil(a), adica nu are niciun fel
de bunuri materiale (pe numele lui !) si nici macar un loc de munca stabil,
motiv pentru care, in general, sunt Organismele sociale (in Franta : CAF-Casa
de Alocatii Familiale) care vor plati pensia in locul parat(ului)ei si nu suma
solicitata de catre reclamant(a), ci mult mai mica, corespunzatoare alocatiei
minime care se plateste in asemenea situatii in tara sa !
6. In majoritatea tarilor regula de calcul a pensiei alimentare valabila in
Romania: din venitul (salariul) net a persoanei fizice (pentru un copil), nu se
aplica, existand alte mijloace de calcul mult mai complexe si fidele realitatii,
tinand cont atat de resursele parat(ului)ei, cat si al reclaman(tului)ei, precum si
de nevoile copilului, pentru a evita ca reclamant(ul)a sa se "imbogateasca"

eventual pe spinarea parat(ului)ei, care la randul lui sa intre intr-un "colaps"

financiar din cauza pensiei;
7. In peste 99% din cazuri reclamant(ul)a, dintr-o tara "bananiera", spera sa se
imbogateasca in urma pensiei primite de la parat, dintr-o tara "civilizata", ceea
ce se intampla numai in mai putin de 1% din cazuri, pentru ca BRPS-urile
utilizeaza o serie de legi care optimizeaza pensia obtinuta de reclamant(a) in
functie de : PIB/loc (in putere de cumparare), veniturile minime si medii (in
unele si cele mediane !), respetciv, nivelul pensiilor (alocatiilor de intretinere) in
tarile implicate in procedura, resursele materiale ale parat(ului)ei si a
reclamant(ului)ei in tarile in care isi au domiciliile fiscale (stabile), precum si
nevoile materiale ale alocatarului (copil, sot, sotie, etc.) ;
In incheiere mentionam ca desi noi nu am intalnit in investigatiile noastre
asemenea cazuri, exista multe tari (majoritatea !) care nu au semnat Conventia
de la New York privind recuperarea pensiei alimentare, printre care se afla si
tari cu economie prospera, membre, ale G8 ca : Japonia, SUA, Canada, sau
inca China ( ?!), a doua economie mondiala in PIB nominal !
Evident, intr-un "conflict de interese" cu aceste state, recuperarea pensiei
alimentare este, in prezent, si va fi o mare problema si in viitor.
In acest caz, intr-o prima faza un demers la Consulatele acestor tari trebuie
facut, daca este posibil cu documente oficiale eliberate de catre autoritatile
competente romanesti (ale Organelor si Interlocutorilor semnatari al Conventiei
de la New York) in traducere legalizata, de preferinta apartinand Consulatelor
acelor tari sau agreate de catre ele, pentru a nu fi contestata valabilitatea lor (!),
dar mai ales pentru a intra in posesia procedurii judiciare (legale) care trebuie
urmata in acea tara.
In faza urmatoare, cu acele documente trebuie sesizate autoritatile judiciare din
tara debit(orului)oarei indicate de catre Consulat, care pot ordona (avand
competenta teritoriala) anchetarea si tragerea la raspundere a acestuia si in
cazul in care situatia o impune (el fiind si solvabil !) executarea sa silita pentru
acoperirea datoriilor sale, precum si a pensiei datorate reclamant(ului)ei.
In orice caz, un asemenea demers pare sa fie o munca de Sisif si exista sanse
mari ca el sa se finalizeze in timp sau niciodata !
Cu alte cuvinte, pronosticul in recuperarea pensiei intr-o asemenea situatie
ramane rezervat !

In concluzie, atentie mare la tarile Africii (mai putin Magreb-ul), precum si la

cele din Orientul Mijlociu si cel Indepartat, respectiv, cele ale Pacificului de
Sud-est, dintre care o "mare" majoritate nu au semnat inca Conventia de la New
York din 1956!
Sau inca la cele Americii de Nord : SUA si Canada !
In incheiere, mentionam ca de multe ori cei in drept pentru soliciarea unei
pensii (alimentare sau de intretinere) nu fac apel la autoritatile competente
pentru "regularizarea" situatiei lor, fie din motive subiective (din jena, nu
cunosc tatal copilului, etc.), fie din motive obiective (nu cunosc coordonatele
debitorului, nu cunosc demersul care trebuie facut, etc.), acesta fiind si unul
dintre motivele pentru care minorii monoparentali sufera, in general, mai mult
(pe toate planurile vietii social-economice) decat "semenii" lor biparentali
(hetersexuali sau chiar homosexuali).
Saracia, defavorizarea sociala, esecul scolar si delincventa minorilor in cadrul
familiilor monoparentale are o rata mult mai ridicata decat in cadrul familiilor
"normale" (cu doi parinti).
Iar din pacate, numarul lor este in permanenta crestere, cel putin in Franta.
Daca ele nu reprezentau decat 2,9% in 1968, rata lor era de 3,0% in 1975
(776.000 de familii), pentru ca sa creasca la 3,6% in 1982 si sa se dubleze in
1999, ajungand la 7,4%, (1.750.000 de familii), astfel incat numarul lor in 2009
sa depasea 200.000.
Astazi, in principiu, un copil din sapte in Franta (si unul din cinci, in medie in
UE) nu traieste decat cu unul dintre parintii sai, iar in cca 85% din cazuri, cu
mama !
Toate studiile pun in evidenta in asemenea situatii o "fragilitatea" in educatia
copiilor.
Lipsa parintelui "model" pentru ei reprezinta un factor de constrangere in
construirea identitatii lor, ceea, in general, are ca efect absenta reperelor lor
sociale.
Desi in Franta exista un sprijin financiar "substantial" (ASF-Alocatie de sprijin
familial=87,13/luna, pentru un copil in 2010; API-Ajutor acordat parintelui
"izolat", adica singur, creat in 1976, in functie de numarul de copii pe care i

