Crearea Universului dupa biblie

Prima zi: Dumnezeu a creat lumina. Aceast lumin nu este cea a astrelor cereti, care
au fost create mai trziu, ci este lumina primordial. Lumina este desprit tot acum de ntuneric
i considerat bun de ctre Dumnezeu.
Ziua a doua: Dumnezeu a creat cerul i Raiul. Apa din ceruri este separat de apa de pe
pmnt (creaia apei nu este descris explicit).
Ziua a treia: mntul este separat de ap i i se d nume. Apa este de asemeni
numit. !arba, plantele i pomii sunt creai i acoper pmntul.
Ziua a patra: Dumnezeu creeaz "lumintorul cel mai mare#, adic soarele, "pentru
crmuirea zilei# i "lumintorul cel mai mic#, luna, "pentru crmuirea nopii#. $otodat sunt furite
stelele, sunt rnduite anotimpurile, zilele i anii.
Ziua a cincea: %unt create animalele mrii i psrile cerului, care sunt mprtiate n
ntrea&a lume pentru a se nmuli. 'onform cu (eneza ):*+,)+, nti a fost creat brbatul i abea
apoi au fost create plantele i animalele, contrazicnd astfel ordinea creaiei din (eneza cap. *.
-*.
Ziua a asea: Dumnezeu d natere animalelor pmntului ("fiarele slbatice dup felul
lor, i animalele domestice dup felul lor, i toate trtoarele pmntului dup felul lor#).
Apoi,Dumnezeu creeaz omul din lut, dup c/ipul i asemnarea sa, i i insufl 0ia. rimul om
s,a numit Adam i i s,a dat porunca de a stpni animalele pmntului. 1ai trziu Dumnezeu i
aduce lui Adam o perec/e, pe 20a, prima femeie, pe care o modeleaz din coasta brbatului
(dup unele 0ariante, Adam i 20a au fost creai mpreun, (eneza *:)3). 'onform 4ibliei, Adam
numete toate fiinele pmntului ((eneza ):*5) i este dus mpreun cu 20a n (rdina
2denului.
Ziua a aptea: Dumnezeu se odi/nete.
Legile universului
1. LEGEA MENTALISMULUI: Totul este spirit, Universul este mental.
Aceasta lege explica faptul ca Totul este Realitate Substantiala, aflandu-se in toate manifestarile si aparentele ei
exterioare pe care le cunoastem sub denumirea de Universuri materiale, enomene ale !ietii, "aterie, #nergie - intr-un
cuvant, tot ceea ce este perceput de simturile noastre materiale, este spirit. Acest spirit nu poate fi explicat si definit, dar
poate fi considerat si gandit ca un spirit universal, infinit si viu. #l explica Adevarul ca Lumea. Universul nu-i decat o
creatie mentala a T$T-ului. %rin urmare, in acest spirit noi traim, actionam si suntem noi insine.
&. LEGEA CORESPONDENTEI: 'eea ce este sus este si ceea ce este (os, 'eea ce este (os este si ceea ce este sus.
Aceasta a doua lege explica faptul ca exista o armonie, un raport constant, o corespondenta intre diferitele planuri de
manifestare ale !ietii si iintei - respectiv planul material, mental si spiritual. Aceste planuri sunt asemanatoare, diferenta
intre ele fiind doar de grade si nivel de vibratii - sunt creatii ale T$T-ului si exista in spiritul infinit al T$T-ului.
). LEGEA VIBRATIEI: *imic nu este in repaus, totul se misca, totul vibrea+a.
Aceasta lege este cea mai importanta pentru cunoasterea si intelegerea fenomenelor mentale si spirituale. Aceasta
explica faptul ca miscarea se manifesta pretutindeni in Univers, ca nimic nu este in stare de repaus, ca totul se misca,
totul vibrea+a. ,iferentele care exista intre variatele manifestari ale materiei, energiei si sufletului, se datorea+a gradului
diferit de vibratie. ,e la T$T '# #ST#, care este S%-R-T %UR, pana la cele mai grobiene forme ale materiei, totul vibrea+a.
cu cat este mai intensa vibratia, cu atat este mai inalta po+itia pe scara. !ibratia Spiritului este atat de intensa si atat de
rapida, incat, practic, pare in repaus, la fel cum o roata care se invarte cu vite+a foarte mare pare oprita. La cealalta
extremitate a scarii sunt formele grobiene ale "ateriei, ale carei vibratii sunt atat de lente incat parca nici nu ar exista, la
fel ca unele sunete de mica frecventa pe care urec/ea umana nu le percepe. -ntre acesti doi poli opusi, exista o infinitate
de grade diferite de vibratii.
