1.1.

Noiunea de mediu
Cu privire la mediu exista o varietate de definitii cu numeroase consecinte si
implicatii asupra dreptului mediului. Termenul de mediu a izvorat din cuvantul englez
"environement", care a fost preluat in limba franceza sub forma "l'environnement" iar
apoi in limba germana si in alte limbi, desemnand spatiul ce inconjoara omul, ambianta
naturala a tuturor vietuitoarelor.
In documentele internationale nu exista o definitie foarte clar formulata cu privire
la mediu, iar legislatiile interne ale statelor confera acestui concept semnificatii si
dimensiuni diverse, pornind de la definitii partiale si pana la definitii mai globale.
Din analiza legislatiilor nationale se contureaza mai multe moduri de abordare
juridico - legala a termenului de mediu. Notiunea de mediu este considerata ca fiind o
notiune fundamentala si cuprinzatoare prin care se intelege lumea vie si cea neinsufletita,
in principiu, aproape tot ce inconjoara omul.
Notiunea de mediu sta la baza ecologiei ca stiinta, definita de biologi ca fiind
"studiul relatiilor complexe, directe sau indirecte, dintre animale si mediul lor organic si
anorganic".Ecologia este definita in doctrina de specialitate ca fiind stiinta ecosistemelor
si a relatiilor dintre acestea, cu rol in stabilirea de legaturi intre societatea umana si
mediu.
Noiunea de mediu, noiune cameleon, cum este caracterizat de Michel Prieur1,
cunoate nenumrate valene i este folosit cu nelesuri mai mult sau mai puin diferite
n numeroaselemedii ale societii umane.
Oamenii de tiin, economitii, juritii,

politicienii, slujitorii

artelor,

sensibilizai de importana covritoare a imperativului de protecie a mediului i a

resurselor naturale, reliefeaz anumite aspecte ale mediului, care, de fapt, este unic.
Termenul de mediu rmne, totui, o noiune general, dificil de sintetizat ntr-o definiie
care s satisfac pe toat lumea.

Michel Prieur, Droit de lEnvironnement, Ed.Dalloz, Paris, 1991, pag

Asadar, prin mediu se inteleg ansamblul factorilor fizici, chimici, biologici si

sociali, care in stransa corelatie si interactiune influenteaza echilibrul ecologic. Echilibrul
ecologic reprezinta acel raport existent intre elementele componente ale mediului (factorii
de mediu), aflate in interactiune cu conditiile de mediu, raport care este relativ stabil.
Un rol deosebit de important in fundamentarea notiunii de mediu l-au avut
alaturi de dispozitiile legislative, doctrina si jurisprudenta.Notiunea de mediu (biologic,
geografic si sociologic) este greu de definit, fapt ce a avut drept consecinta o diversitate a
contiuntului definitiilor date in acest sens. Pornind de la realitatea dupa care notiunea de
mediu are atat o valoare teoretica cat si practica, s-a incercat in doctrina o grupare a
definitiilor stiintifice pornind de la o serie de elemente comune cum ar fi: viata si
calitatea vietii, fiinta umana etc.
Alte definitii ale mediului sunt grupate in functie de definitiile ce se regasesc la
nivel constitutional, in legislatiile nationale, iar o alta grupare rezulta din documentele
unor organisme si organizatii internationale.
Dreptul comunitar prevede ca mediul cuprinde omul, fauna si flora, solul si
subsolul, aerul si apa, climatul si peisajul, interactiunea dintre toti acesti factori, precum
si bunurile naturale si patrimoniul cultural. Conceptul juridic si doctrinar actual al
mediului are un caracter dinamic, incluzand in compunerea sa atat elementele naturale cat
si cele artificiale, ansamblul de factori ce actioneaza asupra intregii societati.
Conceptul juridic si doctrinar actual al mediului are un caracter dinamic, incluzand in
compunerea sa atat elementele naturale cat si cele artificiale, ansamblul de factori ce
actioneaza asupra intregii societati.2
Mediul este un sistem ce are o anumita stuctura, functie si functionare, ce asigura
viata si dezvoltarea societatii, reprezentand conditia existentei acesteia.
Asadar, prin mediu se inteleg ansamblul factorilor fizici, chimici, biologici si
sociali, care in stransa corelatie si interactiune influenteaza echilibrul ecologic. Echilibrul
ecologic reprezinta acel raport existent intre elementele componente ale mediului (factorii
de mediu), aflate in interactiune cu conditiile de mediu, raport care este relativ stabil.
Pentru ca mediul sa fie capabil sa influenteze pozitiv viata, este necesar ca
acesta sa fie sanatos, frumos si civilizat
2