are in ingrijire, inclocuit in 2009 prin RSA-Ajutor social activ, de care

beneficiau in 2010 peste 230.000 de menaje, in cazul unui venit maxim de 735
/ luna), familiile monoparentale au un nivel de viata considerabil mai scazut
decat familiile biparentale, pensia alimentara fiind principala sursa de conflict,
pentru ca neplata ei depaseste 100.000 de cazuri, anual.
Marie-Thrse Letablier, de la CNRS (Centrul National de Cercetare Stiintifica)
si INED (Institutul National de Studii Demografice) specialista in problemele
familiilor monoparentale considera ca pensia alimentara este decisiva pentru ca
ea ar compensa lipsurile si nivelul de viata ale acestei clase sociale care
reprezinta cca 30% din populatia tarii fata de cca 12% din restul populatiei
metropolitane franceze.
Conform unei anchete al IPSOS-GE Money Bank, peste 67% dintre femeile care
isi cresc singure copii se descurca ca dificulte cu ajutorul alocatiilor sociale,
ceea ce implicit conduce la o saracie in cadrul familiilor monoparentale.
Conform unor documente oficiale ale INSEE (Institutul National de Statistica si
Studii Economice), reiese ca mutatiile structurale ale familiei, precum si
destramarea ei, sunt responsabile de delincventa infantila sau juvenila,
comportamentul deviant, violenta, toxicomania, absenteismul scolar, etc., care
se afla la cote mult mai ridicate in cazul minorilor apartinand familiilor
monoparentale (cu cel putin 38-40%) fata de cei apartinand familiilor
biparentale.
Cu toate ca in Franta, procentul din populatie traind sub pragul de saracie
(adica cu ceva mai putin de 1000 de euro/luna, cca 12% din populatie) a ramas
relativ stabila (cu o usoara amreliorare in ultimii ani), in 2008, numarul celor
aflati in aceasta categorie sociala era de cca 7,5 milioane, fata de 8 milioane in
2007 si 7,2 milioane in 2010, insa si nivelul de viata median (net) a crescut de
la 1510 euro in 2007, la aproape 1580/luna in 2008 si la 1620 in 2010.
Definind insa un prag de saracie monetara ca procentul din populatie avand
un nivel de viata inferior pragului de saracie, fixata la 50-60% din valoarea
mediana a nivelului de viata, conform ONPES (Observatorul National al
Saraciei si a Exclusiunii Sociale), procentul celor defavorizati se reduce la
numai 7,1% in 2007, respectiv, la 7,2% in 2008, cand conform unei anchete al
VFS (Venitul Fiscal si Social), nivelul median al nivelului de viata in Franta
Metropolitana era aproape 20.000 de euro, cu o crestere anuala constanta de
cca 1,7%.

Familiile monoparentale, din pacate, traiesc la nivelul (in vecinatatea

superioara!) a acestui parg, sau chiar sub acest prag in unele cazuri, cum cele
10% din populatia defavorizata, are un nivel de viata inferior a 11.000 de
euro/an, iar acest procent a crescut in 2008 cu 2,2% fata de 2007.
Din contra, 10% din populatia instarita are un nivel de viata superior a 36.000
de euro/an, cu un procent in crestere, ceva mai putin de 2%.
In 2008, cele 20% dintre persoanele cele mai instarite detineau aproape 40%
din masa nivelui de viata, adica cca 4 de ori mai mult decat decat 20% dintre
persoanele cu situatie materiala modesta.
In ceea ce priveste familiile monoparentale, daca in 1985, numai cca 11,8%
dintre ele traiau sub pragul de saracie, in 1997, procentul a crescut la 17,1%
deja in 1997, iar azi aproape 30% dintre ele sunt considerate sarace (sub
pragul de saracie) de catre INSEE (aproape una din 4 nu au un loc de munca
stabil, iar una din 2,5 nu desfasoara nici activitate lucrativa).
Pentru acestea, o mama (in general), cu copii ei este cca de 2,1 ori mai saraca
decat, populatia, in ansamblul ei.
Conform unor studii effectuate de catre echipa sociologului Grard Neyrand,
Directorul CIMSCSS (Centrul Interdisciplinar Mediteranian de Studii si
Cercetari in Stiinte Sociale) de la Marsilia, in colaborare cu Patricia Rossi,
psihanalista, cresterea monoparentalitatii se datoreaza in primul rand motivelor
economice, iar dupa o separare (dezmembrare familiara), 18% dintre barbati nu
se intalnesc cu copii lor decat neregulat, iar 32% nu-si vad deloc copii (avand
in vedere ca ei raman in grija mamelor care i monopolizeaza), ceea in
majoritatea cazurilor este suportat cu dificultate de catre tati.
Si de aici, in consecinta, apar si deficientele in educatia copiilor monoparentali,
printre care am mentionat, in special, comportamentul deviant, precum si
delincventa juvenila.
In ianuarie 2007, numarul copiilor, avand mai putin de 18 ani, beneficiind de
masuri de protectie sociala era estimat la 265.913 pe intregul teritoriu francez,
adica o creste de 4% fata de perioada 2005-2006, in timp ce acest procent nu a
cunoscut decat o crestere era de 1% fata de perioada 2004-2005.
La inceputul anului 2010, aproape 3,5 milioane de prestatii sociale au fost
allocate in Franta metropolitana sub forma de ajutor financiar acordat

10

persoanelor in varsta (cca 1,3 milioane, din care cca 570.000 institutionalizate
si 750.000 la domiciliu), persoanelor cu handicap (311.000, o crestere de cca
10%/an!), minorilor (cca 290.000 de ASE-Ajutor social pentru copil, pentru cei
in varsta de mai putin de 21 de ani) sau persoanelor aflate in reinsertiune in
societate.
Cert este ca incepand cu anii 1960 numarul familiilor monoparentale creste in
continuare, iar numarul lor era de cca 2,5 ori mai mare ca in 1968, majoranduse cu 10% intre 1999-2005.
Astazi peste 3 milioane de tineri pana in 25 de ani locuiesc in familii
monoparentale!

_______________________________________
[1]Grupul celor Opt (G8) este un grup de discutii si de partenariat economic
al principalelor state industrializate (6.650 Mil. loc., PIB :54.500 Md$US), cele mai
mari puteri economice si politico-militare din lume (in ordinea importantei PIB-ului)
: SUA (300 Mil.loc., PIB :13.800 Md$US), Japonia (127 Mil. loc., PIB: 4.350
Md$US), Germania (82 Mil.loc, PIB:3400 Md$US), Franta (65 Mil.loc., PIB:3000
Md$US), Marea Britanie (63 Mil. loc. PIB: 2700 Md$US), Italia (60 Mil. loc.,
PIB :2200 Md$US), Canada (33 Mil. loc., 1350 Md$US) si Rusia (140 Mil. loc.,
PIB :1200 Md$US), a fost creat in 1998, care contribuie majoritar la PIB-ul
mondia. G8 a este o extindere a G7 ( Grupul celor sapte state cele mai puternic
industrializate , format din primele sapte mari puteri, creat in 1976, dupa ce in
1975 a fost infintat G6, la initiativa lui Valry Giscard d'Estaing ( Grupul celor
sase state cele mai puternic industrializate ). O noua extindere este in discutie
catre un G14: Spania (UE), China si India (Asia), Africa de Sud (Africa),
respectiv Brazilia si Mexic (America Latina/de Sud). In 2009, populatia G8
reprezenta cca 13,9% din populatia lumii si PIB-ul sau, cca 63% din PIB-ul
mondial.
OCDE (Organisation for Economic Co-operation and Development) este o
organizatie internationala de studii economice, ale caror tari membre, in principiu,
tari deszvoltate, au in comun un sistem de guverne democratice si o econoomie de
piata dezvotata si competitiva. Ea are rolul unei adunari consultative si succede
OECE (Organizatia Europeana de Cooperare Economica, 1948-1960) care a jucat
un rol important in executia Planului Marshall. In 2010, OCDE are ca membre 31

