Sunteți pe pagina 1din 74

Codul Model

Continut
Cuvant inainte
Despre autor
Recunoastere
Introducere
Capitolul I

Orele de tranzactionare & Fusurile orare corespondente


1. Tranzactiile dupa orarul normal/ tranzactiile non-stop si din
afara cadrului organizat
2. Deschiderea pietei & inchiderea pietei
3. Sarbatori bancare/sarbatori speciale/intreruperea pietei
4. Ordine de prevenire a pierderii (stop-loss)
5. Parcarea pozitiei
Capitolul II

Probleme de conduita personala


1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

Medicamente & substante folosite in exces


Distractii & cadouri
Jocuri de noroc si pariuri intre participantii pietei
Spalarea de bani/cunoasterea clientului
Frauda
Tranzactiile pentru contul personal
Confidentialitatea
Informarea falsa si rumoarea

Capitolul III
Back-office-ul, Platile & Confirmarile
1.
2.
3.
4.

Localizarea back-office-ului & segregarea responsabilitatilor/raportari


Procedurile de confirmare (scrise)
Procedurile de confirmare (verbale)
Platile & instructiunile de reglare a conturilor
5. Nettingul (compensarea)
Capitolul IV
1

Dispute, diferendumuri, medieri & acorduri


1.
2.
3.
4.

Dispute & Medieri


Diferendumuri intre participanti primari
Diferente in relatia cu brokerii & folosirea punctelor
Acorduri & Plangeri

Capitolul V
Autorizare, Documentatie & Inregistare telefonica
1.
2.
3.
4.

Autorizare, Responsabilitate pentru activitatea de dealing


Termeni & Documentatie
Calificari si proceduri de dealing preliminare
Inregistare telefonica

Capitolul VI
Brokeri &Brokeraj
1.
2.
3.
4.
5.

Rolul brokerilor & relatia broker/dealer


Comision/brokeraj
Brokeraj electronic
Transmiterea numelor de catre broker
Susbstituirea numelui/schimbarea de nume

Capitolul VII
Practica dealingului
1.
2.
3.
4.
5.

Tranzactionarea la rate in afara pietei


Incheierea unei tranzactii
Cotarea tranzactiei fermitate, calificare, referinta
Tranzactionarea cu intermediari primari neidentificati
Tranzactionare on-line/Internet

Capitolul VIII
Practicile de tranzactionare pentru operatiuni specifice
1. tranzactionarea folosind un broker conectat
2. mandatarea & transferul
3. repo & imprumutul de actiuni
Capitolul IX
Principiile generale de management al riscului pentru activitatea de dealing
Capitolul X
Indrumari aditionale pentru tranzactiile cu clientii corporate/comerciali
Capitolul XI
2

Terminologia de piata
Apendix 1
Regulile ACI pentru dispute in cazul instrumentelor financiare pe
piete over-the-counter
Apendix 2
Piete & instrumente acoperite de catre Codul Model
Apendix 3
Termeni si conditii pentru instrumentele financiare
Apendix 4
Membrii Comitetului Pentru Profesionalism al ACI
Apendix 5
Alte coduri de conduita publicate
Apendix 6
Charta ACI Asociatia Pietelor Financiare
Apendix 7
Codurile SWIFT pentru cele 60 de tari afiliate ACI

Cuvant inainte
Pietele schimburilor valutare si a celor monetare au atins un prag critic in istoria
lor. In trecutul recent am fost martori la faptul ca piete traditionale lasa loc unor
regimuri de lucru electronice, in cautarea continua de inovatii si eficienta. Ritmul
schimbarilor ce vor urma pentru industria noastra nu se prevad a fi mai putin
viguroase fata de ceea ce am experimentat pina in prezent. Cu toate acestea,
piata de pina acum a fost cu adevarat o piata globala pentru multi ani si sintem
constienti ca avansul tehnologic precum si competitia, vor necesita o constanta
revizuire pentru a putea mentine in functiune practici de piata consistente si
atotcuprinzatoare care sa sustina perspectiva noastra globala.
Ideea unui Cod Model a fost initial conceputa de catre Comitetul pentru
Profesionalism la inceputul anului 1998 si dupa multe discutii cu reprezentantii
diferitelor banci centrale si comitete de schimb valutar, am concluzionat ca este
intr-adevar un proiect pe care merita sa-l initiem. Mandatul pentru aceasta
lucrare ambitioasa a fost in cele din urma primit de la Consiliul ACI in noiembrie
1998 la intrunirea de la Sydney. In urma multor sesiuni de lucru lungi si dificile,
impreuna cu autorul lucrarii, care au inclus proiecte, discutii, redactare si
consultare, Comitetul pentru Profesionalism este onorat sa va prezinte prima
editie a Codului Model.
Este clar ca proiectul nostru nu ar fi fost dus la bun sfarsit, daca nu ar fi existat
munca depusa in intocmirea Codurilor de acest fel, folosite in prezente in diverse
centre de piata. In acest sens, suntem deplin recunoscatori fata de munca
valoroasa care a fost facuta de-a lungul anilor de catre diverse comitete.
Speram ca acest Cod Model se va dovedi un ghid folositor pentru cele mai bune
conduite si practici, pentru toti participantii la piata. Data fiind natura dinamica a
pietelor financiare si a diferitelor practici in diverse locatii geografice, telul nostru
este acela de a distila esenta celor mai bune practici in pietele de schimb valutar,
monetar si de derivative sub umbrela unui singur Cod. Credem ca in general am
reusit sa atingem acest tel si avand o procedura de revizuire a sa regulata, este
in intentia noastra sa pastram Codul Model viabil si relevant pentru a raspunde si
anticipa schimbarile din piata si mediul de reglementare.
In sfarsit, speram ca acest Cod Model va fi o buna sursa de informare pentru noii
dealeri si o baza de referinta folositoare si de incredere pentru cei care sint in
industria noastra de multi ani.
Eddie Tan
Presedinte
Comitetul pentru Profesionalism
ACI The Financial Markets Association

Despre autor
Denis J. Nolan

Denis Nolan, director al societatii ArbiTrain Ltd., este un practicant recunsocut al


meseriei, cu o experienta de peste 30 ani in pietele globale de schimburi
valutare, monetare si de derivative.
Ca chief dealer si trezorieri de-a lungul anilor 70 si 80 a fost printre primii
trezorieri de institutii financiare internationale care a apelat la operatiunile futures
de tip financiar si derivative ca reprezentand o extensie logica a strategiilor de
tranzactionare in schimburile valutare si piata monetara.
Un membru fondator al LIFFE si conferentiar la City University Business School
London, Denis Nolan a scris pe larg despre schimburile valutare si a tinut
conferinte si seminarii despre instrumentele de piata financiara, derivative si
arbitraj valutar despre activitatea de back office si Coduri de Comportament, in
Europa, Statele Unite, Orientul Mijlociu si Japonia. Este co-autor al lucrarii
Conducerea activitatii de back office care va fi publicata curand de catre
Pearson Education.
Cand Codul de Conduita a fost initial inclus ca materie obligatorie in examinari,
autorul a fost abordat de catre ACI The Financial Market Association pentru
consiliere in problemele legate de acest subiect. Cu o experienta unica in
tranzactionare si fiind recunsocut ca expert international in materie, in decembrie
1998, i-a fost incredintat madatul de a scrie un cod global de conduita pentru
trezoreriile Over-the-counter din pietele financiare.
In permanenta legatura cu Comitetul pentru Profesionalism al ACI, si mentinand
contacte la nivelul autoritatilor de reglementare din Europa, Statele Unite si
Japonia, Denis Nolan a intocmit Codul Model in martie anul acesta (2000, n.
red.)

Multumiri

Codul Model nu ar fi fost posibil a fi intocmit fara valoroasa contributie, timp si


effort pus la dispozitia noastra de catre:

Bancile Centrale din diverse tari OECD

Autoritatea de servicii financiare (FSA) din Marea Britanie

Comitetele de schimb valutar din New Yourk, Tokyo si Singapore

Reprezentanti ACI si participanti la piata din multe tari in care ACI The
Financial Market Association este prezenta.

In cele din urma, am dori sa-I multumim autorului Denis Nolan pentru compilarea
si editarea diverselor proiecte precum si a produsului final in urma multor lungi
dar productive sesiuni de lucru impreuna cu Comitetul pentru Profesionalism.
Experimentatele analize ale lui Denis, sensul daruirii si meticuloasa pregatire
sunt pe deplin apreciate.
Eddie Tan
Presedinte
Comitetul pentru Profesionalism
ACI The Financial Market Association

Codul Model
Codul international de conduita si practica pentru
pietele financiare
Introducere
Un tel comun al tuturor codurilor de conduita este acela de a promova in mod eficient
practicile de piata prin incurajarea unor standarde inalte de conduita si profesionalism.
Cu toate acestea piata globala a schimburilor valutare, in mare masura nereglementata,
a prosperat si s-a extins de-al lungul deceniilor in centrele internationale majore fara
ajutorul vreunui cod scris, a unor orientari, a unor practici de piata sau conduite.
Situatia a durat pina la inceputul anilor 1970 cind asa numita scrisoare OBrien a fost
trimisa bancilor autorizate pe piata londoneza de catre Banca Angliei. Aceasta prima
circulara scurta dar folositoare si la momentul oportun, a atacat o serie de probleme de
arbitraj si a oferit mult dorite clarificari si recomandari asupra anumitor practici de piata si
conventii, care au fost extinse in editiile urmatoare.
Liberalizarea principalelor rate de schimb fixe in 1973 a marcat o noua era in schimbul
valutar si mai tarziu volatilitatea ratelor de dobanda cu repercusiunile sale a evidentiat
necesitatea unei abordari formale internationale asupra practicilor de piata, conduitei si
eticii.
Din 1980, aparitia unor piete si instrumente noi precum futures financiar, swapuri de
dobanzi, optiuni si alte derivative folosite de catre dealerii trezoreriilor si ai pietelor de
capital a subliniat urgenta reglementarii acestei situatii.
In 1975 a fost publicat primul Cod de Conduita ACI acoperind schimburile valutare si
tranzactiile cu valute euro. Au urmat publicatii similare ale pietelor din New York (1980),
Londra (1990), Singapore (1991) si Tokyo in 1995.

Necesitatea unui Cod Model unitar


Codul Model de Conduita a fost compilat ca raspuns la o cerinta internationala
stringenta a dealerilor si brokerilor care opereaza in pietele over-the-counter (OTC) din
domeniul schimbului valutar al pietelor monetare si cele de derivative. Comitetul pentru
profesionalism al ACI Asociatia Pietelor Financiare a luat cunostiinta de aceasta
necesitate prin contacte regulate cu membrii sai reprezentind peste 24,000 dealeri,
brokeri, reprezentanti din middle si back office din peste 80 de tari.

Pina recent, tabla de materii a examenelor Codului de Conduita din ACI Dealing
Certificate a recunoscut Codurile de Conduita din patru centre principale: Londra, New
York, Singapore si Tokyo in complementar la propriul Cod de Conduita al ACI. Candidatii
7

care se pregateau pentru examinare erau asadar obligati sa parcurga un studiu lung si
asiduu asupra elementelor componente ale tuturor celor cinci publicatii.
Ca urmare a unei reevaluari atotcuprinzatoare a acestei stari de fapt, Comisia pentru
Profesionalism a tras concluzia ca in ciuda existentei unor probleme dificile si a unor
diferente de structura, exista nevoia urgenta pentru un cod global sau international care
ar putea sa acopere elementele principale ale celor cinci publicatii recunoscute.
Conduita si buna-practica recomandata in cele cinci coduri este in generala conformitate
si, cu cateva exceptii notabile, diferentele care exista se refera la importanta unor
termeni si la raza lor de actiune. S-a tras concluzia ca un Cod Model care sa cuprinda
principalele elemente ale codurilor recunoscute ar putea servi ca un ghid valoros pentru
membrii comunitatii internationale de dealeri.
Acesta ar putea servi de asemenea ca un ghid practic de studiu pentru dealerii juniori si,
odata cu amendarea tablei de materii care sa recunoasca noua structura, pentru
examinarea candidatilor ACI.
Nevoia unui Cod Model este mult mai pronuntata in multe din pietele emergente unde
un lipseste un cod profesional.

