COMENTARIU - Enigma Otiliei

G. Calinescu (1899-1965) a fost Ganditorul deplin al spiritualitatii romanesti, iar geniul sau s-a
manifestat in toate domeniile legate de arta cuvantului: istoria literaturii, critica literara, estetica,
roman, poeie, teatru, pu!licistica.
Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent" (19"1) este o lucrare monumentala,
viiune e#$austiva asupra evolutiei literaturii noastre, de la primele ei manifestari si pana la data
aparitiei cartii% Viata lui Mihai Eminescu" (19&') este o !iografie literara si portret al geniului,
alcatuita in cadente de poem epic% Opera lui Mihai Eminescu" (19&"-19&6) este un studiu
sistematic asupra operei eminesciene (incluand si postumele). (e asemenea, G. Calinescu a mai
scris monografii inc$inate unor scriitori romani (). Creanga, *. +lecsandri, ,. -ilimon), studii de
literatura universala, studii de estetica. f"s&818fs.'$rp
Creatia literara a lui G. Calinescu include toate cele trei mari ramuri: poeia (volumele: Poezii"
- 19&. s\ Lauda lucrurilor" - 196&), proa (romanele: Cartea nuntii" - 19&&, Enigma Otiliei"
19&8, Bietul Ioanide" - 195&, crinul negru" - 196/) si dramaturgia !un sau Calea
netul"urata" - 19"&, Ludo#ic al $l$-lea" - 196").
Enigma Otiliei" este o mare pana rupta din viata, roman :adin incadrat in formula realismului
clasic, cu accente romantice si c$iar moderniste.
0ema romanului o constituie soarta cuplului adamic, de inocenti (cum scria ,. 1alota), in
interiorul unei lumi aflate in disolutie.
0itlul initial al romanului a fost Parintii Otiliei"% +cesta ar fi sugerat felul in care persona2ele
antrenate in actiune au gri2a de viitorul 3tiliei.
4a sugestia editorului, titlul a devenit Enigma Otiliei" formulare care reliefeaa misterul si
am!iguitatea persona2ului central.
5ortita sa oscilee intre da s nu& intre solar si mister& intre real si utopic '%%%( inscriindu-se
simultan in eternul )eminin si in clipa" (C.Ciopraga), 3tilia ramane, pana la sfarsit, o fiinta
enigmatica.
5tructura:
6omanul este alcatuit din douaeci de capitole, numerotate cu cifre romane si fara titluri.
+ctiunea incepe in iulie 19/9 si se inc$eie dupa mai mult de ece ani (dintre care, ultimii sunt
reumati in doar doua pagini).
Cuvintele: *ici nu sta nimeni" care inc$eie romanul constituie o repetare a cuvintelor pe care
mos Costac$e le rostise la inceputul actiunii% descrierea casei lui Giurgiuveanu (cu care incepe
opera) este reluata in final, cu deose!irea ca, acum, aspectul ei paraginit sugereaa moartea
lucrurilor.
+ctiunea se desfasoara cronologic si cuprinde doua planuri:
(rumul formarii ca intelectual a tanarului -eli# 5ima.
5tradania rudelor lui Costac$e Giurgiuveanu de a intra in posesia averii (mostenirii) acestuia.
+m!ele planuri au ca fundal viata !urg$eiei !ucurestene de la inceputul secolului al 77-lea.
8niversul operei
+ctiunea incepe intr-o seara de vara (iulie 19/9), cand tanarul -eli# 5ima soseste in 1ucuresti, la
ruda sa prin alianta, Costac$e Giurgiuveanu.
0impul si spatiul actiunii sunt fi#ate inca din incipitul romanului: intr-o seara de la inceputul
lui iulie +,-,& cu putin inainte de orele zece& un tanar de #reo optsprezece ani& im"racat in
uni)orma de licean& intra in strada *ntim%%%"
+utorul descrie, la modul !alacian, casa lui mos Costac$e - spatiul in care -eli# se va forma ca
intelectual, dar si spatiul in care se vor naste iu!irea, speranta si incertitudinile sale legate de
frumoasa si misterioasa 3tilia.
