Relaia medic pacient = asimetric.

Medicul are o ascenden asupra

pacientului.
Dominaie
ntre 1930-1955, medicina tiinific se afirm n faa medicinei tradiionale.
Publicul accept dominaia profesional a medicilor. ntre 1955-1968 se
nregistreaza epoca de aur a dominanei profesionale, cnd publicul are
convingerea c medicina tiinific va eradica bolile i va rezolva problemele de
sntate.
Barnard primul transplant de inim 1968.
Contestare
dup 1968, n SUA i apoi n Europa, ncrederea publicului este zdruncinat,
odat ce instituiile medicale nu pot rezolva problemele legate de accesul la
tratament i de bolile cronice.
medicina alternativ se dezv n detrimentul celei tiinifice.
relaia medic-pacient se tensioneaz (Hess, 2004, p.697).
Sufer relaia medic-pacient?
Delir procesul n SUA: 15 % din costurile actului medical sunt reprez de
asigurrile de malpraxis i onorariile avocailor.
Un studiu efectuat n 1994 n Frana, la niv de spital, arat c doar 7 la sut din
chestionarele de satisfacie sunt completate.
Nerespectarea recomandrilor (reete) este alt semn al deteriorrii ncrederii
(Baylon, 1994, p 356).
Cine ctig? Terapia alternativ.
Cum? Ce are n plus? Ritual i comunicare. Medicina tiinific a uitat s se
gndeasc la perspectiva pacientului, la zona de comunicare.
Rolul medicului de familie
Ascultarea pacientului
Dac nu vrea s fie redus la rolul de simplu furnizor (dispatcher) de sntate,
medicul trebuie s nvee s asculte. Este greu, ptr c practica medical face ca
orice simptom s fie tradus n constante biologice, dar ceea ce simte bolnavul nu
poate fi cuantificat.
Obiectivitatea tiinific permite specialistului s rmn n afara maladiei, care
va fi tratat ca un obiect i nu ca suferina unui subiect. 80% din practica unui
clinician se bazeaz pe ascultarea pacientului.
Recomandri generale ptr medici
Tratai fiecare pacient ca pe o persoan, nu ca pe un caz. Ajutai pacientul s
neleag rostul i urmrile fiecrei manevre, ptr a reduce stresul. Explicai
avantajele, limitele i riscurile interveniei i discutai-le cu pacientul. Respectai
punctele de vedere i valorile pacientului.
Recomandri ptr comunicarea specific
Spune:
Ai putea face un vaccin mpotriva pneumoniei.
Are multe avantaje.
Evitai absena de la serviciu i s v stricai concediul; ferii copilul de otit i
meningit, scpai de sinuzit.
Exist riscuri, minore n comparaie cu avantajele. Doar medicamentele fr efect
nu au riscuri.
Dumneavoastr decidei.
Nu spune:
Trebuie s faci un vaccin antipneumococic.
Este obligatoriu.
Dac nu m asculi ai s mori
Nu prezint niciun risc.
F cum spun eu, c tiu mai bine!
Strategii de control n relaia medic-pacient
1

Persuasiunea medicul ncearc s conving pacientul c alegerea sa este

optim ptr pacient prin copleirea cu dovezi (analize de lab, ex din experiena
ant)
Negocierea procesul prin care medicii i pacii ajung la un compromis, de ob n
ceea ce privete durata programului de tratament.
Incertitudinea funcional - dei medicul are certitudini privind evoluia unei boli
ori succesul unei terapii, totui menine incertitudinea pacientului, n scopul
economisirii de timp, evitrii unor scene emoionale, ori al meninerii autoritii
asupra pac
Informarea- medicul ofer pac informaie care sa-i ghideze alegerea sai sa-i
previna afectiunile. = strategia recomandat
Ce poate convinge?
infecia pneumococic este vinovat de 1,6 mil de mori, anual, n ntreaga lume.
Maj pneumoniilor se produc la copii sub 5 ani / la pers n vrst.
Sfaturi de la un agent de asigurri
vorbii cu clientul despre problemele sale. Clientul tre s fie centrul ateniei. Tre
s i artai c v pas de el.
vorbii-i clientului mai ales despre beneficiile pe care le poate obine dac va
cumpra produsul dvs.
dac primii ntrebri despre dezavantajele poliei, nu le ocolii. ncercai s le
dai un rsp elocvent i la obiect. n acest fel, se creeaz feedback-ul i clientul are
confirmarea c decizia i aparine.
Atribuirea responsabilitilor
exist riscuri ale procedurii medicale.
riscul nevaccinrii este decesul
v asumai acest risc i ptr copilul dvs?
Persuasiunea
= procesul de comunicarea prin care se pot schimba convingeri, atitudini, intenii,
comportamente
implic folosirea contient sau incontient a limbajului verbal/nonverbal
form de comunicare / proces/contient sau nu
Nevoi personale:
recompense materiale
siguran/ncredere
includere
stim
cretere/dezvoltare
Paii persuasiunii
manipularea contextului,
manipularea interesului
descrie situaia,
descrie contextul
specific scopul
ct de mare e costul ptr cellalt
planul persuasiunii (ce dai/iei)
Ce crezi despre tine vs pers pe care vrei s o persuadezi
cum a aprut problema
care e locul tu n situaie
cine s-a mai implicat
ce strategie ai folosit
ai senzaia c a mers conform planului?
Atenie: evit tentaia de a spune n loc de a asculta
ntrebri ptr persuadator / persuadat
la ce te gndeai ce te preocupa n mom persuadrii
cine are controlul relaiei
2