Daniela Marinescu,Tratat de dreptul mediului, ed. ALL BECK,Bucuresti, 2003, pp 3-6

Noiunea de mediu, noiune cameleon, cum este caracterizat de Michel Prieur3, cunoate
nenumrate valene i este folosit cu nelesuri mai mult sau mai puin diferite n
numeroaselemedii ale societii umane.
Oamenii de tiin, economitii, juritii, politicienii, slujitorii artelor, sensibilizai de
importana covritoare a imperativului de protecie a mediului i a resurselor naturale,
reliefeaz anumite aspecte ale mediului, care, de fapt, este unic.
Termenul de mediu rmne, totui, o noiune general, dificil de sintetizat ntr-o definiie
care s satisfac pe toat lumea.
Mediul ca obiect de protecie juridic trebuie ns analizat aa cum diferite acte
normative l definesc (legi naionale, reglementri internaionale). In opinia
reprezentanilor UE, mediul nconjurtor este definit ca fiind ,,ansamblul de elemente
care n complexitatea relaiilor lor, constituie cadrul, mijlocul i condiiile de via ale
omului, acelea care sunt ori cele ce nu sunt resimite. Un element de noutate n aceast
definiie este acela c mediul este considerat un bun
care aparine ntregii colectiviti i, drept consecin, acesta nu poate fi lsat spre folosire
la ntmplare.
n legislaia naional mediul este definit ca ,,ansamblul de condiii i elemente naturale
aleTerrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile
atmosferice,toate materiile organice i anorganice, precum i fiinele vii, sistemele
naturale n interaciune,cuprinznd elementele enumerate anterior, inclusiv valorile
materiale i spirituale, calitatea vieii i
condiiile care pot influena bunstarea i sntatea omului.

Sanciuni contravenionale in dreptul mediului:

Legea nr. 9/1973 privind protecia mediului stabilea categorii de
contravenii la reglementrile viznd protecia diferiilor factori de mediu: aer, sol, ape,
vegetaie forestier, fanun, aezri omeneti, ocrotirea i conservarea peisajului i
meninerea echilibrului social.
In vederea actualizarii si perfectionarii sistemului contraventional prin HG
nr.254/1995 privind stabilirea si sanctionarea unor contraventii la normele pentru
3

Michel Prieur, Droit de lEnvironnement, Ed.Dalloz, Paris, 1991, pag

protectia mediului inconjurator s-au instituit , in functie de cuantumul amenzii aplicate ca