11

de tari, mai multe sute de experti (din toate domeniile de activitate ale vietii
social-politice si economice), in centrele sale de cercetare de la Paris (Chteau de
la Muette) si publica periodic studii economice, analise, previziuni si recomandari
de politica economica, statistici, privind in special, tarile membre. Ca tari
fondatoare, pe 14 decembrie 1960, 20 de state au semnat Conventia relativa la
Organizatia de Cooperare si de dezvoltare Economica (SUA, Franta, Marea
Britanie, Canada, Germania, Italia, Spania, Portugalia, Elvetia, Austria, Belgia,
Olanda, Luxemburg, Suedia, Norvegia, Danemarca, Islanda, Grecia, Irlanda si
Turcia), data dupa care pana in prezent au mai aderat inca 11 state ale lumii
(Japonia in 1964, Finlanda in 1969, Australia in 1971, Noua Zeelanda in 1973,
Mexic in 1994, Republica Cheha in 1995, Correa de Sud-Ungaria-Polonia in 1996,
Slovacia in 2000 si Chile in 2010), in principiu, tari dezvoltate, cu economie
prospera si democratice. OCDE are ca pondere economica 76-78% din PIB
mondial. Alte tari au deschis negocieri cu scopul de a adera la OCDE in mai 2007
(Estonia, Israel, Federatia Rusa si Slovenia). A fost ridicata si problema unei
eventuale aderari (pe termen mediu-lung) al Africii de Sud, al Braziliei, al
Republicii Populare Chineze, a Indiei si a Indoneziei. Intr-un viitor ceva mai
indepartat, OCDE si-a propus largirea organizatiei si cu tarile Asiei de Sud-Est.
FMI (Fondul Monetar International), constituit prin Tratatul de la Bretton Woods
pe 22 iulie 1944, este o organizatie internationala cu 186 de state membre. Peste
40 de state au participat la semnarea acordului de la Bretton Woods care
prevedea proceduri si reguli pentru viitoarea guvernare a economiei mondiale.
Acest acord a condus la infiintarea BIRD (Banca Internaionala pentru
Reconstructie si Dezvoltare deasemeni cunoscuta pe scurt si sub numele de
Banca Mondiala) i FMI (Fondul Internaional Monetar). Aceste institutii sunt
cunoscute ca fiind gemenii Bretton Woods. Sistemul Bretton Woods prevedea o
rata de schimb valutar stabila, avand ca referinta standard, aurul, iar $US era
singura moned convertibila in aur. FMI are ca scop principal promovarea unei
economii mondiale competitive, a cooperarii monetare internationale, garantarea
stabilitatii financiare, facilitarea comerului international, contribuirea la un nivel
inalt de ocupare a fortei de munca, la stabilitate economica i combaterea saraciei
in lume. Resursele Fondului sunt asigurate din contribuia statelor membre, prin
plata unor cote n funcie de puterea economic a fiecrei ri. Fiecare ar achita
cota sa la Fond n proporie de 25% ntr-una dintre valutele acceptate pe plan
internaional ($US, , , yenul japonez) sau n DST, iar restul de 75% n moneda
naional. Cotele sunt revizuite la fiecare 5 ani. n urma unei majorri cu 45 % a
cotei de subscriere ncepnd cu 22 ianuarie 1999, totalul acestor cote se ridic n
prezent la aproximativ 311 miliarde dolari de $US. Puterea de vot a fiecrei ri
este proporional cu cota subscris. FMI rspunde n faa guvernelor din rile

12

membre. Organismele de conducere sunt: Consiliul Guvernatorilor, Comitetul

Financiar i Monetar Internaional i Consiliul Director. n vrful structurii
organizaionale se afl Consiliul Guvernatorilor, format din guvernatorii bncilor
centrale sau minitrii de finane din fiecare dintre cele 184 de state membre. Toi
guvernatorii se ntlnesc o dat pe an n cadrul intlnirii anuale a FMI i a Bncii
Mondiale. Consiliul Director este format din 24 de membri i conduce activitile
curente. Directorul General al FMI este DSK (Dominique Strauss-Khan, Franta).
ONU (Organizatia Natiunilor Unite), fondata pe 24 octombrie 1945, inlocuind
astfel SDN (Societatea Natiunilor), este o organizatie internationala, regrupand
192 de state (majoritatea statelor lumii), avand ca scopuri, mentinerea pacii in
lume, facilitarea cooperari in domeniile dreptului international, a securitatii
internationale, a dezvoltarii economice, a progresului social si a Drepturilor
Omului, este divizata in mai multe organe : Adunarea Generala (reprezentati ai
fiecarei tari membre), Consiliul de Securitate (care decide de rezolutiile in
favoarea pacii si a securitatii in lume), Consiliul Economic si Social (care ajuta la
promovarea cooperarii economice, sociale si a dezvoltarii), Secretariatul (asigura
gestiunea fondurilor ONU) si Curtea Internationala de Justitie (principalul organ
judiciar). Finantat voluntar de catre statele membre, avand sase limbi oficiale de
comunicare (engleza, franceza, rusa, spaniola, araba si mandarina), sediul
social-administrativ ONU se afla la New York (dupa Paris si Addis-Abeba),
Secretarul sa general fiind din 2007, Ban Ki-moon (Coreea de Sud). Consiliul de
Securitate, organul principal al ONU, avand 5 membri permanenti, cu drept de
veto : SUA, Franta, Marea Britanie, Rusia, China (condus de catre Denis Dangue
Rewaka, Gabon), este compus din 10 membri nepermanenti (conform rezolutiei
1991, votata pe 17 decembrie 1967) pentru un mandat de doi ani : 5 state
membre din Africa (3) si din Asia (2), o tara membra a Europei Orientale, 2 state
membre a Americii de Sud (Latine) si 2 state membre al GEEO (Grupul de State al
Europei Occidentale). Membri fondatori ONU (in 1945) sunt : SUA, Franta, Marea
Britanie, ex-URSS (Rusia, Bielorusia, Ukraina), China, Canada, Africa de Sud (7
noiembrie), Arabia Saudita, Argentina, Australia (1 noiembrie), Belgia (27
decembrie), Bolivia (14 noiembrie), Brazilia, Chile, Columbia, Costa Rica, Cuba,
Danemarca, Republica Dominicana, Egipt, Ecuator, Etiopia, Grecia, Guatemala
(21 noiembrie), Haiti, Honduras (17 decembrie), India (30 octombrie), Irak (21
decembrie), Iran, Liban, Libera (2 noiembrie), Luxemburg, Mexic (7 noiembrie),
Nicaragua, Norvegia (27 noiembrie), Noua Zeelanda, Panama (13 noiembrie),
Paraguay, Olanda (10 decembrie), Peru (31 octombrie), Filipine, Polonia, Salvador,
Siria, Ex-Cehoslovacia, Turcia, Uruguay (18 decembrie), Venezuela (15 noiembrie)
si Ex-Yugoslavia."

