De pus Johannis

7 ceruri si 7 pamanturi
Tainele numarului 7

Cel mai mare secret al numerelor este faptul ca ele au o alta valoare dect cea la vedere si acest secret
este nca pazit cu sfintenie. Cu mult timp nainte, Magii Atlanti acordau deja o mare importanta acestor
numere, care i legau de Cosmos: descoperisera ca orice eveniment care avea loc n Cosmos declansa o
vibratie de unde electromagnetice care provoca pe Pamnt, prin rezonanta, o vibratie echivalenta, avnd
ca sti-muli numerele. Ei au nteles ca, daca fiinta umana ar fi sensibila la undele astrale si terestre, la
undele fizice ca si la cele emise de propriul creier, atunci ar reactiona ntr-un anumit fel la anumite unde
create de anumite forme fizice, anumite linii geometrice: undele de configuratie, adica cifrele. Arabii,
care sunt descendenti n linie dreapta ai Atlantilor, au fost cei care au introdus n secolul al XII-lea cifrele
arabe, grafica de atunci a acestor cifre corespunznd unui anumit numar de unghiuri (1: un unghi, 2:
doua unghiuri, 3: trei unghiuri .... ; 0: nici un unghi).
Prin cele 7 unghiuri de configuratie, cifra 7 produce o vibratie speciala. 7 este un numar impar si
masculin, celest si indisolubil. Ca numar ntreg, 7 este Atotputernic, fiind indivizibil. Valoarea sa secreta,
28, este extrem de puternica, pentru ca ea aduce pe 7 la unitate (28=2+8=10=1+0=1), care
corespunde plexului pelvian (Muladhara) - Chakra 1, sediul puterii si al dorintei (element de foc). Cifra 7
reprezinta munca dusa la bun sfrsit si corespunde celei de-a 7-a Chakra, Sahasrara, Chakra crestetului
capului. La crestini, similitudine ori nu, preotul trebuie sa faca 28 de cruci n timpul slujbei, iar
hirotonosirea este obtinuta dupa 7 semne ale crucii.
Cifra 7 se regaseste n orice realitate fundamentala: 7 note muzicale, 7 metale ale alchimistilor, 7 forme
de cristalizare, 7 zile ale saptamnii, 7 culori ale curcubeului, 7 minuni ale lumii, 7 Chakra, s.a.
ntmplator sau nu, si la emblema orasului New York, coroana Zeitei Libertatii are tot 7 raze care ar
simboliza cele 7 mari si 7 continente. De fapt, 7 era un numar sacru pentru toate popoarele civilizate ale
antichitatii. Numarul 7 era socotit numarul perfectiunii, simbolul radiant cu multiple fete. Este un numar
fundamental, pentru ca se regaseste n toate religiile. 7 este un numar de transformare, format din 4 (4
elemente: apa, pamnt, foc, aer) si 3 (centrul trinitar al fiintei: inima (centrul milei, iubirii si frumusetii),
plexul solar - centru al energiilor si plexul cranian - centru al divinului din om ). 7 reprezinta imaginea
divinitatii naturii umane, l leaga pe om de Dumnezeu. Este cifra victoriei si a absolutului. }aptele uneste
Macrocosmosul cu Microcosmosul, este liantul ntre material si imaterial. Dupa teozofi, exista 7 cercuri
MANVATARA (cele 7 zile din cosmogonia hindusa); 7 Rase-radacini n fiecare cerc si 7 sub-rase n fiecare
rasa-radacina; cele 7 cercuri reprezentnd evolutia omului pe pamnt .
SEPTENATUL - perioada celor sapte unitati de timp (zile, ani...) -ocupa un loc important n VECHIUL
TESTAMENT: este unul dintre numerele simbolice ale vechilor scrieri: Dumnezeu si termina creatia n a
7-a zi, se odihneste n a 7-a zi, binecuvnteaza si sfinteste n a 7-a zi, apoi delibereaza cu curtea sa
cereasca alcatuita din 7 Stramosi. Binecuvn-tndu-si creatia, Dumnezeu unifica cele 7 principale spirite
divine cuprinse n creatia sa universala: este operatiunea celor 7 planete care comanda mersul
Universului. Din cele 7 planete: Saturn, Jupiter, Marte, Soare, Venus, Mercur si Luna s-au nascut cele 7
zile ale saptamnii (numite fiecare dupa planeta care le domina).
Exista trei sisteme de sapte unitati:
*- sistemul septenatului fizic : 6+1, cheia circulatiei ;
*- sistemul septenatului astral: 5+2, reprezentnd omul pe plan terestru
*- sistemul septenatului psihic: 4+3 , simbolul victoriei depline a spiri-tului asupra materiei.
SEPTENATUL este baza teologiei oculte a Egiptului : Hermes - marele initiat al Egiptului a avut 7 viziuni.