sanctiune (diferentiat pe persoane fizice si juridice) trei categorii de contraventii.
Prima categorie de contraventii (art.96, pct.1 din OUG nr.195/2005), sanctionate cu
Prima categorie de contraventii (art.96, pct.1 din OUG nr.195/2005) sanctionate cu
-amenzi
cuantum
redus (de(art.96,
la 3000pct.1
la 6000
pentru
persoanelesanctionate
fizice si decula
Prima cu
categorie
demai
contraventii
din lei
OUG
nr.195/2005),
25000 la 50000 lei pentru persoane juridice).Proprietarii si detinatorii de terenuri
care nu-si respecta obligatia de intretinere si extindere a parcelelor si aliniamentelor
de protectie, spatiilor verzi , gardurilor vii pentru protectia atmosferei fonica si
eoliana comit contraventii din aceasta categorie.Totodata sunt sanctionati contraventional
proprietarii si detinatorii de terenuri care nu-si respecta obligatia : de a prevenii
deteriorarea calitatii mediului geologic , de a nu arde miristile, stuful, tufarisurile sau
vegetatia ierboasa fara acceptul autoritatii competente pentru protectia mediului de a
lua masuri de salubrizare a terenurilor neocupate productiv sau functional, de a proteja
flora si fauna salbatica, de a exploata durabil resursele naturale; de a asigura amplasarea,
proiectarea, construirea si punerea in functiune a oricarui a oricarui fel de obiective in
conditiile prevazute de acordul sau autorizatiamediu. O serie de obligatii incumba si
autoritatilor administratiei publice locale alaturi de persoanele fizice si juridice in ceea ce
priveste intretinerea cladirilor , spatiilor verzi, a arborilor si arbustilor conform planurilor
de urbanizare, depozitarea controlata a deseurilor etc
A doua categorie contraventii ,sanctionate cu amenda de la 5000 la 10000 lei pentru
A doua categorie
contraventii
,sanctionate
cu amenda
de la 5000
la 10000
lei pentru
persoane
fizice si de
la 30000 la
60000 lei pentru
persoanele
juridice
priveste
nerespectarea de catre persoanele fizice si juridice a obligatiilor privind:obtinerea
acordului de import/export si a autoritatilor privind organismele modificate genetic ;
utilizarea informatiilor corecte pentru elaborarea evaluarilor de mediu si impactului
asupra mediului , a bilanturilor de mediu si a raporturilor de amplasament ;
neutralizarea ingrasamintelor chimice si produselor de protectie a plantelor in zonele
in care sunt instituite masuri speciale de protectie ; etc. In aceasta categorie de
contraventii mai sunt incluse si incalcarea prevederilor legale de catre autoritatile
administratiei publice locale pe segmente ca:
Imbunatatirea microclimatului urban
- Informarea publicului privind riscurile generate de functionarea sau existenta
obiectivelor cu risc pentru mediu si sanatatea populatiei
- Respectarea planurilor de urbanism cu privire la amplasarea obiectivelor
industriale , cailor , si mijloacelor de transport, retelelor de canalizare, statiilor de
epurare depozitelor de deseuri menajere, stradale si industriale fara a prejudicia mediul si
starea de sanatate si confort a populatie
A treia categorie de contraventii , sanctionate cu amenda de la 7500 la 15000 lei
A treia categorie de contraventii , sanctionate cu amenda de la 7500 la 15000 lei pentru
persoane fizice si de la 50000 la 100000 lei pentru persoane juridice, vizeazai ncalcarea
prevederilor legale privind respectarea de catre persoanele fizice si juridice a
obligatiilor referitoare la segmente ca:
- Respectarea prevederilor autorizatiei de mediu
- Obtinerea acordului structurii de administrare a ariei naturale
protejate
- Diminuarea , modificarea sau incetarea activitatilor