13

G20 este un forum economic creat pe 25 septembrie 1999, dupa succesiunile de

crize financiare din anii 90 din Asia si Rusia, pentru a reuni economiile
dezvoltate si competitive ale tarilor post-insustrializate cu marile economii
emergente, pe de o parte, G7, primele 7 state cele mai puternic industrializate (in
PIB): Statele Unite/Uniunea Europeana (1), Japonia (2), Germania (4), Frana (5),
Marea Britanie (6), Italia (7), Canada (11), care compun zona dezvoltata a
economiei mondiale, iar pe de alt parte, Rusia (9), Brazilia (10), Mexic (13),
Argentina (29), China (3), India (12), Australia (14), Indonezia (19), Arabia
Saudit (23), Africa de Sud (32), Coreea de Sud (15) si Turcia (17), care compun
zona emergent a economiei mondiale. Tarile membre G20 reprezint dou treimi
din comertul si populatia planetei cu peste 90% din PIB-ul acesteia. Deci : 25%
tari europene (Germania, Franta, Marea Britanie, Italia, UE) ; 25% tari asiatice
(Japonia, China, Corea de Sud, India, Indonezia) ; 15% tari ale Americii de Nord
(SUA, Canada, Mexic) ; 10% tari ale Americii de Sud/Latine (Brazilia, Argentina) ;
10% tari din Orientul Mijlociu (Turcia, Arabia Saudita) ; 5% tari din Africa (Africa
de Sud) si 10% alte tari (Rusia-Europa/Asia, Australia-Oceania). Tarile europene
ar trebui sa reprezinte 40% si nu 25%. UE este reprezentat de catre Presedintele
Consiliului UE, precum si cel al BCE (Bancii Centrale Europene). G20 include in
egala masura institutiile Bretton Woods: Directorul General al FMI, Presedintele
BM (Bancii Mondiale), al Comitetului Monetar si Financiar International, precum
si al Comitetului de Dezvoltare al FMI si BM.
ATTAC este o miscare altermondialista creata in Franta in 1998 (ATTAC France),
care cu ATTAC Germania are cele mai multe activitati in lume. ATTAC este
prezenta in 36 de tari ale lumii (Franta, Germania, Japonia, Italia, Spania,
Belgia, Olanda, Luxemburg, Elvetia, Austria, Suedia, Finlanda, Danemarca,
Norvegia, Portugal, Grecia, Polonia, Ungaria, Quebec-Canada, Liban, Argentina,
Chile, Columbia, Peru, Uruguay, Venezuela, Maroc, Tunisia, Costa Rica, Jersey,
Australia, Burkina Faso, Coasta de Fildes, Ecuator, Senegal, Togo) si are in
prezent peste 11.000 de aderenti, persoane fizice, specializate in domeniile socioeconomice si a politologiei (10.650 pe 30 septembrie 2008). Printre aderentii sai
figureaza si persoane juridice (morale) ca : asociatii, sindicate, colectivitati locale,
etc. ATTAC France, dirijat de catre un consiliu director format din 30 de persoane,
alesi pentru 3 ani (12 de catre Adunarea Generala si 18 din Colegiul fondatorilor)
si dispune de un colectiv stiintific care efectueaza studii si cercetari aprofundate
in toate domeniile de interes ale vietii social-economice.
UNICEF este o organizatie creata de ctre Adunarea Generala a Organizatiei
Naiunilor Unite n 1946. n 1953, numele su a devenit Fondul Naiunilor Unite

14

pentru copii cu sediul social la New York, avand ca Director Executiv pe D-na
Ann Veneman din 2005 (care succede D-nei Carol Bellamy, James Grant si
Maurice Pte), oferind asisten umanitar copiilor i mamelor lor n rile n curs
de dezvoltare. UNICEF este o agenia fondat prin voluntariat, fiind finantat din
fonduri guvernamentale i donaii private (printre care si Vatican, cu 2000 $US).
Venitul lui in 2006 era de 2.781 milioane de$US. In 1965, agentia a fost distinsa
cu Premiul Nobel pentru Pace. UNICEF detine 126 de birouri pe teren, dispunand
de opt birouri regionale, in zonele in care opereaza : Africa de Vest si Centrala,
Africa de Est si Australa, America Latina si Caraibe, Asia Orientala si Pacific,
Asia de Sud, Europa Centrala si Orientala (inclusiv CSI), Orientul Mijlociu si
Africa de Nord, Tarile industrializate. Comitetele nationale sunt in numar de 37,
repartizati in cele opt regiuni administrative. In Florenta (Italia), UNICEF dispune
de un centru de cercetare (Innocenti) si de trei centre de aprovizionare situate la :
Johannesburg (Africa de Sud), Dubai (Emiratele Arabe Unite) si Ciudad de
Panama (Panama, America Centrala) a caror gestiune este facuta la Copenhaga
(Danemarca). UNICEF are cinci obiectives prioritare : educatia fetelor (drepturi
egale cu ale baietilor), vaccinarea si lupta contra virsului HIV, protectia copilului
(contra muncii fortate ilegale, a prostitutiei infantile, contra mobilizarii in zonele
conflicte armate), sanatatea noului-nascut (alimentatie corespunzatoare,
vaccinare, etc.), si in sfarsit tratamentul HIV-SIDA (ai celor contaminati).
In privinta art.30, Franta a emis rezerve in ceea ce priveste minoritatile lingvistice
si culturale (care au dreptul la propria lor cultura si educatie in limbile lor),
considerand ca nu exista minoritati lingvistice si culturale pe teritoriul national, in
virtutea art.2 din Constitutia Republicii, recunoscand totusi minoritatile etnice din
DOM (Departamentele autre-mer) si TOM (Teritoriile autre-mer) diviziuni
administrative (departamente-regiuni), nemetropolitane ! Canada desi a ratificat
conventia, ea nu aplica inca pe plan intern, in special in ceea ce priveste
drepturile copilului in materie criminala, care blocheaza practic, aplicarea
completa a conventiei.
OIT Fondata in 1919 sub egida Conferintei Pacii de la Paris si Tratatului de la
Versailles si Paris, Organizatia Internationala a Muncii este o agentie tripartita a
Organizatiei Natiunilor Unite care reuneste pe de o parte reprezentantii
guvernelor, iar pe de alta parte reprezentantii patronatelor si salariatilor tarilor
membre, intr-o actiune comuna in promovarea muncii decente in lume, a justitiei
sociale, precum si ale drepturilor internationale ale omului. Constitutia OIT a fost
elaborata la inceputul anului 1919 (ianuarie aprilie) de catre Comisia Legislatiei
Internationale a Muncii formata din reprezentanti ai urmatoarelor state : Franta,
Marea Britania, SUA, Japonia, Italia, Belgia, Cuba, Polonia si Ex-Chehoslovacia

15

prezidata de Samuel Compers, Presedintele AFL (American Federation of Labour).