0otodata, casa vec$e, cu ornamentatii ieftine si de prost gust, repreinta 9scena: pe care va defila
o galerie de figuri grotesti, antrenate intr-un 9spectacol: caricatural. ;e masura ce se deruleaa
momentele actiunii, 9mastile: ies la iveala in fata tanarului -eli# (persona2-martor la acest 9!alci
al desertaciunilor:).
+!solvent al 4iceului )nternat din )asi, -eli# (care ramasese orfan dupa ce-i murise ti tatal),
venise la tutorele sau necunoscut, intentionand sa urmee -acultatea de <edicina.
;rimit in !atrana casa din strada +ntim, tanarul se integreaa vietii putin ciudate din acest spatiu,
cunoscand intreaga familie si modul sau de viata. +lcatuita din doua ramuri, fai milia lui
Costac$e este repreentativa pentru !urg$eia !ucu-resteana a inceputului de secol: autorul
descrie cadrul material al e#istentei (case, interioare), relatiile familiale si sociale, 2ocul de
interese (care au ca mo!il !anii), infatisarea oamenilor, aspecte ale 1ucurestiului de atunci. 0oate
aceste aspecte l-au determinat pe criticul ;ompiliu Constantinescu sa considere ca romanul este
o )resca din #iata "urgheziei "ucu-restene"%
)n familia lui Giurgiuveanu, pe treapta cea mai inalta a varstei se afla mos Costac$e, si sora sa
+glae 0ulea.
Cel dintai traieste in casa din strada +ntim, alaturi de fiica sa vitrega - 3tilia <arculescu (pe care
o iu!este sincer) si pandit cu rautate, din curtea alaturata, de familia +glaei.
6entier !ogat, Costac$e intentioneaa sa-i faca o situatie 3tiliei, infiind-o, dar teama de +glae si
propria avaritie il impiedica% in compensatie, decide sa-i lase fetei o casa (ridicata, evident, cu
c$eltuieli cat mai mici). in acest scop, isi procura materiale ramase de la demolari, pe care le
depoiteaa in curte, apoi le muta in casa (punand in prime2die vec$ea cladire).
(in pricina efortului, Costac$e este lovit de apople#ie, prile2 pentru familia +glaei de a ocupa
militareste" casa, in asteptarea decesului.
1atranul insa nu moare acum (!a trece c$iar printr-un scurt episod 9con2ugal:) recapatandu-si
sanatatea, desi 5tanica 6atiu (ginerele +glaei) incearca sa-1 sperie cu scopul de a afla unde-si tine
!anii.
(e familia lui Costac$e s-a atasat si 4eonida ;ascalopol, mosier !ogat si fin, indragostit de 3tilia%
de dragul acestui sentiment (pe 2umatate patern, pe 2umatate viril) si al serilor petrecute, la 2oc de
carti, in casa lui Giurgiuveanu, ;ascalopol accepta preenta intregului clan.
Cealalta ramura a familiei este condusa ferm de +glae (al carei sot - 5imion 0ulea - este un fel de
9ane#a: ciudata, prelungita in meinul familiei - 0iti - la fel de ciudat). 5i, cum tatal era maniac
(ii placea sa !rodee, inainte de a fi dus la ospiciu), nici +urica (una dintre cele doua fiice ale
+glaei) nu este altfel% deose!irea consta doar in 9o!iectul: maniei: casatoria. 5ingura care 9se
salveaa: este 3limpia (casatorita cu 5tanica), a carei placiditate va fi folosita, mai tariu, ca pre-
te#t de divort.
in aceasta lume a rautatii si a mieriei sufletesti, infloreste iu!irea dintre cei doi inocenti
'
(-eli# si
3tilia). 5tudenti amandoi (el la <edicina, iar ea, la Conservator), tinerii traiesc o dragoste pura,
um!rita doar de intrigile lui 5tanica si de temerile lui -eli#.