Retorica
nainte de a vb, tre s tii adevrul despre subiect, apoi s l clasifici i s
adaptezi discursul naturii subiectului i naturii audienei.
Rolurile dialogului cu pacientul sunt:
Reducerea incertitudinii (ce nu merge, cnd s-a stricat maina, ce ai fcut?)
Recunoaterea problemei (ce nevoi are partenerul, de ce i trebuie)
Reformularea problemei (e necesar schimbarea TV sau a coninutului?)
Efectul persuasiunii se msoarea prin dif ntre intenia sursei i comportamentul
receptorului.
Credine (convingeri)
descriptive (pmntul e rotund)
evaluative: va fi greu
prescriptive: trebuie s...
centrale (n acord cu societatea/n dezacord. Legate sau nu de autoritate).
Periferice derivate din convingerile centrale
consistena cognitiv: derivat din teoria lui C. Hull. Oamenii minimalizeaz
inconsistenele interne ntr-un cadru de referin. Nu ne plac contradiciile
(inconsistenele) ntre credinele noastre. Eliminarea tensiunilor asigur
echilibrul.
disonana cognitiv: teoria lui Leon Festinger. Oamenii vor schimba cadrul de
referin/rspunsul n sensul obinerii unei consistene cognitive.
Mesajele competitive
adunarea de informaii
evaluarea
alegerea (decizia)
evaluarea post alegere
ex.: o debutant alege o main. Ce criterii folosete. Vduva unui general ceh.
Vnztorul de aspiratoare.
nu tie c fumatul face ru: cadrul de referin pe care l au fumtorii e simplu i
fr elem conflictuale.
tie c fumatul face ru: apare disonana cognitiv, tensiunea ntre ce vrea, ce
trebuie
reducere disonanei: renunarea la fumat, ar implica unele costuri i deci riscuri:
cretere n greutate, infarct
Amplitudinea conflictului
importana elementelor n competiie
intensitatea atitudinii fa de elementele rsp
nr-ul elem implicate
costuri (una e sa declari la chestionar, alta sa aplici personal: casatorie cu negri,
angajarea la o firma poluatoare e unui ecologist)
expunerea la inconsisten (a consumat ani de zile omg arganisme modificate
genetic-, desi se declara eco)
Rokeach crede c se pot schimba comportamentele n direcia dorit expunnd
inconsistena n 2 cadre de referin i lsnd mecanismele de consisten
cognitiv ale receptorului s acopere falia.
Reducerea disonanei
retragerea deciziei
confirmarea deciziei (va ndrgi maina)
minimalizarea deciziei
adugarea de elemente consonante deciziei (Leon Festinger)
Mesajul unic riscuri
n unele cazuri, dei preau a prinde mesaje persuasive, dup o vreme,
receptorul se ntoarce la practici iniiale / poziia original.
3

