DISCUIE ASUPRA INFRACIUNI DE MEDIU

1. CORELAIE NTRE DREPTUL MEDIULUI I DREPTUL PENAL

Dreptul mediului reprezinta, in abstract, ansamblul reglementarilor juridice
si institutilor stabilite in vederea protectiei, conservarii si ameliorarii mediului,
conform obiectivelor de dezvoltare durabila.
31
Protectia mediului presupune o activitate complexa si bine coordonata a mai
multor factori (politici, juridico-institutionali, economici, educationali etc.) prin
intermediul unor tehnici si instrumente de realizare concreta si efectiva din ce in
ce mai diverse. Aceste nu sunt intotdeauna prevazute, exprimate intr-o forma
directa insa se desprind clar din reglementarile cuprinse in actele normative.
31
Mircea Dutu - Drept mediului, Tratat, Editura economica, vol.I, 2003, pg.1
Tehnicile si instrumentele juridice de protectie a mediului s-au nascut mai
ales la nivel national, patrunzand apoi la nivel comunitar si international. In
prezent se pot retine patru tipuri fundamentale de tehnici si instrumente de mediu:
- adoptarea de norme ecologice,
- instituirea de regimuri de interdictii si/limitari,
- obligatia si procedura evaluarii impactului activitatilor economicosociale asupra mediului si
- instrumentele economice si fiscale.
Principiile pe care trebuie s se fundamenteze tehnicile si instrumentele
juridice de protectie a mediului, principii generale de dreptul mediului se refer la :
- Suveranitatea statelor si protectia mediului
32
In ceea ce priveste statelor si protectia mediului, dispozitiile Declaratiei de
la Stockholm au stabilit (principiul 21) ca conform Cartei Natiunilor Unite si
principiilor de drept international, statele au dreptul suveran de a isi exloata
propriile resurse dupa political or in domeniul mediului si au indatorirea de a face
astfel incat activitatile exercitate in limitele jurisdictiei si sub controlul lor sanu
cauzeze pagube mediului in alte state ori in unele regiuni aflate in afara oricarei
jurisdicii nationale. Principiul este exprimat si in alte documente internationale.
- Cooperarea internationala in solutionarea problemelor
conservarii mediului
33
32
mircea dutu - drept mediului, editura gamian, 1993-: suveranitatea statelor si protectia
mediului este un corolar al obligatiei de conservare
Principiul cooperarii internationale in solutionarea problemelor conservarii
mediului este prezent in continutul Declaratiei de la Stockholm (principiul 24) si in
continutul altor texte internationale.
Problemele internationale in legatura cu protectia si ameliorarea mediului
trebuie sa fie abordate intr-un spirit de cooperare de catre toate statele, mari ori
mici, pe picior de egalitate.
34
- Rezolvarea pasnica a diferendelor ecologice