(in pacate, in curand, cuplul adamic va fi igonit din ;aradis: lovit din nou de dam!la, Costac$e
este viitat de 5tanica 6atiu, care-i fura !anii ascunsi su! saltea, provocand moartea !atranului.
(upa o noapte casta (petrecuta in camera lui -eli#), 3tilia (a carei infiere nu fusese legaliata)
pleaca impreuna cu ;ascalopol.
(in epilog aflam ca -eli# a devenit un renumit profesor universitar si ca s-a casatorit in c$ip
stralucit. (upa ra!oi, revaandu-1 pe ;ascalopol, -eli# este informat ca acesta se despartise de
'
3tilia (din delicatete sufleteasca), dar ca ea ramasese o mare enigma.
Finalul romanului aduce imaginea aceleiasi case, vauta de acelasi -eli#, dupa mai multi ani: 9
Casa lui mos Costache era leproasa& innegrita% Poarta era tinuta cu un lant si curtea toata
napadita de scaieti !%%%. I se paru ca teasta lucioasa a lui mos Costache apare la usa si #echile lui
#or"e ii rasunara limpede la ureche/ 0*ici nu sta nimeni=>:
+ceasta imagine deolanta naste un sentiment de melancolie: spatiul iu!irii lunecase in moarte,
iar cel care fusese igonit din ;aradis, il regasea acum sarac si devastat.
Personajele alcatuiesc o tipologie !ogata: +varul (Costac$e Giurgiuveanu), +rivistul (5tanica
6atiu), 91a!a a!soluta...: (+glae 0ulea), <aniacul (5imion 0ulea), <aniacul in devenire (0iti
0ulea), -ata !atrana (+urica), -emeia placida (3limpia).
+cestia sunt antrenati in principalul conflict al romanului: lupta pentru mostenirea averii lui
Costac$e.
(in cealalta grupa fac parte -eli# si ;ascalopol, conflictul dintre ei fiind secundar si avand ca
o!iect iu!irea 3tiliei (conflict erotic).
-iecare persona2 este caracteriat prin mai multe mi2loace si releva un portret in miscare aflat su!
tirania timpului.
Otilia Marculescu este persona2ul eponim al romanului, prin intermediul caruia autorul
e#emplifica universalul.
(in ce limpeimi ale trecutului stins se va fi inc$egat, in mintea autorului, c$ipul suav al 3tiliei?
5e intretaiase, de mult, pe 9ulita copilariei:, cu o alta 3tilie (care ii era ruda)% mai tariu, i s-a
nascut in suflet c$ipul 3tiliei din roman: in multitudinea imaginilor sua#e ale )emeii& una&
imprecisa& )ireste& domina/ )ata cu parul ca un )um& e1u"eranta si re)le1i#a& culta& ne"unatica&
serioasa& meditati#a& muzicanta !si Otilia copilariei canta la pian& 2umnezeu stie cum.% Ori de
cate ori admiratia mea a inregistrat o )iinta )eminina& in ea era un minimum de Otilie"3%
6omanul incepe si se inc$eie cu cate o imagine a 3tiliei (reconstituita de persona2ul - martor
-eli# 5ima).
;rima 3tilie (cea vie) ii arata tanarului sosit in strada +ntim 9 un cap prelung si tanar de )ata&
incarcat cu "ucle& cazand peste umeri" si ii intinde cu franc$ete un "rat gol si delicat"4 ultima
3tilie (cea din fotografia pe care ;ascalopol i-o arata lui -eli#, in tren), este imaginea
neinsufletita a unei doamne frumoase, cu linii fine, dar care nu mai era 3tilia de altadata, isi
pierduse inefa!ilul. *ra2a se risipise in curgerea vremii, iar timpul magic ramasese doar in
cuvintele fetei de alta data: 5oi nu traim decat cinci-sase ani6"
intre cele doua momente se inc$eaga c$ipul 3tiliei: faptura apartinand vietii si visului
adolescentin, imaginea fetei este incon2urata, permanent, de o aura misterioasa, este pusa su!
semnul tainei, pentru fiecare tanar, fata pe care a iu!it-o la optspreece ani, ramanand o enigma.