Aplicatia si importanta
Aplicatia Codului Model este larg cuprinzatoare acoperind pietele over-the-counter si
instrumentele tranzactionate de catre departamentele de trezorerie asa cum sint listate
in Appendix 2. Diversitatea pietelor si produselor tranzactionate si arbitrajate de catre
dealerii bancilor, releva ca vor aparea in mod inevitabil anumite arii de suprapunere,
acolo unde exista coduri individuale sau locale de piata.
Cu gandul la acest lucru, o mare atentie a fost acordata in redactarea acestui text,
pentru a ne asigura ca procedurile si practicile de piata recomandate in paginile
urmatoare nu sint in flagranta contradictie cu codurile recunoscute si existente in acest
moment.
In acelasi timp, Codul Model ramane consistent cu standardele inalte de integritate si
profesionalism existente in pietele principale de la inceputul publicarii primului Cod de
Conduita al ACI in 1975.

Pregatirea
In compilarea Codului Model, au fost avute in vedere recomandari continute in
urmatoarele coduri recunoscute:
Codul de Conduita al ACI (revazut in 1998)
Ghidul activitatilor de schimb valutar al Comitetului de Schimb Valutar din New York
(august 1995)
Codul de Conduita al Londrei (revazut in iunie 1999 de catre Autoritatea de Servicii
Financiare)
Codul de Conduita Francez (martie 1999)

Ghidul de Conduita si Practica Pietelor din Singapore referitor la activitatile de


trezorerie (revazut in februarie 1998)
Codul de Conduita al Comitetului Pietelor de Schimb Valutar din Tokyo (Orange
book, decembrie 1998)

In completare, practicienii pietelor din centrele internationale recunoscute au fost


consultati in cateva din subiectele care sint acoperite de aceasta carte, in mod special in
acele subiecte in care exista diferente de interpretare si importanta a unor expresii.
Opiniile acestora au fost dezbatute in Comitetul pentru Profesionalism inainte de
redactarea textului final.

Terminologia de tranzactionare
In Codul Model, un accent important a fost pus pe conduita si practica care trebuie sa
prevaleze in punctele sensibile ale cotatiilor de piata si ale acordurilor de tranzactionare.
Aceasta prioritate este subliniata mai departe prin includerea unui capitol special de
Terminologie de Piata, care formeaza parte integranta din Codul Model. Toti dealerii si
candidatii examenelor ACI trebuie sa fie in cunostiinta deplina a acestui capitol.
Indiferent daca rata de piata cotata este pentru un schimb valutar cu miscare de fonduri
sau pentru tranzactii fara miscare de fonduri de tipul derivativelor si FRA, peste tot
trebuie sa prevaleze acelasi standard inalt de practica de tranzationare si integritate.

Recunoastere
Pentru a mentine pietele intr-o maniera ordonata si eficienta, este esential ca dealerii si
brokerii sa recunoasca atit litera cit si spiritul Codului Model. Principiile Generale de
Management al Riscului mentionate in capitolul IX sint in mod particular relevante din
acest punct de vedere. Incepind cu maxima fundamentala a dealerului cuvintul meu
este contract conduita, practica si etica prescrise in acest cod reprezinta virful unei lungi
experiente pe piete de schimb OTC de schimb valutar, monetare sau de derivative.
Importanta rezultata de aici, de aderare la acest cod, este mai mult decit evidenta si
consecintele incalcarii acestui cod sint stipulate clar in capitolul IV Recunostere si
actiune de plangere.

Structura
Cum multe din subiectele tratate sint de natura tehnica necesitand o atentie specifica,
intregul Cod Model spre deosebire de alte publicatii a fost structurat inr-o divizare
clara a categoriilor componente. Acest stil a fost adoptat pentru a furniza cititorului un
acces rapid si usor la recomandarile profesionale cerute de un anumit subiect.

Completari si revizii
Schimbarile anilor recenti in structura multor piete, a sistemelor administrative,
produselor si chiar a valutelor, subliniaza necesitatea unei monitorizari continue si
completari cu noi recomandari de buna practica. In ceea ce il priveste, Comitetul pentru
Profesionalism al ACI va mentine o procedura periodica si atotcuprinzatoare de

revizuire, pentru a se asigura ca acest Cod Model va tine pasul cu orice dezvoltare
tehnologica sau schimbare care ar putea afecta conduita de piata, etica sau practica.

Serviciul Expert Determination


In cazul in care partile dintr-o tranzactie nu sunt capabile sa rezolve disputa dintre ele,
Comitetul pentru Profesionalism al ACI furnizeaza serviciul Expert Determination pentru
a facilita ducerea la bun sfarsit a acestor dispute. Participantii la piata sunt incurajati sa
apeleze la acest serviciu in conformitate cu Regulile ACI privind Modul de Solutionare a
Disputelor privind Instrumente Financiare in Pietele Over-the-Counter. Termenii si
conditiile acestui serviciu sunt enuntate in apendixul nr 1.

Traducere/Limba
Limba oficiala a Codului Model este limba engleza

10

Capitolul I
Orele de tranzactionare&Fusurile orare corespondente
1. Tranzactiile dupa orarul normal/ tranzactiile non-stop si din afara
cadrului organizat
2. Tranzactiile zilei de luni dimineata/deschidere pietei & inchiderea pietei
3. Sarbatori bancare/sarbatori speciale/intreruperea pietei
4. Ordine de prevenire a pierderii (stop-loss)
5. Parcarea pozitiei
1

Tranzactiile dupa orarul normal/ tranzactiile non-stop si din afara cadrului


organizat

Globalizarea pietelor financiare in anii recenti a dus la extinderea orelor de


tranzactionare de catre banci in special in centrele principale. Cateva institutii financiare
internationale majore au instigat sistemul in schimburi pentru operatorii valutari si de
derivative, suprapunindu-se pe fusurile orare de inceput si de sfirsit de piata , in timp ce
alte banci opereaza cu un sistem non-stop de tranzactionare. Extinderea orelor de
tranzactionare poate implica pericole aditionale pentru evitarea carora este necesara
existenta unor proceduri de control clare.
Tranzactiile efectuate dupa programul bancar normal sau din afara cadrului organizat
(sala de arbitraj), fie prin intermediul telefonului mobil sau orice alt echipament trebuie sa
fie realizate cu aprobarea managementului, care, trebuie sa emita instructiuni clare in
scris catre personalul implicat, asupra tipului de tranzactii care sint permise si limitele
aplicabile acestor tranzactii, specificindu-se si care sint orele normale de tranzactionare
pentru acest personal. Ar fi o dovada in plus de prudenta, sa existe o inchidere neoficiala
a fiecarei zile de tranzactionare in functie de care pozitia de sfarsit de zi poate fi
monitorizata sau reevaluata.
Managemenul trebuie de asemenea sa listeze numele dealerilor autorizati sa efectueze
tranzactii din afara cadrului organizat sau in afara orarului normal si sa stipuleze
proceduri de raportare prompta si inregistrare rapida a tranzactiilor efectuate in acest
mod.
Acolo unde exista echipament telefonic folosit pentru raportare si inregistrare
instantanee a tuturor tranzactiilor din afara cadrului organizat, acesta trebuie instalat si
localizat astfel incat tranzactiile raportate nu pot fi sterse ulterior fara aprobarea senior
managementului.

11

Folosirea telefoanelor mobile din interiorul salilor de arbitraj, cu exceptia situatiilor de


urgenta, nu este considerata o practica acceptabila.
2

Tranzactiile zilei de luni dimineata/deschidere pietei & inchiderea pietei

Pietele financiare internationale sint legate de o retea extinsa de centre de


tranzactionare. Cu toate ca aceasta asigura o piata continua timp de 24 ore/zi in
intreaga lume, consideratii legale si comerciale, in mod special in schimburile valutare si
derivative, necesita recunoasterea oficiala a orelor de deschidere si de inchidere ale
pietei globale.
Urmare a discutiilor detailate si a negocierilor cu participantii pietelor OTC din Asia
Pacific si New York precum si a autoritatilor de reglementare, ACI Asociatia Pietelor
Financiare a coordonat un acord global referitor la deschiderea si inchiderea pietei
globale dupa cum urmeaza:
Tranzactiile fie directe sau prin broker, efectuate inainte de ziua de luni ora 5.00 A.M.
ora Sydneyului, sint efectuate astfel incit nu sint considerate a fi efectuate in timpul
conditiilor normale de piata sau orelor pietei.
Asadar inceperea oficiala in pietele valutare va porni de la ora 5.00 AM ora Sydneyului in
toate zilele de luni ale unui an calendaristic.
Recunoasterea orei de inchidere a pietei valutare va fi ora 5.00 PM ora New Yorkului a
fiecarei zi de vineri a unui an calendaristic.
3

Sarbatori bancare/sarbatori speciale/intreruperea pietei

Sarbatorile bancare sau zilele de non-business/sau de clearing sint anuntate periodic de


catre autoritatile din diferite centre financiare. Pentru a asigura o functionare usoara si
eficienta a pietei, si avind in vedere ca aceste zile de sarbatori bancare sint adesea
neprevazute s-au pus in practica proceduri clare de piata.
In cazul in care o tara sau un stat declara o noua sarbatoare nationala, sau orice ce alt
eveniment ar putea impiedica transferurile rezultate dintr-o tranzactie bancara la o data
anume din viitor, urmatoarele proceduri ar trebui adoptate pentru ajustarea datei de
valuta a tranzactiei valutare care are scadenta data respectiva.
a. Noua data de valuta va fi urmatoarea data calendaristica lucratoare (pentru ambele
valute contractate in cazul unei tranzactii de schimb valutar) care urmeaza datei de
valuta originale, cu exceptia cazului cind o sarbatoare bancara este declarata in
ultima zi lucratoare a lunii, in acest caz noua data de valuta urmand sa fie prima zi
lucratoare (pentru ambele valute in cazul unui schimb valutar) dinaintea ultimei zile a
lunii.
b. Datele de valuta in tranzactiile de schimb valutar nu vor fi separate decit in cazurile
cind ambele parti sind de acord, sau acolo unde practica locala speciala permite
separarea acestei date de valuta cum ar fi in cazul anumitor tari islamice.
c. Ratele de schimb ale contractului initiat nu vor fi modificate.
4

Ordine de prevenire a pierderii (stop-loss)