Ulterior, OIT va integra principiile si valorile promovate si de catre Asociatia
Internationala pentru Protectia Legala a Muncitorilor fondata in 1901 la Basel
(Elvetia). BIT (Biroul International al Muncii), secretariatul permanent al OIT se
instaleaza din 1920 la Geneva (Elvetia), Albert Thomas (SUA) fiind primul sau
director general, caruia i va succede in 1932 Harold Butler (Marea Britanie) si
John Vinant (SUA) in 1939, care din motive de securitate, in 1940 va transfera,
temporar, sediul organizatiei la Montreal (Canada). In 1941, noul Director General
Edward Phelan (Irlanda), care a si contribuit la elaborarea Constitutiei OIT in
1919, va propune noi directive si metode de lucru pe care le va prezenta la
Conferinta Internationala a Muncii de la Philadelphia ( Declaratia de la
Philadelphia , SUA) in 1944, in prezenta reprezentantilor a 41 de tari. Dupa
razboi, intre 1948-1970, este numit director general la OIT David Morse (SUA),
care in 1960 creaza la Geneva IIES (Institutul International de Studii Sociale) si in
1965 Centrul International de Pregatire al acestuia la Torino (Italia). La a 50-a sa
aniversare, in 1969, OIT este distins cu Premiul Nobel pentru Pace. Intre 10701973, directia generala a OIT este preluata de catre Wilfred Jenks (Marea
Britanie) care va da un nou impuls activitatilor in care este implicat OIT, in special
in promovarea libertatilor sindicale si drepturile sindicatelor in conflictele cu
patronatul. In 1973 in functia de Director general la OIT este numit Francis
Blanchard (Franta), deja Director general adjunct din 1956 (in timpul mandatului
Morse) si Director general adjunct responsabiul cu cooperarea tehnica pe teren,
din 1968, care a dezvoltat o serie de programe de mare anvergura in domeniu in
favoarea tarilor in curs de dezvoltare. La retragea sa in din functia pe care a
detinut-o, dupa 38 de ani de activitate la OIT, in 1989, la directia generala a ei
este numit Michel Hansenne (Belgia) care va coordona activitatile acestei
organizatiii in timpul perioadei care a urmat imediat razboiului rece , punand
accentul pe justitia sociala, precum si politicile economice si sociale la nivel
international. Pe 4 martie 1999, la directia generala a OIT este numit Juan
Somavia (Chile), care pune accentul pe munca (activitatea lucrativa) decenta ca
obiectiv strategic international, precum si pe promovarea unei mondializari
echitabile. Conform unui plan elaborat sub conducerea sa saracia in lume ar
trebui sa se injumatateasca in lume pana in 2015. Cele cinci Birouri Regionale
ale OIT sunt in: Africa (Addis Abeba, Etiopia), America Latina-Caraibe (Lima,
Peru), Statele Arabe (Beirut, Liban), Asia-Pacific (Bangkok, Tailanda), Europa-Asia
Centrala (Geneva, Elvetia)
BICE este o organizatie catolica neguvernamentala (ONG) de drept francez
(Asociatie lege 1901) in interesul, respectul neconditionat al copilului si al familiei
sale, a comunitatii sale de apartenenta, culturii si religiei sale, infiintata in 1948.

16

Fiind prezenta in 66 de tari ale lumii (pe 4 continente), in derulare cu proiecte de

mare anvergura in 26 de tari, BICE promoveaza respectarea demnitatii si a
drepturilor copilului. El apara copilul contra excluziunii sociale, exploatarii (in
scop lucrativ), contra violentei fizice, psihologice sau sexuale si se implica activ in
sustinerea morala si materiala ai copiilor fara domiciliu fix (copii strazilor), copii
aflati in inchisori (sau eliberati din inchisori), victime ale razboaielor (sau ale
conflictelor armate), copii abuzati sau exploatati sexual, precum si ai copiilor
handicapati ! BICE are un statut consultativ de pe langa UNICEF, Consiliul
Economic si Social al Natiunilor Unite, precum si Consiliul Europei, respectiv,
UNESCO. BICE a fost distins cu Premiul Drepturilor Omului al Republicii
Franceze in 1996 si cu Protectia Copilului , marea cauza nationala (Franta), in
1997. Membrii activi ai BICE sunt : ANES (Asociatia Nationala a Educatorilor
Sociali- Congo), Kinshasa, R.D.C., Bayard Presse, Paris, Franta, BICE Belgia,
Bruxelles, Belgia, CVVW (Caritas Vlaanderen-Vlaams Welzijnsverbond),
Bruxelles, Belgia, COEG (Central Office "Ejjew Ghandi"), Vallette, Malta, CNBB
(Confrencia Nacional dos Bispos) Orasul Brasilia, Brazilia, CCB (Congregation of
Christian Brothers), Roma, Italia, CALPF (Comisin de Apostolado Laico Y
Pastoral Familiar), Argentina, DCV (Deutscher Caritas Verband), Freiburg-imBreisgau, Germania, Fleurus-Presse, Paris, Franta, FEC (Frres des coles
Chrtiennes), Roma, Italia, FOAP (Fondation Orphelins Apprentis d'Auteuil), Paris,
Franta, FNV (Fundacin Navarro Viola), Buenos Aeres, Argentina, HC (Hogar de
Christo), Santiago de Chile, Chile, RTC (Religiosos Terciarios Capuchinos), Roma,
Italia. BICE este finantat de catre UNICEF si organizatii private guvernamentale
si neguvernamentale (ONG).