)n fiecare pagina a romanului, se simte preenta suava si invaluitoare a acestei fapturi gingase -
amestec de exuberanta si seriozitate, nebunateca si nestatornica asemeni trecatoarei tinereti:
alergand prin gradina, catarandu-se pe stogurile de fan de la mosia lui ;ascalopol, sau
revarsandu-si prea plinul sufletesc in acordurile tumultuoase ale pianului, 3tilia repreinta insasi
feminitatea.
(in aceasta trasatura deriva gustul ei pentru lu#, placerea calatoriilor, capriciile marunte si c$iar o
anume doa de irational (la fel de fermecator) in atitudini si comportament !imi #ine uneori sa
alerg !%%%. sa z"or !%%%.% Vrei sa )ugim7 8ai sa )ugim6".%
0ot din feminitate se naste a!ilitatea cu care 3tilia evolueaa intre iu!irea platonica, aproape
mistica a lui -eli# si cea potolit-crepusculara a lui ;ascalopol.
0oti cei din 2ur (inclusiv mos Costac$e) sunt su!2ugati de aceasta feminitate de!ordanta si
invaluitoare si cauta sa-i faca pe plac 3tiliei.
&
0otal dezinteresata de !anii si de averea lui Giurgiuveanu, sincera si sensibila la suferinta
(scena atacului cere!ral pe care-1 are Costac$e), 3tilia are un suflet de artista, traind uneori lent,
alteori intens, asa cum canta la pian.
@roina lirica de mare clasa, capa!ila de sentimente profunde si alese, uitand si iertand raul,
daruindu-le celor din 2ur lucrurile si am!etul ei, 3tilia repreinta, pentru -eli#, 9 un )actor
)eminin care-i lipsise"% Conventia vietii privita ca un 2oc este doar aparenta: esen-tialmente, 3tilia
este inteligenta, profunda si responsabila: dupa noaptea pura a logodnei lor mistice, 3tilia
devaluie, in scrisoarea catre -eli#, motivul plecarii ei: teama de a nu fi 9o dragoste nepotri#ita
pentru marele lui #iitor"%
Ca si in lirica eminesciana a visului de iu!ire, cei doi tineri s-au intalnit, o clipa, in inalt, ca doua
pasari al!e care se despart apoi, !urand pe traiectorii diferite.
4asandu-si iu!itul cu)undat in stele"& adica in lumea )deii si a stiintei, 3tilia va deveni o
9loare al"astra" pierduta in departarea amintirii si o dulce minune" a mitului tineretii.
Felix Sima este cel de al doilea mem!ru al cuplului adamic (alaturi de 3tilia), 9caut: in 9Casa
cu molii: din strada +ntim, intr-o seara de iulie a anului 19/9.
;ortretul pe care autorul i-1 face in desc$iderea romanului este acela al unui tanar in uniforma
neagra, cu fata :u#enila si prelunga& aproape )eminina din pricina su#itelor mari de par ce-i
cadeau pe su" sapca& dar culoarea maslinie a o"razului si taietura elinica a nasului corectau
printr-o nota #oluntara intaia impresie%"
Orfan (ca si 3tilia), tanarul vede in aceasta un factor feminin care-i lipsise si care reunea functia
materna cu aceea erotica.
Suflet cast si lipsit de ascunisuri, -eli# traieste, la modul romantic, iu!irea pentru 3tilia, fara a
indrani sa i-o marturiseasca: e inchidea in odaie cu o )otogra)ie a )etei si se lasa in #oia
#isarii% O cuprindea de maini& o tragea spre el& isi apropia "uzele de urechea ei si-i soptea
inde)init/ 0;e iu"esc& te iu"esc& te iu"esc<"%
Crescuta din minunatul vis adolescentin, iu!irea devine suferinta 9dureros de dulce:, in care
mahnirea, incertitudinea, amaraciunea, dezamagirea se impletesc cu iluzia fericirii.