Succesul persuasiunii nu poate fi meninut cu un singur mesaj (Bettinghaus et all,

pg 37).
LP
Transferul
-transferul este definit ca un set de asteptari, convingeri si raspunsuri emotionale
pe care pacientul le aduce in relatia medic-pacient
-ele nu sunt determinate in mod necesar de cine este medicul, sau cum
actioneaza el de fapt, ci mai degraba de experientele continue pe care pacintul
le-a avut in timp cu alte personalitati, autoritati
Atitudinile transferentiale
Atitudinea pacientului fa de medic este susceptibil s fie o repetiie a atitudinii
pe care el / ea au avut-o fa de alte autoriti. Aceast atitudine poate varia:
O atitudine realist n care pacientul se ateapt la cel mai autentic interes din
partea doctorului,
O supraidealizare n care pac-ul se ateapt la minuni din partea doctorului de
ex vindecarea prin simpla prezen a medicului
O fantezie erotizant de ex doctoria s-a ndrgostit de mine si vrea sa aiba o
relatie cu mine
Nencredere ateptndu-se ca medicul s fie dispreuitor i potenial abuziv
Un pacient se poate atepta ca dr-ul s fac ceva, de ex s prescrie medicaie/s
efectueze o interv chir i poate s accepte ngrijirea medicului i s o considere
suf i adecvat numai dac face aceste lucruri.
Inerent n aceasta atitudine este rolul pacientului ca un recipient pasiv in
relatie cu rolul medicului considerat ca factor activ de ajutor. Un pacient la care
aceste ateptri sunt stabilite anterior se va simi nemulumit dac medicul are
alte ateptri. Alt pacient poate fi mai activ i se ateapt s participe mai mult la
tratament i, corespunzator, se va simi ciudat cu un doctor care nu dorete
participarea pacientului.
Contratransfer
-asa cum pacientul aduce atitudini transferentiale in relatia medic-pacient,
doctorii insisi dezvolta adesea reactii contratransferentiale fata de pcientii lor
-contratransferul poate lua forma sentimentelor negative, care dezbina relatia
medic-pacient, dar poate de asemenea sa devina disproportionat pozitiv,
idealiznd sau avnd reacii erotice.
- aa cum pac-ul are fa de medic expectaii privind de ex competena, absena
exploatrii speculrii, obiectivitate, confort, ameliorare, medicii au adesea
expectaii incontiente i nerostite fa de pacieni.
Pacientul pozitiv / bun
Cel mai adesea pacienii sunt considerai ca buni pacieni dac modul lor de
aplicare a severitii simptomelor se coreleaz cu o boal biologic
diagnosticabil clar:
Dac sunt compliani
Dac n general nu-i schimb tratamentul
Dac au un control emoional satisfctor
Dac sunt recunosctori
Contratransferul negativ
-daca aceste asteptari nu se indeplinesc, pacientul poate fi blamat si perceput,
evtual la niv inconstient ca un interlocutor neplcut, cu care nu se poate lucra /
ca un om ru.
- un medic care antipatizeaz un pacient e n pericol de a deveni ineficient n
tratamentul lui.
- emoiile nasc contraemoii. De ex.: Dac medicul este ostil, pac-ul devine mai
ostil, atunci medicul devine mai mnios i atunci apare o deteriorare rapid a
relaiei.
4

