Sunteți pe pagina 1din 17

TEMA PROIECTULUI PENTRU

EXAMENUL
DE

ABSOLVIRE

INGRIJIREA PACIENTULUI CU
DISGRAVIDIE
PRECOCE

Motto: APARAREA SANATATII SI VINDECAREA BOLILOR SUNT


PROBLEMELE PRINCIPALE ALE MEDICINEI SI PERSONALULUI
MEDICAL
( CLAUDE BERNARD)

CUPRINS:
CAPITOLUL. I
Introducere
CAPITOLUL. II
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A
ORGANELOR GENITALE
FEMININE
CAPITOLUL. III
NOTIUNI FUNDAMENTALE DESPRE DISGRAVIDIA
PRECOCE
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE DESPRE DISGRAVIDIA
PRECOCE
CAPITOLUL.IV
PREZENTARE DE CAZURI
BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Viaa oricrui om poate fi ameninat la un moment dat de o


suferin instalat brusc sau insidios care-l duce intr-o situaie
critic ce trebuie rezolvat de serviciul sanitar cu promptitudine i
competen.Organizaia Mondial a Sntii definete ca o stare
de bine psihic, social, de echilibru,reprezint o reacie autonom
i trit n realitate. Este capacitatea de a se adapta la un mediu
n continu schimbare, capacitatea de a crete, a mbtrni i a-i
atepta moartea n linite.
Nursingul promoveaz sntatea, previne mbolnvirile, trateaz
bolnavii din punct de vedere somatic i psihic n orice unitate
sanitar, comunitate i are rolul de a suplini nevoia afectat,
pentru a recupera n timp util persoana bolnav.Asistenta
medical este contiina celui lipsit de contiin, vocea pentru cel
prea slab ca s vorbeasc. Asistentei i revin o serie de sarcini pe
care trebuie sa le ndeplineasc cu mult seriozitate i
profesionalism, dintre care cea mai important este aceea de a
ajuta bolnavul cu tact, nelegere,delicatee i atenie.Am ales
acest subiect, considernd c profilaxia i tratarea afeciunilor
ginecologice, precum i ocrotirea mamei i copilului sunt cele mai
importante. Am fost impresionat de numrul destul de mare de
femei care sufer de afeciuni ginecologice i de dorina lor de a

avea copii. De aici deriv sarcinile multiple ale unei bune


asistente medicale i de noi depinde rezolvarea cu succes a
problemelor, deseori vitale, pe care le ridic ginecologia i
obstetrica.ngrijirile acordate unei bolnave operate de fibrom
uterin sunt multiple. Pentru a efectua operaia i a acorda
bolnavei ngrijirile corespunztoare este nevoie de o echip
complet, n care cadrele medicale au un rol important. Rolul
asistentei este de a pregti pacienta preoperator i de a preveni
complicaiile postoperatorii, prin supravegherea atent a bolnavei
i ngrijirile acordate.Se spune c suntem tot att de tineri ca i
credina noastr. Crezul meu este acela al profesiei, de a drui
sfaturi i nelegere celor sntoi, ngrijiri celor suferinzi, de a-i
ajuta pe acetia din urm s depeasc momentele dificile ale
bolii pentru a se putea reintegra n familie i societate.

Capitolul I

I. NOIUNI DE ANATOMIE I FIZIOLOGIE A


ORGANELOR GENITALE FEMININE
Aparatul genital feminin se compune din:
A.Organe genitale externe:muntele lui Venus,formaiunile labiale i organele
erectile(bulbii vestibulari,clitoris i corpusculii tactili speciali ai labiilor mici).
B.Organe genitale interne:vagin,uter,trompele uterine i ovarele.
C.Glande anexe.