+stfel, daca o discutie sau o plim!are cu 3tilia sunt nascatoare de sperante, in sc$im!, viita la
mosia lui ;ascalopol sau e#cursia pe care cei doi o fac la ;aris, nasc dureroase nedumeriri.
-eli# fiind persona2-martor si actor, intreaga desfasurare a actiunii este a#ata pe sc$im!atoarea
psi$ologie a acestui adolescent aflat in epoca formarii sale.
mbitios, inteligent si muncitor, -eli# il repreinta pe intelectualul autentic, situat deasupra
omului comun. +ceasta detasare de lumea profesionistilor o!isnuiti apare inca din facultate si se
va vadi in cariera stralucita de mai tariu: 2upa incheierea pacii& )u aproape numaidecat
pro)esor uni#ersitar& specialist cunoscut& autor\ de memorii si comunicari stiinti)ice& cola"orator
la tratate de medicina cu pro)esori )rancezi"% Co!orat, ca 4uceafarul, in lumea efemera, el se
intoarce in spatiul atemporal al stiintei.
;e de alta parte, -eli# este !nocentul prin oc$ii caruia este infatisata lumea de masti care il
incon2oara.
"aiv, generos, sincer si gata oricand sa-i a2ute pe ceilalti, tanarul traieste intr-o lume mesc$ina si
rapace care si-a pierdut iremedia!il insusirile umane.
(upa moartea lui Costac$e, timpul paradisiac al iu!irii se frange, iar cuplul adamic decade in
timpul profan: -eli# se va casatori cu o alta femeie, iar visul de dragoste se va risipi in curgerea
vremii.
Stanica #atiu.
0ipologic, 5tanica 6atiu se inscrie in seria arivistilor, alaturi de: (inu ;aturica !Ciocoii #echi si
noi%%%" de ,. -ilimon), 0anase 5catiu (9 Viata la tara" si 9 ;anase catiu"& de (uiliu Aamfirescu),
"
4ica 0ru!adurul !Concert din muzica de Bach"& de Bortensia ;apadat-1engescu).
Comparat cu 0artuffe, 5tanica este alcatuit din pasta lui ;irgu !Craii de Curtea-Veche"& de
<ateiu Caragiale), cu deose!irea ca lumea in care-si va realia el ascensiunea, este alta decat cea
crepusculara a celor 9trei $agialacuri:.
Palavragiu vulgar ca si ;irgu, 5tanica isi traieste, totusi, rolul cu o anume sinceritate, atunci
cand este vor!a despre familie: orfan in copilarie, are sentimentul neamului si-si viiteaa rudele
cu placere, c$iar daca, la plecare, nu uita sa le ia si niscaiva suveniruri scumpe.
+cest %%Cata#encu al ideii de paternitate" (cum il numea 3v. Cro$malniceanu), simuleaa o
durere sfasietoare atunci cand ii moare copilul (de altfel, din pricina negli2entei sotilor) si-si
e#prima, pe 2umatate in serios, dorinta de a avea in familie un Eminescu"%
3limpiei (placida lui sotie) ii pretinde 9fii:, transformand apoi solicitarea nesatisfacuta in motiv
de divort% cu !anii furati de la mos Costac$e, isi va desc$ide un ca!inet de avocatura, in centru, si
se va casatori cu Georgeta C )ata )aina" care nu-i va darui )ii"& dar ii va servi ca 9tram!ulina:
in viitoarea lui ascensiune politica.