generatoare de poluare
- Imbunatatirea performantelor tehnologice in scopul reducerii
emisiilor etc
Constatarea acestor categorii contraventionale si aplicarea sanctiunilor se realizeaza de
catre :
Constatarea acestor categorii contraventionale si aplicarea sanctiunilor se realizeaza
1. Comisari si persoane imputernicite din cadrul Garzii Nationale
de Mediu si Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii
2. Autoritatile administratiei publice locale si personalul
imputernicit al acestora
3. Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare
Ministerul Apararii Nationale si Ministerul Administratiei si
internelor prin personalul imputernicit, in domeniiile lor de
activitate , conform atributiilor stabilite prin lege
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se relizeaza si de
personalul structurilor de administrare si custozii ariilor naturale protejate , numai pe
teritoriul ariei naturale protejate administrate.
Contravenientul poate achita pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore de la data
incheierii procesului-verbal ori, dupa caz de la data comunicarii acestuia , jumatate din
minimul amenzii prevazute in actul normativ agentul constatator facand mentiune despre
aceasta posibilitate in procesul verbal de constatare si sanctionare a
contraventiei.
Impotriva procesului verbal de constatare a contraventiilor si de aplicare a sanctiunii se
poate face plangere in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului .Plangerile se
solutioneaza de catre judecatorie.
Prescriptia aplicarii sanctiunii contraventionale: termenul general de prescriptie este
Prescriptia
sanctiunii
contraventionale:
de prescriptie
este
de
3 luni deaplicarii
la data faptei,
iar cand
aceasta a fosttermenul
urmarita general
ca infractiune
si ulterior
s-a
stabilit ca ea constituie contraventie , termenul este de un an.Momentul inceperii
cursului termenului de prescriptie este usor de constatat in cazul in care contraventia
consta intr-o fapta simpla ce se consuma printr-un act al persoanei care o savarseste
instantaneu si este greu de stabilit in caul contraventiilor continuate.
Prescriptia executarii sanctiunilor contraventionale: este reglementata in art.14 din
OG
nr.2/2001executarii
numai pentru
sanctiunea
amenzii. Executarea
sanctiunii
amenzii
Prescriptia
sanctiunilor
contraventionale:
este reglementata
in art.14
din
contraventionale se prescrie daca procesul verbal de constatare a contraventiei sau
dupa caz , instientizarea de plata a amenzii , nu au fost communicate celui sanctionat
in termen de o luna de la data aplicarii sanctiunii.De asemenea ,executarea sanctiunii
amenzii se prescrie in termen de 1 an de la aplicarea ei , chiar daca contravenientul a
exercitat calea de atac.Prescriptia executarii sanctiunii nu curge pe tot timpul cat , la
cererea contravenientului , executarea a fost amanata sau esalonata.

Este o activitate interdisciplinar la baza creia stau, n primul rnd, volumul de

cunotine i date provenite din cadrul tiinelor naturii.

Protecia mediului se bazeaz pe principiile ecologiei i s-a dezvoltat din cadrul

acestei tiine, avnd n centrul ateniei omul.
Protecia mediului se ocup cu:

prevenirea, combaterea, prentmpinarea pagubelor;

nlturarea poluanilor, care pericliteaz nemijlocit sntatea oamenilor
i mediul nconjurtor, respectiv lichidarea, amortizarea efectelor polurilor;

dezvoltarea ambianei umane, a mediului antropic,

o mai bun gospodrire a resurselor naturale.

Parte component a proteciei mediului este protecia naturii, protecia peisagistic a
zonelor. In acelai timp se ocup de protecia mediilor artificiale (ale aezrilor umane).
RASPUNDEREA PENALA IN DREPTUL MEDIULUI
1. Consideratii generale
Din categoria instrumentelor juridice de protectie si conservare a
mediului,
mijloacele de drept penal sunt cele mai severe.
Raspunderea penala, alaturi de celelalte forme ale raspunderii juridice
specifice dreptului mediului este un mijloc represiv important pentru
protectia si dezvoltarea mediului. Prin implicarea legii penale in
protectia
mediului, se urmareste realizarea in primul rand a uneia din functiile
sale
fundamentale, respectiv functia preventiva (preventia generala si
preventia
speciala).
Comportamentele inconvenabile din punct de vedere social-economic
sunt
reglementate si incriminate atat prin norme de incriminare-cadru cat si
prin
norme de incriminare speciale.
Capitolul V din Partea speciala a proiectului de Cod penal roman, se
intituleaza "Crime si delicte contra mediului inconjurator." Astfel,
art.369
este in legatura cu incalcarea regulilor privind protectia atmosferei,
art.370373 cuprinde dispozitii privind incalcarea regulilor privind protectia
apei;
art.374-376 cuprinde dispozitii privind protectia fondului piscicol si a
vanatului, precum si protectia fondului forestier; art.37 se refera la
poluarea
fonica, iar art.378 la poluare accidentala.
Raspunderea penala pentru incalcarea legislatiei mediului, se inscrie in
cadrul raspunderilor infractionale, specificul angajarii ei in domeniul