[2]Prin definitie, o familie monoparentala este o familie constituita dintr-un adult

si cel putin un copil rezultat fie dintr-o casatorie (sau alta relatie de tip maritala:
Concubinaj, PACS, etc., a se vedea si articolul autorului pe aceasta tematica: Un
PACS si pentru romani!:
http://www.ne-cenzurat.ro/index.php?option=com_content&view=art...).
In
general, in majoritatea cazurilor, sunt mamele care au custodia copiilor dupa
destramarea familiei (un divort sau separare de corp), motiv pentru care in
statistici in cazul familiilor monoparentale, foarte des, in mod abuziv se face
referire la mama celibatara sau fetita-mama (cand mama este minora).
Mentionam insa ca in cazul decesului unuia dintre soti, vorbim tot de o
destramare a familiei, deci, tot de o familie monoparentala, daca parintele
ramas in viata traieste alaturi (sub acelasi acoperis) cu copiii (minori). In cazul

17

in care dupa divort (separare) sau deces (dar si in cazul mama celibatara si
fetita-mama), cei in cauza se recasatoresc, vorbim de o familie recompusa!
Ceea ce INSEE (Institutul National de Statistica si Studii Economice) numeste
familie monoparentala este de fapt un camin monoparental. In ceea ce
priveste structura familiala a menajelor avem urmatorul tabel al INSEE care pune
in evidenta procentul din populatie care traia in familii monoparentale in perioada
1968-1999:
Structura familiala
1968 1975 1982 1990 1999
Barbat singur (in procente)
Femeie singura (in procente)
Familie monoparentala (in procente)
Cuplu fara copii (in procente)
Cuplu cu copii (in procente)
Menage complex (in procente)
Numar de menaje (millioane)

6,4
13,8
2,9
21,1
36,0
9,8
15,8

7,4
14,8
3,0
22,3
36,5
16,0
17,7

8,5
16,0
3,6
23,3
36,1
12,5
19,6

10,1
17,1
6,6
23,7
36,4
6,1
21,5

12,5
18,5
7,4
24,8
31,5
5,3
23,8

In sfarsit, toti copii crescuti si educati in familii monoparentale, evident, nu devin

delincventi! In cadrul unei emisiuni televizate in Franta (a vous regarde!,
Canalul Parlamentar), Christine Kelly, membra CSA (Consiliul Superior al
Audiovizualului) si Presedinte a fundatiei K dUrgence da exemplu cazul lui
Nicolas Sarkozy, care desi a fost crescut intr-o familie monoparentala a devenit
presedinte de Stat (A se vedea si articolul autorului: http://www.necenzurat.ro/index.php?option=com_content&view=art...) sau a lui Delphine Batho,
Deputat al Partidului Socialist (Departamentul Deux Svres), invitata si ea la
emisiune. In cadrul acestei emisiuni (prezenta si Anne Grommerch, Deputat UMPUniunea pentru Majoritatea Prezidentiala) s-a precizat ca monoparentalitatea, o
stuatie considerata provizorie, in peste din cazuri este un rezultat al
destramarii familiei (separarea parintilor), iar in peste 8/10 cazuri sunt femeile in
custodia carora raman copii, care intr-o majoritate de cazuri printr-o uniune libera
PACS sau casatorie contribuie la crearea familiilor recompuse, in numar de
710.000 de familii, adica un caz din zece. Astfel, in Franta traiesc peste doua
milioane de copii in familii recompuse, iar peste un million dintre ei au un frate
vitreg sau o sora vitrega. Peste 88% dintre familiile recompuse au in componenta
lor copii ai mai multori casatorii (uniuni) si in majoritatea cazurilor numara peste
patru minori.
[3]Lista tarilor semnatare, respectiv data semnarii Conventiei de la New York din
1956, pentru Recuperare Pensiei Alimentare din Strainatate precum si a
interlocutorilor lor, in ordine alfabetica (in limbile nationale sau de circulatie

18

internationala) : Algeria (10 septembrie 1969, Ministre de la Justice, Direction

des Affaires Judiciaires, Sous-Direction des Affaires Civiles et du Sceau, rue
Lehad Ali - El Biar Alger); Argentina (29 noiembrie 1972, Ministre des Relations
Exterieurs et du Culte, Direction Generale Affaires Juridiques Reconquista 1088,
1003 Buenos Aires) ; Australia (12 februarie 1985, Child Support Agency GPO
Box 9815 Hobart Tasmania 7001) ; Austria (16 iulie 1969, Bundesministerium
fr Justiz Postfach 63 1016 Wien) ; (Insula) Barbados (18 iunie 1970, Attorney
General of Barbados) ; Belgia (1 iulie 1966, Minstre de la Justice Administration
de la Lgislation civile et des Cultes 115, boulevard de Waterloo, 1000
Bruxelles) ; Bielorusia (14 noiembrie 1996, Ministry of Justice of the Republic of
Belarus, ul. Kollektornaya 10, 220084 Minsk; Minsk Regional Court, ul.
D.Martsinkevicha1, 220092 Minsk ; Brest Regional Court, ul. Sovetskikh
pogranichnikov 41, 224000 Brest; Vitebsk Regional Court, ul. Shubina 4, 210015
Vitebsk; Gomel Regional Court, ul. Sovetskaya 20, 246000 Gomel; Grodno
Regional Court, ul. Karbysheva 20, 230023 Grodno; Mogilev Regional Court, ul.
Pervomaiskaya 28a, 21203 Mogilev); Bosnia-Hertegovina (1 septembrie 1993,
Ministry of Civil Affairs and Communications Musala 9, Sarajevo) ; Brazilia (14
noiembrie 1960, Ministere Public Federal Procuradoria Geral de Republica SGAS,
Avenue L2 Sul, Q.604, Lot 23-Sala 315 70200-901-Brasilia DF) ; Burkina Faso
(27 august 1962, Ministry of Justice) ; (Insulele) Capului Verde (13 septembrie
1985, Regional Courts Procuradoria-Geral da Republica) ; Chile (9 ianuarie 1961,
Corpoacin de Asistencia judicial de la Regin metropolitana Agustinas, 1419
Santiago) ; Cipru (8 mai 1986, Ministry of Justice and Public Order Helioupoleos
12 Engomi, Nicosia) ; Croatia (20 septembrie 1993, Ministry OF Finance
Katanciceva, 6 10000 Zagreb) ; Danemarca (22 iunie 1959, Udenrigqministeret
Stf. 1-Asiatisk Plads 2, 1448 Kobenhavn K) ; Ecuador (4 iunie 1974, President of
the National Court of Minors P.O. Box 17-21, 1083 Quito) ; Estonia (8 ianuarie
1997) ; Finlanda (13 septembrie 1962, Ministry for Foreign Affairs PB 176,
Laivastokatu 22B, 00161 Helsinki) ; Elvetia (5 octombrie 1977, Office Fdral de
la Justice Bundesrain 20, 3003 Berne) ; Filipine (21 martie 1968, Office of the
Solicitor General 134, Amarsolo Street Legaspi Village, Makati City) ; Franta (24
iunie 1960, Ministre des Affaires Etrangres DFAE/SDCIDF/RCA-244,
boulevard Saint-Germain, 753032 PARIS 07 SP) ; Germania (20 iulie 1959,
Baden-Wurtenberg : Justizministerium Postfach 10 34 61, 70029 Stuttgart ;
Bayern : Bayerisches Staatsministerium der Justiz, 80097 Munchen ; Berlin :
Senatsverwaltung fr Justiz von Berlin Salzburger, Strae 21-25, 10825 Berlin ;
Brandenburg :
Ministerium
der
Justiz
und
fr
Bundes
und
Europaangelegenheiten des Landes Brandenburg, 14460 Posdam ; Bremen :