Principiul este prevazut in mai multe documente internationale ( Carta

ONU, Declaratia de la Rio, Conventia cadru privind schimbarile climatice,
Conventia privind biodiversitatea).
- Buna vecinatate in domeniul conservarii si protectiei mediului
Principiul bunei vecinatati in domeniul conservarii si protectiei mediului
si-a gasit aplicare, in decursul timpului, in domeniul protectiei apelor de frontiera
( numeroase tratate bilaterale sau multilaterale stipuleaza obligatia generala de a nu
se altera in mod substantial calitatea cursurilor de apa frontaliere), in domeniul
prevenirii si combaterii poluarii, etc.
- Obligatia statelor de a conserva si de a proteja mediul si
resursele sale naturale
33
mircea dutu - drept international al mediului, editura gamian,1994,
34
Mircea Dutu - Drept mediului, Tratat, Editura economica, vol.I, 2003
Principiul este prevazut in numeroase documente internationale (Conventia
privind dreptul marii, Conferinta de la Rio de Janeiro) si consacra raspunderea
statelor in domeniul conservarii si protejarii mediului si a resurselor sale.
- Obligatia statelor de a evalua consecintele asupra mediului ale
oricarei activitati sau decizii care ar putea avea implicatii de
aceasta natura.
Conform acestui principiu si documentelor care il impun, statele trebuie sa
impuna evaluarii impactul previzibil asupra mediului al oricarei activitati majore.
Documentul care consacra acest principiu la nivel international general este
Conventia asupra evaluarii impactului asupra mediului in context transfrontalier
( Finlanda, Espoo, 1991)
- Obligatia de supraveghere a starii mediului.
Aceasta obligatie tinde sa devina un principiu de sine statator; ea este in
stransa legatura cu principiul conservarii si protectiei mediului.
- Indatorirea de asistenta ecologica.
Obligatia este prevazuta in continutul mai multor documente internationale.
A fost formulate prima data de principiul 18 al Declaratiei de la Rio: Comunitatea
internationala trebuie sa faca tot ceea ce este posibil pentru a ajuta statele
sinistrate.
35
- Informarea si participarea publicului.
Acest principiul imlica accesul si informarea publicului in privinta oricarei
actiuni in favoarea protectiei si conservarii mediuluji pe calea unei cereri si pe baza
de reglementari juridice si a supravegherii foarte largi a aplicarii celor existente.
- Principiul poluatorul plateste.
35
mircea dutu - drept mediului, tratat, editura economica, vol.i, 200
sa cum am precizat deja acest principiu vizeaza imputarea poluatorul;ui a
costului social al poluari pe care o genereaza; el constituie o sinteza a unor aspecte
economice si juridice.
- Principiul raspunderii statelor pentru prejudicii ecologice.

Principiul a fost proclamat in diferite texte internationale si unele legislatii

nationale.
36
- Principiul adaptarii cooperarii internationale la natura poluarii ori
caracteristicele zonei geografice supuse protectiei.
Se proclama faptul ca, cooperarea mondiala trebuie sa se concentreze asupra
domeniilor unde un efort cu caracter universal e reclamat de natura problemelor
ecologice in cauza. Aplicind acest principiu, actiunile CEE in domeniu s-au
atructurat la nivel bilateral, regional sau international.
Conformndu-se principiilor enunate mai sus, normel de dreptul meu
prevd, aa cum am precizat dj, i tehnici de limitate i interdicie, iar
nerespectarea acestora determin raspunderea persoanelor care nu s-au conformat
cadrului legal, inclusiv rspunderea penal.
2. RSPUNDEREA PENAL N DREPTUL MEDIULUI
Evoluia spectaculoas a dreptului mediului sub presiunea crizei ecologice
generalizate, pe de o parte i preocuprile tuturor statelor lumii de a proteja mediul
nconjurtor, pe de alt parte, au pus n eviden insuficiena i ineficacitatea
normelor de recomandare n acest domeniu, precum i a formelor de rspundere
civil i contravenional.
36
declaratia de la stockholm, tratat intre olanda si rfg, 1960
n aceast situaie, s-a recurs la ncriminarea aciunilor de poluare,
elaborndu-se reglementri pe sectoare protejate, n care sunt prevzute numeroase
infraciuni. n acelai timp, n tot mai multe ri, codurile penale cuprind un capitol
distinct de infraciuni ecologice.
S-a ajuns astfel, la mbogirea fenomenului criminalitii cu un nou sector
de fapte socialmente periculoase i anume, infraciunile ecologice care pot i
trebuie s fie studiate dintr-o perspectiv sectorial, dar cu o viziune global cnd
este vorba de aprecierea pericolului acestor infraciuni i a strategiilor de prevenire
i contracarare a lor
37
.
Consiliul European ntrunit la Tampere n octombrie 1999 a solicitat unirea
eforturilor pentru a se conveni asupra unor definiii, ncriminri i sanciuni
comune pentru un numr limitat de sectoare infracionale relevante cu precdere,
printre care infracionalitatea de mediu.
n februarie 2000, Regatul Danemarcei a prezentat o iniiativ pentru o
Decizie Cadru privind combaterea infraciunilor majore legate de mediul
nconjurtor.
Rspunderea penal pentru nclcarea normelor privind protecia mediului
se nscrie n principiile rspunderii infracionale, specificul angajrii ei cu privire
la protecia mediului fiind determinat de natura obiectului ocrotit de lege, a crei
atingere este adus printr-o abatere svrit cu vinovie.
37
problema infraciunii de mediu se discut de mai muli ani n cadrul unor diferite
forumuri

