APARITIA ROMANULUI

Enigma Otiliei, al doilea roman al lui George Calinescu, a aparut in 1938, cu acest titlu, desi autorul propusese Parintii Otiliei. Editorului i s-a parut, insa, mai potrivit titlul cu care astazi este cunoscut cel mai reusit roman calinescian, pe care autorul il numise intr-o revista monogra ia unei amilii !ucurestene ".

GENEZA ROMANULUI

Copil iind, am cunoscut in mediul amilial o ata,. Cu mult mai in varsta decat mine si care imi era ruda. #imic de ordin a ectiv n-a putut sa se iveasca $%, nici nu stiam atunci ca e&ista dragoste", marturiseste autorul intr-o Cronica a optimistului, in . 'utorul e&plica apoi ca aceasta imagine din copilarie a devenit o proiectie eminina ideala, ata cu parul ca un um, e&u!erata si re le&iva, culta, ne!unatica, serioasa, urtunoasa, meditativa, muzicanta. Ori de cate ori admiratia mea a inregistrat o iinta eminina, in ea era un minim de Otilia". (e alt el, iu!ita ipotetica din versurile sale poarta tot numele Otilia. Pro!lema mostenirii ii este sugerata de destinul sotilor Popescu, relatat de autor intr-un )urnal, in care se povestea cum *ica +imion, ratele, a invadat cu numerosii sai copiii, di!uind !anii si luand lacom din ei". 'utorul isi dezvaluia intentia de a scrie un roman despre nulitatea vietii lor". Prototipul lui ,eli& +ima din roman pare sa ie insusi George Calinescu, deoarece portretul izic aduce mult cu acela al autorului- nas acvilin, ten masliniu, dar si preocuparea e&cesiva pentru studiu.

TEMA ROMANULUI

.ema romanului este de actura !alzaciana- istoria unei mosteniri $cea a lui Costac/e Giurgiuveanu% care avorizeaza o parvenire $cel care o o!tine prin urt, avocatul +tanica 0atiu, reuseste sa urce pe scara sociala%, o parte a mostenirii $cea imo!iliara% va ramane 'glaei .ulea, sora avida care a asteptat de multa vreme moartea ratelui ei !atran. Povestea de dragoste dintre ,eli& si Otilia, des asurata in alt plan si un alt registru $romantic%, esueaza din cauza nepotrivirii de caracter si de idealuri. Cat priveste comportamentul ciudat al etei, adica enigma", autorul e&plica ast el- #u Otilia are vreo enigma, ci ,eli& crede ca le are $1%. Pentru orice tanar de douazeci de ani, enigmatica va i in veci ata care il va respinge, dandu-i totusi dovezi de a ectiune. 2rationalitatea Otiliei supara mintea clara, inalista a lui ,eli& +epare ca etele nu iu!esc in c/ip necesar pe tinerii de varsta lor si ca !aratii in etate e&ercita asupra lor un curios imperiu. 'sta pentru ,eli& este o enigma. +i apoi, enigma este tot acel amestec de luciditate si strengarie, de onestitate si usuratate".

CONSTRUCTIA ROMANULUI

0omanul Enigma Otiliei, de G. Calinescu, este structurat in 34 de capitole, iar actiunea lui se des asoara in doua planuri narative, care se intersecteaza sau uzioneaza- cel social, in care sunt