12

Acceptarea tot mai larga a conceptelor de tranzactionare tehnice si a metodelor de


control in anii recenti a condus la o crestere substantiala a ordinelor de prevenire a
pierderii (stop-loss). Codul Model scoate in evidenta importanta unei documentatii clare
si concise si a unei linii permanente de comunicatii.
Termenii sub care un ordin de prevenire a pierderii (stop-loss) este acceptat trebuie sa
fie identificati in mod explicit, mentionindu-se durata de valabilitate in timp sau
constrangeri agreeate intre partile implicate si sa fie in concordanta cu criteriile
managementului referitoare la aceste ordine. Nu trebuie sa existe urma de neintelegere
intre parti referitoare la temenele sub care ordinul a fost dat si acceptat.
Prin acceptarea acestor ordine, intrucit o institutie isi asuma o obligatie sa depuna orice
efort rezonabil sa execute acest ordin prompt, nu exista nici o garantie a executarii
ordinului la pretul stabilit catre solicitant.
Trebuie sa existe linii adecvate de comunicare intre parti care sa permita primitorului
(recipientului) ordinului sa gaseasca partea care a transmis ordinul in cazul unei situatii
extreme de variatie a pretului/ratei de schimb.
Cand apare o disputa asupra faptului daca piata a atins nivelul necesar care sa duca la
executarea ordinului, trebuie avut in vedere ca oricare surse sint folosite pentru a verifica
miscarea pietei, este dificil de obtinut o inregistare complet clara si edificatoare.
Orice astfel de sursa, cum ar fi o companie de brokeraj careia I s-ar putea cere sa indice
punctele extreme ale pietei, nu ar avea intotdeauna intregul spectru de tranzactionare si
ar putea indica doar punctele extreme pe care ea le-a inregistrat. In mod corespunzator,
aceasta informatie ar trebui tratata cu discretie si rezerva profesionala.
5

Parcarea pozitiei

Incidenta a ceea ce este cunoscuta sub denumirea de parcare a pozitiei este mult mai
putin comuna in ultimii ani si poate fi definita dupa cum urmeaza:
Parcarea pozitiei este practica prin care doua parti incheie o tranzactie in mod normal cu
intelegerea prealabila ca aceasta tranzactie va fi reversata la o data specificata in viitor,
la, sau in apropierea ratei de tranzactionare originale indiferent de schimbarile interimare
intervenite in piata. Consecinta unui astfel de contract este ca, pe o perioada de timp
obligatiile unei institutii sint excluse din balanta sa de conturi precum si din fata
managementului sau a organelor de supraveghere.
Aceste tranzactii pot fi executate fie la initiativa arbitrajistilor de a masca riscul unei
pozitii (in general in schimburile valutare), in acest fel inducand in eroare managementul,
fie la initativa bancilor de a masca pozitii speculative in fata autoritatilor sau in timpul
unei perioade de raportare. Pot exista de asemenea implicatii de evaziune fiscala.
Codul Model are cu privire la acest lucru un punct de vedere neechivoc.
Parcarea tranzactiilor sau pozitiilor cu oricare contrapartida trebuie sa fie interzisa.

13

Capitolul II

Probleme de conduita personala


1. Medicamente & substante folosite in exces
2. Distractii & cadouri
3. Jocuri de noroc si pariuri intre participantii pietei
4. Spalarea de bani
5. Frauda
6. Tranzactiile pentru contul personal
7. Confidentialitatea
8. Informarea falsa si rumoarea

1. Medicamente & substante folosite in exces


Problemele legate de substantele folosite in exces cum ar fi medicamentele si alcoolul
au reprezentat un fenomen crescand atat in sfera sociala cat si de afaceri in multe tari.
Cu toate ca atitudinea, legislatia si toleranta sociala asupra acestui subiect variaza intre
diferite culturi, Codul Model recomanda implicarea activa a managementului in
rezolvarea problemei.
Managementul trebuie sa parcurga toti pasii rezonabili pentru a se educa atit pe sine cit
si pe personalul sau despre posibilele semnale si efecte rezultate in urma folosirii
medicamentelor inclusiv a alcoolului si a abuzului altor substante. Vor trebui luate masuri
care sa priveasca pozitia fata de persoanele care sint gasite a abuza de aceste
substante.
Capacitatea de judecata a oricarui membru de personal dependent de aceste substante
ar putea fi afectata si abilitatea lui de a functiona in mod satisfacator ar putea fi redusa.
Aceste persoane sint potential vulnerabile la motivatii materiale menite sa-I determine sa
conduca activitatea nu neaparat necesar in interesul firmei sau a pietei in general.

2. Distractii & cadouri


Cadourile sau distractiile pot fi oferite in desfasurarea normala a majoritatii afacerilor. Cu
toate acestea pietele financiare trebuie sa fie in mod particular atente in evitarea
exceselor sau abuzurilor de la aceasta practica. Cadourile oferite sau distractiile
furnizate de catre brokeri sau operatori ne-primari catre dealeri ar trebui sa fie
monitorizate de catre management.
14

Managementul sau personalul nu trebuie, atat sa ofere motivatii materiale pentru a-si
conduce afacerile, nici sa le solicite de la personalul altor insitutii. Cu toate acestea este
recunoscut ca distractiile si cadourile pot fi oferite in desfasurarea normala a unei
afaceri; aceste cadouri si distractii nu trebuie sa fie excesive in valoare sau frecventa.
Mangementul ar trebui sa:
a. monitorizeze forma, frecventa si costurile distractiilor/cadourilor primite de catre
dealeri
b. sa manifeste o politica clara si articulata catre oferirea/primirea celor mentionate,
asigurandu-se ca aceasta este urmarita indeaproape
c. sa stabileasca proceduri pentru cazurile in care aceste cadouri sint excesive dar nu
pot fi returnate fara a fi considerate o ofensa
d. sa se asigure de transparenta tuturor distractiilor primite sau oferite.

3. Jocuri de noroc si pariuri intre participantii pietei


De multi ani, practica pariurilor personale intre participantii pietelor a fost frecvent motiv
de ingrijorare pentru management si brokeri. Motivul concursului sau al pariului poate fi
publicarea unui indicator financiar cum ar fi statisticile oficiale de comert, un eveniment
politic sau sportiv.
Excesele sau abuzurile acestor jocuri pot deveni o boala si pot conduce la consecinte
extreme serioase, inclusiv conflicte de interes sau chiar ruina financiara personala.
Codul Model se opune in mod strict acestor practici si insista asupra implicarii puternice
a managementului in controlarea lor.
Jocurile de noroc si pariurile intre participantii pietei prezinta pericole evidente si trebuie
descurajate in mod vehement.
Acolo unde aceasta practica nu este interzisa, este puternic recomandat ca
managementul sa adopte o procedura scrisa bine definita asupra acestei activitati.

4. Spalarea de bani
Variatele dimensiuni sau faze ale spalarii de bani cunoscute sub denumirea de plasare
sau acoperirea in cascada sint prin natura lor putin probabile sa implice un dealer de
piata en-gros sau un broker. In orice caz acolo unde tranzactionarea bancnotelor
reprezinta o activitate de trezorerie, poate exista un potential de implicare in spalarea de
bani. Oricum atat dealerii cit si brokerii ar trebui sa fie la curent cu masurile de prudenta
numite sa ne cunoastem clientul precum si cu recomandarile FATF asupra acestui
subiect.
Bancilor li se reaminteste necesitatea de a-si cunoaste clientul si vor trebui sa ia toate
masurile necesare de a se asigura ca tranzactiile lor nu sint folosite pentru a facilita
activitati de spalare de bani.
Ca parte a unui effort international de combatere a acestor activitati si in special a celor
legate de spalare de bani din vanzare de droguri, guvernatorii bancilor centrale au
promovat in noiembrie 1988 o declaratie de buna practica intitulata Declaratia de
Principii de la Basel. Grupul cel Sapte a promovat in iulie 1989 crearea Fortei De Actiune
Financiara (FATF) pentru a intari dorinta de combatere a spalarii de bani.
15

Firmele ar trebui sa adopte masurile necesare in consistenta cu declaratia guvernatorilor


G-10 si a recomandarilor FATF si sa manifeste responsabilitate in acest domeniu.
Doar managementul superior decide daca poate incepe relatii cu institutii care conduc
afaceri in numele clientilor lor pe baza confidentialitatii absolute.
Dealerii trebuie sa fie instiintati de obligatia lor de a raporta orice tranzactie suspecta
catre ofiterul de compliance sau catre un ofiter nominalizat sa se ocupe cu depistarea
activitatilor de spalare de bani.
Caselor de brokeraj li se reaminteste de responsabilitatea lor de a incunostiinta
personalul de aspectele legate de activitatea de spalare de bani si de a fi atenti in orice
moment atunci cind au loc tranzactii suspecte.

5. Frauda
Intrucat dealerii sint in general neimplicati in orice proceduri administrative care
necesitata autentificari speciale cum ar fi efectuarea de plati catre o terta parte,
momentele de frauda care sa implice directe dealerii sint rare.
In orice caz masuri puternice de control administrativ sint recomandate pentru a preveni
aparitia fenomenului de frauda.
Incercarile de frauda au loc regulat si multe dintre ele sint pregatite meticulos. Dupa cum
pot exista mai multe cai prin care o institutie este fraudata, este necesara o mare atentie
din parte managementului si a personalului, in mod special cind se primesc apeluri pe
linii telefonice obisnuite (de obicei in tranzactii intre operatori primari).
Ca o masura de precautie, este puternic recomandat ca detaliile tuturor tranzactiilor
telefonice care nu include modalitati de decontare prestabilite sa fie confirmate de catre
primitor prin telex sau alte modalitati similare cu urmariea expresa a answerback-lui
pentru a se asigura de autenticitatea tranzactiei.
O atentie deosebita ar trebui acordata in verificarea autenticitatii acolo unde beneficiarul
este o terta persoana alta decit partenerul tranzactiei.
In cazul unor circumstante suspicioase personalul trebuie sa anunte managementul fara
intarziere.

6. Tranzactiile pentru contul personal


Practica tranzactionarii pentru contul personal at in interiorul firmei cat si in afara
acesteia, are anumite implicatii care include riscul de credit cit si potentialul conflict de
interese. Codul Model pledeaza clar pentru proceduri scrise si controlul
managementului.
Acolo unde tranzactionarea pentru contul personal este permisa, managementul trebuie
sa se asigure ca sint stabilite masuri de protectie adecvate pentru a preveni abuzul sau
tranzactionarea pe baza unor informatii confidentiale in orice forma. Aceste masuri
trebuie sa reflecte si necesitatea mentinerii confidentialitatii cu privire la informatii nepublice despre miscarea preturilor si sa asigure ca nici o actiune care este luata de catre
16

personal, nu poate afecta in mod negativ interesele clientilor firmei sau a


contrapartidelor.
Managementul trebuie sa aiba o procedura bine definita pentru tranzactiile personale ale
angajatilor inclusiv tranzactiile de investitie. Ar trebui sa existe proceduri scrise pentru a
acoperi acest gen de tranzactii, precum si cele efectuate in numele membrilor de familie
ale dealerilor, sau a altor membri in firma inclusiv managementul.
Managerii trebuie sa fie in cunostiinta de cauza ca, poate aparea un conflict de interese
daca operatorului ii este permis sa tranzactioneze pentru el insusi in acele instrumente,
produse sau marfuri apropiate, cu cele pentru care tranzactioneaza in numele institutiei
si sa stipuleze clar in care dintre acele instrumente, produse sau marfuri, dealerii pot
efectua tranzactii in nume propriu.
Atentie deosebita trebuie sa fie exercitata in tranzactionarea in timpul zilei pentru contul
personal. In acest sens trebuie sa existe masuri de informare si transparenta care sa
asigure ca operatorul acorda toata atentia afacerilor institutiei fara a fi distras de catre
afaceri financiare personale.
Operatorii trebuie sa recunoasca ca si ei au o responsabilitate in identificarea si evitarea
conflictelor de interese.

