23.04.2016 DESPRE MAREA LITERATURA SUD-AMERICANA - Global News ntaligence ea 2 @ ox “ iiss Wy omvand DESPRE MAREA LITERATURA SUD-AMERICANA & NEWSINT © 16/11/2014 fle America @ 77 Views Afirmatia c& un popor dainuie prin cultura (inteleasa in marea ei complexitate) este la fel de adevaraté pe cat este de profunda. Identitatea de sine, elemetul (sau elementele) care dainuie in timp si care dau consecventa identitati, imaginea de sine, cea care este refulata in inconstientul colectiv, arhetipurile proprii nu sunt nici politice, nici economice, nici propriu-zis industriale, ci culturale. [puliquote] Articol semnat de ALexandru Tiepac [/pullquote] Cultura inseamna atat vechile obiceiuri si traditii populare, cat si limba si toate creatiile ei, att arta propriu-7isa, cat si produsele specifice realizate ca o reac la istoria gi geografia locului. Lideratura unui popor face parte din sfera mare a culturii sale, ba, chiar face parte din insagi inima ei. in ea se simt curente de gandire, stiluri specifice, sensibilitatea respectivei societati, imaginatia ei, sernnele vremmurilor, inteligenta creatore, etc, Exist doud mari culturi literare impuse istoriei in primul rand prin continuitatea valorilor produse dar si prin bogatia efectelor sale: literatura rusa si cea franceza. Desigur, exist o mare literatura nord-americand (vezi, spre exemplu influenta imensa asupra literaturii europene si nu numai a nips tnowsintotglota-newslamricaGespre-marea-teratura-sud-americaral uea0 2016 DESPRE MAREALITERATURA SUD-AMERICANA - Global News Itligance lui Edgar A. Poe), 0 mare literatura germané, britanica, etc. Dar rusii si francezil au reusit s8 rman remarcabili atat in secolul al XIX-lea cat si al XX-lea, impundind constant valori mari (pe cel putin trei mari generatii de scritori). In acest tablou, care poate merita urméarit mai atent si mai in amAnunt intr-un alt editorial, se naste si apune un spectacol al gandiri si imaginatiei, probabil, unic: iteratura popoarelor sud-americane (care uneori au mai multe lucruri care le leaga decat cele care le diferentieazé), Vorbim aici de Argentina, Columbia, Peru, Mexic, Cuba, Venezuela, Brazilia, etc. Este un spectacol unic prin forta imaginatiei marilor ei scriitori, prin elementul specific coabitarii populatiei hispanice cu vechile populatii ale locului (incasi, maiasi, aztecii), dar mai ales prin modul in care, in mijlocul imaginarului colectiv, au stiut s4 foloseasca imensa si nepieritoarea expresie a fantasticului. Ceea ce defineste mai toatd literatura sud-americana si confer un veritabil element de autenticitate si noutate, de identitate si spectacol al gandir creatiei, este modul in care marii ei scriitori au folosit in operele lor realismul magic. Acest element de identitate consta intr-un nou mod de folosire a fantasticului, a basmului, a mitologiei Realismul magic este, pe scurt spus, un basm realist. Este, cum ii spune si numele, o combinatie inedita ‘ntre realitatea geografica gi istorica a popoarelor respective, a traditiilor populare ale indigenilor din vechime cu mituri, povesti fantastice, basme. Efectul este uluitor! O lume plind de mari mituri ale secolului al XX-lea (vezi celebrul roman Un veac de singuratate"), de basme culte care strabat veacurile si care devin de nerecunoscut, de modificari magistrale ale realitatii (vezi o multime din povestirile lui Borges si Casares), de salturi in timp comparabile cu stralucite idel SF, etc. Este cu atat mai interesant cu cat acest mixaj cultural devine in text foarte autentic, unitar si original. Desigur, nu toti scritorii din literatura mentionata sunt la fel de magici sau atat de fantastici, inainte de a-i lua pe rand i a vorbi putin despre fiecare, s8-i amintim pe cei mai importanti: Jorge Luis Borges, Gabriel Garcia