@ste viclean fara retineri si-1 provoaca mereu pe Costac$e (spre a afla ascunatoarea !anilor)%
nereusind nici prin intre!ari, nici prin spaima de moarte (pe care i-o inoculeaa, perfid,
!atranului), pandeste pe la ferestre si, la momentul potrivit, scoate !rutal pac$etul cu !ani de su!
salteaua lui Costac$e. +cum, 5tanica devine odios, provocand moartea lui Giurgiuveanu.
@ste grosolan si fata de 3tilia - careia ii strecoara aluii necuviincioase, este obraznic si guraliv,
facand parte din categoria oamenilor care, dati afara pe usa, intra pe fereastra.
5tanica are si trairi su!iective (in timpul carora se iluioneaa ca ar fi capa!il de fapte !une), dar
fondul sau ramane negativ.
Cuvintele prin care se autocaracterieaa !tanica e pro)und& degea"a incercati dumnea#oastra
sa-l luati peste picior6". sunt cat se poate de adevarate.
$ostache %iurgiuveanu
;ortretul fiic al lui mos Costac$e este 9pictat: pe fundalul casei intunecate din strada +ntim si-i
sugereaa psi$ologia nefericita, sfasiata intre mania banului, iubirea pentru Otilia si teama de
glae.
)n fata persona2ului-martor -eli# 5ima, c$ipul lui Costac$e apare pe fondul sonor al scartaielilor
unei scari de lemn prea vec$i care, impreuna cu intreaga casa, sugereaa avaritia proprietarului%
desi detinea mai multe imo!ile in Capitala (c$iar si un restaurant), Costac$e Giurgiuveanu traia
destul de restrans, adunand !ani (eventual si pentru 3tilia), dar neavand taria sa se desparta de ei.
-iiceste, el este un omulet su"tire si putin incon#oiat"& avand capul atins de o cal#itie
aproape totala" si !uele ingal!enite din pricina fumatului% cei doi dinti (comparati cu niste
asc$ii de os) trimit la copilarie, iar clipitul rar si moale" al pleoapelor, ca al !ufnitelor speriate
de lumina ii sugereaa caracterul ascuns: nimeni nu stie cum isi administreaa Costac$e !anii,
c$iar -eli# fiind contrariat de 9c$eltuielile: imaginare trecute in contul lui.
;utin ciudat in comportament, Costac$e face rost de !ani intr-un mod original: confisca
instrumentarul medical de la studentii pe care-i avea c$iriasi, spre a-1 revinde, 9imprumuta: de la
;ascalopol, (9uitand: sa restituie datoria), isi umple curtea cu materiale ramase de la demolari
etc.
)maginea in care Costac$e (lovit de dam!la) tinea strans la su"suoara cutia de tinichea cu "ani&
iar in maini inelul cu chei" ii releva avaritia si teama de hoti.
Cu toate ca luase averea sotiei sale (mama 3tiliei) nu se poate desparti de !ani, pentru a-i inapoia
fetei ceea ce i se cuvenea.
/ alta atitudine menita sa-i acopere adevaratele planuri, este !al!aiala voita% auind ca viitatorul
5
era tanarul 5ima, Costac$e cauta o scapare, rostind cele!ra propoitie care-i insumeaa esenta:
*ici nu sta nimeni6"
;lasat de unii comentatori in galeria maniacilor (alaturi de 5imion, 0iti si +urica), mos Costac$e
se afla la limita dintre grotesc, tragic si comic% el este, totusi, un om !la2in care o iu!este pe
3tilia, amanarea infierii ei datorandu-se fricii de +glae.
+l doilea atac de apople#ie ii va aduce moartea (cauata de gestul criminal al lui 5tanica).
8ltimele cuvinte ale lui Costac$e !Banii& "a"anii pu-pungasule6". ii reuma e#istenta.
glae &ulea este "a"a a"soluta& )ara cusur in rau" (cum o caracterieaa Deissmann).
#autatea (prevestita de "uzele su"tiri& acre" si de nasul inco#oiat si acut". se revarsa asupra
tuturor.