7. Confidentialitatea
Atat dealerii cat si brokerii au acces la informatii foarte confidentiale. Pentru a pastra
reputabilitatea pietei este esential sa fie mentinute standarde de confidentialitate stricte
si ca toti participantii sa exercite mare atentie in cursul conversatiilor care pot fi auzite
sau citite cu sisteme moderne de comunicatii sau in domeniile publice.
Confidentialitatea este esentiala pentru prezervarea unei piete reputabile. Dealerii si
brokerii isi impart responsabilitatea pentru mentinerea confidentialitatii si nu trebuie sa
dezvaluie sau sa discute despre informatii legate de tranzactii efectuate sau in proces de
a fi efectuate

8. Informarea falsa si zvonurile


Pietele financiare sint in general active la stirile care privesc piata. Nu este asadar
surprinzator ca barfa si informatiile inexacte emanand din diferite surse, sa fie
imprastiate prin intermediul telefoanelor sau al calculatoarelor. Aceste zvonuri pot fi
citate, sau chiar apare in media financiara. Codul Model insista ca dealerii si brokerii sa
se abtina a transmite orice informatie, despre care ei stiu ca nu este adevarata.
Dealerii si brokerii ar trebui sa nu distribuie orice informatie despre care stiu ca e falsa si
trebuie sa exercita mare precautie atunci cand discuta informatii fara substanta, despre
care banuiesc ca ar putea fi inexacta si ar putea vatama o terta parte.

17

Capitolul III
Back-office-ul, Platile & Confirmarile
1. Localizarea back-office-ului & segregarea responsabilitatilor/raportarilor
2. Procedurile de confirmare (scrise)
3. Procedurile de confirmare (verbale)
4. Platile & instructiunile de reglare a conturilor
5. Nettingul (compensarea)

1. Localizarea back-office-ului & segregarea responsabilitatilor/raportarilor


Imbunatatirile din anii recenti aduse comunicarii globale au fost un factor important in
optiunea crescuta a institutiilor financiare de a avea front-office-ul si back-office-ul in
locatii diferite. Multe banci internationale au centralizat si consolidat functia
administrativa a back-office-ului in sau in apropierea sediului central dar au creat sali de
arbitraj in citeva centre externe. Atata timp cat autoritatile de reglementare implicate nu
obiecteaza asupra acestui mod de organizare, Codul Model nu are nici o obiectie la
aceasta consolidare a functiei back-office-ului.
In orice caz, nu se manifesta nici o flexibilitate in insistenta unei segregari stricte a liniei
de responsabilitati si raportare intre front office si back office.
Structura organizationala a participantilor primari trebuie sa asigure o stricta segregare a
liniei de responsabilitati si raportare si de asemenea un control independent riscului intre
personalul front office si cel al back office-ului. In cazurile in care middle office are
functiuni administrative si de control trebuie sa se aplice o segregare similara a
responsabilitatilor si raportarii ierarhice.
Problema unei segregari fizice a celor doua compartimente este la latitudinea
managementului fiecarei institutii care ia decizia in lumina cerintelor esentiale de control
si de legislatie.
Avand in vedere ca anumite institutii favorizeaza avantajul de avea compartimentul
administrativ in imediata apropiere, se manifeste in acest sens odata cu dezvoltarea
comunicatiilor si a tehnologiei informatiilor, o tendinta crescuta in mediul bancilor
internationale active in mai multe centre, de a centraliza operatiunile de back office intr-o
singura locatie aflata in apropierea sau chiar in interiorul sediului central. Aceast mod de
organizare va necesita inevitabil autorizarea din partea autoritatilor de reglementare din
centrele implicate.
18

Stimulentele si planurile de recompensare pentru angajatii back office si middle office nu


trebuie sa fie direct legate de performantele financiare ale dealerilor.

2. Procedurile de confirmare (scrise)


Toate tranzactiile trebuie confirmate in scris. Cu toate ca stilul si modalitatile de
transmitere a confirmarilor s-a schimbat considerabil odata cu tendintele moderne in
comunicatii si tehnologia informatiei, trebuie sa existe o anumita disciplina esentiala, in
mod special in ceea ce priveste timpul si procedurile de verificare la care toata lumea
trebuie sa adere.
Problema emiterii si verificarii confirmarilor este o responsabilitate a back-office-ului,
care trebuie efectuata independent de cei care au initiat tranzactia.
Dupa incheierea unei tranzactii, confirmarile trebuie trimise cit mai repede posibil de
catre ambele parti ale tranzactiei prin intermediul unor mijloace de comunicatii eficiente
si sigure si trebuie sa fie adresate catre back-office-ul sau departamentul de plati al
contrapartidei.
Practica trimiterii de doua confirmari (de exemplu una initiala prin fax sau alte mijloace
electronice) urmata de o confirmare scrisa nu este recomandata caci cea din urma, in
situatia in care posta nu o poate transmite pina la data platii, poate crea confuzie si
nesiguranta.
Formatul si continutul unei confirmari vor varia in functie de instrumentul tranzactionat si
se vor face referiri la orice Termene si Conditii publicate pentru a se crea o baza legala
asupra continutului corect si al formatului unui instrument anume (vezi appendicele
Termene si Conditii pentru instrumente financiare). Ca un minim de informatie, toate
confirmarile trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele:
a. data tranzactiei
b. prin ce mijloc a fost efectuata (broker, telefon, telex, dealing, etc)
c. numele si locatia contrapartidei
d. rata (curs de schimb, pret), suma si valuta
e. tipul si partile tranzactiei
f. data valutei, data maturitatii si alte date relevante (de exemplu data exercitarii in
cazul anumitor derivative)
g. termenele/Conditiile standard aplicabile (de exemplu FRABBA< BBAIRS< ISDA<
ICOM< etc)
h. alte informatii relevante
Brokerii trebuie sa confirme toate tranzactiile catre ambele contrapartide imediat prin fax
sau orice ce alte mijoloace electronice acceptate.
Este foarte important ca participantii primari sa verifice confirmarile cu mare atentie si
indata ce au fost primite astfel incat discrepantele pot fi evidentiate si corectate cu
rapiditate. Daca confirmarea contrapartidei este considerata a fi incorecta, contrapartida
trebuie anuntata imediat (preferabil in scris sau prin mijloace electronice)
O noua confirmare (sau un acord scris la o corectie) trebuie sa fie solicitata de la sau
furnizata catre banca sau contrapartida a carei confirmare originala a fost incorecta.
19

In anumite piete de produse derivative nu este neobisnuit si perfect acceptat in masura


in care cei doi participanti primari accepta, ca numai una dintre parti (si nu amandoua) la
tranzactie sa trimita confirmarea. Acolo unde exista aceasta, este obligatoriu nu numai
ca partea primitoare sa verifice confirmarea imediat, dar sa si raspunda emitentului intr-o
perioada de timp scurta validand confirmarea acestuia. Este de asemenea esential ca
emitentul confirmarii sa aiba proceduri de urmarire a acestei validari in situatia in care ea
nu a sosit in termen de cateva ore de la transmiterea confirmarii.
Multe sisteme de dealing automatizate produc in prezent in mod automat confirmarile. In
masura in care acestea sint verificate de catre back office nu este cazul sa se mai
transmita o confirmare aditionala.

3. Procedurile de confirmare (verbale)


In piete active si volatile este esential ca orice eroare sau diferenta intre contrapartide
sau brokeri sa fie evidentiate cat mai repede cu putinta. Asa cum a fost mentionat in
sectiunea precedenta, verificarea prompta a confirmarilor este un important control in
aceasta privinta.
In mod suplimentar, acolo unde volumele o justifica, este bine sa existe un sistem
aditional sau interimar de verificare verbala de tip call-back pentru a identifica si rezolva
cit mai repede cu putinta dupa incheierea unei tranzactii, orice discrepante in mod
special referitoare la suma tranzactionata si data de valuta.
Practica verificarii verbale in timpul zilei a tranzactiilor este puternic recomandata caci
poate fi un mod important de a reduce numarul si marimea diferentelor, in mod special
atunci cind implica tranzactiile vocale prin broker, sau tranzactiile cu contrapartide
externe. Este de asemenea folositoare in pietele cu miscari rapide cum ar fi piata
schimburilor valutare sau atunci cind se negociaza cu instrumente care au perioada de
decontare foarte scurta.
Este la latitudinea fiecarei firme sa incheie asftel de intelegeri cu brokerii (sau
contrapartidele); si daca asftel de intelegeri sint incheiate trebuiesc stabilite cate astfel
de verificari pot avea loc in cursul unei zile. Daca o singura verificare verbala este
considerata a fi suficienta, este recomandat ca aceasta sa aiba loc catre sfarsitul zilei de
tranzactionare.
Intotdeauna trebuie sa existe o intelegere din partea partilor la incheierea verificarilor cu
privire la faptul ca toate tranzactiile au fost punctate, sau daca nu, orice discrepante
aparute sa fie rezolvale cu titlu de urgenta. Daca o discrepanta implica o disputa care la
randul ei duce la existenta unui risc deschis pentru oircare dintre parti, pozitia trebuie sa
fie imediat inchisa in piata, fara a se recurge la acuzatii asupra celeilalte parti, pina la
rezolvarea finala a disputei. Cind o eroare sau diferenta este subliniata de catre una
dintre parti, lipsa unui raspuns din partea celeilalte parti nu trebuie sa fie interpretata ca
o recunoastere a acestei erori sau diferente.
Acolo unde nu este posibil pentru broker sa trimita o confirmare completa imediat (de
exemplu in timpul noptii) participantul primar trebuie sa reconfirme verbal catre broker
toate tranzactiile incheiate.
20

6 Platile & instructiunile de decontare


Erorile si neintelegerile in procesul de plata si reglare a conturilor duce adesea la
descoperiri de cont si plata de dobanzi penalizatoare. Instructiuni prompte, clare si
transmise din timp reprezinta o prioritate. Folosirea Instructiunilor Standard de
Decontare (Standard Settlement Instructions SSIs) ajuta la eliminarea unor greseli
costisitoare.
Platile si instructiunile de decontare trebuiesc transmise cat mai curand posibil pentru a
facilita o reglare a conturilor cat mai prompta.
Folosirea instructiunilor standard de reglare (SSIs) intre contrapartide care
tranzactioneaza in mod regulat intre ele, este recomandata cu putere, intrucat folosirea
lor poate contribui semnificativ la reducerea incidentei si marimii diferenteleor care ar
pute aparea datorita greselilor. Instructiunile standard de reglare ar trebui stabilite fie pe
calea mesajelor SWIFT autentificate sau prin scrisori confirmate si nu prin mesaje
SWIFT neautentificate.
In anumite piete de schimburi valutare si monetare, nu este considerat obisnuit ca
brokerii sa transmita instructiunile de plata atunci cand ambele contrapartide sunt in
aceeasi tara cu brokerul, dar in acelasi timp contrapartidele trebuie sa schimbe aceste
instructiuni neintarziat.
Atunci cand se tranzactioneaza direct sau prin broker, participantii primari trebuie sa se
asigure ca modificarile aduse la instructiunile originale de plata, inclusiv cu privire la
agentii platitori atunci cand schimbarea acestora a fost ceruta in mod special, sa fie
notificate contrapartidei imediat, iar in situatiile in care a fost folosit un broker si cel putin
unul dintre participantii primari este domiciliat intr-o alta tara modificarile sa fie
comunicate de asemenea si brokerului. Aceasta notificare trebuie sa fie insotita prin
confirmare scrisa, telex sau similara a noilor instructiuni, iar primirea notificarii sa fie de
asemenea recunoscuta de catre partea in cauza. Neindeplinirea obligatiei de a informa
brokerul de schimbarea unei instructiuni poate atrage raspunderea in cazul aparitiei unor
diferente pentru unul dintre participantii primari.
Cand beneficiarul tranzactiei este o terta parte, este responsabilitatea managementului
de a se asigura ca exista un control al autentificari pentru platile care urmeaza a fi
efectuate.
Cadn apar diferente sau costuri rezultand dintr-o eroare a brokerului asupra
instructiunilor de plata, trebuie sa se recunoasca ca odata ce platile au fost procesate,
brokerul este limitat asupra actiunilor ce le poate intreprinde pentru a rectifica situatia.
Este de accea recomandat sa se limiteze in mod corespunzator raspunderea brokerului
in cazul aparitiei unor astfel de erori.