protectiei mediului fiind determinat de natura obiectului ocrotit de

lege,
respectiv factorii de mediu, a caror atingere este adusa prin
infractiunea
savarsita.
Infractiunea ecologica, poate fi definita ca fiind fapta socialmente
periculoasa, savarsita cu vinovatie, ce reprezinta o amenintare a
intereselor
societatii in domeniul protectiei mediului, a vietii si sanatatii oamenilor.
Infractiunea ecologica este acea fapta periculoasa ce consta in
poluarea
mediului (natural sau artificial), perturbarea activitatii de prevenire,
reducere
sau inlaturare a poluarii, de natura sa puna in pericol sanatatea
oamenilor,
animalelor si plantelor sau sa produca mari pagube economiei
nationale.
Infractiunea de mediu reprezinta o categorie relativ noua, de ultima
generatie, in cadrul general al infractiunilor. Ea are ca rezultat
afectarea
obiectiva a calitatii mediului sau punerea in pericol a acestei valori
sociale.
Infractiunile de mediu pot fi fapte comisive sau omisive savarsite cu
vinovatie sub forma de intentie sau culpa sub toate modalitatile lor.
Infractiunea ecologica este un element constitutiv al raportului de
raspundere
penala in dreptul mediului. Raportul juridic penal de mediu cuprinde:
subiectele, continutul si obiectul.
Subiectele raportului de raspundere penala in dreptul mediului sunt:
subiectele active (persoane fizice si juridice) si subiectele pasive
(statul).
Persoana fizica este subiect activ daca indeplineste conditiile generale
de
responsabilitate juridica penala. De regula, subiectii activi sunt
calificati.
Subiectul pasiv general la infractiunile de mediu este stabil, deoarece
el este
chemat sa asigure respectarea ordinii de drept pe teritoriul asupra
caruia isi
exercita suveranitatea, respectiv, respectarea calitatii mediului.
Subiecte
pasive secundare sunt acele persoane fizice sau juridice care sunt
titulare ale
valorii sociale protejate.
Obiectul raportului juridic de mediu il reprezinta actiunea-inactiunea
prin

care se incalca dispozitiile legale cu privire la mentinerea, dezvoltarea

si
protejarea durabila a mediului, la respectarea dreptului fundamental al
omului la un mediu sanatos. Raspunderea penala pentru infractiunile
ecologice atrage sanctionarea penala.
Aspecte specifice privind raspunderea penala in dreptul mediului:
Art. 82 din Legea nr.137/1995 dispune ca: "incalcarea prevederilor
acestei
legi atrage dupa sine raspunderea contraventionala, civila sau penala
dupa
caz"
Raspunderea penala in acest domeniu este prevazuta nu numai in
legeacadru ci si in alte legi speciale, sectoriale (Codul silvic, Legea
nr.103/1996,
Legea nr.107/1996, Legea nr.111/1996, republicata in 1998, Legea
nr.18/1991 republicata, Legea nr.169/1997, Legea nr.60/1974, Codul
penal,
Codul aerian etc.)
in temeiul unor reglementari nationale si internationale cu privire la
raspunderea penala in domeniul mediului25, s-a format o legislatie
penala,
speciala, iar in doctrina s-a consacrat un drept penal al mediului.
Pentru angajarea raspunderii penale in dreptul mediului, infractiunea
ecologica trebuie sa aiba un pericol social ridicat si sa prezinte o
serioasa
amenintare a intereselor globale ale oamenilor, plantelor si animalelor,
a
bunurilor materiale.
Raspunderea penala in acest domeniu se aplica ca ultima masura si
are ca
sarcina protejarea relatiilor sociale de mediu prin reprimarea
infractiunilor
ecologice.
Legea nr.137/1995, republicata, este legea generala in materie
raportata l
alte legi speciale in acelasi domeniu, dar este in acelasi timp o lege
speciala
daca o raportam la Codul penal.
Legea nr.137/1995 incrimineaza la art. 85 un numar de 32 de
infractiuni
ecologice, unele dintre ele fiind variante ale unor infractiuni din Codul
penal, altele sunt infractiuni-cadru in raport cu cele prevazute in legi
speciale, iar altele reprezinta incriminari noi26.
Luand in considerare specificitatea dispozitiilor penale inscrise in Legea
nr.137/1995, in raport cu cele din Codul penal si din legile speciale, in