0. LEGEA POLARITATII: Totul este dublu, orice lucru are doi poli, totul are doua extreme, asemanatorul si
neasemanatorul au aceeasi semnificatie, polii opusi au o natura identica insa de grade diferite, extremele se ating, toate
adevarurile nu sunt decat semiadevaruri, toate paradoxurile pot fi conciliate.
Aceasta lege arata ca in orice lucru sunt doi poli, doua aspecte opuse, iar contrariile nu sunt in realitate decat doua
extreme ale aceluiasi obiect, intre care sunt intercalate grade diferite. 'aldura si frigul, desi par opuse, in realitate sunt
acelasi lucru, distingandu-se doar prin diferenta de grade. La fel, dragostea si ura, binele si raul - depinde doar de vointa
noastra de a le transforma dintr-una in alta.
1. LEGEA RITMULUI: Totul se scurge inauntru sau in afara, orice lucru are durata sa, totul evoluea+a apoi degenerea+a,
balansul pendulei se manifesta in toate si masura oscilatiei sale la dreapta este asemanatoare cu masura oscilatiei sale la
stinga, ritmul este constant.
Aceasta lege explica ca in orice lucru se manifesta o miscare masurata de plecare si venire, un flux si un reflux, o
balansare inainte si inapoi, o miscare asemanatoare unei pendule. #xista intotdeauna o actiune si o reactiune, un progres
si un regres, un maxim si un minim.
2. LEGEA CAUZEI SI A EFECTULUI: $rice cau+a are efectul sau, orice efect are o cau+a, totul se intampla conform
Legii, /a+ardul nu este decat un nume dat unei legi necunoscute, sunt numeroase planuri ale cau+alitatii insa nimic nu
scapa Legii.
Aceasta lege explica faptul ca totul se intampla conform Legii, ca niciodata nu se intampla ceva nepreva+ut, accidental, ca
/a+ard nu exista, deoarece exista planuri diferite de 'au+a si #fect, iar planul superior domina intotdeauna planul inferior.
Un eveniment este ceea ce survine, se produce ceea ce se intampla ca re+ultat sau ca o consecinta a unui eveniment
precedent. Un eveniment creea+a prin el un alt eveniment, el constituie o veriga in marele lant al evenimentelor
ordonate, iesit din energia 'reatoare a T$T-ului. #xista o continuitate intre toate evenimentele precedente, re+ultate si
urmatoare.
3. LEGEA GENULUI: #ste un gen in toate lucrurile, totul are principiile sale, "asculin si eminin, genul se manifesta pe
toate planurile.
Aceasta lege explica faptul ca 4enul se manifesta in orice lucru, ca principiile "asculin si eminin sunt totdeauna pre+ente
si active in toate fa+ele unui fenomen, pe oricare plan de viata. 'uvantul 5gen5 deriva dintr-o radacina latina care
inseamna 5+amislire, procreare, a face sa se nasca, a produce5. Acest cuvant are o semnificatie mai larga si mai generala
decat cuvantul 5sex5, care defineste deosebirile existente intre lucrurile vii 6masculin si feminin7. Rolul principiului
"asculin este de a diri(a catre principiul eminin o anumita energie inerenta si de a pune astfel in miscare %rocesul
'reatiei. Unul sau altul - luate separat ca principii - sunt incapabile sa +amisleasca fara existenta celuilalt.
Atlas
Pe Atlas l ntlnim n mitologia greac, fiu al titanului Iapet i al nimfei Climene, frate cu Prometeu. Atlas a luptat cu titanii mpotriva zeitilor
olimpice. Ca i pedeaps, a fost condamnat s poate pentru totdeauna pe spatele su Pmntul i Cerul iar pe umerii si marea coloan care le separ.
Cum figura lui Atlas suportnd greutatea Pmntului s-a folosit pe primele colecii de ri, numele su a a!uns s fie aplicat unui volum de ri.
Atlante, forma plural pentru Atlas, este termenul clasic folosit n aritectur pentru figura sculptat a unui "r"at care, folosit ca i coloan, susine
o structur superioar.