-daca medicul se poate ridica deasupra unor asemenea emotii si poate stapani
pecientul refractar cu calm, poate avea loc o schimbare in relatia interpersonala
de la una de antagonism mutual clar la una in care cel putin acceptanta si
respectul sunt prezente
-a te ridica deasupra acestor emotii implica lasarea in urma a reactiilor intense,
contratransferentiale si sa explorezi (fara vreo pasiune) de ce pacientul
reactioneaza fata de medic intr-o asemenea maniera aparenta de aparare
-in afara de toate, pacientul are nevoie totusi de doctor, iar ostilitatea
garanteaza ca ajutorul necesar nu va apare.
-daca medicul poate intelege ca opozitia pacientului este intr-un fel defensiva sau
de autoaparare si de cele mai multe ori reflecta teama pacientului fata de lipsa
de respect, abuz si dezamagire, atunci doctorul va fi mai putin suparat si mai
empatic.
-medicii care au ei insisi nevoi inconstiente puternice sa fie atotcunoscatori si
omnipotenti, pot avea probleme particulare cu anumite tipuri de pacienti.
Pacientul rau
Acesti pacienti poti fi de fapt dificil de stapanit de majoritatea medicilor, dar
daca medicul este constient pe cat posibil de propriile sale nevoi, capacitati si
limite, acesti pacienti vor fi mai putin amenintatori. Acesti pacienti ii includ pe
urmatorii:
-pacientii care par sa se apere de incercarile de a-i ajuta (pacientii cu boli
cardiace severe care continua sa fumeze sau sa bea)
-cei care sunt perceputi ca necooperanti (pcientii care pun la indoiala sau refuza
tratamentul)
-cei care cauta o a doua opinie
-cei care nu izbutesc sa se insanatoseasca (ca raspuns la tratatment)
-cei la care acuzele fizice sau somatice mascheaza probleme emotionale
(pacientii cu probleme de somatizare, boala dureroasa somatoforma, ipohondrii
sau cei cu boli simulate)
-cei cu sindroame psihice organice - dementa senila
- cei care sunt pe moarte sau cu durere cronic pacieni care reprez o nereuit
profesional i, n acest fel, o ameninare ptr identitatea medicului i stima de
sine.
Medicii ca pacienti
Medicii bolnavi sunt pacienti cunoscuti in mod motoriu ca umili si modesti i
aceasta deoarece medicii sunt educai s controleze situaia medical i s
stpneasc relaia medic-pacient.
- ptr un medic, s fie pacient, poate nsemna s predea controlul, s devin
dependent, s apar vulnerabil i nfricoat, sentimente pe care maj medicilor
sunt educai s le reprime.
- pacienii-medici pot evita s devin ceea ce ei percep ca o povar ce
suprasolicit colegii sau pot fi jenai s pun ntrebri pertinente din teama de a
prea ignorani sau incompeteni.
- pacienii-medici pot stimula teama medicului curant care se vede pe sine n
pacient, o atitudine care poate duce la refuz i evitare din partea medicului
curant. T.Rudic i D.Costea subliniaz rezerva i scepticismul terapeutic
manifestat n general de medicul-pacient care va mpiedica n mare msur
apariia efectului placebo, diminund i pe aceast cale efectul terapeutic.
Un studiu recent 1998 fcut n Canada a ajuns la urm concluzii generale:
1. medicul bolnav tinde s subestimeze simptomele si s-i maximalizeze
tratamentul
2. el dorete depasirea rapida i eficient a suferinelor sale i nu-i acord de
regul niciun timp de recuperare.
3. consultaiile medicului suferind de ctre un confrate sunt rareori structurate i
pregtite de o cerere de consultaie (consultaii de coridor)

4. medicul suferind are tendina de a se autodiagnostica i de a-i administra

automedicaia, acetia fiind principalii factori de risc care produc agravarea bolii
i ntrzierea diagnosticului corect.
Ipostaze speciale ale relatiei medic-pacient
-medicul oncolog, care aflat in contact direct cu bolnavul de cancer isi modifica
inconstient, atat comportamentul profesional cat si imaginea de sine sub
presiunea permanenta a situatiei cu care se confrunta
-medicul oncolog se incarca afectiv in urma transferului intens care are loc in
relatia medic-pacient, un pacient pradoxal care in acelasi timp isi doreste
dependenta suprainvestind potenta medicului, dar si recapatarea autonomiei,
minimalizand competenta si ajutorul oferit. Studii succesive au aratat un nivel
crescut al tanatofobiei (Team morbid de moarte) la medicii oncologi in
comparatie cu grupuri de control similare de persoane sanatoase si chiar de
pacienti cu cancer. n analiza comportamentului la patul bolnavului se observ
exacerbarea unor mecanisme de aprare manifestate prin scurtarea vizitei,
comportament impersonal, autoritarism sau permisivitate excesiv.
Pacientul cu durere supune medicul oncolog la o agresivitate i o culpabilizare
continu i la o deteriorare permanent a imaginii de sine i a imaginii
profesionale confruntat cu spectrul incapacitii de aciune eficient.
4 etape (in cazul pacientilor care se confrunta cu boli grave):
1.negare
2.revolta
3.negociere
4.acceptare demna
Aspecte ale dinamicii relatiei cadre medicale-pacienti
-nu depaseste relatia medic-pacient
-sa nu controlam pacientul, nu prea merge
Cum spunem un diagnostic fatal?
1.negare - te respinge ti-a iesit analiza proasta - repetam
-sa nu sara in faza de revolta
-pt atenuarea fazei de revolta
3.sari la faza de negociere (exista tratamente moderne)
4.acceptare demna (suport Biserica, diverse centre)
Limbajul nonverbal
55% - limbaj corporal
38% - tonul vocii
7 % - cuvinte
Regula 55/38/7 Albert Mehrabian(1971)
Comportament de impunere
-cresterea suprafetei corporale
-privire dominanata
-cresterea tonului vocii
-cresterea ritmului vorbirii
Comportament de supunere, dezangajare
-scaderea suprafetei corporale
-coborarea tonului
-ritm mai lent al vorbirii
Categorii gestuale
1.Manifestari afective (crispare, durere, dezgust, inrosire)
2.Reglatorii: permit, regleaza si mentin ritmul conversatiei
3.Ilustratorii: sustin si completeaza vorbirea
6