urmarite evenimente din cadrul unei amilii !ogate, racilele acesteia, generaliza!ile la nivelul intregii societati romanesti de la inceputul secolului al 55-lea, in amilia lui Costac/e Giurgiuveanu se des asoara istoria unei mosteniri. +ora sa, 'glae .ulea, si amilia acesteia, locuind in acceasi casa, asteapta cu nera!dare moartea !atranului pentru a intra in posesia !unurilor si a !anilor acestuia, iind intrigati de prezenta Otiliei 6arculescu, iica celei de-a doua sotii a lui Costac/e, ramasa or ana, posi!ila concurenta la mostenire, cel erotic, in care se des asoara istoria unei iu!iri adolescentine intre ,eli& +ima, un tanar student de la 2asi, al carui unc/i si tutore este Costac/e Giurgiuveanu, si Otilia 6arculescu, prietena din copilarie a lui ,eli&.2n aceasta poveste de dragoste se insinueaza si 7eonida Pascalopol, un mosier in varsta care recventeaza casa Giurgiuveanu de multa vreme, ale carui sentimente ata de Otilia oscileaza intre cele paterne si cele erotice. C/iar iu!indu-l pe ,eli&, Otilia se casatoreste cu Pascalopol, iar dupa cativa ani, va pleca si de langa acesta, pentru un conte sud-american. Con lictul romanului este du!lu, atat in plan social, cat si in cel erotic, in planul social, con lictul apare in relatiile dintre cele doua amilii- a lui Costac/e Giurgiuveanu $care o include si pe Otilia 6arculescu, iica nelegitima% si a 'glaei .ulea, sora sa $care-i include pe +imion, sotul, si copiii Olimpia, 'urica si .iti%, pe tema mostenirii averii lui Costac/e. ,amilia .ulea se teme ca ratele ei o va in ia pe Otilia si-i va da o parte din avere.2n casa Giurgiuveanu apar, insa, si niste intrusi- ,eli& +ima, care sta la Costac/e, impreuna cu Otilia, primind renta de la Costac/e, pana la ma)orat8 7eonida Pascalopol, un oaspete aproape nelipsit, dorit de am!ele amilii, generos si civilizat8 +tanica 0atiu, un avocat ara procese, sotul Olimpiei, aciuat in amilia .ulea in scop de parvenire, asteptand si el evenimentul mortii !atranului Costac/e.2n planul erotic, con lictul este psi/ologic, in primul rand. ,eli& se indragosteste de Otilia si incepe sa ie gelos pe Pascalopol, care este agreat de Otilia si, in cele din urma, pre erat ca sot, deoarece i-a putut o eri ericirea iluzorie a Parisului in anii cei mai rumosi ai unei emei, ideal pe care Otilia i l-a si marturisit lui ,eli&.