Potopul avea sa acopere Atlantida : n doctrina secreta a lui H. Blavatsky se vorbeste despre cele 7 mari
insule disparute.
n VISUL LUI IOSIF, acesta a vazut 7 vaci grase si 7 vaci slabe, apoi 7 spice viguroase si 7 spice
plapnde. n ADUNAREA LUI ISRAEL, preotul stropeste de 7 ori voalul n fata lui Iahve. La FUNERALIILE
LUI IACOB, Iosif respecta 7 zile de doliu. SOLOMON construieste templul n 7 ani. TURNUL BABEL era o
piramida cu 7 terase. La ASEDIUL IERIHONULUI, 7 preoti poarta 7 trompete naintea chivotului. A 7-a zi
ei fac de 7 ori turul orasului. n groapa n care a fost aruncat DANIEL erau 7 lei. Regele vazu pe DANIEL
plngnd, a 7-a zi. IOV avea 7 fii si 3 fete, 7 mii de oi si 3 mii de camile.
n POTOP, 7 este dominant: Noe ia 7 animale din fiecare specie; aparitia apelor, dupa 7 zile; n a 17-a zi

a celei de a 7-a luni arca s-a oprit pe muntele Ararat; Noe asteapta 7 zile si da drumul porumbitei; n
cea de-a 27-a zi a celei de-a doua luni, pamntul a fost uscat.
n cursul lunilor sacre, Mohammed se ducea la Caaba si facea nconjurul sanctuarului de 7 ori. n secolul
al VII-lea, Mohammed a vazut un nger cu 70 mii de capete, fiecare cap cu 70 mii de guri.
n KABBALA (n ebraica, QABALA sau KABHALAH nseamna ''a primi'' sau ''revelatie''), 7 este unul din
cele mai importante numere. Apar 7 consoane duble, n raport cu cele 7 zile ale creatiei. Ele se aplica
celor 7 planete si celor 7 candelabre. n Kabbala sunt 72 de numere de spirite provenite din Biblie:
numele a 72 de ngeri sunt obtinute din 3 versete misterioase ale capitolului al 14-lea al Exodului, fiecare
verset fiind compus din 72 de litere ebraice. Exista 72 de litere mistice. 7 este unul dintre cele mai
importante numere ale kabbalei.
Se mai vorbeste de 7 demoni, 7 arhangheli, 7 pacate capitale ; 7 usi ale omului ( 2 ochi, 2 urechi, 2
nari, 1 gura).
APOCALIPSA LUI IOAN este un fel de Kabbala crestina. Ea are asemanari cu viziunile lui Hermes care a
vazut 7 ceruri supraetajate pe capul sau ca 7 globuri transparente si concentrice, despre care Osiris i
spunea ca reprezinta cele 7 sfere ale vietii. IOAN are el nsusi o viziune, o voce i cere sa o scrie si sa o
trimita la 7 biserici, acestea fiind cele 7 epoci sau civilizatii post-atlante (dupa Potop): epoca prohindusa, epoca pro-persana, epoca chaldeo-egipteana, epoca greco-latina, epoca actuala si nca doua
care vor urma. Acum suntem n epoca a 5-a; pentru epocile 6 si 7 se spune ca nu sunt previziuni
linistitoare. Vocea i-a spus lui Ioan: iata misterul celor 7 stele si al celor 7 candelabre.: cele 7 stele
reprezinta evolutia fiintei umane, sunt ngerii; cele 7 candelabre sunt cele 7 biserici.
n EVANGHELII apare, de asemenea, cifra 7: 7 blesteme asupra scribilor si fariseilor, n genealogia lui
Iisus a Sf. Matei sunt de 3 ori 14 generatii (7x2), n a Sf. Luca sunt 77 de nume, 7 demoni au iesit din
Maria-Magdalena, Iisus desemneaza 72 de discipoli ( cele 72 de spirite?); n Sf. Luca se spune: daca
fratele tau pacatuieste de 7 ori si se caieste de 7 ori, iarta-l; n Sf. Ioan, febra l-a parasit dupa 7 ore pe
fiul functionarului mparatesc. Se dezvaluie 7 mentionari ale lui ''Eu sunt Hristos''. Au existat 7 discipoli
desemnati sa mearga pentru a raspndi vestea cea buna.
}i omul este dominat de cifra 7: tesutul celular se rennoieste la fiecare 7 ani; pulsul este mai lent a 7-a
zi; inima bate de 28 ori n timpul ct o globula rosie strabate corpul (ori 28 este valoarea secreta a lui
7); Fiecare din cele 4 perioade ale lunii dureaza 7 zile , n total 28 ( ca si ciclul menstrual; 28 de zile
dureaza si ciclul emotional al bioritmului). Omul are 7 Chakra principale : Radacina, Splina, Plex solar,
Chakra inimii, Chakra gtului, Chakra frontala, Chakra superioara.