7 Nettingul (compensarea)
In ultimii ani s-a manifestat un interes crescand pentru netting, intrucat institutiile
financiare puse in fata unor cerinte crescande de plati ca urmare a schimburilor valutare,
au cautat sa-si reduca o parte din expunerea de credit rezultata. Cu un volum zilnic
numai al schimburilor valutare ajungand la 1.5 trilioane dolari la sfarsitul anului 1998,
Banca de Plati Internationale (BIS) luand in consideratie riscul potential de plata, a
exercitat impreuna cu principalele banci centrale o pesiune considerabila asupra
21

bancilor din piata pentru a elabora acolo unde este posibil acorduri bi si multilaterale de
netting.
In timp ce diferitele acorduri pot avea similaritati operationale, ele se pot deosebi in mod
significant din punct de vedere al reducerii caracteristicilor de risk si legal. Anumite
sisteme de compensare a platilor pot dobandi o reducere substantiala in riscul zilnic de
plata in timp ce alte forme mai indraznete cum ar fi nettingul novation cauta sa reduca
riscul de credit pe toate tranzactiile in derulare prin substituirea legala a acestora cu
obligatiile nete de plata. Acorduri bilaterale acoperind aceste puncte au devenit un lucru
comun intre participantii activi de piata.
Solutia cea mai posibila si care ar putea satisface autoritatile legale ar implica alcatuirea
unui sistem unitar international si multilateral de netting avand la baza o casa de
compensatie cu o baza foarte mare de participanti.
Cu toate acestea, complexitatile logistice si legale sint considerabile si dupa ani de
discutii si negocieri intre diferite grupuri de interes si institutii, nici un astfel de sistem nu
este inca operational, cu toate ca sint planuri avansate pentru ca spre sfarsitul anului
2000 sa devina functional un sistem multilateral de plati prin netting.
In acelasi timp Codul Model recomanda folosirea sistemului de netting pentru a reduce
riscul de plata si cel de credit
Institutiile de piata ar trebui, acolo unde activitatea o justifica, sa urmareasca reducerea
riscului de plata si a riscului de credit corespunzator in tranzactiile valutare prin stabilirea
de acorduri legale bilaterale de plati valutare si de compensare a tranzactiilor intre
participanti. Aceste institutii ar trebui sa ia in considerare posibilitatea elaborarii unor
astfel de acorduri pe baza multilaterala.
Este recomandat cu putere ca toti participantii sa fie familiarizati cu:
Acordul Comitetului de schimburi valutare al New Yorkului din 1994 referitoare la
Reducerea riscului de plata al schimburilor valutare
Comitetul de recunoastere al nettingului ca modalitate de adecvare a capitalului publicat
de catre BIS in aprilie 1993
Si
Raportul Comitetului pentru scheme de netting interbancar apartinand bancilor centrale
ale Grupului celor 10, publicat in noiembrie 1990.

Capitolul IV
Dispute, diferendumuri, medieri & acorduri
5. Dispute & Medieri
6. Diferendumuri intre participanti primari
7. Diferente in relatia cu brokerii & folosirea punctelor
8. Acorduri & Plangeri

22

1. Dispute & Medieri


Comitetul pentru profesionalism al ACI este pregatit sa ofere sfaturi asupra
dezacordurilor profesionale supuse anumitor conditii.
Atunci cand apar dispute, este esential ca managementul partilor implicate sa
intreprinda actiuni prompte pentru a rezolva sau inchide problema rapid si echitabil intrun cadru de inalta integritate si respect reciproc.
In situatia in care disputele nu pot fi rezolvate intre parti si in care toate canalele de
negociere au fost epuizate, Presedintele si membrii Comitetului pentru Profesionalism
sint gata sa asiste in rezolvarea acestor dispute prin intermediul sistemului ACI Expert
Determination Service, ale carui reguli sint citate complet in appendixul nr 1. In
rezolvarea acestor dispute Comitetul pentru profesionalism va fi ghidat de catre Codul
Model.
Majoritatea disputelor aduse in atentia Comitetului pentru Profesionalism au aparut din
nefolosirea de catre dealeri a unei terminologii clare, neambigue ca rezultat al a) partilor
avand pareri diferite asupra sumelor, a valutelor, a datei de valuta sau perioadelor
tranzactionate, sau chiar asupra carei parti a cumparat si carei parti a vandut sau b)
neglijentei back-office-ului in a verifica prompt si cu acuratete confirmarea contrapartidei.
Comitetul pentru Profesionalism recomanda cu putere managementului, dealerilor si
personalului back-office de a acorda o atentie sporita acestor probleme, in primul rand
pentru propriul lor interes.
Acolo unde exista restrictii locale aplicabile sau acolo unde exista diferente intre Codul
Model si un Cod de Conduita sau document similar emis de autoritatile care guverneaza
tranzactiile in pietele financiare pentru centrele subordonate, prevederile Codului local
de Conduita trebuie sa fie aplicate de catre institutiile din aceste centre.
In orice caz acolo unde exista diferente implicand tranzactii intre doua institutii in centre
supuse reglementarilor diferite, termenii prezentului Cod Model trebuie sa fie aplicati.

2. Diferente intre participanti primari


Intre participantii primari apar frecvent diferente si odata aparute trebuie depuse toate
eforturile cu implicarea de la inceput a managementului pentru a obtine un rezolvare
rapida. In cazul in care platile au fost facute catre conturi gresite, Codul Model
recomanda cu putere ca toate partile implicate, inclusiv cele care nu sant parte in
tranzactie, sa coopereze pentru a se ajunge la un rezultat echitabil.
Daca se manifesta adeziune fata de controlul general si procedurile recomandate in
acest cod, incidenta si marimea diferentelor ar trebui sa fie redusa: si acele greseli care
au loc ar trebui sa fie identificata si corectate prompt. Cu toate acestea greseli si dispute
vor aparea din timp in timp, atat intre doua banci care vor tranzactiona direct, cit si intre
o banca si un broker.
Asa cum a fost mentionat in introducere, disputele trebuie sa fie adresate ca procedura
normala catre senior management pentru rezolvare, transformindu-le astfel dintr-o
23

disputa intre un dealer si altul sau intre un broker si un dealer intr-o problema interinstitutii.
In cazul in care o disputa implica suma, valuta, data valutei(lor), (sau orice alt factor de
pe urma caruia una din cele doua parti ramane cu o pozitie deschisa sau nepotrivita cu a
celuilalt), este recomandat cu putere sa se ia masuri imediate de catre una dintre partile
implicate (de preferat cu acordul celeilalte parti) de a rezolva sau neutraliza aceasta
pozitie.
Aceste actiuni trebuie vazute ca un act de prudenta pentru a elimina riscul unor pierderi
viitoare rezultand din dispute si nu trebuie sa fie vazuta ca o acceptare a vinovatiei uneia
dintre parti.
Unde apar diferente datorate erorilor in plata fondurilor, nici unul dintre participantii
primari sau alti participanti din piata nu vor trebui sa beneficieze din folosirea eronata dar
gratuita a fondurilor asupra carora intra in posesie in acest mod. Toate partile implicate
direct sau indirect, in mod eronat sau altfel in transferul fondurilor in urma unei tranzactii
trebuie sa depuna toate eforturile pentru a rezolva in mod echitabil acest transfer.

3. Diferente in relatia cu brokerii & folosirea punctelor


Metoda prin care un broker prezinta diferente intre preturile cotate si cele la care
tranzactiile sint acceptate de catre banci, de pe urma carora bancile ar putea sa traga la
raspundere pe broker, au representat o problema contencioasa in special in pietele de
schimb valutar. Desi Codul Model nu favorizeaza compensarea diferentelor prin sistemul
punctelor, sint admise totusi conditii stricte prin care acesta poate fi acceptat.
In situatia in care un broker coteaza preturi ferme sau informative intr-o piata sau
instrument specific pentru o suma anuma sau pentru sume standard pentru piata
respectiva dar nu este capabil sa sustina aceasta cotatie cand I se propune tranzactia,
banca apelatoare este deplin indreptatita sa retina sau sa marcheze brokerul pentru
pretul cotat. Aceasta practica care nu trebuie sa aiba o frecventa regulata, este uneori
definita ca indopare a brokerului. Efectiv ea inseamna ca brokerul trebuie sa acopere
diferenta pozitiva sau negativa (pierdere) dintre pretul cotat si pretul la care s-a incheiat
tranzactia, fata de banca care a initiat aceasta tranzactie
Cand apar astfel de diferente, trebuie aplicate urmatoarele principii de compensare:
a) diferentele trebuie raportate catre senior management pentru a se hotari in privinta
lor, in acest fel transformand disputa individual intre dealer si broker intre o disputa
intre institutii. Toate compensarile trebuie sa ia forma unui cec bancar sau transfer
bancar in numele institutiei, sau ca o ajustare la factura emisa de broker.
b) orice astfel de tranzactii trebuie sa fie solid documentate de catre fiecare institutie.
Este o practica negativa sa fie refuzat un cec al brokerului sau o reducere in
valoarea facturii de plata pentru suma in cauza si sa se insiste pe pretul initial cotat.
Pe latura compensarii diferentelor din puncte, Comitetul pentru Profesionalism
reitereaza punctul sau de vedere dupa cum urmeaza:
Comitetul pentru Profesionalism recunoaste ca pietele globale de schimbrui valutare
functioneaza eficient cu un minimum de reglementari oficiale, si este de parere ca este
in interesul tuturor membrilor ca profesiunea noastra sa promoveze si sa sustina orice
24

practica de piata menita sa continue aceasta traditie. C.P.P. a concluzionat ca nu


favorizeaza practica compensarii diferentelor prin puncte, dar recunoaste ca poate fi o
practica acceptabila in acele centre financiare care sint subiectul unui control adecvat.

4. Acorduri & Plangeri


Este importanta ca toti participantii la piata sa inteleaga ca aderarea la Codul Model
este esentiala pentru mentinerea unei piete disciplinate cu principii etice ridicate. De
partea sa Comitetul ACI pentru Profesionalism este deplin pregatit sa investigheze
plingeri referitoare la incalcarea Codului Model si sa ia masurile necesare atunci cind
este cazul.
Aderarea la Codul Model este necesara pentru a asigura ca cele mai inalte standarde de
integritate si tranzactionare corecta vor continua sa fie respectate de-a lungul pietelor
internationale Over-the-Counter.
Managementul trebuie sa se asigure ca toate plangerile implicand tranzactii sint
investigate corect si independent, acolo unde este posibil de catre angajatii sau
reprezentantii institutiilor care nu au fost direct implicate in dispute.
Daca orice participant direct sau firma de brokeraj considera ca o alta institutie a incalcat
litera sau spiritul Codului Model cu privire la orice tranzactie in care este implicata, va
trebuie sa incerce sa rezolve disputa in mod amiabil cu cealalta parte.
Daca acest lucru nu este posibil, institutia care a initiat plangerea (reclamantul) trebuie
sa aduca la cunostiinta paratului ca poate aduce subiectul la cunostiinta Comitetului
pentru Profesionalism al ACI care la randul va:
a) examina plangerea
b) va consulta ACI national local si acolo unde este justificat
c) va aduce subiectul la cunostiinta autoritatilor de reglementare

Capitolul V
Autorizare, Documentatie & Inregistare telefonica
1. Autorizare, Responsabilitate pentru activitatea de dealing
2. Termeni & Documentatie
3. Calificari si proceduri de dealing preliminare
4. Inregistare telefonica

25

1. Autorizare, Responsabilitate pentru activitatea de dealing


Procesul de nominalizare sau autorizare a dealerilor din trezorerie a devenit o functie
importanta si cu un caracter mult mai formal in anii din urma. Aceasta recunoastere
oficiala a rolului individual al dealerului si autoritatii sale trebuie sa fie mentionata in scris
de catre management asfel incat sa nu existe ambiguitati cu privire la tranzactii,
instrumente sau pietele in care dealerul este imputernicit sa-si desfasoare activitatea.
Controlul activitatii intregului personal anagajat in activitatile de dealing (atat dealeri cat
si personalul auxiliar) atat in institutiile bancare cat si in cele de brokeraj este in
responsabilitatea managementului acestor organizatii. Managementul trebuie sa
defineasca in scris autorizarile si responsabilitatile in cadrul carora dealerii si personalul
auxiliar trebuie sa opereze.
Aceste autorizatii care trebuie de asemenea sa guverneze si relatia cu clientii trebuie sa
asigure ca, orice individ care angajeaza firma intr-o tranzactie are autoritatea necesara
sa o faca. Ele pot include:

politici generale de dealing inclusiv proceduri de raportare

personalul autorizat sa tranzactioneze

instrumentele in care se tranzactioneaza

limite pentru pozitiile deschise, pozitiile de mismatch, limitele de contrapartida,


limitele de pierdere (stop-loss)

proceduri de confirmare si plata

relatia cu brokerii/bancile

alte instructiuni considerate a fi necesare

Este responsabilitatea managementului sa se asigure ca toti angajatii sint instruiti in mod


adecvat si sint la curent cu responsabilitatile lor cit si cele ale firmei.