SUBIECTUL ROMANULUI

#aratorul omniscient il prezinta la inceputul romanului pe ,eli& +ima, un tanar de vreo optsprezece am, im!racat in uni orma de licean, intrand pe la orele zece, intr-o seara de iulie a anului 1949, pe strada 'ntim din *ucuresti, si cautand casa unc/iului si tutorelui sau Costac/e Giurgiuveanu. 9enea de la 7iceul 2nternat din 2asi pentru a urma ,acultatea de 6edicina. Era or an si Costac/e Giurgiuveanu avea sa-i asigure o renta viagera pana la varsta ma)oratului". 2n casa lui Costac/e Giurgiuveanu, ,eli& +ima ii cunoaste pe Otilia 6arculescu, pe 7eonida Pascalopol, pe 6arina, servitoarea, si tot clanul .ulea $'glae, sora lui Costac/e8 +imion, sotul ei8 Olimpia si 'urica, iicele 'glaei8 .iti, iul 'glaei, si +tanica 0adu, sotul Olimpiei%. +unt redate apoi ta!ieturile amiliei $cadourile lui Pascalopol, remarcile rautacioase ale 'glaei, cantatul la pian al Otiliei, zgarcenia lui Costac/e, ocupatiile lui .iti etc.%. ,eli& si Otilia ac o vizita la mosia lui Pascalopol in *aragan. Copilul Olimpiei si al lui +tanica, proaspat casatoriti, cade din pat si moare. ,eli& intra la acultate. ,amilia .ulea se teme ca averea lui Costac/e va a)unge pe mana Otiliei si aduce, cu spri)inul lui +tanica 0atiu, pe medicul 9asiliad sa constate degradarea mintala a !atranului. .iti .ulea se casatoreste cu 'na +o/atc/i, sora unui coleg de la scoala de arte, dar, dupa un timp, divorteaza. 0elatiile sentimentale dintre ,eli& si Otilia devin tot mai trainice, mai aprinse. +imion se pretinde !olnav incura!il. Otilia pleaca pe neasteptate la Paris cu Pascalopol, apt care-l intristeaza mult pe ,eli&, care se simte tradat 'ccepta o aventura amoroasa cu Georgeta, careia i se con eseaza. +imion este dus la azil de catre 'glae, iar ea isi sc/im!a comportamentul, devenind o emeie mondena. +tanica 0atiu planuieste sa-l casatoreasca pe ,eli& cu 7ili, o nepoata a lui. Otilia se intoarce de la Paris cu Pascalopol, iar ,eli& a la ca acesta s-a comportat cu ea ca un tata. 6os Costac/e are un accident vascular, iar ,eli& descopera, intamplator, un caiet in care !atranul tinea evidenta c/eltuielilor pentru minorul ,eli& +ima" si-si da seama ca are un venit mare din care