doctrina de specialitate27 s-au stabilit urmatoarele reguli de

interpretare:
- cand aceeasi fapta intruneste cumulativ atat elementele infractiunii
inscrise
in Legea nr.137/1995, cat si cele ale infractiunii speciale inscrise intr-o
lege
speciala, vor avea prioritate de aplicare dispozitiile din legea speciala
(indiferent daca este sau nu favorabila faptuitorului) datorita
caracterului lor
special intr-un sector dat;
- cand aceeasi fapta intruneste cumulativ atat elementele infractiunii
inscrise
in Codul penal, cat si cele ale infractiunii inscrise in Legea nr.137/1995
ca
lege speciala, vor fi aplicabile exclusiv dispozitiile penale speciale
inscrise
in Legea nr.137/1995;
- cand o fapta este considerata infractiune ecologica de o lege
speciala, fara a
fi incriminata astfel si in legea-cadu nr.137/1995, nu inseamna ca fapta
a fost
dezincriminata de legea generala, ci se aplica exclusiv dispozitiile
penale
speciale din legea speciala.
3. Clasificarea (gruparea) infractiunilor ecologice:
Din interpretarea art.85 din Legea nr.137/1995, in functie de pedepsele
aplicabile, infractiunile ecologice se pot grupa in doua mari categorii:
- Infractiuni de pericol calificat, care cuprind faptele de natura sa puna
in
pericol viata ori sanatatea umana, animala sau vegetala (art.85 punct
1 si 2);
- Infractiuni de rezultat si de pericol28, care cuprind faptele ce se
concretizeaza printr-un rezultat negativ pentru mediu (contaminarea
mediului cu substante toxice, pesticide etc.), sau care pun in pericol
viata,
sanatatea sau integritatea corporala a unor persoane (continuarea
activitatii
dupa dispunerea incetarii acesteia), fiind prevazute de art.85 pct. 3 si
4.
Dupa obiectul supus ocrotirii, infractiunile se grupeaza in:
A. Infractiuni prin care se aduc atingeri activitatilor economice si
sociale cu
impact asupra mediului, care la randul lor se grupeaza in:
a) Infractiuni cu privire la procedura de autorizare cum sun
Continuarea activitatii dupa suspendarea acordului/autorizatiei de
mediu;