2. Termeni & Documentatie


Este deja comun pentru tranzactiile din pietele OTC sa fie supuse unei anumite forme
de documentatie legala care sa lege cele doua parti de anumite conditii standard si
prevederi formale. Acestea pot cuprinde fie semnarea unui Acord Master intre cele doua
parti fie pot lua forma unor Termene Standard.
Documentatia legala care sa acopere instrumente si tranzactii trebuie sa fie intocmita si
schimbata imediat ce se intra in relatii de tranzactionare, si folosirea acolo unde este
posibil, a unor termene si conditii standard care sa faciliteze acest proces este
recomandata deplin. Termenele si conditiile standard au fost emise de catre diverse
26

autoritati pentru un numar mare de instrumente. Multe dintre ele sint listate in anexa nr
3.
Atunci cand sant folosite astfel de acorduri, orice propunere de modificare sau existenta
unor variante de lucru oferite de acordul in sine, trebuie sa fie bine mentionate inainte de
a incepe tranzactionarea.
Atunci cand se tranzactioneaza intr-unul dintre produsele mentionate in anexa la acest
Cod de Conduita, dealerii si brokerii trebuie sa confirme daca propun sau nu folosirea
termenilor standard, si acolo unde sint propuse schimbari ele trebuie mentionate foarte
clar.
Daca aceste schimbari sunt substantiale (de exemplu schimbarea proprietarului
contrapartidei, sau a unui garantor care sta la baza contrapartidei), este recomandat ca
aceste amendamente sa fie negociate inainte de a se fi incheiat prima tranzactie.
Pentru instrumente la care nu exista termeni standard, trebuie sa se acorde o atentie
speciala la necocierea termenilor si documentatiei de lucru.
In tranzactii mai complexe de tipul swapurilor, dealerii trebuie sa se considere la fel de
legati de tranzactie la momentul in care termenii comerciali ai acesteia sunt stabiliti.
Incheierea de tranzactii de swap supuse unor intelegeri asupra documentatiei standard
este considerata o practica negativa. Aceasta documentatie trebuie incheiata cat mai
repede posibil.

3. Calificari si proceduri de dealing preliminare


In situatia in care preturile cotate sant supuse unor calificari prealabile (preconditii),
Codul Model insista ca acestea sa fie mentionate imediat.
Atat dealerii cat si brokerii trebuie sa mentioneze foarte clar, inainte de executarea unei
tranzactii, orice conditii premergatoare care pot sta la baza acesteia.
Acestea pot include: un pret cotat care este subiectul unei aprobari prealabile cu privire
la riscul de credit, gasirea unei contrapartide pentru a lega doua tranzactii, sau
posibilitatea efectuarii unei tranzactii asociate. De exemplu un dealer poate cota un pret
care este ferm legat de executia unei alte tranzactii de hedging.
Daca posibilitatea unui dealer de a incheia o tranzactie este constransa de alti factori (de
exemplu orele de deschidere a pietelor in alte centre financiare), acestea trebuie aduse
la cunostiinta brokerului sau contrapartidei potentiale intr-o faza incipienta inainte de
schimbarea numelor in tranzactie.
4.

Inregistare telefonica

Incepand din anii 1970 practica inregistrarii conversatiior telefonice din sala de tranzactii
care opereaza pe piete OTC a devenit atat de raspandita, astfel ca ceea ce initial era
acceptat cu greu si mai apoi devenise o actiune de dorit, astazi a devenit o obligatie
pentru toti. Accesul usor si imediat catre inregistrari rezolva prompt si eficient disputele
in conversatia dintre dealeri, care altfel pot sta nerezolvate o lunga perioada de timp,
27

creand in acelasi timp o atmosfera de incertitudine si chiar neincredere. Practica


inregistrarii conversatiilor a devenit in prezent aproape universala atat pentru liniile
telefonice din front office cat si pentru cele din back office. O banca centrala importanta
avertizeaza in codul sau de conduita ca incapacitatea de a asigura masuri de
inregistrare va conta importiva intereselor firmei daca aceasta recurge la arbitraj extern
al disputelor.
Experienta a dovedit ca recurgerea la inregistrari este deosebit de valoroasa pentru a
ajuta la o rezolutie rapida asupra unor dispute. Folosirea echipamentului de inregistare
in birourile bancare sau ale brokerilor este recomandata cu putere. Toate conversatiile
efectuate de catre dealeri sau brokeri trebuie sa fie inregistrate, impreuna cu liniile
telefonice din back office folosite de catre cei responsabili de confirmarea tranzactiilor
sau de schimbarea instructiunilor de plata sau a altor instructiuni.
In momentul initial de instalare a echipamentului de inregistrare sau atunci cand se
lucreaza cu un client sau contrapartida noua, firma trebuie sa informeze contrapartidele
sau clientii ca se inregistreaza conversatiile. Inregistrarile propriu-zise trebuie pastrate
pentru o perioada de cel putin doua luni.
Firmele angajate in activitati de tranzactionare pentru produse de tipul swapurilor de
dobanda pe termen lung, FRA sau instrumente similare, unde erorile pot fi descoperite
doar cand are loc prima miscare de fonduri, pot considera ca o dovada de prudenta sa
pastreze inregistrarile relevante asupra acestor tranzactii, pe perioade mai lungi de timp.
Managementul trebuie sa se asigure ca instalarea si controlul echipamentului de
inregistrare este in concordanta cu legislatia locala si ca accesul la inregistrari, fie in
folosinta sau depozitate, este controlat cu strictete astfel incat acestea nu pot fi
modificate.

Capitolul VI
Brokeri &Brokeraj
1. Rolul brokerilor & relatia broker/dealer
2. Comision/brokeraj
3. Brokeraj electronic
4. Transmiterea numelor de catre broker

28

5. Susbstituirea numelui/schimbare
1. Rolul brokerilor & relatia broker/dealer
Codul Model defineste rolul brokerilor pe pietele OTC si recomanda cu putere implicarea
activa a managementului in monitorizarea relatiei dealer/broker.
Rolul brokerului este de a actiona ca intermediar sau ca aranjor al tranzactiilor. In
aceasta capacitate el trebuie sa realizeze un acord mutual acceptabil intre participantii
primari, sa faciliteze consumarea (infaptuirea) tranzactiilor.
Senior managementul ambelor institutii care efectueaza o tranzactie precum si firma de
brokeraj trebuie sa-si asume un rol activ in supravegherea relatiei dealer/broker.
Managementul trebuie sa stabileasca termenii sub care serviciul de brokeraj este
prestat, sa cada de acord ca orice aspect al relatiei poate fi revizuit de catre fiecare
parte in orice moment, si sa fie pregatit sa se interpuna in dispute atunci cand acestea
apar. Managementul atat al institutiilor care efectueaza tranzactii cat si al firmelor de
brokeraj trebuie sa se asigure ca personalul lor este la curent si in cunsotiinta de cauza
cu procedurile interne care guverneaza relatia dealer/broker.
In cele din urma , senior managementul dintr-o institutie care efectueaza tranzactii este
responsabila pentru alegerea brokerului. Ca urmare a acestui fapt, senior
managementul trebuie sa monitorizeze periodic gradul de folosire al brokerului si sa
devin alert la posibile concentratii ale tranzactiilor catre un singur broker. Managementul
unei comapnii de brokeraj trebuie sa imprime angajatilor sai nevoia de a respecta
interesele tuturor institutiilor pe care le deserveste.
Brokerilor le este interzis sa actioneze in orice pozitie de manageri ai unor fonduri.

2. Comision/brokeraj
In marile centre a devenit deja comuna negocierea libera a comisioanelor de brokeraj,
fata de vechile modalitatile anterioare cand acestea erau stabilite ca un tarif general
aplicabil. Codul model afirma ca negocierile comisioanelor de brokeraj trebuie sa fie
efectuate de catre persoane cu senioritate in firma, si de asemenea incurajeaza
achitarea prompta a facturilor de brokeraj.
In tarile unde comisioanele brokerilor sint negociate liber, aceste comsioane trebuie sa
fie stabilite doar de catre directorii sau senior managementul fiecarei parti si inregistrate
in scris.
Orice deviere de la aranjamentele stabilite initial trebuie sa fie aprobate in mod expres
de catre ambele parti si inregistrate ca atare in scris.
Brokerii coteaza in mod normal preturi care exclud comisioanele si tarifele de brokeraj.
Incapacitatea de a plati factura de brokeraj prompt nu este considerata o practica buna
si in anumite jurisdictii platile intarziate sant tratate de autoritati ca o deducere din baza
de capital creand un dezavantaj firmei de brokeraj.