unc/iul nu i-a dat mai nimic. *atranul ii spune lui Pascalopol ca-i va da zestrea Otiliei, dar a doua zi nu se poate /otari sa se desparta de !anii pe care-i tine su! saltea. (upa ma)orat, ,eli& ramane tot in casa lui Costac/e. Peste cateva luni, !atranul are o noua criza, vrea sa-i dea lui Pascalopol !anii pregatiti $trei sute de mii de lei%, dar se razgandeste si-i da doar o suta de mii. Punandu-i su! saltea, are impresia ca este privit pe geam de catre cineva. +tanica 0atiu ia !anii, iar !atranul, incercand sa se opuna, cade din pat si moare. 'glae cauta !anii in toata casa +tanica 0atiu o paraseste pe Olimpia, isi desc/ide ca!inet de avocatura si se casatoreste cu Georgeta. ,eli& doreste sa se casatoreasca cu Otilia, dar ea pleaca la Paris cu Pascalopol. (upa ani, ,eli& devine pro esor universitar renumit, cu o casatorie reusita si a la intamplator de la Pascalopol ca Otilia e casatorita prin 'merica de +ud cu un conte.

TIPURI DE PERSONAJE

0omanul prezinta o intreaga serie de persona)e, cele mai multe de sorginte !alzaciana, reprezentand tipuri umane, iind asadar reprezentative pentru o anumita categorie morala- avarul $Costac/e Giurgiuveanu%, parvenitul $+tanica 0atiu, 'glae .ulea% etc. 'ceste persona)e sunt organizate in doua clanuri antagonice, din punct de vedere al intereselor- amilia lui Costac/e Giurgiuveanu si amilia 'glaei .ulea. E&ista c/iar analogii in modul de constructie a celor doua clanuri- a. 2n am!ele amilii e&ista cate un mem!ru cu situatie incerta $Otilia 6arculescu, iica celei de-a doua sotii a lui Costac/e, nein iata de acesta8 Olimpia, iica 'glaei, repudiata, insa, de +imion care n-o recunoaste ca iica a lui%8 !. 2n am!ele amilii, unul dintre mem!rii da semne de avaritie e&agerata $Costac/e Giurgiuveanu si 'glae .ulea%, in a ara celor doua clanuri, mai e&ista si grupul intrusilor- ,eli& +ima, 7eonida Pascalopol si +tanica 0atiu. '. ,amilia Costac/e Giurg/iveanu Costache Giurgiuvea u Este persona)ul principal al romanului, deoarece in)urul lui se des asoara ma)oritatea actiunilor, a intereselor, atat ale celor care-l prote)eaza $Otilia, Pascalopol, ,eli&%, cat si ale celor care-l dusmanesc $'glae si amilia ei%, iar actiunea romanului inceteaza odata cu moartea lui. Este un persona) clasic !alzacian, tip al avarului, mai comple& decat :agi .udose al lui (elavrancea. Costac/e Giurgiuveanu este unc/iul lui ,eli& +ima, cumnatul tatalui sau mort de un an, si devenit tutorele lui pana la varsta ma)oratului. ,olosind te/nica !alzaciana, autorul dezvaluie caracterul persona)ului prin descrierea interiorului casei unde traieste, a cladirii, a strazii pe care locuieste si apoi ace portretul izic, intai este prezentat prin oc/ii lui ,eli& care, dupa ce-l aude co!orand cu incetineala scara, vede un omulet su!tire si putin incovoiat". 'cumuland detalii, portretul izic se intregeste- Capul ii era atins de o calvitie totala si ata parea aproape spana si, din cauza aceasta, patata *uzele ii erau intoarse in a ara si gal!ene de prea mult umat, acoperind numai doi dinti vizi!ili, ca niste asc/ii de os. Omul, a carui varsta desigur inaintata ramanea totusi incerta, zam!ea cu cei doi dinti, clipind rar si moale, intocmai ca !u nitele suparate de o lumina !rusca, dar privind intre!ator si vadit contrariat. Era un !atran neputincios, cu manii si automatisme datorate senectutii, !al!ait si cu glasul ragusit". Comportamentul !atranului Costac/e este ciudat datorita sentimentului de teama pentru averea sa. +imuleaza pierderea memoriei si ca instinct de aparare ata de cei care-i vaneaza !anii, iar !al!aiala, de ect de vor!ire, il apara oarecum, dandu-i ragazul de a-si ormula mai !ine un raspuns gandit, isi reaca mainile si rade prosteste uneori, alteori are dragalasenii si accese de a ectiune ata de Otilia, e- etita mea", pe care o sor!ea umilit din oc/i si radea din toata iinta lui spana cand ata il prindea in !ratele ei lungi".