internaionale i europene. Astfel, de exemplu, n anul 1998 consiliul europei a adoptat

convenia
cu privire la protecia mediului nconjurtor prin codul penal.
Pentru a angaja rspunderea penal, abaterea trebuie s aib un pericol social
ridicat i s reprezinte o serioas ameninare a intereselor societii n domeniul
ocrotirii mediului nconjurtor, al folosirii durabile a resurselor naturale ori chiar s
amenine viaa i sntatea oamenilor i calitatea mediului nconjurtor.
Infraciunile cu privire la mediul nconjurtor se pot defini ca fiind acele
fapte periculoase, prin svrirea crora se aduc relaiilor sociale a cror
ocrotire este condiionat de apsarea elementelor naturale i antropice ale
mediului, atingeri care se concretizeaz din punct de vedere al consecinelor, ntro pagub adus persoanelor fizice i juridice care le dein n proprietate sau le
administreaz, n crearea de pericole pentru sntatea oamenilor, animalelor i
plantelor sau producerea de pagube economiei naionale.
Pornind de la particularitile elementelor lor constitutive, infrac iunile
ecologice pot fi clasificate astfel:
- din punct de vedere al subiectului: infraciuni cu subiect simplu i
infraciuni cu subiect calificat atunci cnd agentul infractor a avut o
anumit calitate privind protecia mediului i anumite obligaii ecologice
de ndeplinit, pe care le-a nclcat;
- sub aspectul laturii subiective, infraciunile ecologice pot fi comise din
intenie sau din culp. Intenia poate fi i special, viznd n mod
nemijlocit distrugerea unor elemente ale mediului sau a mediului n
ansamblu;
- din punct de vedere al laturii obiective, infraciunile ecologice, n marea
lor majoritate, au la origina aciuni nepoluante de natur fizic, care
distrug ecosistemele, ndeosebi cele naturale
ub raportul obiectului, infraciunile ecologice se pot subclasifica, n
funcie de anumite nivele protejate n:
a) nivelul mediului vizat de aciunea sau inaciunea infracional
(atmosferic, acvatic, terestru, subteran, casnic, etc.).
b) nivelul florei i faunei specifice fiecruia din aceste medii.
Obiectul infraciunilor ndreptate mpotriva mediului este chemat s rezolve
i problema jurisdiciei penale n acest domeniu.
Actualul Cod penal cuprinde mai multe infraciuni ecologice, dintre care
menionm:
- efectuarea oricror operaiuni de import de deeuri ori reziduuri de orice
natur sau de alte mrfuri periculoase pentru sntatea populaiei i
pentru mediul nconjurtor, precum i introducerea n orice mod sau
tranzitarea acestora pe teritoriul rii, fr respectarea dispoziiilor legale
(art.3022), infraciune prevzut cu dou agravante, dup cum efectuarea
operaiunilor de import de deeuri ori reziduuri de orice natur sau alte
mrfuri periculoase pun n pericol sntatea populaiei sau integritatea
corporal a unui numr mai mare de persoane, au vreuna din urmrile
prevzute n art. 182 Cod penal, cauzeaz o pagub material sau produc
moartea uneia sau mai multor persoane ori aduc pagube importante