- eliberarea acordului/autorizatiei fara documentatia obligatorie

completa;
- prezentarea unor concluzii false in studiile de impact
b) Infractiuni la regimul substantelor si deseurilor toxice si periculoase
care
cuprind:
- infractiunea de introducere in tara pentru depozitare, stocare,
distrugere a
acestor categorii de substante;
- infractiunea de nesupunere la testare a oricarei substante noi;
- infractiunea de transport sau tranzit, fara autorizatie de pesticide si
de
substante sau deseuri periculoase;
- infractiunea de omisiune a raportarii prompte a unui accident major;
- infractiunea de incinerare a deseurilor periculoase in instalatii
neomologate;
- infractiunea de depozitare a deseurilor sau substantelor periculoase
in spatii
subterane neautorizate sau neadecvate;
- infractiunea de neluare a masurilor corespunzatoare pentru limitarea
impactului substantelor sau deseurilor periculoase asupra mediului;
- infractiunea de aprobare sau facilitare ilegala a intrarii in tara a
substantelor
sau deseurilor periculoase
c) Infractiuni la regimul ingrasamintelor chimice si a pesticidelor,
includ:
- infractiunea de folosire a momelilor periculoase pentru omorarea
animalelor salbatice, a pestilor, in scop de consum sau comercializare;
- infractiunea de neasigurare si nesupraveghere a depozitelor pentru
pesticide si ingrasaminte chimice;
- infractiunea de fabricare, utilizare fara autorizatie a acestor
substante;
- infractiunea de nerespectarea interdictiilor privind utilizarea
ingrasamintelor chimice si pesticidelor pe terenurile agricole.
d) Infractiuni la regimul protectiei impotriva radiatiilor ionizante,
grupeaza:
- infractiunile de contaminare a mediului sau expunerea populatiei la
radiatii
datorita nesupravegherii surselor de radiatii ionizante.
- infractiunile de omisiune a raportarii prompte a cresterii contaminarii
peste
limita admisa.
B. Infractiunile prin care se aduce atingere protectiei resurselor
naturale si
conservarii biodiversitatii, cuprind:
a) Infractiuni privind protectia apelor si ecosistemelor acvatice, ca de

exemplu:
- infractiuni de nerespectare a restrictiilor pentru protectia apelor si
atmosferei;
- infractiuni de spalare in apele naturale, a ambalajelor de pesticide si
de alte
substante periculoase, a utilajelor folosite la transportul lor etc.;
- infractiuni de descarcare direct in apele naturale a apelor uzate si a
deseurilor de pe anumite vase sau platforme.
Constatarea si cercetarea infractiunilor ecologice se fac din oficiu, de
catre
organele de urmarire si cercetare penala, potrivit competentei legale.
De la
caz la caz, infractiunile prevazute de art.85 din Legea nr.137/1995,
republicata, pot intra in concurs cu alte infractiuni prevazute de Codul
pena

Reglementari nationale n domeniul protectiei mediului

Art.54. - Sectiunea ofera informatii privind legislatia nationala n
domeniul protectiei mediului ce reglementeaza toate activitatile cu impact
asupra mediului.
Art.55 -(1) Dintre actele normative ce asigura un cadru legal cu
caracter de generalitate mentionam Legea protectiei mediului (Legea
nr.137/1995), republicata n Monitorul Oficial nr. 70/17.02.2000, modificata
si completata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 91/20.06.2002.
(2) Legea nr.137/1995 are ca obiectiv reglementarea protectiei
mediului pe baza principiilor si elementelor strategice care conduc la
dezvoltarea durabila a societatii, si anume:
a) principiul precautiei n luarea deciziei;
b) principiul prevenirii, reducerii si controlului integrat al poluarii
prin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru activitatile care pot
produce poluari semnificative;
c) principiul conservarii biodiversitatii si a ecosistemelor specifice
cadrului biogeografic natural;
d) principiul ,,poluatorul plateste";

e) nlaturarea cu prioritate a poluantilor care pericliteaza nemijlocit

si grav sanatatea oamenilor;
f) crearea sistemului national de monitorizare integrata a mediului;
g) utilizarea durabila a resurselor;
h) mentinerea, ameliorarea calitatii mediului si reconstructia
zonelor deteriorate;
i) participarea publicului la luarea deciziilor privind mediul;
j) dezvoltarea colaborarii internationale pentru asigurarea calitatii
mediului.
(3) Legea 137/1995 are n vedere urmatoarele modalitati de
implementare a principiilor si elementelor strategice :
a) adoptarea politicilor de mediu, armonizate cu programele de
dezvoltare;
b) obligativitatea evaluarii impactului asupra mediului n faza
initiala a proiectelor cu impact semnificativ asupra mediului;
c) corelarea planificarii de mediu cu cea de amenajare a teritoriului
si de urbanism;
d) introducerea prghiilor economice stimulative sau coercitive;
e) rezolvarea, pe niveluri de competenta, a problemelor de mediu,
n functie de amploarea acestora;
f) propunerea de acte normative armonizate cu reglementarile
europene si internationale n domeniu ;
g) introducerea si urmarirea realizarii programelor pentru
conformare;
h) recunoasterea produselor cu impact redus asupra mediului, prin
acordarea etichetei ecologice;