A.ORGANE GENITALE EXTERNE(VULVA)


Organele genitale externe cuprind:muntele lui Venus,formaiunile labiale i
organele erectile(bulbii vestibulari,clitoris i corpusculii tactili speciali ai labiilor
mici).
1.Muntele lui Venus:este o proeminen triunghiular cu vrful in jos i baza
in sus,situate naintea simfizei pubiene,deasupra labiilor mari ,la pubertate se
acoper cu pr mai gros i spiralat,care continu numai pe faa lateral a labiilor
mari,oprindu-se la comisura posterioar a labiilor.Este o zon cu o sensibilitate
crescut ce i confer un caracter erogen.
2.Formaiunile labiale:sunt pliuri tegumentare ce delimiteaz faa vulvar.n
funcie de dimensiuni i topografie,se delimiteaz in labii mari i labii mici.
a).Labiile mari:sunt dou proeminene longitudinale formate din dou pliuri
cutanate situate sub muntele Venus,in partea perineului anterior.In constituia
lor,sub pielea acoperit cu pr se gsesc glande sudoripare i sebacee,esut
fibroelastic,esut adipos,vase i nervi.Anterior unirea celor dou labii realizeaz
comisura labial anterioar,iar posterior comisura labial posterioar,labiile nefiind
ins unite,terminndu-se aproape una de alta.Labiile sunt desprite printr-un
vestibule vaginal care d spre orificiul vaginal i apoi spre vagin.
b).Labiile mici:sunt dou pliuri tegumentare mai mici care se intind de la
clitoris oblic in jos,inuntrul labiilor mari,sunt de culoare roe-rozat sau
brun.mpreun cu labile mari delimiteaz vestibulul vaginal.Labiile mici conin
corpusculii tactili speciali numii,,ai voluptiisi glande sebacee.Pe mucoasa
labiilor se gasesc un numr mare de glande ce secret mucus,care impreuna cu
secreia glandelor anexe ale aparatului genital(glande ce se deschid tot
aici)lubrefiaz suprafaa labiilor si vaginului.Anterior cele dou labii mici se unesc

formnd comisura anterioar a labiilor mici.Deasupra comisurii se gsete prepuul


clitoridian i clitorisul,iar sub acesta frul clitoridian.
Vestibulul vaginului este o depresiune delimitat de labii.Anterior,la nivelul
su se deschide orificiul extern al uretrei,napoia frului clitoridian,iar posterior se
gsete orificiul vaginal cu himenul sau carunculele himenale.
Orificiul uretral,situat imediat sub clitoris i lang marginmea vaginului,este
inconjurat de o proeminena a mucoasei.Meatul urinar este inconjurat de glandele
Skene.
Orificiul vaginal,de form ovalar,este delimitat la virgine de o membran
perforat numit himen.Acest orificiu are form i dimensiuni variabile,iar
membrane himenal are structur,grosime i rezistena variabil.Se identific mai
multe forme de himen-inelar,semilunar,bilobat,imperforate,hiperperforat,etc.Cea
mai comun form este cea inelar.La primul raport sexual himenul cedeaz,in
locul su rmnnd doar lobulii-carunculii-himenali,iar ruperea sa determin o
mica pierdere de snge i o durere uoar.
La nivelul labiilor mici se gsesc receptori diveri(corpusculii VaterPacini,Meissner,Krause) ca i fibre musculare netede i un system vascular
bogat.Toate acestea ofer labiilor mici i caliti erectile.
3.Organele erectile
Prin structura i funcionalitatea lor,particip la crearea unei senzaii plcute i
realizarea actului sexual.Ele sunt reprezentate de:clitoris,corpusculii tactili speciali
ai labiilor mici(corpusculi ai voluptii)i bulbii vestibulari.
a.Clitorisul
Organ impar,median,cu structur erectil omoloag corpilor caveroi ai penisului
,este situat in partea anterioara a vulvei,inapoia comisurii anterioare a
labiilor.Lungimea sa este in general de 5-7 cm(2-3cm pentru rdcin,2-3cm
pentru corp i 0,5 cm pentru gland).

b.Bulbii vestibulari
Sunt organe erectile imperfect dezvoltate,situate pe prile laterale ale deschizturii
vaginului in baza labiilor mici,reprezentnd formaiuni omoloage cu corpul
spongios al uretrei de la brbat.
Au o lungime de 4cm si 1-2cm lime.Cei doi bulbi se unesc inaintea uretrei prin
extremitile lor anterioare,lund aspect general de potcoav cu concavitatea spre
posterior.
Din punct de vedere fiziologic,vulva in totalitate protejeaz orificiul uretral i
actul miciunii,labiile dirijnd jetul urinar.