Marquez, Mario Vargas Llosa, Ernesto Sabato, Julio Cortazar, Adolfo Bioy Casares, etc. J.L. Borges este un inegalabil creator de proza scurta, unic in literatura universala, Cartile lui au aparut in limba romana, la inceput, sub forma ,Opere” 1, 2, 3 la Editura Univers, apoi si la alte edituri in volume de sine statatoare, aga cum au fost scrise gi publicate, sau insumate sub diverse denumiri. , {storia eternitati’, ,Aleph’, ,Cartea de nisip" sunt cdteva din acele volume de povestiri pe care nu le vei putea uita niciodata si pe care alti mari scriitori le-au folosit ca sursé de inspiratie. Scriitorul argentinian are placuta nabsesie” de a modifica realitatea cunoscuta astfel incat, daca nu esti atent si nu cunosti izvoarele povestirii, nici nu bagi de seama. Nise prezintd o realitate aparent obiectiva dar care, chiar gi cu mici interstiti, 0 modifica pe cea istorica fara ca cititorul sa poata observa usor lucrul acesta. Practic, Borges ne propune o realitate fantastica, complet eligibila, extrem de vie, calda cub ochii i, care, pe masura ce citesti, Ti locuieste vechea si obiectiva ta imagine despre realitatea pe care o stii sin care traiesti. $i la care revenind, vei constata cu uimire ca s-a modificat deja putin, in ea a intrat deja o urma de regret ca nu nipsnowsintofglota-newslamricaGespre-marea-teratura-sud-americaral23.04.2016 DESPRE MAREA LITERATURA SUD-AMERICANA- Global News Iniligence este ca in poveste, o urmé de straniu i de singuratate, pentru ca iatd, singura forma in care o vei suporta de acum in colo este modificata de o poveste sau alta de Borges, un foarte mare scriitor argentinian. G.G. Marquez este un columbian inegal ca valoare in operele lui dar capabil s& scrie un roman ca ,Un veac de singurdtate’sau ca , Dragostea in vremea holerei” sau un volum de povestiri precum ,Douasprezece povestiri clatoare”, Unii critici mai considers gi ast&zi cé ,Un veac de singuratate” este cel mai bun roman al secolului al XX-lea (probabil alaturi de ,Ulise” al lui J. Joyce si , Muntele vrajit” al lui T. Mann), Daca la Borges vorbim mai degraba de fantastic si magic in sens autonom, realismul magic propriu-zis este foarte puternic implicat in operele lui Marquez, Am putea spune ca scrierile lui sunt exemplul clasic de ce ‘nseamna folosirea acestui element in literatura. Romanul amintit de doud ori este un spectacol de magle, viata, mituri contemporane, fascinatie, erudite gi... singuratate. Nu este singuratatea ta sau a mea (deci una excesiv identitard si incapabil de povestit), este singuratatea fiinfei umane in fata unor fenomene extreme, in fata spectacolului uimitor al viet, $i este, in cele din urma, povestea singuratatii noastre in cele mai firesti si banale gesturi cotidiene si care ne definesc, de fapt, viata aceasta pe care o traim ‘impreuna. ML. Llosa, laureat al premiului Nobel pentru Literatura in 2010, este un nume emblematic al acestei mari literaturi sud-americane, Desi mai european prin stil, scriitorul peruan aduce in continutul romanelor lui 0 fresca extrem de vie si placuta a realitatii Americii de Sud, interesanta pentru orice cititor din orice alt cultura, 0 lume universal valabild, Cdnd i s-a decernat marele premiu, s-a specificat cd i se acorda in special pentru romanele ,Povestasul’, ,Conversatie la catedrals” si primul titlu publicat, ,Oragul si init" O lume inedita, unica si parca neiceténd s& ne uimeasca la fiecare pas, o lume aparte, incremenita in istorie gi timp si care poate va dispare intr-o zi pentru totdeauna, daca nu facem ceva acum pentru ea, aceasta este lumea romanelor lui, in special lumea celebrului si complexului roman ,Povestasul”. »Conversatie la catedrala” si ,Razboiul sfarsitului lumii” sunt doua romane mari, aproape epopeice dar izbitor de bine scrise