Costac/e Giurgiuveanu traieste o drama, cea a neputintei de a se apara in ata celor care-i doresc si pandesc moartea $sora sa 'glae, nepotii 'urica si .iti, precum si escrocul +tanica 0atiu,$sotul de circumstanta al Olimpiei%. Este un !atran nea)utorat, neputincios, dar cu o vointa puternica, atunci cand e vor!a de !ani. 9azut prin oc/ii lui ,eli&, avaritia sa e o manie, in sc/im! o iu!este mult pe Otilia si se gandeste mereu la ea ". 7a randul ei, Otilia il vede un om !un " pe papa", insa cu ciudatenii", cam avar", iindca manca de o!icei,, cu lacomie, varand capul in ar urie", Costac/e nu protesteaza niciodata cand Otilia il mustra. (ragostea pentru !ani a !atranului este o!servata si de Pascalopol care, la primul atac cere!ral, vede ca acesta tinea strans la su!suoara cutia de tinic/ea cu !ani, iar in maini inelul cu c/ei". Pascalopol il considera un om sla!, cu ciudateniile lui, dar !ine intentionat". ;garcenia lui e o orma de aparare contra mediului, dar si o metea/na de caracter. 'mana mereu s-o in ieze pe Otilia, sa-i aca o casa ori sa depuna !ani pe numele ei, cum insusi planuieste. iar lui ,eli& nu-i da !anii cuveniti din renta, se /raneste prost. 2n caracterizarea persona)ului sau G. Calinescu oloseste modalitatile clasice- prezentarea directa de catre autor sau de catre alte persona)e8 autocaracterizarea8 prezentarea indirecta prin mediul in care traieste, prin actiuni, gesturi, opinii etc. Oti!ia Marcu!escu este persona)ul eminin enigmatic care iese din tiparul !alzacian. Prima prezentare a etei este acuta, ca in cazul lui Costac/e, prin oc/ii lui ,eli&, tanarul care soseste in casa Giurgiuveanu. El aude o voce cristalina, apoi vede un cap prelung si tanar de ata, incarcat cu !ucle, cazand pana pe umeri", apoi remarca im!racamintea- ata, su!tiratica, im!racata intr-o roc/ie oarte larga pe poale, dar stransa !ine la mi)loc si cu o mare colereta de dantela pe umeri". 'par apoi alte detalii ale portretului- ,ata parea sa ai!a optsprezece-nouasprezece ani. ,ata maslinie, cu nasul mic si oc/ii oarte al!astri, arata si mai copilaroasa intre multele !ucle si gulerul de dantela. 2nsa in trupul su!tiratic, cu oase delicate de ogar, de un stil per ect, ara acea sla!iciune sluta si pastrata a 'ureliei, era o mare li!ertate in miscari, o stapanire desavarsita de emeie". Otilia este o iinta contradictorie, suava si e&u!eranta uneori, trista si nestatornica alteori, un amestec de copilarie si maturitate, de inteligenta si sensi!ilitate, uneori rece, alteori capricioasa si inocenta. (ezinteresata de ceea ce este rational, iu!este muzica si are un ideal de viata romantic. - .u nu cunosti viata, ,eli& - relua Otilia ideea -pentru o ata reusita in viata nu e o c/estiune de studiu si energie. 'dmit inteligenta si vointa ta de !ar!at, astea nu sunt !une si pentru o emeie. 0ostul emeii este sa placa, in a ara de asta nu poate i ericire". (e o!icei, etele admira pe oameni ca tine, dar merg dupa oameni ca +tanica." Oti!ia este si"#o!u! $e"i itatii i"%revi&i#i!e, al acelui mister eminin", iind o enigma atat pentru ,eli&, cat si pentru mult mai e&perimentatul Pascalopol. E un amestec de candoare si naivitate, dar avand un instinct eminin sigur si ii armeca pe !ar!ati. Costac/e, Pascalopol, +tanica sau ,eli& n-ar i indraznit sa contrarieze pe Otilia". Este uneori visatoare, alteori nelinistita sau dezlantuita in !ucuria ei $alearga prin iar!a cu picioarele goale, se da in leagan, doarme in an, canta ne!uneste, tropaie pe scara, luiera, danseaza%. Pentru Pascalopol este o mare strengarita", un temperament de artista", o randunica, inc/isa in colivie, moare", o iinta gingasa care merita ocrotirea", o ata mandra si independenta". 're un comportament am!iguu ata de ,eli& si Pascalopol, cu aparenta cand materna, cand erotica. Ea insasi se analizeaza lucid- +unt oarte capricioasa, vreau sa iu li!era1 ma plictisesc repede, su ar cand sunt contrariata". Ea are mereu nevoie de protectie. '/1 Cum as vrea sa am o trasura lu&oasa, cu doi cai rumosi1", nu sunt o zapacita, eu sunt pentru oamenii !lazati, care au nevoie de rasetele tineretii, ca Pascalopol, eu te iu!esc in atatea eluri, incat nu pot sa analizez acum cat de iu!esc ca rate si cat ca iu!it". Calatoria la Paris cu Pascalopol o maturizeaza, in oc/ii ei mocneau )udecati despre viata si despre el, /otarari indelung meditate, ironii seriozitatea ei il paraliza". (upa ani de zile, cand ,eli& vede o otogra ie pe care i-o arata Pascalopol, Otilia se sc/im!ase cu totul, devenind o doamna oarte picanta, gen actrita intretinuta", rumoasa, cu linii ine", dar cu un aer de platitudine eminina" care stingea totul".

