Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ANTIHRIST
Publicat pe 31 Jul 2009 | Categorii: Biserica la ceas de cumpana, Ecumenism, Portile Iadului, Razboiul
nevazut, Vremurile in care traim | |Print
Organele de presa ale Administratiei Patriarhale au facut public bilantul intalnirii ecumeniste de la
Lyon: Chemai la o singur ndejde n Hristos A XIII-a Adunare a Conferinei Bisericilor Europene
(Lyon, Frana, 15-21 iulie 2009). Redam, cu sublinierile noastre pe punctele care ni s-au parut mai
semnificative, textul comunicatului de pe Basilica, urmand sa il analizam pe scurt, apoi, in a doua
jumatate a postarii:
n Comisiile CBE pentru viitor, iar pe de alt parte aprofundrii tematice, n grupuri de
lucru, a subiectelor majore care preocup Bisericile Europene. Totodat, au fost prezentate
i dezbtute primele versiuni ale diferitelor declaraii finale ale adunrii.
n privina prioritilor de lucru, n cadrul Comisiei Bisericile n dialog, condus de pr.
prof. dr. Viorel Ioni, dialogul teologic cu Bisericile Ortodoxe rmne o prioritate. Pr. prof.
Ioni a evideniat necesitatea de a schimba strategia tematic. Stabilirea i discutarea
temelor din CBE ar trebui s ia mai mult n consideraie specificul fiecrei regiuni,
deoarece, n funcie de contextul regional, i prioritile sunt diferite. O alt sarcin de
viitor ar trebui s fie intensificarea cooperrii cu facultile de teologie. La rndul su,
Colin Williams a spus c, n viitor, se dorete elaborarea unui profil mai clar al CBE,
precum i gsirea unui fel de a colabora mai efectiv ntre comisii. Printre subiectele care au
fost dezbtute n cadrul acestei sesiuni (n urma lurilor de cuvnt ale delegailor)
menionm: problema mediului nconjurtor ca tem ecumenic fundamental;
problema persecuiei cretinilor n lume; necesitatea unui accent teologic mai puternic n
activitatea CBE, respectiv a Adunrii Generale; articularea unei voci profetice n Europa,
pentru dreptate i pace.
n continuarea plenarei tematice, s-au desfurat 15 ateliere, cu urmtoarele teme: 1.
Dialogul cu instituiile europene; 2. Dreptate social n Europa; 3. Drepturile omului i
libertate religioas; 4. Globalizare; 5. Misiune; 6. Spiritualitate; 7. Sperana n unitate:
unitate n diversitate, fiina Bisericii i Bisericile de migrani, Bisericile minoritare
africane i etnice; 8. Sperana n dreptate protejarea refugiailor n Europa secolului XXI;
9. Investiii bazate pe credin Bisericile i investiiile responsabile d.p.d.v. social; 10.
Angajament i ncredere; 11. Dialog i consolidarea relaiilor; 12. Coeren i
vizibilitate; 13. Mrturie i responsabilitate; 14. Rolul CBE n micarea ecumenic; 15.
CBE ca platform a dialogului cu celelalte Biserici cretine i cu alte comuniti
religioase.
Ziua de duminic, dedicat aniversrii a 50 de ani de la nfiinarea CBE, a debutat cu slujbe
inute de fiecare confesiune n parohiile gazd din Lyon. Delegaii ortodoci au participat cu
toii la Utrenia i Sf. Liturghie svrite la biserica ortodox greceasc Buna Vestire, la
care a asistat i Sanctitatea Sa, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I. Dup-amiaz,
festivitatea propriu-zis a constat ntr-o retrospectiv a celor cinci decenii din istoria CBE,
oglindit n imagini istorice, precum i n momente teatrale, simboliznd umoristic cltoria
acestei instituii: greutile nceputului, complexitatea ntrebrilor, diversitatea cltorilor,
fascinaia elului. La acestea s-au adugat scurte mrturii susinute de Alexandros
Papaderos (fost director al Academiei ortodoxe din Creta), John Arnold (fost decan la
Durham i preedinte al CBE intre 1991-1997), Marjolaine Chevallier (Biserica reformat
din Frana) i Antje Heider-Rottwilm (Brcke Formul ecumenic HafenCity Hamburg).
n cadrul momentului aniversar, Sanctitatea Sa, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I a
susinut o alocuiune despre viitorul Conferinei Bisericilor Europene. Subliniind
necesitatea unei mrturii comune a cretinilor din Europa, mrturie concretizat nu n
ultimul rnd prin Charta Oecumenica, Patriarhul Ecumenic a fcut un apel ctre
Bisericile membre de a face cunoscut acest document credincioilor i de a pune n
aplicare principiile enunate n cadrul acestuia. Totodat, el a accentuat faptul c nu ne
putem mulumi cu roadele de pn acum i a formulat urmtoarele propuneri pentru
activitatea CBE din viitor: preluarea n programele de studiu ale facultilor de teologie
credin vie.
