Sunteți pe pagina 1din 8

UNIVERSITATEA DE STAT DIN PITETI

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE

ANALIZA STRUCTURAL A VENITURILOR I


CHELTUIELILOR LA BRD

Masteranzi: Duj Diana, Enache Andreea, Ilina Loredana, Ionescu Laura


Specializare: Economie i Finane Europene
Anul: 2, grupa: 1
Profesor coordonator: Conf. univ. dr. Rdulescu Magdalena

PREZENTARE GENERAL BRD


BRD - Groupe Socit Gnrale este a doua banc romneasc, dup activele
bancare i deine a doua capitalizare la Bursa de Valori Bucureti. BRD - Groupe Socit
Gnrale este prezent n toate judeele Romniei printr-o reea de 917 agenii.
La 31 decembrie 2008, BRD numra 2,6 milioane clieni activi individuali i
corporativi i peste 2,3 millioane de carduri. Calitatea serviciilor bncii este garantat de
cei peste 9500 de profesioniti care formeaz echipa BRD.
Acionarul principal al BRD este Socit Gnrale, unul dintre cele mai mari
grupuri bancare din zona euro, ale crui servicii sunt utilizate de 27 milioane clieni din
ntreaga lume.
Socit Gnrale este unul dintre cele mai importante grupuri europene de servicii
financiare. Sprijinindu-se pe un model diversificat de banc universal, Grupul mbin
soliditatea sa financiar i strategia de cretere durabil cu ambiia de a fi banc de
referin pentru calitatea relaiilor cu clienii, recunoscut pe toate pieele pe care
activeaz, aproape de clienii si, aleas pentru calitatea i angajamentul echipelor sale.
Cei aproape 160 000 de colaboratori care lucreaz n 77 de ri i servesc n fiecare
zi pe cei 33 de milioane de clieni ai grupului din ntreaga lume. Echipele Socit
Gnrale acord consiliere i servicii clienilor persoane fizice, companiilor i
comunitilor pe trei linii principale de activitate :
1. Banca de retail n Frana, sub mrcile Socit Gnrale, Crdit du Nord i
Boursorama;
2. Banca internaional de retail, prezent n Europa Central i de Est, Rusia, Bazinul
mediteraneean, Africa subsaharian, Asia i n Departamentele Franceze de peste
Mri;
3. Banca de investiii, cu expertiz la nivel global n finanri i activiti de pia.
Socit Gnrale este, de asemenea, un actor semnificativ pe piaa serviciilor
financiare specializate, asigurrilor, private banking-ului, a administrrii de active i a
serviciilor pentru investitori.

1923

1948

ISTORIC
Se nfiineaz Societatea Naional de Credit Industrial, ca instituie public. Statul
deinea 20% din capitalul social, Banca Naional a Romniei 30%, iar restul era
deinut de particulari, dintre care un grup de foti directori ai Marmorosch Blank &
Co., prima banc modern din Romnia. Scopul noii instiutii era finanarea primelor
etape ale dezvoltrii sectorului industrial din Romnia.
Dup al Doilea Rzboi Mondial, conform Legii naionalizrii din iunie 1948,
Societatea Naional de Credit Industrial este naionalizat, devenind Banca de Credit
pentru Investiii.

1957

1990

1998

1999
2001
2003

2004

Dup reorganizarea sistemului financiar, Banca de Credit pentru Investiii obine


monopolul n Romnia pentru finanarea pe termen mediu i lung a tuturor sectoarelor
industriale, cu excepia agriculturii i industriei alimentare, i ia numele de Banca de
Investiii. n toat aceast perioad, cea mai mare parte a finanrilor provenind de la
Banca Mondial sunt derulate prin Banca de Investiii.
Monopolul de care beneficiau bncile specializate n domeniul lor de activitate este
suprimat. Banca Romn pentru Dezvoltare se constituie ca banc comercial, sub
form de societate pe aciuni, i preia activele i pasivele Bncii de Investiii, primind o
autorizaie de funcionare general.
n decembrie se semneaz contractul de vnzare - cumprare de aciuni ntre Socit
Gnrale i Fondul Proprietii de Stat, autoritatea romneasc care se ocup de
participaiile statului, contract prin care SG subscrie o majorare de capital de 20% i
cumpr un pachet de aciuni care-i permite s devin proprietar a 51% din capitalul
majorat al BRD.
Fondul Proprietii de Stat vinde Bncii Europene de Dezvoltare (BERD) 4,99% din
capitalul social al BRD.
BRD este listat la Bursa de Valori Bucureti, n prima categorie, devenind n scurt
timp una din cele mai tranzacionate societi.
n urma unei campanii de rebranding, Banca Romn pentru Dezvoltare devine BRD Groupe Socit Gnrale. Noua identitate a bncii consolideaz astfel poziia sa,
fcnd mai vizibil identitatea Grupului - mam.
Socit Gnrale cumpr pachetul rezidual de aciuni deinut de statul romn n
capitalul BRD, participaia sa crescnd astfel de la 51% la 58,32%
AXE DE ACTIVITATE