Ea se inscrie in galeria de persona)e eminine remarca!ile, alaturi de- Olguta, din 7a 6edeleni de 2onel .eodoreanu8 6aitre<i, din romanul omonim al 2ui 6ircea Eliade8 'dela, din romanul omonim al lui Gara!et 2!raileanu. 'a"i!ia Tu!ea 'glae .ulea este sora lui Costac/e Giurgiuveanu si sotia lui +imion, mama Olimpiei, 'uricai si a lui .iti, adevarata se a a clanului, persona) tipic !alzacian $parvenitul%. Portretul izic prezentat la inceput sugereaza trasaturile morale- ,,era o doamna cam de aceeasi varsta cu Pascalopol., insa cu parul negru pieptanat !ine intr-o coa ura )aponeza. ,ata ei era gal!icioasa, gura cu !uzele su!tiri, acre, nasul incovoiat si ascutit, o!ra)ii !razdati de cateva cute mari, acuzand o sla!ire !rusca Oc/ii ii erau !ul!ucati ca si aceia ai !atranului, cu care semana putin si avea de alt el aceeasi miscare moale a pleoapelor. Era im!racata cu !luza de matase neagra cu numeroase cerculete, stransa la gat cu o mare agra a de os si sugrumata la mi)loc cu un cordon de piele, in care se vedea prinsa de un lantisor urec/ea unui cesulet de aur". Era o emeie rea si vulgara, ipocrita si invidioasa, care urmareste cu asiduitate un scop ma)or al vietii- o!tinerea mostenirii la moartea ratelui sau. E o!sedata de gandul ca ratele ei o s-o adopte pe Otilia- il dau pe mana parc/etului pe Costac/e, asta-i ac. 7-a ametit stricata asta. Cine stie ce-o i intre ei", nu se s ieste 'glae sa spuna. E o personi icare a aviditatii, !a!a a!soluta", cum o numeste cineva. 7a moartea lui Costac/e, este preocupata de gasirea !anilor, nu de in aptuirea celor crestinesti, ii !ar este si ponegreste pe toti, dar pare sa ai!a oarecari sentimente ata de copii. E in stare sa-l ironizeze pe ,eli& care studiaza, numai iindca iul ei .iti este un tampit, ramas corigent +entimentul dominant al acestei emei este ura, izvorata tocmai din dragostea !olnava pentru copiii ei. Pe Otilia o detesta nu numai din cauza ca ar i o ipotetica mostenitoare a lui Costac/e, ci si pentru ca ii su la partidele 'uricai. Ea nu-si interneaza sotul in sanatoriu de teama c/eltuielilor, dar, dupa ce-l duce la azil, il paraseste. Este in stare de orice miselie, dar in inal este in ranta, deoarece nu o!tine !anii lui Costac/e, ata ei Olimpia este parasita de sot $+tanica 0atiu%, 'urica ramane ata !atrana, +imion, sotul, este internat in ospiciu, iar .iti se leagana" din ce in ce mai des. Si"io Tu!ea Este sotul 'glaei, un degenerat senil care se crede 2isus :ristos, un maniac ara simtul realitatii. 're o mare po ta de mancare, o privire i&a, cauta mereu prin dulapuri. +u!ordonat total sotiei sale, el mai mult tace, !rodeaza, dar are si unele accese de urie. Este un persona) modernist $vezi romanele :ortensiei Papadat *engescu%, dominat de starea sa maladiva. 0eda masura degradarii morale si izice a amiliei .ulea O!i"%ia Tu!ea ,iica a 'glaei, Olimpia este maritata cu avocatul +tanica 0atiu, caruia ii daruieste un copil, mort la doua luni dupa nastere. E o iinta plata care nu se remarca prin nimic deose!it, in inal, sotul ei o paraseste pentru o emeie de moravuri usoare, Georgeta. Aurica Tu!ea E iica 'galei, sla!a, uscata, cu ata pergamentoasa, par rar si oc/i ingropati in cap, vopsita violent, tipul etei !atrane, precum !alzaciana verisoara *ette. E o emeie acrita, invidioasa, comple&ata, in cautare permanenta de partide, a/tiata dupa maritis, ii a!ordeaza succesiv pe Pascalopol, ,eli&, =eissman, dar ara nici un succes. Este o iinta alienata izic si moral. Titi Tu!ea Este mezinul amiliei .ulea, un persona) modern, in maniera lui +imion. E un repetent, de!il mintal, in antil, apatic, cu i&atii artistice $deseneaza, copiaza carti postale8 asculta muzica militara in Cismigiu% si erotice $cand vede emei, cade in transa8 se casatoreste pentru scurt timp cu 'na +o/atc/i%. Este un isteric care se leagana mereu e&clamand- +a nu ma insultati, ca va spun la