Cheia norocului este tot cifra 7. Cu aceasta cheie pot fi aflate si valorile secrete ale numerelor care
domina personalitatea si destinul omului .
e-mail: viviana7777@yahoo.com
CELE SAPTE ZILE ALE CREATIEI
Relatarea Scripturii cu privire la creatie ncepe astfel:
"La nceput Dumnezeu a facut cerurile si pamntul. Pamntul era pustiu
si gol; peste fata adncului de ape era ntuneric si Duhul lui
Dumnezeu se misca pe deasupra apelor. Dumnezeu a zis: "Sa fie lumina!"
Si a fost lumina. Dumnezeu a vazut ca lumina era buna si Dumnezeu a
despartit lumina de ntuneric. Dumnezeu a numit lumina zi iar
ntunericul l-a numit noapte. Astfel, a fost o seara si apoi a fost o
dimineata: aceasta a fost ziua nti."
Dupa cum se observa din acest text , n prima zi din istoria omenirii,
Dumnezeu a facut pamntul care era nconjurat de un ocean planetar.
Apoi Dumnezeu a facut lumina. Nu se cunoaste nca sursa acestei
lumini.
"Dumnezeu a zis: "Sa fie o ntindere ntre ape si ea sa desparta apele
de ape." Si Dumnezeu a facut ntinderea si ea a despartit apele care
sunt dedesubtul ntinderii de apele care sunt deasupra ntinderii. Si
asa a fost. Dumnezeu a numit ntinderea cer. Astfel a fost o seara si
apoi a fost o dimineata: aceasta a fost ziua a doua."
Din acest pasaj rezulta ca n ziua a doua o parte din apa care forma

oceanul planetar, la porunca lui Dumnezeu s-a ridicat si s-au format

norii. Astfel a aparut atmosfera care desparte apa lichida de vaporii
de apa care nconjoara pamntul la o naltime foarte mare.
"Dumnezeu a zis: "Sa se strnga la un loc apele care sunt dedesubtul
cerului si sa se arate uscatul!" Si asa a fost. Dumnezeu a numit
uscatul pamnt iar gramada de ape a numit-o mari. Dumnezeu a vazut ca
lucrul acesta era bun. Apoi Dumnezeu a zis: "Sa dea pamtul verdeata,
iarba cu samnta, pomi roditori care sa faca rod dupa soiul lor si
care sa aiba n ei samnta lor pe pamnt." Si asa a fost. Pamntul a
dat verdeata, iarba cu samnta dupa soiul ei si pomi care fac rod si
care si au samnta n ei dupa soiul lor. Dumnezeu a vazut ca lucrul
acesta era bun. Astfel a fost o seara si apoi a fost o dimineata:
aceasta a fost ziua a treia."
Iata ca n ziua a treia Dumnezeu a facut sa se ridice continentele
(uscatul) din apa. O data cu acestea s-au format marile si oceanele pe
care le vedem astazi. De asemenea, tot n aceasta zi, Dumnezeu a
poruncit sa rasara vegetatia, care era nzestrata cu capacitatea de
regenerare (iarba si pomi cu samnta). Observam o ordine logica si
naturala n acelasi timp, n procesul creatiei: pamntul - apa lumina - uscatul - vegetatia. Astfel, plantele au avut conditiile
necesare pentru a se dezvolta.
"Dumnezeu a zis: "Sa fie niste luminatori n ntinderea cerului ca sa
desparta ziua de noapte. Ei sa fie niste semne care sa arate vremile,
zilele si anii si sa slujeasca de luminatori n ntinderea cerului ca
sa lumineze pamntul." Si asa a fost. Dumnezeu a facut cei doi mari
luminatori si anume: luminatorul cel mare ca sa stapneasca ziua si
luminatorul cel mai mic ca sa stapneasca noaptea. A facut si stelele.
Dumnezeu i-a asezat n ntinderea cerului ca sa lumineze pamntul, sa
stapneasca ziua si noaptea si sa desparta lumina de ntuneric.
Dumnezeu a vazut ca lucrul acesta era bun. Astfel a fost o seara si
apoi a fost o dimineata: aceasta a fost ziua a patra."
Dumnezeu a creat si pozitionat pe orbita n ziua a patra soarele, luna
si planetele. De asemenea, El a creat stelele tot n aceasta zi.
Acesti astrii ceresti au fost facuti cu scopul de a lumina si ncalzi
pamntul. Datorita lor se poate masura cu exactitate timpul, iar omul
se poate orienta dupa ele, fie ca este pe mare sau pe uscat.