19

Senator fr Justiz und Verfassung der Freien Hansestadt Bremen Richtweg 1622, 28195 Bremen ; Hamburg : Justizbehrde der Freien und Hansestadt
Hamburg Postfach 30 28 22, 20310 Hamburg ; Hessen : Hessisches Ministerium
der Justiz und fr Europaagelegenheiten Postfach 31 69, 65021 Wiesbaden ;
Mecklenburg-Vorpommern : Justizministerium
des
Landes
MecklenburgVorpommern,
19048
Schwein ;
Niedersachsen :
Niederschsisches
Justizministerium Postfach 2 01, 30002 Hannover ; Nordhein-Westfalen :
Justizministerium des Landes Nordrhein-Westfalen, 40190 Dusseldorf ;
Rheinland-Pfalz : Ministerium der Justiz des Landes Rheinland-Pfalz Postfach 32
60, 55022 Mainz ; Saarland : Ministerium der Justiz des Saarlandes Postfach 10
24 51, 66024 Saarbrucken ; Sachsen : Schsisches Staatsministerium der Justiz
Postfach 10 09 30, 01076 Dresden ; Sachsen-Anhalt : Ministerium der Justiz des
Landes Sachsen-Anhalt Postfach 34 29, 39043 Magdeburg ; Schleswig-Holstein :
Justizminister des Landes Schleswig-Holstein Lorentzendamm 35, 24103 Kiel ;
Thuringen : Thringen Ministerium fr Justiz und Europaagelegenheiten Postfach
11, 99001 Thuringen ; Erfurt : Bundesverwaltungsamt Kln Referat V 4, 50728
Koln) ; Grecia (1 noiembrie 1965, Ministre de la Justice, Direction Gnrale D,
Direction A - Section 4, 96, rue Messoudou 115 27 Athenes) ; Guatemala (25
aprilie 1957, Procurador General de la Nacion Jefe del Ministerio Publico) ; Haiti
(12 februarie 1958, Commissaire du Gouvernement prs la Cour de cassation et
Juriste du Ministre des Affaires Etrangres Dpartement de la Justice par le
truchement de Ministre des Affaires Etrangres) ; Irlanda (26 octombrie 1995,
Central Authority for Maintenance Recovery Departement of Equality and Law
Reform 43-49 Mespil Road, Dublin) ; Israel (4 aprile 1957, Office for Legal Aid
Jerusalem and Southern Districts Migdal Ha''ir (21st floor) 34 Ben Yehuda Street,
94230 Jerusalem) ; Italia (28 iulie 1958, Ministero dell'Interno Direzione
Generale dei Servizi Civili Ufficio Studi e Cooperazione Internazionale Piazza
Viminale, 00184 Roma) ; Luxemburg (1 noiembrie 1971, Monsieur le Procureur
gnral d'Etat Parquet gnral du Grand-Duch de Luxembourg Bote Postale 15,
2010 Luxemburg), Macedonia (10 mars 1994, Ministre des Finances 14, rue
Dam Gruev si Ministre du Travail et de la Politique sociale 14, rue Dam Gruev
91000 Skopje) ; Maroc (18 martie 1957, Ministre de la Justice Direction des
Affaires Civiles Palais de la Mamounia, Rabat) ; Mexic (23 iulie 1992,
Consultoria Juridica Secretaria de Relaciones Exteriores Homero No 213, esquina
Taine Colonia Chapultepec Morales, 11570 Mexico, D.F.) ; Monaco (28 iunie
1961, Monsieur le Procureur Gnral Palais de Justice 5, rue Colonel Bellando de
Castro si Monsieur le Directeur du Service des Relations Exterieures Ministre
d'Etat Place de la Visitation, 98000 Monaco) ; Niger (15 februarie 1965,
Departement of General Administrative and Consular Affairs Ministry of Foreign

20

Affairs, Niamey) ; Norvegia (25 octombrie 1957, Folketrygdkontoret for

Utenlandssaker Bidragskontoret P.O. Box 8138, Dep 0033, Oslo) ; Noua
Zeelanda (26 februarie 1986, Departement of Justice Private Bag Postal Center
Wellington) ;
Olanda
(31
iulie
1962,
Landelijk
Bureau
Innig
Onderhoudsbijdragen Bureau Verdrag van New York Postbus 800, 2800 Av
Gouda) ; Pakistan (14 iulie 1959, Province of East Pakistan, Judicial
Departement Governement of East Pakistan ; Province of West Pakistan, Solicitor
to the Governement of West Pakistan ; Karachi Federal Territory, City and
Additional Dist. Magistrate ; Karachi Province of East Pakistan, Judicial
Departement Governement of East Pakistan ; Province of West Pakistan, The West
Pakistan Provincial Branch of the Pakistan Red Cross Society Lahore ; Karachi
Federal Territory, Public Prosecutor Karachi) ; Polonia (1 octombrie 1960, Sad
Wojewdzki w Warszawie, 00-951 Warszawa ; Al. Solidanosci 127 Sad
Wojewdzki w Bialymstoku, 15-950 Bialistok ; Ul. M. Curie-Sklodowskiej 1 Sad
Wojewdzki w Bielsku-Bialey, 43-300 Bialsko-Biala ; Ul. Cieszyska 10 Sad
Wojewdzki w Bydgoszczy, 85-950 Bydgoszcz ; Ul. Waly Jagiellonskie 4 Sad
Wojewdzki w Czestochowie, 42-201 Czestochowa ; Ul. J. Dabrowskiego 23/25
Sad Wojewdzki w Eiblagu, 82-300 Elblag ; Ul. Trybunalska 25 Sad Wojewdzki
w Gdansku, 80-958 Gdansk ; Ul. Nowe Ogrody 30 Sad Wojewdzki w Gorzowie
Wielkopolskim, 66-400 Gorzv Wielkopolski ; Ul. Mieszka 133 Sad Wojewdzki w
Jeleniej Grze 58-500, Jelenia Gra ; Ul. Woska Polskiego 56 Sad Wojewdzki w
Kaliszu, 62-800 Kaliszu ; Al. Wolnosci 13 Sad Wojewdzki w Katowicach, 40-957
Katowice ; Ul. Andrzeja 16/18 Sad Wojewdzki w Kielcach, 25-372 Kielce ; Ul.
Seminaryna 12a Sad Wojewdzki w Konine, 62-510 Konin ; Ul. Energetyka 5
Sad Wojewdzki w Koszalinie, 75-541 Koszalin ; Ul. Warynskiego 7 Sad
Wojewdzki w Krakowie, 31-547 Krakw ; Ul. Pry Rondzie 7 Sad Wojewdzki w
Krosnie ; 38-400 Krosno ; Ul. H. Sienkiewicza 12 Sad Wojewdzki w Legnicy, 59220 Legnita ; Ul. Zlotoryjska 29 Sad Wojewdzki w Lublinie, 20-950 Liblin ; Ul.
Krakowskie Przedmiescie 43 Sad Wojewdzki w Lomzy 18-400 LOMZA ul.
Dwoma 16 Sad Wojewdzki w Lodzi, 90-921 Lodzi ; Pl. Dabrowskiego 5 Sad
Wojewdzki w Nowym Saczu, 33-300 Nowy Sazc ; Ul. Pijarska 3 Sad Wojewdzki
w Olsztynie, 10-959 Olsztyn ; Ul. Dabrowszczakw 44 Sad Wojewdzki w Opolu,
45-059 Opole ; Ul. Daszynskiego 1 Sad Wojewdzki w Ostrolece, 07-400
Ostroleka ; Ul. Mazowiecka 4 Sad Wojewdzki w Piotrkowie Trybunalskim, 97300 Piotrkw Trybunalski ; Ul. Slowackiego 5 Sad Wojewdzki w Plocku, 09-402
Plock ; Pl. Narutowicza 4/6 Sad Wojewdzki w Poznaniu, 60-967 Poznan ; Al.
Marcinkowskiego 32 Sad Wojewdzki w Przemyslu, 37-700 Przemsyl ; Ul.
Konarskiego 6 Sad Wojewdzki w Radomiu, 26-600 Radom ; Ul. Marszalka
Pilsudskiego 10 Sad Wojewdzki w Rzeszowie, 35-900 Rzeszw ; Pl.