mama1". C( I trusii Sta ica Ratiu (esi prezenta sa in roman este mai redusa, +tanica 0atiu, sotul Olimpiei .ulea, tipul parvenitului din romanele !alzaciene, este considerat de unii comentatori persona)ul central al romanului. 'ceasta pentru ca in odiseea mostenirii !anilor lui Costac/e, el este cel care reuseste. Este un escroc sentimental, un !ar!at a!il, versatil, perseverent, cu o verva deose!ita, cu totul opus celor din amilia .ulea. El este un individ !agaret si insistent, care se a la peste tot, da s aturi tuturor, intrigant, ascultator pe la usi, descurcaret, un el de 6itica al lui Caragiale, in varianta de avocat ,ace matrapazlacuri, a aceri du!ioase, e s atuitor al clanului .ulea, il initiaza pe ,eli& in lumea de placeri a *ucurestiului. 'gresiv si lipsit de scrupule, +tanica 0atiu este un tip adapta!il, un cameleon inteligent, un escroc notoriu, un laudaros ara perec/e. 2nsista sa primeasca repede casa promisa ca dota, tapeaza de !ani pe oricine. O paraseste pe Olimpia pentru Georgeta, amanta a generalilor- 'sa se intampla cand te insori din sentiment. Pe mine sentimentul, !unatatea m-au omorat. (ar am sa iu orte, de aici inainte nu mai admit nici o sla!iciune. #u se tine anga)amentul, o redau pe Olimpia caminului parintesc 6ie mi-ar tre!ui o emeie de lume, consumata, inteligenta". Cinic cu !atranul Costac/e, +tanica este o lic/ea simpatica, reusind sa parvina- +e insura cu Georgeta, cu care nu avu ii, dar avu protectori asidui, acu politica8 declara ca simte >un ritm nou?, u c/iar pre ect intr-o scurta guvernare si acum este proprietarul unui !loc@-/aus, pe !ulevardul .ac/e lonescu. Anele gazete de santa) il acuza ca patroneaza tripouri si cercuri de mor inomani". 'e!i) Si"a El este un tanar or an, venit din 2asi la *ucuresti, dupa terminarea liceului, pentru a se inscrie la ,acultatea de medicina, in maniera !alzaciana, el este prezentat in incipit- un tanar de vreo optsprezece ani, im!racat in uni orma de licean, intra in strada 'ntim, venind dinspre strada + intii 'postoli, cu un soi de valiza in mana, nu prea mare, dar desigur oarte grea, iindca o!osit o trecea des dintr-o mana in alta $%. Ani orma neagra ii era stransa !ine pe talie ca un vesmant militar, iar gulerul tare si oarte inalt si sapca um lata ii dadeau un aer !atranesc si elegant. ,ata ii era insa )uvenila si prelunga, aproape eminina din pricina suvitelor mari de par care-i cadeau de su! sapca, dar coloana maslinie a o!razului si taietura elinica a nasului corectau printr-o nota voluntara intaia impresie". 'utorul intocmeste parca o isa !iogra ica, prezentandu-l ast el- +e numea ,eli& +ima si sosise cu o ora mai inainte in *ucuresti venind din 2asi, unde usese elev in clasa a 9222-a a 7iceului internat. + arsise liceul, trecand si e&amenul de capacitate, si acum venea in *ucuresti la tutorele sau, Costac/e Giurgiuveanu. 'cest Giurgiuveanu, caruia o!isnuia a-i spune >unc/iul?, era cumnat al tatalui sau care murise de un an. (octorul losi +ima, ost medic militar, apoi demisionat, nu mai avea de mult rude apropiate de sange. +ingura lui sora, sotia lui Costac/e Giurgiuveanu cel cautat, murise si ea de mult. 9aduv el insusi de vreo zece ani, doctorul isi trimise !aiatul mai mult in pensionate si in internate. (upa o lunga !oala plictisitoare, se stinse si el cu satis actia ca copilul e mare si cu viitorul oarecum asigurat. 2n a ara de un oarecare depozit de !ani, doctorul lasa lui ,eli& o casa cam vec/e, dar solida si renta!ila in strada 7apusneanu. Pentru administrarea acestor !unuri, usese indicat ca tutore >unc/iul Costac/e?, cumnatu-sau ". ,eli& se dovedeste a i un tanar am!itios, preocupat de studiu, inteligent, urmarind cu perseverenta realizarea unei cariere stiinti ice de prestigiu. El este la varsta adolescentei si, in casa lui Costac/e Giurgiuveanu, traieste prima sa iu!ire, o criza erotica, parcurgand drumul de la simpla atractie pana la trairea deplina a sentimentului de dragoste, cand c/ipul Otiliei il urmarea in tot timpul", incepe sa ie gelos pe Pascalopol, datorita comportamentului amiliar al etei cu acesta +tarile izice si psi/ice prin care trece ,eli& datorita iu!irii pentru Otilia sunt descrise pe multe pagini ale romanului. Ele sunt contradictorii- neliniste, teama, deznade)de, incertitudine, gelozie, adoratie, incantare, ericire- 'vea crize de sensi!ilitate si reverie, in vreme ce Otilia rascolea valurile pianului, el se plim!a cu mainile in !uzunar, oprindu-se din cand in cand in ata oglinzii. +e privea