B.ORGANE GENITALE INTERNE


Organele genitale interne cuprind:vagin,uter,tuba uterin i ovarele,ntre
acestea existnd o strans corelaie fiziologic.ele ocup cea mai mare parte a
pelvisului(micul bazin),vaginul strbtnd perineul pn la vulv.
1.Vaginul-este un conduct musculo-membranos,cilindric,turtit anteroposterior,impar si median,care topograpfic se continu in partea de sus cu uterul,iar
in partea de jos se deschide in vestibulul vaginului prin orificiul vaginal.Peretele
anterior al vaginului vine in raport cu uretra i vezica urinar,iar peretele posterior
cu rectul i excavaia rectouterin(Douglas).Indreptul orificiului vaginal,limita cu
vestibulul vaginal este dt de o membran transversal ce obtureaz incomplete
orificiul-HINENUL.
Vaginul este o cavitate virtual care servete la copulaie,la trecerea fluxului
menstrual,al secreiilor normale i patologice ale organelor genitale
supraadiacente.Este calea normal de eliminare a produsului de concepie,la

natere.Superior vaginul se inser in jurul colului uterin,formnd fundurile de sac


vaginale (anterior,posterior si doua laterale).
2.Uterul-centrul topograpfic al organelor genitale interne,este un organ
musculo-cavitar ce primete oul in cavitatea sa,il reine,il protejeaz i il
hrnete,dezvoltndu-l de-a lungul celor 280 de zile de gestaie,dup care uterul
devine organ principal in expulzia ftului la termen.La nivelul uterului au loc
modificri periodice ce realizeaz menstruaia.Uterul este situat in pelvis deasupra
vaginului,intre vezic(anterior) i rect(posterior),lateral avnd regiunile
anexiale.Uterul are forma unui trunchi de con sau de par uor turtit ventrodorsal,cu partea caudal inclavat in extremitatea cranial a vaginului.Intre faa
dorsal a uterului i peretele ventral al rectului se delimiteaz excavaia rectocolpo-uterin,,cunoscut sub numele de ,,fund de sac al lui Douglas,,Dimensiunile
uterului la femeia care nu a nscut sunt de 7-8cm lungime i 4cm laime,22,5grosime,la multipar se marete cu aproximativ 1cm.Uterul devine organ
abdominal in timpul sarcinii dar i in cazul unor tumori.Greutatea uterului este de
50-70g.
Uterul negravid are urmtoarele poruni de sus in jos:
Fundul uterului-este partea cranial a uterului delimitat lateral,dinapoiinainte,de inseria celor dou tube uterine,ligamentele utero-ovariene i
ligamentele rotunde.
Corpul uterin-se intinde intre fundul i istmul uterin.corpul este uor turtit
anteroposterior,cu o fa ventral plan(faa vezical)i o faa dorsal(faa
intestinal).
Istmul uterin-este partea care in sarcin desparte colul de corpul uterin.Descris
in a doua jumtate a sarcinii sub denumirea de ,,segment,reprezint un reper
important in efectuarea inciziei operaiei de cezarian.

Colul uterin-este lung de aproximativ 3cm,el se submparte in dou


poriuni:una superioar,supravaginal,i alta caudal poeminnd in
vagin,reprezentnd partea intravaginal a colului uterin.
Cavitatea uterin destul de redus la uterul negravid,este mai larg in partea
superioar,reducndu-se spre col,unde d natere canalului cervical ce comunic cu
vaginul.La cele dou unghiuri superioare i laterale ale cavitaii corpului uterin se
deschid tubele uterine iar inferior cavitatea este desprit de canalul vaginului prin
orificiul uterin extern.
Canalul cervical-comunic cu vaginul prin orificiul uterin extern,punctiform
la nulipare i transvers la multipare,cu marginile neregulate,cicatriceale.Lungimea
canalului cervical este de 2,8cm la virgine,micorndu-se progresiv la multipare.
Ca structura uterul are trei tunici :
Tunica seroas-este reprezentat de peritoneul visceral,adic peritoneul ce
acoper toate organelle abdominale.
Tunica muscular-miometrul este un muchi specific format din fibre
musculare netede dispuse in 3 straturi:
un strat subseros format din fibre musculare longitudinale,
un strat subendometrial format din fibre musculare circulare,
un strat intermediar numit strat plexiform,format din fibre musculare
longitudinale ce altereaza cu cele circulare crend o reea cu rol important in
hemostaza fiziologic a uterului.
Tunica mucoas-endometrul,cptuete la interior cavitatea uterin i e format
din dou straturi:
un strat bazal aderent de miometru,foarte bine vascularizat,
un strat funcional care in timpul ciclului menstrual,sarcin i stri patologice
sufer modificri importante.