i) promovarea cercetarii fundamentale si aplicative n domeniul

protectiei mediului;
j) instruirea si educarea populatiei, precum si participarea
organizatiilor neguvernamentale la elaborarea si aplicarea deciziilor.
(4) n scopul recunoasterii tuturor persoanelor a dreptului la un mediu
sanatos, Legea 137/1995 garantateaza:
a) accesul la informatia privind mediul, cu respectarea conditiilor
de confidentialitate prevazute de legislatia n vigoare;
b) dreptul de a se asocia n organizatii de aparare a calitatii
mediului;
c) dreptul de consultare n vederea luarii deciziilor privind
dezvoltarea politicilor, legislatiei si a normelor de mediu, eliberarea
acordurilor si a autorizatiilor de mediu, inclusiv pentru planurile de
amenajare a teritoriului si de urbanism;
d) dreptul de a se adresa, direct sau prin intermediul unor asociatii,
autoritatilor administrative sau judecatoresti n vederea prevenirii sau n
cazul producerii unui prejudiciu direct sau indirect;
e) dreptul la despagubire pentru prejudiciul suferit.
Art.56 - n ce priveste Ministerul Apararii Nationale, conform art. 71
din Legea protectiei mediului, acesta are urmatoarele atributii:
a) elaboreaza norme si instructiuni specifice, n concordanta cu
legislatia interna si cu respectarea principiilor ecologice ale protectiei
mediului, pentru domeniile sale de activitate;
b) supravegheaza respectarea de catre personalul Ministerului
Apararii Nationale a normelor de protectia mediului pentru activitatile din
zonele militare;
c)controleaza actiunile si aplica sanctiuni pentru ncalcarea de catre
personalul Ministerului Apararii Nationale a legislatiei de protectia mediului
n domeniul militar.

Art.57. - (1) Obligatiile persoanelor fizice si juridice - protectia

mediului constituie o obligatie a tuturor persoanelor fizice si juridice, si n
acest scop orice persoana :
a) solicita autoritatilor pentru protectia mediului acord si/sau
autorizatie de mediu, dupa caz, potrivit prezentei legi;
b) asista persoanele mputernicite cu inspectia, punndu-le la
dispozitie evidenta masuratorilor proprii, toate documentele relevante si le
faciliteaza controlul activitatilor si prelevarea de probe;
c) se supun ordinului de ncetare temporara sau definitiva a
activitatii;
d) suporta costul pentru repararea prejudiciului si nlatura urmarile
produse de acesta, restabilind conditiile anterioare producerii prejudiciului;
e) asigura sisteme proprii de supraveghere a instalatiilor si
proceselor tehnologice si pentru analiza si controlul poluantilor pe raza de
incidenta a activitatilor desfasurate si evidenta rezultatelor, n scopul
prevenirii si evitarii riscurilor tehnologice si eliberarilor accidentale de
poluanti n mediu si raporteaza lunar rezultatele supravegherii mediului
autoritatii competente pentru protectia mediului;
f) informeaza autoritatile competente si populatia n caz de
eliminari accidentale de poluanti n mediu sau de accident major;
g) restructureaza, pentru activitatile existente, si propun, la
solicitarea autorizatiei, programe pentru conformare, n termen de sase luni
de la intrarea n vigoare a prezentei legi;
h) adopta solutii adecvate pentru mediu la propunerea proiectelor
sau activitatilor noi, precum si pentru modificarea celor existente;
i) nu degradeaza mediul natural sau amenajat prin depozitari
necontrolate de deseuri de orice fel.
(2) Mai multe prevederi legale viznd interdictii, obligatii, sanctiuni
etc. n scopul protejarii factorilor de mediu mpotriva activitatilor antropice
vor fi mentionate la capitolele care trateaza problemele respective.