economiei naionale;
- infectarea prin orice mijloace a surselor sau reelelor de ap, dac este
duntoare sntii oamenilor sau plantelor (art.311);
- producerea, deinerea sau orice alt operaie privind circulaia produselor
ori substanelor stupefiate sau toxice, cultivarea n scop de prelucrare a lantelor ce conin
astfel de substane, ori experimentarea produselor i
substanelor toxice, toate acestea fr drept (art. 312) .a.
n prezent, analiza legislaiei penale n materie pune n eviden caracterul
parial al ocrotirii relaiilor sociale de protecie a mediului, n sensul c
ncriminrile concrete au n vedere, n principal, valori ce nu fac parte din sistemul
mediului nconjurtor. Astfel, infraciunile contra sntii publice prevzute n art.
308 313 Cod penal, au ca obiect juridic general relaiile sociale care asigur
prevenirea bolilor molipsitoare la om, respectiv la animale i plante, precum i a
duntorilor.
Chiar i n situaia n care, prin ncriminarea i pedepsirea anumitor fapte ca
infraciuni se ocrotesc relaii sociale privind meninerea integritii i calitii
anumitor componente de mediu (de exemplu, infraciunile la regimul pescuitului i
al vntorii, la regimul fondului forestier, al pstrrii calitii atmosferei etc.),
datorit absenei unui grup special de infraciuni care s aib ca obiect juridic
relaiile sociale privind protecia i dezvoltarea mediului n ansamblul su, nu se au
n vedere semnificaiile generale cu privire la asigurarea echilibrului ecologic.
Specificul valorilor care trebuie ocrotite i promovate (inclusiv prin
intermediul msurilor de drept penal) reclam necesitatea elaborrii unor noiuni i
reglementri juridice penale adecvate i n consecin, eficiente; importana
excepional a valorilor ocrotite, pericolul deosebit pentru existena condiiilor de
via, impun un sistem sancionator specific i chiar proceduri de constatare i
judecat care s prezinte anumite particulariti.
at de ce i sub aspectul rspunderii penale se impun abordri i
reglementri noi n nsui coninutului Codului penal.
Ordonana de urgen a Guvernului nr. 195/2005 privind protecia mediului
prevede i sancioneaz o serie de fapte considerate infraciuni, dac au fost de
natur s pun n pericol viaa ori sntatea uman, animal sau vegetal, pentru
care pedeapsa prevzut cu nchisoarea i/sau amenda penal, dup caz (art.98).
Sub aspectul obiectului supus ocrotirii i a regimului sancionator,
Ordonana de urgen a Guvernului nr. 195/2005, cu modificrile i completrile
ulterioare, stabilete mai multe categorii de infraciuni cum sunt, de exemplu:
infraciuni care au ca efecte degradarea sau distrugerea mediului; infraciuni care
pun n pericol viaa ori sntatea oamenilor, fauna sau flora; infraciuni ce au n
vedere modalitile de desfurare a activitilor care comport risc pentru mediu;
infraciuni care privesc condiiile prealabile desfurrii activitilor cu impact
asupra mediului, eliberare autorizaiilor i respectarea prevederilor acestora .a.
Toate aceste infraciuni sunt specifice dreptului mediului. Aplicarea lor este
consecina nclcrii de ctre persoanele fizice i juridice a unor obligaii legale,
specifice dreptului mediului, obligaii ce privesc prevenirea polurii i protecia
mediului obiectiv de interes public major, prin fapte ce prezint un pericol

social deosebit prevzute i sancionate ca atare de lege.

Dispoziiile Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 195/2005 privind
protecia mediului, n care n materie infracional, se completeaz cu cele cuprinse
n legile speciale referitoare la procedura de reglementare, protecia atmosferei, a
apei, solului i subsolului, protecia biodiversitii, a ecosistemelor terestre
acvatice, regimul juridic al substanelor i preparatelor periculoase, al deeurilor,
regimul activitilor nucleare etc.
3. DISCUIE ASUPRA UNOR PARTICULARITI PRIVIND
INFRACIUNILE PREVZUTE DE CODUL SILVIC
38
.infractiunile de mediu constiuie un nou segment de fapte socialmente
periculoase inclus in fenomenul criminalitatii. Acest tip de infractiuni au fost
percepute ca reprezentand acele fapte periculoase prin savarsirea carora se aduc
atingeri realitatilor sociale a caror ocrotire este conditionata de apararea
factorilor naturali si artificiali ai mediului, atingeri care se concretizeaza din
punct de vedere al consecintelor printr-o paguba produsa persoanelor fizice sau
juridice care ii administreaza, prin punerea in pericol a sanatatii oamenilor si
plantelor sau prin producerea de pagube economiei nationale.
39
Padurea a fost prima resursa naturala si primul factor de mediu care a facut
obiectul reglementarii dreptului.
40
O data cu Conferinta O.N.U. ( Stockholm 1972)
privind mediu uman padurile au fost considerate in primul rand un factor natural de
mediu si apoi o resursa economica. Reglementarile in domeniul dreptului
38
Consideraii teoretice i practice cu privire la caracterul continuat al infraciunilor
prevzute de
articollele 108 si 110 din Legea 46/2008 Codul silvic, Revista Dreptul nr. 4/2011,
Olgua
Lungu Tranole si Marius Petrisor Ionica.
39
Revista Dreptul nr. 11/2003- infractiunea de mediu- infractiune contra dezvoltarii
durabilemirela gorunescu, pg. 134 si urm.;
40
Mircea Dutu - Drept mediului, Tratat, Editura economica, vol. I, 2003
orestier, fie ele interne sau internationale au cunoscut o traditie bogata si au in
prezent perspective de dezvoltare.
Potrivit datelor furnizate de Ministerul Mediului i Pdurilor i Ministerul de
Interne, n urma controalelor efectuate de instituiile cu atribuii n domeniul
silvic, n primul trimestru din 2011, numrul infraciunilor sesizate a crescut cu
15%, fiind cercetate cu 44% mai multe persoane fa de aceeai perioad a anului
2010. Potrivit oficialilor, volumul de mas lemnoas tiat ilegal a sczut cu 3%.
n ceea ce privete statisticile existente pentru n primele 4 luni a.c., n baza
Planului Comun de Aciune "SCUTUL PDURII 2011" i a Planului Comun de