4.Emblemele: semne cu echivalent lingvistic cert

5.Adaptorii: activitati/gesturi stereotipe (ticuri)
Gesturi care tradeaza:
-pierderea controlului unor grupe musculare: calca gresit, tremura etc.
-implicarea exagerata: balbaiala, nervozitate, ras inadecvat
-regie nepotrivita: pauze prea lungi, aaa-uri,
-autoatingeri: frecarea barbiei, a nasului
Functiile privirii
-permisiune
-interdictie
-compensarea distantei fizice
-functia comunicationala
Privirea
-oficiala (ochi in ochi)
-de anturaj (intre ochi si buze)
-privire intima, sub cea oficiala
Asociere cu alte gestur i(zambet, ridicare sprancene)
Comunicarea empatica in rezolvarea problemelor
-ascultarea empatica=ascultarea activa
-comunicarea empatica poate fi o cale de rezolvare a conflictelor si de reducere
a tensiunii in relatiile interpersonale
-evita blocarea comunicarii
Ascultarea activa
-nu vorbiti despre dumneavoastra
-nu schimbati subiectul
-nu dati sfaturi, nu incurajati, nu criticati (!! in medicina nu e valabil-trebuie sa
oferim sfaturi)
-nu ignorati/negati sentimentele celuilalt
Urmariti comunicarea nonverbala!
-nu pretindeti degeaba ca l-ati inteles
-intrebati-l despre nevoile lui, anxietati, preocupari
-confirmati prin parafraze ca ati inteles
Raportarea adecvata la iritarea interlocutorului
-nu te aperi, nu contraataci
-ocupati-va de emotiile lui
Oamenii striga de teama ca nu sunt ascultati/intelesi. Cum il facem sa-si dea
seama ca le intelegem protestul sau nemultumirea?
Fraze utile: Intr-adevar, te face sa-ti iesi din fire, vad cat de suparat esti,
inteleg ca te simti nemultumit
-intelege-i punctul de vedere chiar daca nu esti de acord cu el (inteleg de ce esti
suparat,nu inseamna ca ii dai drepatate)
-reformulati impr punctul sau de vedere pana se calmeaza. Dupa, dati-i ragaz sa
va explice totul calm
-dupa ce se linisteste explicati pozitia d-voastra
-intrebati ce se poate face acum pentru a imbunatati lucrurile
-asigurati ca nu se va mai repeta, ca a fost utila discutia
Comunicarea asertiva
-priviti vorbitorul in ochi
-zambiti binevoitor
-tineti capul usor aplecat inainte
-miscati capul in sus aprobator/pozitia aplecata in fata
7

Gesturi de evitat
-marimea suprafetei corporale, dominarea
-zambetul superior, ironic
-capul aplecat spre spate
-miscarea capului de la stg la dr
Rezolvarea unor situatii tipice
-cand cineva tipa la tine
-cand trebuie vorbit cu cineva care nu-si face treaba. Intreruperi de la lucru
Cum sa refuzi politicos o sarcina de serviciu
-imi pare rau, dar nu pot acum. Sa verific daca Ion este liber?
-Mi-ar face placere sa te ajut, dar nu pot pana nu termin ce am de lucru. Asta
inseamna ca as fi gata la ora
-Tocmai lucrez la Vrei sa ma ocup de problema ta? care este mai
importanta?
-nu am timp acum. Te superi daca vorbim la 15?
-Este problema daca ma ocup de ceea ce-mi ceri dupa ce termin treaba asta? Am
fost solicitat de...
Refuzul la telefon
-arata repect: ma bucur ca te aud , multumesc ca ai sunat
-explica situatia: sunt intr-o intalnire acum
-aranjeaza de comun acord o reprogramare: cand sa te sun?
Cultura organizationala
-spital
-norme diferite
Definitia comunicarii
-trateaza comunicarea verbala in termeni radiofonici (metafora radiofonica
emitator-cale de transmitere-receptor)
Comunicarea de la Emitator la Receptor seamana cu un post radio care emite
catre indivizi publicul care recepteaza
Schema comunicarii
Mesajsemnal.mesaj
Sursatransmitator canal - receptor..destinatar
Codificare.decodificare
-feedback-dat.pacientului
Functiile comunicarii:
Emotiva.
1.Necomunicarea e imposibila (comunicarea e inevitabila)
2.Comunicarea e ireversibila
3.Comunicarea se desfasoara simultan pe 2 niveluri: informational si relational
4.Comunicarea e digitala (opereaza cu adevaruri si falsuri; trecerea de la una la
alta e brusca) si analogica (opereaza cu valori continue)
5.Comunicarea e un proces continuu: comunicam in baza comunicarilor
anterioare
6.Comunicarea presupune raporturi de forta: poate fi simetrica sau
complementara (asimetrica)
7.Comunicarea presupune procese de adaptare si invatare
Comunicarea eficient
nseamn s vb n organizaie cu cine trebuie, cnd trebuie, pe tonul pe care
trebuie comunicat
Presupune empatie (obligatoriu), nelegere ptr cellalt. Subiectul trebuie s fie
clientul/ membrul organizaiei, nevoile i problemele publicului intern + extern.
8