BRD-Groupe Socit Gnrale i concentreaz activitatea pe trei axe majore:


BANC DE RETAIL - Banca numr peste 2,5 milioane clieni persoane fizice i
peste 2,2 milioane de carduri. Cota sa de pia variaz ntre 15% i 20%, n funcie de
produse. Se numr printre liderii pieei cardurilor bancare i a creditelor pentru consum.
Activitatea de credite de consum la locul de vnzare se deruleaz prin intermediul filialei
specializate BRD Finance.
BANC DE INVESTIII - BRD este implicat n finanri structurate i ofer
soluii complexe sectorului public i unui numr de mari companii. Cu sprijinul entitilor
specializate ale Socit Gnrale, unul din liderii mondiali pe aceast pia, BRD i
continu tradiia de banc a marilor proiecte de dezvoltare. Prin intermediul unei filiale
comune cu Grupul Socit Gnrale, BRD Corporate Finance, Banca ofer toat gama de
servicii de consultan n domeniul privatizrii i al fuziunilor i achiziiilor. De
asemenea, BRD este una dintre cele dou bnci active pe piaa obligaiunilor. Filial a
grupului Societe Generale, BRD Asset Management, comercializeaz prin intermediul
BRD, dou fonduri deschise de investiii.

BANC DE REFERIN A NTREPRINDERILOR ROMNETI I


INTERNAIONALE - BRD este banc de referin n sectorul privat din Romnia,
peste 65 % din totalul creditelor fiind acordate acestui sector att pentru ntreprinderile
mici i mijlocii i microntreprinderi, ct i pentru marile corporaii. Este implicat n
toate ramurile economiei i n cadrul colectivitilor locale. n afara finanrilor clasice,
gama de produse i servicii acoper n totalitate gestiunea fluxurilor de numerar,
serviciile de leasing, prin intermediul filialei BRD Sogelease, factoring-ul intern i
extern, ct i soluii complete de externalizare a flotelor de vehicule prin filiala ALD
Automotive. Beneficiind de sprijinul Grupului Socit Gnrale, BRD joac un rol
important n relaia cu societile multinaionale.

Activitatea de ansamblu a bancii poate fi apreciata prin calcularea si compararea


urmatorilor indicatori de eficienta:
1) Rata profitului brut reflecta valoarea veniturilor obtinute pentru realizarea
unei unitati de profit si prezinta gradul in care centrul de profit realizeaza dezideratul
maximizarii veniturilor in conditiile minimizarii cheltuielilor, calculandu-se ca raport
procentual intre profitul brut si veniturile totale .
Rata profitului brut=Profit brut/Venituri totale*100
In 2009, rata profitului brut=86.021.031 / 4.890.938.924*100=1,75%
In 2010, rata profitului brut=135.021.511 / 5.359.736.527*100=2,51%
In 2011, rata profitului brut=185.770.618 / 6.017.117.238*100=3,08%
Observam ca rata profitului brut a crescut de la an la an.
2) Rentabilitatea masoara rezultatele managementului bancar , de optimizare a
fluxurilor elementelor de activ in corelare cu volumul si structura resurselor
atrase.Indicatorul se calculeaza ca raport procentual intre profitul brut si total
cheltuieli,valoarea sa fiind cu atat mai mare cu cat o unitate de profit se obtine cu un
volum minim de cheltuieli.
Rentabilitatea=Profit brut/Cheltuieli totale*100
In 2009, rentabilitatea=86.021.031 / 4.804.917.893*100=1,79%
In 2010, rentabilitatea=135.021.511 / 5.224.715.016*100=2,58%
In 2011, rentabilitatea=185.770.618 / 5.831.346.620*100=3,18%
Constatam ca rentabilitatea creste.

3) Productivitatea muncii lucratorului bancar exprima eficienta lucratorului


bancar (u.m./salariat) , calculandu-se ca raport procentual intre profitul brut si numarul
mediu (total) de salariati.
Productivitatea muncii lucratorului bancar =Profit brut/Numar mediu
salariati
In 2009, productivitatea
6.094=14.115,70 u.m./ salariat
In 2010, productivitatea
6.575=20.535,60 u.m./salariat
In 2011, productivitatea
6.788=27.367,50 u.m /salariat

muncii

lucratorului

bancar=86.021.031

muncii

lucratorului

bancar=135.021.511

muncii

lucratorului

bancar=185.770.618

Si productivitatea muncii lucratorului bancar este in crestere de la un an la altul.


