in cotaborare cu

M UZEUL DE ISTORIE NATURALA OIN LONDRA

Text de

Dr. R.F. SYMES si dr. R.R. HARDING

Recipient din
dumortierit
n&
6ianate stefuite

ffim
rurmar.ine ;iiiiniie

O EDITIE LITEFIA
Cupri ns
Ce este un cristaL? 6

0 Lume de crista[e 8

Frumusele natura[5 10

La suprafatd 12

I nterioru I crista[e[or 14

Cu loa re 16

ld e ntif ica re 18 Piese de colec]ie 48

Cregtere natura[5 20 Pietre de scuLptat 50

Aspecte bune 22 M eta Le p relioase 52

Extraclie 24 Nestemate organice 54

Crista[e sintetice 26 C6t vatoreaz5? 55

Cristate [a Iucru 28 TEierea gemelor 58

Vibratii pozitive 30 Adev5r si legend5 60

Cuart 32 AcasE 62

Diamant 34 Stiai c5? 64

Corindon 36 ldentificarea geme[or 66

BeriI 38 Afl.5 mai multe 68

0paL 40 Glosar 70

ALte pietre prelioase 42 lnd ice 72

 Ce este un cristal,?
Asociate cu perfectiunea, transparenla si claritatea, cristalete
sunt material.e soLide, cu atomi dispusi in structuri regul.ate
Ipp 1 l-lS). Mutte substan!e ,,cristaLizeazS" sau cresc in forme
geometrice specifice, cu suprafete plane, netede, ,,Crista[" vine
din grecescul kryos,,,de gheatS" - in vechime Stiri ate
se credea despre crista[eLe de rocE materiei
0 substant5, de piLdE
cE sunt inghelate at6t de tare inc6t apa, poate exista in
stare sol.id5, LichidE
nu se topesc niciodatS. sau gazoasS, in func-
tie de temperaturS.
ln vaporii sau aburii
de ap5, molecutete
se miscl rapid;in apa
Falete famitiare Lichidd, eLe se misc5
Aceste crista[e, formate maiincet;in gheaiS,
din amestecuri fierbinti formeaz5 o ordine
aftate in ad6ncuri[e Terrei, regu[at5, ca un soLid
prezintd faf ete [suprafete crista Ll n.
pLane) caracteristice.

Cristal de turmalind

Crista[ de cuari

s.;P s$

Cristat minoritar , "

Majoritatea cristateLor sunt formate i.'.

din materiaLe naturaLe, sotide 9i !i
anorganice, numite minerate. Dar 9i unii
compusi anorganici formeazE cristaLe;
acest sutfat de potasiu 9i magneziu
e un cristaL obtinut artificiat.
 Minera[ masiv
Cristatete pot cregte
mari 9i perfecte
in condilii adecvate.
Majoritatea cresc
neregulat (numite
.fftri*
' ir*:l:j ,,masive"J, ca acest
exemptar de
scapotit cu cristate
mici, stab formate.

Casi de stictl
PatatuI de CristaI din Londra Iconstruit in 1 851 ) avea clrca
300 000 de panouri de stic[S - nu crista[e -, formSnd
acoperigu[ 9i pere!ii exteriori

.'. l

'f.
J.

Dendrite
de piroluzit

Hetiodor .,,{1 I *
Gemi de cristatine
rooi'I1$ry# Majoritatea pietretor':: !{[i95, numite dendrite
pre!ioase [geme] sunt Ip''21]; in crEp5turile din roc5,
cristate naturate, atese par sE fie o ptantS, dar sunt excrescenle
pentru frumusetea, crista[ine ate piroluzitutui.
durabititatea si raritatea
Femeie [or. De obicei, sunt tEiate
indianl si stefuite Ipp. 58-591.
impodobitE Cristatete pot fi crescute
cu bijuterii 9i artif icial. lpp. 26-271
Ipictur5 din 9i t5iate apoi ca geme.
secotut XVllll