si a caror realitate si interes trece dincolo de amanuntele unui anume spatiu geografic si timp istoric. Probabil cel mai complex scriitor din cei enumerati, Llosa raméne, in pofida europenizarii sale, mare artist peruan, Ernesto Sabato este un fenomen al prozei universale. Aga cur foarte putini scriitori au reusit, cu doar trei romane, o superba trilogie contemporana, a reusit sd stea lénga titani precum Dostoievski sau Tolstoi. Asa cum apare iin tablourile lui, ,Tunelul’, , Despre eroi si morminte” si ,Abadon exterminatorul” reprezinta o frescé dura asupra réului din lume si din sufletele noastre, un rau inserat adnc, aproape organic in constitutia noastra de oameni. Lupta cu raul acestei lumi, o lume ,monstruos” de capitalista, este nu numai o simpla datorie, este o dureroasé necesitate, aproape instictiva, Lupta cu un rau psihologic dus pana la forme teribile de nebunie, sau dincolo de ea, in inima aparentei normalitati, un rau social, etic, estetic, este principalul imbold al personajelor lui. Un argentinian extrem de inteligent si cult, Sabato Ti nipsnowsintofglota-newslamricaGespre-marea-teratura-sud-americarala0 2016 DESPRE MAREALITERATURA SUD-AMERICANA-- Global News Itligance ‘ntinde cititorului o capcana, folosind o tehnicd a , jluzie! vizuale" (a iluziei planurilor): romanele lui au planuri apropiate sau departate care se confunda, care se mascheaza reciproc, se intrepatrund pana la aparenta confuzie. Trebuie sé fi un cititor inteligent ca sa intelegi inteligenta unui om ca Sabato. Julio Cortazar este un sud-american a carei fomari si maturizari intelectuale s-a realizat in special in Parisul interbelic. Argentinian gi el, reugeste sa foloseasca si sd manevreze realismul magic cu exceptionala dexteritate gi talent, Dacd o celebra nuveld, tradus uneor' cu titlul ,Obsesia” ramane 0 capodoperd a genului si, doar aparent, europeana ca stil si continut, povestiri si nuvele din volume precum ,Idolul cicladelor” sau ,Manuscris gasit intr-un buzunar” sunt puternic incarcate de fantastic, de magic si multa fantezie. Autor al celebrului roman ,Sotron", dar in special de povestiri si nuvele, Cortazar este poate cea mai reusité punte a scriitorilor de proza scurta intre realismul magic specific sud-american si marea literatura europeand, in special franceza. in fine, un alt argentinian, A.B. Casares, mai putin cunoscut, dar prieten apropiat cu Borges, scriind carti sau facand afaceri Impreuna, este extrem de inedit, de autentic gi de spumos. Autor al unui roman straniu dar foarte reusit precum ,Inventia lui Morel’, genial ca idee (capabil de o idee atat de inalta), inedit si interesant ca stil si mod de a pune ideile in pagina, el este, de asemenea, autor de nenumarate povestii si nuvele (sau alte romane), Casares uimeste prin spectacolul pe care il face din literatura. Un roman atat de Putin cunoscut ca ,Dormind la soare” socheaza prin atat de multa imaginatie si printr-o atat de buna punere in pagina a ideil centrale incat te intrebi: in linii mari fiind aceeasi idee, care a facut o mica capodoperd pe seama ei, cunoscutul Bulgacov in ,Jnima de cdine” sau pseudo-necunoscutul (total pe nedrept) argentinian in ,Dormind la soare"? alta lume, 0 bogatie de imaginatie teribila, o serie de idei autentice si inedite, universul scriitorilor sud- americani pare comparabil cu uriaga literatura rusa clasica (ar fi interesant de facut 0 comparatie punctuala intre ei ca autori) si se instaleaza in cultura poate peste ce au incercat sé fac marii scriitori francezi interbelici (si in general mai toata literatura franceza) si va reprezenta, probabil pentru totdeauna, un imens i foarte important far pe térmul larg si generos al literaturii universale, nipsnowsintofglota-newslamricaGespre-marea-teratura-sud-americaral