***
aparatori ai dreptei credinte cade jos ca o panza de paianjen in fata unor afirmatii programatice de o
claritate obraznica si izbitoare. De pilda: unii dintre noi, ca niste bezmetici, ne gandeam in fel si chip la
ce anume ar putea determina pe oficialii nostri ortodocsi sa faca niste delimitari clare fata de uniunea
euharistica cu eterodocsii. Ne faceam iluzii? Le spulbera pe toate, dintr-un foc, episcopul cultului
evanghelic, Wolfgang Huber, care afirma, textual:
unitatea Bisericii nu trebuie inventat, este fundamentul pe care stm.
Cu alte cuvinte: ortodcsilor, ce nu intelegeti? Nici nu trebuie sa ajungem la aceeasi invatatura de
credinta comuna pentru euharistie, caci AVEM deja unitatea, exista DEJA Biserica Universala;
DEJA avem in comun, cum afirma si patriarhul ortodox albanez, aceeasi nadejde, care, nu-i asa, nu
poate proveni decat din aceeasi credinta:
nu trim din diferite ndejdi, ci din ndejdea unic izvort din taina Sfintei Treimi.
Fundamentul unitatii crestine europene este dat de un iluzoriu numitor comun doctrinar peste care
au pus, in chip blasfemator, numele lui Hristos care cuprinde de la ortodcsi si pana la confesiuni
protestante cu femei-episcop si femei-preot (din plin reprezentate la Lyon!) si pastori homosexuali,
de la Liturghia Trupului si Sangelui lui Hristos pana la comemorarea formala protestanta a unui vechi
episod istoric simbolic, de la binecinstitorii Nascatoarei de Dumnezeu si ai Sfintei Cruci pana la
hulitorii acestora, trecand prin ereticii care cred ca Duhul Sfant purcede si de la Fiul.
Nu putei s bei paharul Domnului i paharul demonilor; nu putei s v mprtii din
masa Domnului i din masa demonilor. (I Cor. 10, 21).
Pentru cine a scris Apostolul Pavel, oare? Desigur, pentru necesitatile istorice ale momentului sau, ne
vor raspunde capetele iluminate stranse laolalta la Lyon. Ei vor continua, desi nu fatis, ci doar pentru
initiati: noi avem ca dumnezeu Necesitatea istorica. Ea porunceste, noi o slujim. Necesitatea
istorica ne porunceste sa avem dialoguri bilaterale cat si multilaterale (vezi pr. Viorel Ionita), sa
privim peste granitele propriei Biserici (ntistttorul Bisericii Ortodoxe a Albaniei, care s-o fi
saturat de harul dumnezeiesc si jinduieste la roscovele porcilor din jur), sa dam o marturie comuna cu
toate confesiunile, sa re-educam studentii din facultatile de teologie ortodoxa in duhul
reconcilierii, si sa ne zbatem pentru agenda masonica ecologista, anti-rasism si anti-xenofobie
(vezi afirmatiile patriarhului Ecumenic). Asa dicteaza Necesitatea istorica, care este mai importanta
decat predania Apostolilor, mai importanta decat Evanghelia platita cu sange de mare pret.
Necesitatea istorica este fundamentul marturiei comune pe care confesiunile crestine sunt
chemate sa o dea pentru institutiile europene (vezi in mesajul final) asa cum, mai tarziu dar nu
foarte tarziu-, vor fi chemate sa o dea pentru statul mondial al lui Antihrist. O marturie
mincinoasa in mod profund, caci nu este din Adevar, nici nu Il cauta pe Acesta. Ci cauta o dreptate
mincinoasa, o pace mincinoasa, o fraternitate mincinoasa. Tovarasii sunt insa chemati sa dea dovada
de curaj si de abnegatie in slujirea acestei noi ordini a dreptatii si pacii intemeiate pe pamant, caci sunt
necesare soluii noi pentru probleme noi (PF. Daniel). Si au dat, intr-o prima etapa, mai ales cei
ortodocsi, care au izbutit sa programeze urmatoarea sedinta a CEC-ului cu doi ani mai devreme (in loc
de 2015 in 2013), pentru ca arde, nu-i asa? Trebuie batut fierul cat e cald, ca nu se stie cand mai
apucati momentul istoric decisiv al instaurarii imparatiei universale
Acum este momentul sa zdrobim zidurile dintre religii si popoare - o formula reluata, aproape mota-mot, din discursul lui Obama de la Berlin. Acum e momentul istoric al marilor prefaceri si al
dreptatii si pacii politice.
Dincolo de orice comentariu, cuvintele ademenitoare ale sefilor confesiunilor crestine de la Lyon
vorbesc de la sine. S-au reluat toate poncifele si formulele clasice: unitate in diversitate, dialog,
cooperare, daruire etc. Se repeta la nesfarsit aceeasi litanie, numai numai sa se indobitoceasca
toti, sa ne amagim, sa ametim si sa ne anesteziem, inainte de administrarea vaccinului mondial