4) Ponderea salariilor in totalul cheltuielilor cu functionarea bancii se
calculeaza ca raport procentual intre suma salariilor si cheltuielile aferente acestora si
cheltuielile cu functionarea.
Ponderea salariilor in totalul cheltuielilor cu functionarea bancii=Salarii si
aferente/Cheltuieli de functionare *100
In 2009, ponderea salariilor in totalul cheltuielilor cu functionarea bancii
=323.043.761 / 682.083.000*100=47,36%
In 2010, ponderea salariilor in totalul cheltuielilor cu functionarea bancii=
345.031.537/711.979.000*100=48,46%
In 2011, ponderea salariilor in totalul cheltuielilor cu functionarea bancii=
362.265.572/766.743.000*100=47,24%
Observam o crestere a acestui indicator in anul 2010 ,dupa aceea o usoara
scadere in 2011.
5) Gradul de acoperire a cheltuielilor cu salariile si comisioanele incasate se
calculeaza ca raport procentual intre comisioanele incasate si salariile plus cheltuielile
aferente.
Gasc=Comisioane incasate/(Salarii+Cheltuieli aferente)*100
In 2009, gradul de acoperire a cheltuielilor cu salariile si comisioanele incasate=
=395.608.368/323.043.761*100=122,46%

In 2010, gradul de acoperire a cheltuielilor cu salariile si comisioanele incasate=


=401.037.329/345.031.537*100=116,23%
In 2011, gradul de acoperire a cheltuielilor cu salariile si comisioanele incasate=
=420.275.979/ 362.265.572*100=116,01%
Observam ca gradul de acoperire a cheltuielilor cu salariile si comisioanele
incasate este in scadere de la un an la altul.
-mii leiIndicatori/Anii
2013
2014
Venituri din dobanzi
1.623.616
1.495.733
Venituri nete din comisioane
747.498
736.739
Alte venituri
29.967
20.432
Total venituri
2.725.758
2.497.595
Cheltuieli cu personalul
624.993
615.016
Amortizarea si deprecierea
153.166
135.769
imobilizarilor
Alte cheltuieli operationale
513.529
504.001
Total cheltuieli operationale
1.291.688
1.254.786
Analiza veniturilor
1. Ponderea veniturilor din dobanzi in total venituri = Venituri din dobazi/ Total
venituri*100.
2013: 1.623.616/2.725.758=59,57%
2014: 1.495.733/2.497.595=59,89%
Se observa cresterea nereprezentativa a acestui indicator in anul 2014
comparativ cu anul 2013.
2. Ponderea veniturilor nete din comisioane in total venituri= Venituri nete din
comisioane/Total venituri*100.
2013: 747.498/2.725.758=27,42%
2014: 736.739/2.725.758=29,50%
Si ponderea veniturilor nete din comisioane a avut un trend ascendent.
3. Ponderea altor venituri in total venituri= Alte venituri/Total venituri *100.
2013: 29.967/2.725.758=1,09%
2014: 20.432/2.725.758=0,81%
Comparativ cu indicatorii prezentati mai sus, ponderea altor venituri in total
venituri a inregistrat o scadere in perioada analizata.

1. Evolutia ponderii diferitelor categorii de venituri in totalul veniturilor

Analiza cheltuielilor
1. Ponderea cheltuielilor cu personalul in total cheltuieli= Cheltuieli cu
personalul/Total cheltuieli *100
2013:624.993/1.291.688 =48,38%
2014: 615.016/1.254.786=49,01%
Ponderea cheltuielilor cu personalul a inregistrat un trend ascendent in perioada
analizata.
2. Ponderea cheltuielilor cu amortizarea si deprecierea imobilizarilor in total
cheltuieli= Cheltuieli cu amortizarea si deprecierea imobilizarilor/ Total cheltuieli
2013:153.166/1.291.688 =11,86%
2014: 135.769/1.254.786=10,82%
In perioada analizata, ponderea cheltuielilor cu amortizarea si deprecierea
imobilizarilor a inregistrat o scadere cu 1 procent.
3. Ponderea altor cheltuieli in total cheltuieli= Alte cheltuieli/ Total
cheltuieli*100.
2013:513.529/1.291.688 =39,75%
2014: 504.001/1.254.786=40,17%
Ponderea altor cheltuieli in totalul acestora a inregistrat un trend ascendent in
perioada analizata.

Cea mai mare pondere in totalul cheltuielilor o detin cheltuielile cu personalul


iar cea mai redusa este cea a cheltuielilor cu amortizarea imobilizarilor.

S-ar putea să vă placă și