Aciune pentru prevenirea i combaterea activitilor ilegale de export a

materialului lemnos i verificarea provenienei acestuia, s-au desfurat 12.300
aciuni i controale comune, fiind constatate 3.403 infraciuni i aplicate 8.780
sanciuni contravenionale n valoare de 193.584.668 lei.
Totodat, cantitatea de 30.889 mc. de material lemnos, n valoare de
57.306.949 lei, a fost confiscat /ridicat n vederea stabilirii provenienei.
41
Fondul forestier intra conform reglementarilor legale in vigoare sub
incidenta mai multor acte normative. Dintre acestea, Codul silvic (legea 26/1996)reglementeaza in ansamblu raporturile juridice privind fondul forestier national,
Ordonanta Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic si
administrarea fondului forestier national (modificata prin Legea nr.75/2002) si
Legea fondului funciar nr. 18/1991 sunt actele normative cu cea mai mare
aplicabilitate .
41
Curierul Naional, nr.5987/2011
Conform dispozitiilor art.40 din O.G. 96/1998: prevederile referitoare la
infractiunile din prezenta ordonanta se completeaza cu cele cuprinse in titlul
Raspunderi si sanctiuni din Codul silvic.. Dispozitiile art. 96-104 din Codul silvic
stabilesc infractiunile silvice si regimul lor sanctionator; in cadrul art. 30-32 din
O.G. 96/1998 s-au prevazut noi infractiuni.
Obiectul juridic al infractiunilor silvice este complex, el include pe de o
parte relatiile sociale privind gospodarirea durabila si asigurarea integritatii
cantitative si calitative a fondului forestier, indiferent de natura dreptului de
proprietate asupra elementelor componente, iar pe de alta parte, relatiile sociale
referitoare la mediu, echilibru ecologic si alte valori naturale.
Obiectul material al faptelor difera de la o infractiune la alta, pot fi obiect
material al acestor infractiuni: padurile, terenurile, sau apele din fondul forestier
national, vegetatia forestiera taiata sau scoasa fara drept din radacini, jnepenisul
distrus sau vatamat etc..
Subiectul activ poate fi orice persoana
42
care indeplineste conditiile cerute
de legea romana (cetatean roman sau strain, domiciliat sau nu in Romania), in
cazul in care acesta face parte din personalul silvic cu atributii de constatare a
infractiunilor si contraventiilor, calitatea sa determina agravarea raspunderii
penale. Astfel, pentru retinerea infractiunii prevazute de art.32 ind 2 alin 1 si 4
din O.G. 96/1998 (astfel cum a fost modificata prin Legea 141/1999) este necesar
ca subiectul activ al infractiunii sa fie calificat, adica sa fie proprietarul sau
42
practica- ipj mehedinti, 2002-2003
49
detinatorul cu orice titlu a suprafetei impadurite de unde sunt taiati si sustrasi
arborii.

43
Subiectul pasiv general al infractiunilor este statul; in situatia de subiect
pasiv secundar pot fi personae fizice sau personae juridice titulare ale valorii
sociale protejate.
In general infractiunile