3. Brokeraj electronic
29

In mod traditional serviciile de brokeraj pe piata OTC sunt furnizate de catre asa numitii
voice-brokers (brokeri vocali) cu linii directe catre marile institutii participante la piata.
In ultimii ani, sistemul de brokeraj electronic a castigat un procent substantial din piata
de brokeraj spot si interbancara si sint indicatii clare ca acest serviciu se va extinde in
cele din urma si la alte produse si derivative. Natura brokerajului electronic este atat de
indepartata de catre brokerajul vocal traditional incat ridica multe probleme tehnice,
practice si chiar de natura etica. Realizarea automatizata a tranzactiilor si intinderea
potentiala pe o perioada non stop de 24 ore necesita strategii si politici de control
separate. Riscul operational in acest in acest tip de tranzactii (vezi mai jos) mareste
potentialul incheierii de tranzactii la preturi in afara pietei drept urmare trebuie exercitata
mare atentie in introducerea preturilor.
Recomandarile continute in Codul Model sunt relevante pentru toti participantii la pietele
de schimb valutar OTC, pietelor monetare si de derivative incluzand Brokerii traditionali
si firmele de brokeraj electronic.
Tranzactiile efectuate prin sisteme de brokeraj electronic trebuie sa fie efectuate in
conformitate cu provizioanele firmelor furnizoare de software continute in manualele de
regulament al dealingului si de asemenea in concordanta cu toate documentele si
acordurile referitoare la utilizarea de catre clienti a acestor servicii.
Manualele regulamentelor de dealing trebuie sa stipuleze clar proceduri si
responsabilitati care se aplica in cazul:

Unei ruperi de comunicatie in momentul initierii sau in timpul efectuarii unei tranzactii

Discrepantelor de pret in afara pietei

Inadvertente sau limitari ale pachetului de software

Riscul sistemic in brokerajul electronic furnizeaza un potential sporit pentru tranzactii la


preturi in afara pietei si de aceea dealerii trebuie sa exercite grija sporita in introducerea
pretului intreg in sistem (big figure). Intrucat erorile pot aparea cu usurinta, dealerilor li
se reaminteste ca nu este etic sa se efectueze tranzactii la cursuri in afara pretului
curent al pietei.
Practica participantilor primari de a introduce preturi de cumparare sau de vanzare in
afara plajei curente a spreadurilor de piata, pentru a cauta sa obtina tranzactii profitabile
din exploatarea erorilor decimale de pe urma neintroducerii intregului curs de catre alti
participanti in momentele de volatilitate brusca este un abuz al sistemului si nu este
considerata o practica buna de piata.
In mod similar retragerea brusca si temporara a unei unei limite de credit sau a unor
limite ca o manipulare tactica de inducere in eroare a pietei este considerata o practica
rea si este descurajata cu tarie.
Managementul bancilor trebuei sa instituie masuri de control in vederea prevenirii
accesului neautorizat catre sistemul de brokeraj electronic si trebuie sa se asigure ca
dealerii au o intelegere deplina asupra sistemelor implicate. La celalalt capat, dealerii
trebuie sa citeasca si sa inteleaga manualele operationale relevante.
30

4. Transmiterea numelor de catre broker


Ca urmare a cotatiei unui pret catre un participant primar si a propunerii implicite de a
tranzactiona sau indicatiei asupra intentiei de a tranzactiona, exista un punct in care
brokerul ar putea divulga numele celuilat participant primar care suporta pretul. Cum
acest moment variaza in functie de o serie de factori, inclusiv in functie de natura
instrumentului sau a pietei, Codul Model subliniaza conditiile care determina cand este
oportuna dezvaluirea numelui institutiei care suporta pretul.
Brokerii nu trebuie sa divulge prematur numele participantilor primari, si in mod clar nu
pina in clipa in care ambele parti afiseaza o intentie serioasa de tranzactionare.
Participantii primari si brokerii trebuie, in orice clipa, sa trateze detaliile tranzactiei ca
fiind absolut confidentiale pentru partile implicate.
Dealerii bancilor trebuie, atunci cand este posibil, sa dea brokerilor o indicatie prealabila
asupra contrapartidelor cu care, din diferite motive, nu sunt de acord sa efectueze
tranzactii (cu referire daca este necesar asupra unor piete sau instrumente in mod
particular). In acelasi timp brokerii trebuie sa ia in considerare protejarea intereselor si
instructiunilor precise ale clientului. In anumite instrumente dealerii ar putea sa dea
brokerilor informatii cu privire la diferentierile de pret asupra unor categorii mai largi de
contrapartide.
In toate tranzactiile brokerii trebuie sa aiba drept scop realizarea unui schimb de nume
reciproc si imediat. Acest lucru nu va fi totusi posibil in toate cazurile. Vor aparea situatii
cind numele unui participant primar se va dovedi inacceptabil pentru un altul: in aceste
conditii brokerul va declina sa divulge de catre cine a fost refuzat. Acest lucru poate crea
sentimentul, uneori, ca brokerul a cotat un pret sau o rata, pe care de fapt nu o putea
sustine.
In anumite centre, fie Banca Centrala, fie un alt organism neutru, ar putea sa fie pregatit
sa stabileasca impreuna cu contrapartida refuzata, ca acel pret era sustinut si motivul
pentru care a fost refuzat, astfel incat astfel incat contrapartida lezata sa fie asigurata ca
pretul initial era valid, fara ca bineinteles sa fie dezvaluit numele celeilalte contrapartide.
In piata depozitelor, este acceptat ca participantii primari care tranzactioneaza printr-un
broker sa aiba dreptul de a refuza un nume care doreste sa atraga un depozit: acest
lucru poate necesita o pre-dezvaluire a numelui inainte de a se incheia o tranzactie.
Odata ce un plasator de depozite sau un cumparator a intrebat cine plateste? sau ale
cui titluri sunt? este considerat comis sa efecuteze tranzactia la pretul cotat, cu acea
contrapartida, sau cu o contrapartida alternativa acceptata daca aceasta este oferita
imediat. Numele plasatorului de fonduri (sau cumparator daca este vorba de CD-uri) va
fi dezvaluit numai dupa ce numele imprumutatului (sau emitentului titlului) va fi acceptat
de catre imprumutator (sau cumparator).
Presupusul imrumutat poate declina numele imprumutatorului daca:

In cazul unui depozit pe perioada scurta, el (imprumutatul) nu este pregatit sa


replateasca depozitul inainte avizul de primire a fondurilor de la banca sa
corespondenta sau
31

cand nu are o limita de imprumut pentru plasatorul de fonduri si doreste sa evite


situatia neplacuta de a fi pus la randul sau sa imprumute plasatorul la o data
ulterioara sau
cand imrumutatului I se interzice de catre management de a intra in orice tranzactii
cu institutia imprumutatoare.

Aditional, in cazul unor instrumente cu ar fi CD-urile, unde vanzatorul ar putea sa fie altul
decat emitentul lor, brokerul trebuie mai intai sa dezvaluie numele emitentului catre
potentialul cumparator. Odata ce cumparatorul a intrebat ale cui CD-uri sunt?
cumparatorul este considerat comis tranzactiei si pretului cotat. Odata ce cumparatorul
intreaba cine vinde? este considerat comis tranzactiei catre acel vanzator in particular
(sau un nume acceptabil alternativ, atata timp cat acest nume este dezvaluit imediat
cumaratorului de catre broker). Numele cumparatorului trebuie sa fie dezvaluit doar
dupa ce numele vanzatorului a fost acceptat de catre cumparator.
Vanzatorul are dreptul sa refuze un anume cumparator atata timp cat este pregatit sa
accepte, la acel moment o alta suma si la acelasi pret oferita de un nume alternativ
acceptabil dezvaluit imediat de catre broker.
5. Susbstituirea numelui/schimbare
Practica subsituirii sau a schimbarii numelui este atat acceptabila cat si de dorit in
conditiile in care conditiile concrete o justifica, si in conditiile in care a fost autorizata de
persoanele care au autoritatea necesara.
In tranzactiile de schimb valutar cu valuta spot, brokery in mod normal nu dezvaluie
numele contrapartidelor pina cind suma si rata de schimb sunt agreate de acestia. Este
deci posibil ca, dupa ce aceste detalii sunt agreate, numele uneia dintre contrapartide sa
fie neacceptat de catre cealalta datorita neexistentei unei linii de credit. In aceste
circumstante, este acceptata ca o practica de piata, intentia brokerilor de a substitui un
al treilea nume intre contrapartidele initale pentru a se realiza tranzactia.
Pentru ca decontarea celor doua tranzactii va utiliza linie de credit si pentru ca ele sunt
executate adesea la cursuri in afara pietei datorita timpului necesar gasirii unui nume de
substitut, aceste activitati trebuie identificate ca operatiuni de inlocuire (de switch) si
trebuie monitorizate si controlate.
Daca este solicitat de catre un broker sa se realizeze o tranzactie prin inlocuirea
numelui, un dealer trebuie sa fie sigur ca acest fel de activitati au aprobarea prealabila a
senior managementului, ca acea persoana are autorizarea sa efectueze asfel de
operatiuni si ca aceste operatiuni sunt executate cu maxima promptitudine cu
respectarea procedurilor interne.
Ca o observatie finala, un dealer nu trebuie sa caute sau sa accepte avantaje sau
favoruri din partea unui broker pentru a realiza inlocuirea de nume.

Capitolul VII
Practica dealingului
32

1. Tranzactionarea la rate in afara pietei prelungiri (rollover)


2. Consumarea unei tranzactii
3. Cotarea tranzactiei fermitate, calificare, referinta
4. Tranzactionarea cu intermediari primari neidentificati
5. Tranzactionare on-line/Internet
1. Tranzactionarea la rate in afara pietei prelungiri (rollover)
Practica tranzactionarii la rate in afara pietei a reprezentat o problema in contencios de
peste doua decenii in piata de schimburi valutare. Codul Model descurajeaza cu tarie
acest fel de activitati pentru motivele subliniate dar poate admite ca in anumite conditii
stringente practica poate fi acceptata.
Tranzactionarea la rate in afara pietei trebuie evitata intrucat ea poate duce la mascarea
unui profit sau a unei pierderi; in realizarea unei fraude, a unei evaziuni fiscale sau in
acordarea unei extensii de credit neautorizata. Acolo unde folosirea ratelor in afara pietei
poate fi totusi necesara (cum ar fi in piata de swapuri sau in anumite tranzactii cu clientii
neinstitutionali corporatii), acestea tranzactii trebuie efectuate doar cu aprobarea
prealabila expresa a senior managementului ambelor contrapartide. Managementul
trebuie sa se asigure ca exista un control adecvat cu posibilitati de verificare pentru
monitorizarea si raportarea acestor tipuri de tranzactii, pentru evitarea aparitiei
problemelor mentionate.
Implicatiile de cash-flow trebuie de asemenea luate in considerare la stabilirea pretului.
Cand se stabilesc ratele pentru o operatiune de swap in vederea prelungirii unei
scadente, cursul spot trebuie sa fie mentionat imediat impreuna cu spreadul aferent,
pentru a se reflecta o comparatie intre acesta si pretul swapului.

2. Consumarea unei tranzactii


Activitatea de cotare de preturi, propunere si acceptare de tranzactii in piete OTC
volatile, atat direct cat si prin intermediul brokerilor, necesita reguli de piata neambigue
care sa conduca la un comportament si la proceduri echitabile si acceptate de catre toti.
Acest lucru este in mod particular important pentru momentul propunerii si consumarii
unei tranzactii.
Codul Model ofera un indreptar si clarificari asupra aspectelor care pot da nastere la
neintelegeri si dispute, asa cum s-au intimplat in trecut.
Dealerii trebuie sa se considere legati de o tranzactie in momentul in care pretul si orice
ce alt termen comercial cheie a fost agreat. Cu toate acestea blocarea brokerului in mod
nerezonabil asupra unui pret trebuie considerata o practica neprofesionala si ca atare
descurajata de catre management.
33