Fiziologic uterul particip la realizarea celor 3 funcii particulare ale aparatului


genitor-mamar:
-menstrual;
-sexual;
-reproducere.
Funcia de reproducere este posibil datorit structurii specifice a uterului
(endo i miomertu) cu rol in grefarea produsului de concepie i dezvoltarea si
evoluia ulterioara a acestuia.Aceste roluri sunt indeplinite datorit a dou
fenomene importante a miometrului:hiperplazia(inmulirea) i hipertrofia fibrelor
musculare,ceea ce duce la creterea in volum a uterului de cateva zeci de ori.
3).Tubele uterine(salpingele):in numr de dou ,cte una pentru fiecare parte
a uterului,sunt conducte in form de trompet ce se intind intre uter i ovar.Ele
conduc ovulul captat spre uter,adpostesc intlnirea gametului feminin (ovulul)cu
gametul masculine(spermatozoidul) i permite fecundarea in treimea extern a sa.
In timpul ovulaiei,tuba se aplic pe suprafaa ovarului.Transudatul seros din
cavitatea peritoneal eliminat in acest moment este absorbit de tub impreun cu
ovulul,datorit curentului care se formeaz in cavitatea peritoneal i uter prin
micarea cililor vibratili i resorbia lichidului din tuba uterin.Mobil, de
consisten moale,fiecare tuba are lungimea de 10-12cm,prezinta 4
pari:interstiiala(in peretele uterin);istmic(3-4cm);ampular(7-8cm) i
pavilionar(1,5-2cm cu franjuri),in form de plnie cu fimbrii.
Tuba prezin dou orificii:unul intern,uterin cu deschiderea in cavitatea uterin
in dreptul fundului uterin,i altul extern,abdominal in mijlocul pavilionului tubei cu
deschidere in cavitatea abdominal.
4).Ovarele-pe lng producerea ovulelor au rol endocrin in secreia de
hormoni sexuali.Ovarele au forma unor migdale verzi,i se descriu dou
fee,dou margini,dou extremitti.Greutatea la femeia adult e aproximativ 6-

8g.Ovarele sunt situate in cavul retrouterin,in compartimentele cavitii pelvine


inapoia ligamentelor largi.Ovarul este suspendat de ligamentul larg i
ligamentele:utero-ovarian,lombo-ovarian,tubo-ovarian i mezzo-ovarian i prin
formaiunile

vasculo-nervoase(artera

ovarian,venele

utero-ovariene,vase

limfatice i nervi simpatici perivasculari).Ovarele sunt singurele organe


acoperite de peritoneu.

C.GLANDE ANEXE
Glandele lui Bartholin-sunt in numr de dou,de form ovoid,au marimea
unui bob de mazare i sunt situate de o parte i de alta a orificiului vaginal.Canalul
lor secretor se deschide in anul dintre labiile mici i himen,cu rol in lubrtefierea
cilor genitale.
Glandele mamare-sunt glande anexe a sistemului reproductor cu rol esenial
in procreaie,forma variaz in funcie de tipul constituional ,vrst i etapele
fiziologice ale femeii,involuiaz la menopauz.Situate pe partea anterioar a
toracelui,spaiul

3-5

intercostal,prezint

formaiune

conic

sau

cilindric=MAMELON cu 10-12 orificii,ce reprezint deschiderea canalelor


galactofore.Mamelonul este inconjurat de areola circular.Structural glanda
mamar este format din 15-225 de lobi,fiecare lob este format din lobuli ,iar
lobulii din acini.Prin unirea acinilor se formeaz un canal galactofor ce se deschide

la suprafaa mamelonului.Glanda mamar este sub control endocrinic i rspunde


la toate oscilaiile hormonale(estrogen,progesteron,prolactin).
Prolactina hipofizar declaneaz secreia lactat.
Glandele Skene situate in apropierea uretrei,orificiile de deschidere se gsesc
de o parte i de alta a orificiului uretral extern sau a meatului uretral.
Bulbii vestibulari sunt organe erectile incomplet dezvoltate.

FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ


Funciile sexuale feminine constau in:
formarea i maturarea ovulelor in ovar;
lansarea ovulului capabil de a fi fecundat;
reinerea i dezvoltarea oului;
nidarea oului in uter;
asigurarea dezvoltarii intrauterine a produsului de concepie.
Ovarul are o dubl funcie:
exocrin-de producere a gametului feminin,ovulul care prin ovulaie este
eliminat in exterior;
endocrin-de producere a hormonilor sexuali ovarieni care trec in snge.
Colul uterin are dou funcii importante:
de barier pentru mediul septic din vagin,deschizndu-se numai in timpul:
-naterii;
-menstruaiei;
-ovulaiei(pentru trecerrea spermatozoizilor).
de atracie i asigurare a supravieuirii spermatozoizilor din glera cervical(are
pH alcalin).
Corpul uterin indeplinete trei roluri:

loc de nidaie;
rol in timpul naterii,datorit miometrului;
rol in ciclul menstrual.
Vaginul-mucoasa vaginului este protejat impotriva infeciilor printr-o uoara
aciditate permanent(pH=4-5) asigurat de acidul lactic(rezultat din degradarea
glicogenului de ctre bacteriile saprofite ce exist in mod normal in vagin=bacterii
Doderlin).Mucoasa vaginului prezint modificri in funcie de concentraiile
hormonale i are rol de organ copulator.
CICLUL MENSTRUAL
a).Ciclul ovarian incepe cu prima zi a menstruaiei i dureaz 283 zile:
-ciclul ovarian este iniiat in faza folicular,in unul sau mai muli foliculi,se
maturizeaz apoi in a-14-a zi se rupe i se elimin ovulul(ovulaie).Ovulul trece
prin tomp in uter.In cursul fazei foliculare,celulele foliculare secret hormoni
estrogeni;
- in faza luteic sau progestativ,in care foliculul rupt se transform in corp
galben care secret progesteron,corpul galben are funciie progestativ,de pregtire
pentru gestaie.Dac ovulul nu este fecundat,corpul galben degenereaz cu 4 zile
inainte de menstruaie.
b).Ciclul hormonal:
-hormonii foliculari sau estrogeni,sunt secretai in lichidul folicular de celulele
foliculului Graf.
-hormonii progestativi sunt secretai de corpul galben in faza luteic, de
corticosuprarenal i placent.Cel mai important este progesteronul.
Rolul hormonilor estrogeni:
-stimularea la pubertate a dezvoltrii caracterelor secundare feminine,
-opresc creterea in lungime a oaselor,

-determin retenie de apa i sodiu,


-asupra uterului determina dezvoltarea musculaturii i declaneaz faza
proliferativ a mucoasei uterine.
Rolul progesteronului:
-impreun cu estrogenii,a cror secreie continu i in corpul galben determin
trecerea mucoasei uterine din faza proliferativ in faza secretorie,pregtind-o
pentru nidarea oullui,inchide orificiul i colul uterin,secreia glandelor cervicale se
reduc;
-reduce motilitatea spontan a uterului i receptivitatea faa de ocitocin;
-stimuleaz dezvoltarea glandelor mamare,pregtindu-le pentru secreia
lactat,far o o declana;
-are efecte catabolice asupra metabolismului proteic,fiind important in sarcin
pentru c mobilizeazaminoacizii necesari pentru creterea ftului;
-accelereaz respiraia,pulsul,acioneaz asupra centrilor reglatori termici;
-dac nidarea nu se produce,secreia de progesteron este continuata de
placent.
c).Ciclul endometrial.simultan cu transporturile ovariene si endocrine,se
dezvolt i ciclul endometrial care este alctuit din 3 faze:
-faza proliferativ sau estrogen;
-faza secretorie sau progestativ;
-faza de descuamare sau menstruaia.
FECUNDAIA-reprezint procesul prin care spermatozoidul se unete cu
ovulul.Aceasta are loc la nivelul ampulei tubei uterine(1/3 extern).Oul rezultat
ajunge dup 3-4 zile in cavitatea uterin,unde se nideaz .Intre zilele 16-42 de la
ovulaie are loc embriogeneza,perioada in care se formeaz principalele
organe.Urmeaz perioada fetal de dezvoltare i dupa 40 de sptmni de la
fecundaie are loc expulzia ftului.