sever, lasand !uzele )os, intr-o amaraciune patetica. +e simtea rumos. +inguratatea lui, aptul de a nu avea parinti, il umplea de o e&altare vaga a destinului sau propriu. +e intre!a, inundat de razele muzicale care veneau de )os, ce avea sa devina- medic mare, savant, autor cele!ru, om politic". 2esind cu !ine din criza erotica, de apt cu a)utorul Otiliei care-i intelege aspiratiile, ,eli& evolueaza pro esional, datorita calitatilor intelectuale, tenacitatii si vointei, devenind pro esor universitar, specialist cunoscut, autor de memorii si comunicari stiinti ice, cola!orator la tratate de medicina cu pro esori rancezi".C/ipul Otiliei a ramas, insa, in su letul sau pentru totdeauna, prin misterul sau e&istential. Leo i*a Pasca!o%o! Pare sa ie un alter ego al autorului. Este un mosier cult, manierat, ra inat, in psi/olog, melancolic si resemnat, generos, um!lat prin lumea civilizata, intelept, iu!itor al atmos erei de amilie. 9ine in casa Giurgiuveanu de mult, de cand Otilia era mica. #utreste sentimente pro unde ata de ea- la inceput, paterne, iar apoi, pe masura ce Otilia devine o adolescenta, sentimentele paterne se im!ina cu cele erotice, dar de o no!lete su leteasca admira!ila. (upa ce se casatoreste cu Otilia, ii intelege dorinta de li!ertate si divorteaza. E un persona) clasic, de un calm olimpian, monden, gata de a se adapta oricarei situatii, natural, curtenitor, ilozo ul elul sau, dar si practic in conducerea tre!urilor mosiei din *aragan. '0.' 72.E0'0' (esi romanul Enigma Otiliei, de George Calinescu, este scris cu scopul de a arata via!ilitatea ormulei !alzaciene, in structura lui apar si elemente romantice si moderne. a. Elemente !alzaciene- Btema $istoria unei mosteniri8 parvenirea8 motivul paternitatii%8 - constructia romanului $e&pozitie larga, situarea spatio-temporala8 descrierile amanuntite -strazi, case, interioare%8 - persona)e tipice $descriere minutioasa, im!racaminte, gesturi, mimica sunt reprezentative8 olosirea unei game variate de mi)loace pentru caracterizare8 omniscienta8 lim!a) uni ormizat al persona)elor%8 !. Elemente clasice- - crearea de persona)e caractere $avarul, emeia rea, generosul etc.%. c. Elemente romantice- - iu!irea dintre ,eli& si Otilia8 analiza sentimentului iu!irii8 su erinta. d. Elemente moderniste- am!iguitatea persona)elor $Otilia%8 - interesul pentru procesele psi/ice $alienare, dedu!larea constiintei, senilitate B +imion8 dar si pentru consecintele ereditatii - .iti%8 - maniera comportamentalista de prezentare a persona)ului $re lectarea poliedrica% din mai multe ung/iuri de vedere $Otilia, de e&emplu, vazuta prin oc/ii lui Costac/e, ai lui ,eli&, ai lui Pascalopol si ai 'glaei%. OP2#22 '7E C02.2C22 72.E0'0E Paul Georgescu- .e/nica romanului e !alzaciana in zidirea ei. #u numai in aspectele de supra ata $e&teriorul casei, interiorul ei, sc/itarea con lictului etc.%, ci si in sensul acestei te/nici. Pentru *alzac, e&teriorul unei case si mo!ila ei caracterizeaza o amilie. (escriind vesmintele unui persona), descriindu-i locuinta, el ii pre igureaza portretul. ,iindca descrierea !alzaciana $uneori o!ositoare prin desimea amanuntelor% sta!ileste corelatia intre venitul, temperamentul, gesturile si caracterul unui persona). Caracterul dat se e&teriorizeaza in vesminte, mo!ila etc., e&teriorizeaza adica starea lui sociala $posi!ilitatile% si anumite trasaturi de caracter $% indicand un anumit gust artistic, nivel intelectual etc.". Ov.+. Cro!malniceanu - Enigma Otiliei se dovedeste, ast el, un roman de pro unda critica sociala, de sangeroasa e&ecutie a amiliei !urg/eze, intr-o perspectiva mult mai ampla de natura universala. 7umea !anului apare e&agerand monstruos viciile umanitatii". Pompiliu Constantinescu- 0omanul d-lui G. Calinescu este unul dintre cele mai !une romane din ultima vreme. (e o constructie sigura, cu o intuitie sociala si psi/ologica de solid realism, de un

adevar su letesc adanc si de nuante su letesti revelatoareBEnigma Otiliei se claseaza printre operele de intaia mana ale epocii noastre ur!ane ".