+stfel, la sosirea lui -eli#, +glae ii reproseaa lui Costac$e ca face ail de orfani, in timp ce pe
3tilia o !lameaa mereu.
4ui +glae ii lipseste pana si instinctul matern: scapa de fiica ei, 3limpia (prin casatoria
acesteia cu 5tanica), apoi o 9iu!este: pe +urica numai in vederea unui maria2 avanta2os. Cand isi
da seama ca +urica va ramane fata !atrana, o repudiaa, varsandu-si dragostea asupra
nevolnicului 0iti.
vida de imbogatire, il terorieaa pe Costac$e, a carui !oala n-o impresioneaa.
5cena in care cadavrul fratelui sau statea inert peste plapuma"& in timp ce +glae rascolea casa
(in cautarea !anilor) ii releva dezumanizarea.
4a monstruoitatea morala a persona2ului se adauga si atitudinea fata de 5imion: dupa ce sotul ei
este dus la ospiciu, +glae il 9uita: acolo, ca si cand nici n-ar fi e#istat vreodata. Curente literare
Comentatorii au o!servat ca in Enigma Otiliei" se interfereaa mai multe curente literare:
Clasicismul (inteles ca un mod de a crea dura"il si esential"& dupa cum afirma c$iar autorul)
poate fi descoperit in realiarea unor persona2e care au o trasatura dominanta de caracter, careia i
se supun toate actele lor% 9 Enigma Otiliei" este romanul cu cea mai mare densitate de modele
caracterologice, autorul gasind universalul in individual.
6omantismului ii sunt su!ordonate antiteele: intre cuplul de inocenti si lumea de masti care ii
incon2oara% intre 3tilia si femeile din clanul 0ulea% intre -eli# si 0iti.
0ot romantica este descrierea grandioasa a Campiei 1araganului, vauta de -eli# din trasura care
il ducea la mosia lui ;ascalopol.
Comentatorii au incadrat romanul in formula realismului clasic, metoda folosita fiind
preponderent !alaciana.
+stfel, cele doua su!teme ale romanului (a mostenirii si a paternitatii ) constituie o aplicare a
modelului !alacian, cu elemente originale.
;rima se materialieaa in lupta surda a clanului 0ulea, pentru mostenirea averii lui Costac$e
Giurgiuveanu.
+ceasta inclestare scoate in relief pasiunile, rautatea, pornirile rudimentare, garcenia, intr-un
spectacol caricatural, ca un carnaval al mastilor. 5cena antologica este descrisa in capitolul 7))),
dupa ce mos Costac$e este lovit de apople#ie, iar familia ocupa militareste" casa.
+cum, dialogul a!surd (in care fiecare vor!itor isi urmareste propriile o!sesii), veselia 9rudelor:
(care 2efuisera proviiile din dulap) si nepasarea fata de !olnav, dau masura micimii sufletesti a
acestei lumi.
0ot !alaciana este descrierea mediului am!iant, ca mi2loc de caracteriare a persona2elor (spre
e#emplu, descrierea casei lui Costac$e din ampla e#poitiune a romanului).
(e asemenea, concentrarea vointei pentru atingerea scopului propus, face din 5tanica un
6astignac !ucurestean, o!ranic si demagog, depasindu-si modelul.
+propiat de prototipul !alacian este si Costac$e, care aminteste de Grandet =Eugenie
6
>randet".& umaniat insa de iu!irea pentru 3tilia.
;e de alta parte, ugravirea unor persona2e grotesti, studiul unor manii sau al unor aspecte
maladive (ne!unia lui 5imion), releva o pronuntata tendinta spre modern.
5pecia literara:
Enigma Otiliei"& de G. Calinescu, preinta urmatoarele trasaturi:
E @ste o lucrare epica in proa, de mare amploare.
E +re o actiune !ogata, organiata pe doua planuri.
E Conflictul este !ine conturat.
E ;ersona2ele au un mare grad de comple#itate. Enigma Otiliei" este un roman.
.