Cea mai
neregulatS
Unele dintre
obiectete pe care [e
numim ,,crista[e" sunt
din stictS. Sticta are o
structurE simpti,
c5ci se r5ceste prea
repede pentru ca atomii
sE formeze o ordine
Cartof i.,,,.rrrl::l regu[at5 - se spune
SU f f i 25,,':,r.':,:iiiilii
p cE este amorfS.
l -istalel.e pot::rttr::lrl
in [66t] l"ir' i:]ll:l:
: c 5 rea '4,"s4"
-:cbisnuite: pe oiir [Ah$tiei au fost g5site
: etre-cartof" - ;iCru cristaLe sctipitoare.
 0 Lume de cristale
Cristalele se af[5 pretutindeni. Roci[e care formeaz5
PEm6ntu[, Luna, meteori!ii Iroci cEzute prin spa]iu)
sunt f5cute din minerate, majoritatea compuse din cristaLe.
Straturi MineraLe[e sunt soIide cristaLine formate din atomi de diferite
de cristaI elemente chimice. Cete mai importante sunt
Pdm6ntuL are trei
- nucleut,
straturi
oxigenut, siLiciut 9i gase etemente meta[ice,
mantaua 9i scoarfa -, inclusiv fier 9i cal.ciu. Folosim cris-
alc5tuite mai ates din
minera[e solide, ce tatete acas5 lpp. 62-53J, [a [ucru
formeazd roci. Unele
roci conlin un singur
[pp. 28-291 9i in tehnotogie.
mineraL, dar majori-
tatea au douE sau
mai multe.

l:Gfanit
este roca
tiidiriles intA tn it5 in
6iierior aI scoartei
;'atcdtuit mai ates din
,,,fetdspat 9i mic5. Aici pot
fi observate cristate mari
de mineral de fel.dspat
numit ortoctaz

Ectogit
Mantaua superioarE
:,,,
' a PSmSntutui e formati,
probabil., mai ates din peridotit,
dar 9i din ecLogit. Aceast5 rocS
11r

'reeclogit cu piroxen verde

si mici granate.

r::"\ Cristal
:erat',rprobabit o co m pozitie
de granat

simitarb cu aaest meteorit de fier. Et a fost tratat

pentru a-9i reteva structura cristaLinS.

Roci tichidA ::
rr::l

Lava topit6 erupe Pietre[e de con-

din vutcani, precum struclie din ctEdiri
Ki[auea din Hawaii, sunt preponderent
in imagine. C6nd cristatine, iar forla
lava se rEceste, cimentutui depinde
minera[ete se cristaLi- de mErimea
zeaz5, form6nd roci sotide. cristatetor.
 l:: iat'

Praf si pulbere ---::i

Pietrisu[, nisipuLsi o parte din sol Crista [e vt!
sunt roci erodate. Si vor continua
E[emente[e din majoritatea
sd se erodeze pAnS vor deveni ' '' t*t
puLbere (p.32J. Toate "1, r"1:.. minera [e[or generatoare
aceste Iucruri sunt
i li.,ri:,i .i1,
de roci sunt importante 9r
ia
formate din cristate pentru via!5. De exemptu,
minerate precum catcrtuL
9i apatituI cristatizeazE
Pietris
in ptante si anima[e.
CristaL
de cuartit
Pietris de feLdspat
de bazatt

Granu[e
de nisip
de cuart

Pesteri de cristat Aceastl diatomee microscopicE,

Cyctotella pseudostel.Ligera, e o aLgE.
StaLactite si staLagmite fine
formeaz5 cadruL spectacuLos Peretii sIi cetutarr sunt formati
aL acestor grote din Liban. din minuscuLe cristaLe de siIiciu.

Pic5turi cu pic;turE
Formate mai a[es din cristaLe
de catcit, aceste statagmite cresc
rntr-o minl veche,
pe mEsurE ce
apa, bogat5
in carbonat MineraI animal
de ca[ciu, se Acest ca[cuI din vezica unei vaci are aceeagi
d
1 scurge pe ete compozitie cristatind ca 9i struvituL,
h un mineraLformat in mod naturaL.
lr
I
;
t' HormonuI
stresului
lmag in e
mI ritE
a adrenaliner,
hormon pro-
dus de orga-
nism, care
denotl cE
aceasta este
cri sta [i n 5.

t
r .,f!
',t Apatit uman
I rT'- *1 Oasele, precum acest humerus
u
ln!; (os aL bratuIui], contin cristaLe
\.fi,ir,
i li',
,i minuscuLe din mineraLuL
riiiil
',lr'rrl. .,: il
./.
,; numit apatit.

,r#