21

Sreniawitw 3 Sad Wojewdzki w Siedlcach, 08-100 Siedlce ; Ul. J. Pilsudskiego

18 Sad Wojewdzki w Sieradzu, 98-200 Sieradz ; Al. Zwyciestwa 1 Sad
Wojewdzki w Skierniewcach, 96-100 Skierniewice ; Sad Wojewdzki w Slupsku,
76-200 Slupsk ; Ul. Zamenhofa 7 Sad Wojewdzki w Suwalkach, 16-400
Suwalki ; Ul. Przytorowa 2 Sad Wojewdzki w Szczecinie, 70-952 Szczecin ; Ul.
Kaszubska 42 Sad Wojewdzki w Tarnorbrzegu, 39-400 Tarnobrzeg ; Ul.
Sienkiewicza 20 Sad Wojewdzki w Tarnowie 39-100 Tarnw ; Ul. Dabrowskiego
27 Sad Wojewdzki w Toruniu, 87-100 Torun ; Il. Piekary 51 Sad Wojewdzki
wWalbrzychu z siedziba w Swidnicy, 58-100 Swidnica ; Pl. Grunwaldzdki 14
Sad Wojewdzki w Wloclawku, 87-800 Wloclawek ; Ul. Wojska Polskiego 22 Sad
Wojewdzki e Wroclawiu, 50-950 Wroclaw ; Ul. Sadowa 1 Sad Wojewdzki w
Zamosciu, 22-400 Zamosc ; Ul. Akademicka 1 Sad Wojewdzki w Zieloney Grze,
65-069 Zielona Gra ; Pl. Slowianski 1 Ministerstow Sprawiedliwosci Aleje
Ujazdowskie, 11 00-950 Warszawa) ; Portugalia (25 ianuarie 1965, Portugal
Metropole, Direco Geral da Justia Ministre de la Justice, Instituto de
Assistncia a Famililia, Av. 5 de Outubro, 125 1050 Lisbonne Codeex ; Province
dOutre Mer, Direco Geral dos Servios da Administrao civil, Procuradoria da
Rpblica) ; Regatul unit al Marii Britaniei si Irlandei de Nord (13 martie
1975, Anglia & Tara Galilor : Lord Chancellor's Department Criminal Policy
Division Selborne House 54/60 Victoria Street London SW1E 6QB ; Scotia :
Scottish Courts Administration Hayweight House 23, Lauriston Street Edinburgh
EH3 9DQ ; Irlanda de Nord : The Chancellor's Departement Windsor House 9/15
Bedford Street Belfast BT2 7EA ; Insula Man : The Secretary of State Home Office
G2 Division Queen Anne's Gate, London SW1H 9AT, Lord Chancellor's
Department REMO, Section 3rd Floor South Southside 105, Victoria Street London
SW1E 6QT) ; Republica Ceha (23 septembrie 1993, Centre pour la protection
juridique international de la jeunesse, Benesova 22, 602 00 Brno) ; Republica
Centrafricana (15 octombrie 1962, Ministre de la Justice, Bangui) ; Romania
(10 aprilie 1991, Direction des relations internationales et de l'intgration
europenne 33, Boulevard M. Kogalniceanu, secteur 5, Bucarest, Bureau des
Avocats de Bucarest, Rue Dr. Raureanu nr. 3-5, secteur 5 Bucarest) ; Saint Sige
(5 octombrie 1964) ; Slovacia (28 mai 1993, Centrum pre medzinrodnoprvnu
ochranu det a mladeze Spitlska 6 P.O. Box 57, 814 99 Bratislava) ; Slovenia (6
iulie 1992) ; Spania (6 octombrie 1966, Direccion General de Codificacion y
Cooperacion juridica international Ministerio de Justicia e Interior San Bernardo
45, 28015 Madrid) ; Sri-Lanka (7 august 1958) ; Suedia (Frsakringskassan
Stockholms ln Utlandskontoret Klara v. Kyrkogata 11, 105 11 Stockholm) ;
Surinam (12 octombrie 1979, Bureau for Family Law Affairs) ; Tunisia (16
octombrie 1968, Directorate of Consular Affairs of the Secretariat of State for

22

Foreign Affairs Place du Gouvernement Tunis) ; Turcia (2 iunie 1971, General

Directorate for International Law and Foreign Affairs Ministry of Justice Mdafaa
Cad. No: 22 Kat. 5 Kizilay-Ankara) ; Ungaria (23 iulie 1957, Ministry of Justice V.
Szalay utca 16, 1055 Budapest) ; Uruguay (18 septembrie 1995) ; Unele
documente metioneaza si China insa fara detalii !