EMBRIOGENEZA I ORGANOGENEZA
Perioada embrionar incepe in momentul fecundaiei i pn in luna a III-a
apoi urmeaz perioada fetal pn la natere.
La sfritul primei luni de sarcin(4 sptmni)embrionul are o lungime de 1
cm i cntrete 1 gram,este curbat,membrele sunt schiate sub form de
mugur,inima este proeminent.Oul este inconjurat de trofoblast(celule asezate la
periferia oului din care se va forma corionul),prezentnd viloziti in intreaga
suprafa,iar vezicula ombilical este bine dezvoltat.
La sfritul lunii a doua(sptmna 8-9)embrionul are o lungime de 4 cm i
cntrete 10-12 g,prezentnd extremitatea cefalic bine dezvolatat;incepe
diferenierea organelor interne,ficatul ocup o mare parte din cavitatea
abdominal,rinichii sunt in plin formare.Incepe diferenierea lamei cavitale,se
dezvolt in special vilozitile din regiunea pediculului de fixaie,cavitatea
amniotic incepe s creasc.
La trei luni(sptmna 11-13),oul are placenta format,att anatomic ct i
funcional.Vezicula alantoidian i cea ombilical sunt atrofiate,lichidul
amniotic i membranele oului sunt evidente.Ftul masoar 9 cm i are o
greutate de 50-55g,capul este bine format,degetele sunt formate,se difereniaz
organele genitale externe pentru fiecare sex.

La sfritul lunii a patra(sptmna 16-17),placenta este complet


dezvoltat,ftul msoar 16cm i are o greutate de 270g.Prile corpului fetal
sunt foarte bine difereniate,ftul incepe s schieze micri,fiind acoperit de o
piele foarte subire,pe suprafaa careia se gsesc firioare de lanugo.

La sfritul lunii a cincia(sptmna 21-22),ftul are o lungime de 25 cm i


cntrete 650g.Glandele sebacee incep s secrete,pielea fiind acoperit de

vernix caseosa.Btile corduleui fetal se percep,micrile membrelor devin


active i mai puternice.Intestinul conine meconiu,rezultat al secreiilor
intestinale,rinichiul ii incepe funciile,in vezic se gsete urin.
La sfritul lunii a asea(sptmna 26),ftul are o lungime de 35 sm i o
greutate de 1000g.Toate organele sunt in stare s funcioneze,dar sunt
imperfecte.Sistemul nervos este insuficient dezvoltat,circumvoluiunile
cerebrale sunt incomplete.Ftul este considerat viabil,dar cu un grad mare de
imaturitate,adaptarea la viaa extrauterin fiind foarte dificil.
La sfritul lunii a aptea(sptmna 30-31),ftul cntrete 1400g i masoar
40cm,fiind viabil imatur.El are aspect de btrn,cu pielea roie,la biei
testiculele coboarspre canalul inghinal,iar la fetie clitorisul i labiile mici
proiemina intre labiile mari.
La sfritul lunii a opta(spttmna 36),ftul are o lungime de 45 cm i o
greutate de 2500g.Aspectul pielii se apropie de acela a nou nascutului,incepe
osificarea in epifize.Ftul se adapteaza mai bine la viaa extrauterin,nu mai
este imatur.
La sfritul lunii a noua(sptmna 40),ftul prezint toate caracteristicile
cunoscute la naterea efectut la termen,are o lungime de 48-50cm i cntrete
3000-3200g,cu lanugo pe corp,testiculele coborte in scrot,labiile mari la fetie
acoper labiile moco,unghiile depesc pulpa degettelor,iar inseria cordonului
este la jumatatea distanei dintre apendicele xifoid i pubis,circumferina
craniului este maimare dect orice parte a corpului.