Discursul (doctorului) e de preferat s fie descriptiv (ii descrii boala pacientului),

nu evaluativ
Ascultare activ i atenie la limbajul non-verbal
teama amplifica-perceput diferit pragul durerii
Fortele puterii
A-------Domeniu------B
A=detinatorul puterii
B=subiectul puterii
D=domeniu de activitate
Halat=impune autoritate
Autoritatea poate fi: epistemica, deontica
Strategia orice reclamatie este un cadou (ce bine ca ati sunat, va multumim)se ofera feedback prin reclamatie
Medicul in relatie cu pacientul-pacientul e client
Unul dintre cele mai directe moduri prin care un client isi exprima nemultumirea,
iritarea, frustrarea fata de organizatie, companie, firma comportament de tip
protest din partea clientilor care decid sa nu abandoneze imediat compania.
Reclamatiile reprezinta una din cele mai eficiente metode prin care consumatorii
lasa de inteles companiilor ca exista potential pentru perfectionare.
Reclamatia este un semnal de alarma, pierderea clientilor reprezinta un fenomen
costisitor pentru afacere si are un efect negativ asupra capitalului de brand.
Reclamatiile ofera unul dintre cele mai directe canale de comunicare cu clientii.
Formula cadouri
1.spuneti de la bun inceput mutumesc
2.explicati de ce sunteti recunoscator pentru observatie
3.cereti-va scuze pentru greseala sau pntru inconvenientul ce vi se raporteaza
4.luati-va angajamentul ca veti incerca gasirea unei solutii in cel mai scurt timp
posibil. Asumati-va responsabilitatea
5.cereti informatii suplimentare de care aveti nevoie
6.corectati in mod prompt problema
7.verificati daca acel client este satisfacut de rezolvarea problemei.
preintampinati greseli in viitor
Reclamatiile scrise.semnal de alarma+consiliere juridica.

Nevoi relationala fundamentale:

Nevoia de: A spune
A fi inteles
A fi recunoscut
A fi valorizat
Infuenta
Intimitate discutii prin care cei din grup isi exprima
sentimentele, ideile
Nevoia de a spune: prin transmitere de informatii
10% prin cuvinte
30% prin tonul vocii: Rapiditatea vorbirii
Calitatea vocii
Taria sunetelor
30% prin expresia fetei: zambete, incruntare
40% gesturi
Nevoia de a fi inteles: Mesajul
Blocajul perturbarea persoana inabordabila
Filtrarea
Distorsiunea degradarea
Comunicarea partiala: rezultat receptorul poate reda informatiile primite
9

Emitator Receptor
Cum putem imbunatatii capacitatiele de comunicare? Parafrazarea, rezumarea,
intrebarile
Cum va puteti imbunatatii abilitatile de receptionare a mesajului?
Eliminati factorii care va distrag atentia
Concentrati-va asupra vorbitorului
Mentineti atentia
Urmariti mesajele non-verbale
Nu reactionati la cuvinte emotive
Puteri ale emitatorului:
P recompensatoare
P coerctiva
P referentiala
P legitima
P expertului
4 forme diferite de mesaje:
1.mesajul care exista in mintea emitatorului
2.mesajul care e transmis
3. mesajul care e inteles/receptianat
4.mesajul care si-l aduce aminte a doua zi
Comunicarea intrapersonala: ganduri, sentimente si moduri in care ne vedem noi
pe noi insine.

10