"Dumnezeu a zis: "Sa misune apele de vietuitoare si sa zboare pasari
deasupra pamntului pe ntinderea cerului." Dumnezeu a facut pestii
cei mari si toate vietuitoarele care se misca si de care misuna apele,
dupa soiurile lor. A facut si orice pasare naripata dupa soiul ei.
Dumnezeu a vazut ca erau bune. Dumnezeu le-a binecuvntat si a zis:
"Cresteti, nmultiti-va si umpleti apele marilor. Sa se nmulteasca si
pasarile pe pamnt." Astfel a fost o seara si apoi a fost o dimineata:
aceasta a fost ziua a cincea."
Din nou observam o ordine minunata n procesul creatiei. n cea de-a
cincea zi, cnd era lumina si vegetatie pe pamnt, Dumnezeu a creat
pasarile, insectele, pestii si animalele marine (dinozaurii, balenele,
focile etc.). Acestea aveau hrana din belsug si au fost create cu
capacitatea naturala de a da nastere la urmasi asemanatori cu ele.
"Dumnezeu a zis: "Sa dea pamntul vietuitoare dupa soiul lor, vite,
trtoare si fiare pamntesti dupa soiul lor." Si asa a fost. Dumnezeu
a facut fiarele pamntului dupa soiul lor, vitele dupa soiul lor si
toate trtoarele pamntului dupa soiul lor. Dumnezeu a vazut ca erau
bune.

Apoi Dumnezeu a zis: "Sa facem om dupa chipul Nostru, dupa asemanarea
Noastra. El sa stapneasca peste pestii marii, peste pasarile cerului,
peste vite, peste tot pamntul si peste toate trtoarele care se
misca pe pamnt." Dumnezeu a facut pe om dupa chipul Sau, l-a facut
dupa chipul lui Dumnezeu. Parte barbateasca si parte femeiasca i-a
facut. Dumnezeu i-a binecuvntat si le-a zis: "Cresteti, nmultiti-va,
umpleti pamntul si supuneti-l. Si stapniti peste pestii marii, peste
pasarile cerului si peste orice vietuitoare care se misca pe pamnt."
Si Dumnezeu a zis: "Iata ca v-am dat orice iarba care face samnta si
care este pe fata ntregului pamnt si orice pom care are n el rod cu
samnta. Aceasta sa fie hrana voastra. Iar tuturor fiarelor
pamntului, tuturor pasarilor cerului si tuturor vietatilor care se
misca pe pamnt, care au n ele o suflare de viata, le-am dat ca hrana
toata iarba verde. Si asa a fost. Dumnezeu s-a uitat la tot ce facuse
si iata ca erau foarte bune. Astfel a fost o seara si apoi a fost o
dimineata: aceasta a fost ziua a sasea."
n aceasta zi Dumnezeu a constatat nca o data ca ceea ce crease era
frumos si bun. Animalele, reptilele si omul au fost facute cnd erau
din belsug apa, aer, verdeata si pomi fructiferi. Att animalele
domestice ct si cele salbatice erau ierbivore. De asemenea, Dumnezeu
l-a facut pe om stapn peste toate vietuitoarele. Nu n ultimul rnd,
Dumnezeu, i-a facut omului "parte femeiasca" pentru a se putea
reproduce la fel ca celelalte vietuitoare.
"Astfel au fost sfrsite cerurile si pamntul si toata ostirea lor."
"n ziua a saptea Dumnezeu Si-a sfrsit lucrarea pe care o facuse si
n ziua a saptea S-a odihnit de toata lucrarea Lui. Dumnezeu a
binecuvntat ziua a saptea si a sfintit-o pentru ca n ziua aceasta
S-a odihnit de toata lucrarea Lui pe care o zidise si o facuse."
Tot ce am vazut pna acum explica felul n care Dumnezeu a creat
Universul, Natura si Omul. Astfel, am observat ca tot ceea ce ne
nconjoara nu a aparut la ntmplare asa cum sustine Teoria lui
Darvin, ci a fost creat ntr-o ordine logica si naturala, uimitoare.
Dumnezeu a creat mai nti pamntul, apa si lumina, apoi continentele
si vegetatia, dupa aceea pasarile si pestii, iar n cele din urma
animalele si omul. Toate aceste vietati au fost create cu capacitatea
de a se perpetua n urmasi asemanatori lor. Ele nu au evoluat dintr-o
specie n alta asa cum afirma Teoria evolutiei organismelor, ci
fiecare se reproduce n cadrul speciei ei (marul face mere, oaia da
nastere la miei, omul naste alti oameni). Asadar, omul nu vine din
maimuta, ci este creat de Dumnezeu.
Dumnezeu a fost capabil sa creeze tot ceea ce ne nconjoara datorita
atotputerniciei Sale. Pentru El nimic nu este greu sau imposibil.