In situatia in care preturile cotate sunt calificate ca indicative sau subiectul negocierii
termenilor comerciali, dealerii se pot considera in mod normal legati de tranzactie doar in
punctul in care acesti termeni au fost agreati fara o alta calificare (respectiv cea de
indicativ). Acordurile verbale sunt considerate ca si realizate si confirmarea acestora
trebuie sa reprezinte o dovada a tranzactiei, dar nu trebuie sa inlocuiasca termenii
negociati verbal. Practica de a lega o tranzactie de existenta unei anumite documentatii
nu este privita ca o practica buna.
Pentru a reduce posibilitatea aparitiei disputelor care apar odata ce documentatia este
pregatita, firmele trebuie sa depuna eforturile necesare de a agrea toate punctele
relevante in timpul negocierii verbale si sa cada de acord asupra detaliilor deindata ce
acest lucru este posibil.
Cand sunt implicati brokeri, este responsabilitatea acestora sa asigure ca participantul
primar care furnizeaza pretul sau rata de schimb sa fie instiintat imediat de acceptarea
tranzactiei.
Ca o regula generala, o tranzactie trebuie privita ca incheiata doar in clipa in care
participantul primar confirma in mod pozitiv acceptarea tranzactiei. Un broker nu trebuie
sa presupuna niciodata ca o tranzactie este incheiata fara existenta unei forme de
aprobare verbala din partea dealerului. Atunci cind brokerul adreseaza o propozitie
specifica catre dealer referitoare la pret ( de exemplu specificand o suma si un nume
pentru care este ceruta cotatia), dealerul poate astepta in mod rezonabil sa fie informat
aproape imediat de catre broker daca pretul a fost lovit sau nu.
Cand un broker loveste pretul unui dealer prin exprimarea done (sau similar, de
exemplu in lb. Romana acceptat) si in acelasi moment celalalt dealer anunta off
(contramandarea pretului), tranzactia trebuie incheiata si brokerul trebuie sa informeze
ambele contrapartide despre aceasta. In mod corespunzator atunci cand brokerul
anunta of (contramadarea pretului) in acelasi timp cand un dealer loveste pretul
brokerului cu mine (al meu) sau yours (al tau) (sau similar) tranzactia nu trebuie
incheiata si brokerul trebuie sa informeze ambele parti despre aceasta.
Sub nici o imprejurare firmele de brokeraj vor informa dealerii ca o tranzactie a fost
incheiata cand de fapt ea nu a fost incheiata.
In cazurile in care un pret cotat de catre broker este lovit simultan (prin yours, mine
etc) de catre mai multi dealeri pentru o suma mai mare decat cea la care era valabil
pretul respectiv, brokerul trebuie sa portioneze suma pentru care este valabil pretul
respectiv pro rata intre bancile implicate, in concordanta cu sumele propuse de fiecare.
In aceste cazuri, brokerul nu este obligat sa tranzactioneze intr-o suma normala de
tranzactionare. Cu toate acestea firmele de brokeraj trebuie sa trebuie sa informeze
imediat pe dealerii implicati ca va avea loc o portionare.
3. Cotarea tranzactiei fermitate, calificare, referinta
Obligatia de a tranzactiona la un pret cotat si procedura pentru preturile calificate trebuie
sa fie deplin intelese de catre dealeri si brokeri. In aceasta sectiune Codul Model
trateaza principalele probleme care apar in aceasta privinta si stipuleaza clar procedura
corecta de urmat.

34

Toti participantii pietei, fie ca actioneaza ca participanti primari, agenti sau brokeri, au
datoria sa specifice foarte clar daca preturile pe care ei le coteaza sint ferme sau mai
degraba indicative. Preturile cotate de catre brokeri trebuie sa fie considerate a fi ferme
in sume marchetabile, doar daca nu este specificat altfel.
Un dealer care coteaza un pret ferm (sau rata de schimb), fie prin intermediul brokerului
sau direct catre o contrapartida potentiala este angajat sa tranzactioneze la acel pret
(sau rata de schimb) intr-o suma marchetabila cu conditia ca numele contrapartidei sa
fie acceptabil.
Cand se tranzactioneaza in piete cu volatitliate ridicata (ca de exemplu piata de
schimburi valutare cu valuta spot sau a optiunilor pe valuta) dealerul trebuie sa-si asume
ca un pret oferit unui broker este valabil doar pentru o perioada scurta de timp in mod
normal doar cateva secunde. Suntem constienti ca, oricum aceasta practica va oferi loc
de neintelegeri referitoare la cat de rapid un pret se poate schimba atunci cand se
tranzactioneaza in piete mai putin agitate prin definitie, de exemplu in piata de schimburi
valutare forward sau piata depozitelor, sau atunci cind conditiile de piata sint relativ
linistite.
Din moment ce prima responsabilitate pentru preturile afisate printr-un broker le revine
dealerilor, tot acestora le revine si responsabilitatea de a se asigura ca preturile au fost
anulate, cu exceptia situatiilor cand se plaseaza de la inceput o limita de timp pentru
care este valabil pretul (de exemplu pret ferm pentru un minut doar).
In caz contrar dealerul este obligat sa tranzactioneze cu un nume acceptat, la rata
cotata si intr-o suma marketabila.
In ceea ce-i priveste, brokerii trebuie sa depuna toate eforturile pentru a asista pe dealeri
si a verifica periodic impreuna cu ei, daca interesul de a tranzactiona la un anumit pret
sau rata de schimb este inca valabil. Ceea ce este definit prin suma marchetabila
variaza de la o piata la alta dar acest lucru va fi in general familiar pentru cei care
opereaza in respectiva piata. Atunci cand coteaza in sume mici sau pentru anumite
contrapartide brokerul trebuie sa mentioneze acest lucru.
Atunci cand dealerul propune printr-un broker o tranzactie intr-o piata nefamiliara, este
recomandat ca acesta sa intrebe mai intai brokerul ce sume sunt suficiente pentru a
valida o cotatie normala. Daca interesul dealerului este pentru o suma mai mica, acest
lucru trebuie specificat atunci cind acesta cere sau ofera un pret catre broker.
Dealerilor li se cere sa fie ferm angajati pentru preturile de cumparare si vanzare pe care
le propun prin intermediul brokerului pentru sume general acceptate de catre piata, doar
daca nu este altfel specificat si pina cand pretul de cumparare sau vanzare este
1. acceptat
2. anulat
3. suprapus de catre un alt pret de vanzare sau cumparare
4. brokerul incheie o alta tranzactie in accea valuta cu o contrapartida diferita la un pret
diferit decat cel propus initial.
In cazurile (3) si (4), brokerul trebuie sa considere ca pretul de vanzare sau de
cumparare propus initial nu mai este valabil decat daca este reafirmat in mod expres.

35

In piata de swap, se face uz in mod curent de cotatii indicative de dobanda. Cand se


tranzactioneaza un swap, o rata ferma neconditionata va fi data doar atunci
4. Tranzactionarea cu intermediari primari neidentificati
In anii din urma, practica incheierii de tranzactii cu intermediari primari care sunt
neidentificati la momentul initierii, a reprezentat o grija crescanda in primul rand din
punct de vedere al evaluarii riscului de credit.
Codul Model pledeaza pentru identificarea intermediarilor din momentul initierii
tranzactiei si recomanda redactarea unor proceduri asupra acestui subiect.
Cresterea recenta in volumul tranzactiilor de schimb valutar efectuate prin intermediul
managerilor de fonduri/si a dealerilor de investii a rezultat in aparitia unui numar de
tranzactii in care contrapartida nu este cunoscuta la momentul de inceput al tranzactiei.
Dealerii trebuie sa identifice aceasta contrapartida cat mai curind posibil dupa incheierea
tranzactiei.
Managementul in institutiile financiare angajate in tranzactionari pe aceasta baza trebuie
sa fie la curent cu riscurile implicate, in mod particular cu privire la expunerea de credit si
spalarea de bani si trebuie sa aiba emise proceduri scrise care sa guverneze astfel de
tranzactii.
5. Tranzactionare on-line/Internet
Tranzactionarea prin internet sau online este un fenomen crescand recent, care poate
avea un efect substantial asupra operatiunilor de piata monetara, de schimburi valutare
si derivative in viitorul apropiat.
Folosirea internetului pentru tranzactiile cu clienti in mod particular a subliniat deja
necesitatea deschiderii trezoreriilor catre un camp mai larg de participanti decat a fost
posibil pana in prezent prin orice alt mijloc de comunicare.
Desi inca intr-un stadiu incipient, tranzactionarea valutara prin internet a atras atentia
unui mare numar de institutii financiare internationale, majoritatea carora sint active in
dezvoltarea de produse care sa mareasca activitatea comerciala a trezorieriilor lor.
In situatia in care o banca stabileste modalitati de tranzactionare prin internet pentru un
client al sau, conditiile si controlul acestei activitati trebuie adresata in mod clar in codul
de procedura al bancii.
De asemenea trebuie sa existe masuri adecvate de securitate privind accesul,
autentificarea si identificarea personalului care este autorizat sa foloseasca facilitatea.
Principiul cunoaste-ti clientul si provizioanele referitoare la spalarea banilor mentionate
in capitolul II no4, au o relevanta particulara in aceast domeniu si trebuie sa fie
respectate cu strictete.

Capitolul VIII
36

Practicile de tranzactionare pentru operatiuni specifice


1. tranzactionarea folosind un broker conectat
2. mandatarea & transferul
3. repo & imprumutul de actiuni
4. tranzactionarea folosind un broker conectat

1. Tranzactionare folosinf un broker Conectat


Diversificarea in structura si activitatea firmelor de brokeraj in anii recenti poate rezulta
in tranzactii intermediate unde apare un titlu de proprietate sau conexiune materiala
intre brokeri si unul dintre participanti primari. Pentru a evita orice posibil conflict de
interese si a prezerva independenta brokerului, este important ca toate informatiile
relevante sa fie dezvaluite si ca participantii primari sa fie la curent cu situatia.
Brokerii trebuie sa avizeze clientii lor asupra numelor oricaror participanti primari unde
exista o responsabilitate de management impartita sau acolo unde exista investii si
participatiuni.
Odata cu o diversificare crescuta a firmelor de brokeraj si a grupurilor, este important ca
participantii primari sa cunoasca cu siguranta entitatea legala careia ii apartine brokerul
in orice tranzactie.
2. Mandatarea & transferul
In pietele de derivative, mandatarea are o frecventa comuna. Pentru a lua in calcul
implicatiile de credit precum si alte implicatii ale acestor tranzactii, Codul Model
stipuleaza practica justa si procedurile de control la care trebuie sa se adere.
Brokerii si participantii primari mandatand sau transferand un swap catre o terta parte
trebuie sa se asigure ca:
1. participantii primari au luat la cunostiinta ca in ultima instanta ei sint responsabili cu
evaluarea creditului contrapartidei
2. angajatii sai sunt bine instruiti in practica pietelor si au luat cunostiinta de
responsabilitatile firmei.
Paricipantii primari care intra intr-o tranzactie de piata cu intentia ca la un scurt timp
dupa aceea sa mandateze sau transfere tranzactia catre o terta parte, trebuie sa-si
anunte clar intentia atunci cind negociaza tranzactia la momentul initial. Este
recomandat ca in confirmarea trimisa de catre participantul primar sa se specifice
intentia de a mandata si sa de ofere detalii cu privire la procedura care va fi folosita.
Cand un participant primar intentioneaza sa execute un astfel de transfer, trebuie sa
obtina acordul celui transferat inainte de a obtine aprobarea acestuia.

37

Cel transferat are obligatia de a furniza participantului primar care intentioneaza sa


efectueze transferul, suficiente informatii care sa permita efectuarea tranzactiei cu
respectarea principiilor de buna practica.
3. Repo & imprumutul de actiuni
Natura structurata a operatiunilor de repo si imprumutul de actiuni necesita acorduri
scrise detaliate sau o documentatie inaintea incheierii oricarei tranzactii de acest gen.
Cand se intra in acorduri de vanzare sau cumparare de titluri sau imprumutare de
stocuri, inainte de efectuarea acestora, trebuie sa existe o documentatie adecvata
inclusiv acorduri scrise asupra terminologiei folosite.
Este de asemenea recomandat sa se obtina un aviz legal asupra modalitatii de
impunere in practica a clauzelor contractuale.

Capitolul IX
Principiile generale de management al riscului pentru activitatea de dealing
Dealerul profesional trebuie nu numai sa inteleaga si controleze riscul de piata aferent
unei pozitii rezultata din tranzactionare, dar, trebuie sa fie in cunostiinta de cauza si
asupra riscurilor de credite, legale, de lichiditate si a celor operationale legate de
aceasta activitate. Participantii trebuie sa detina o intelegere profunda a principiilor de
management al riscului, pentru a caror adoptare trebuie sa se incurajeze toate institutiile
la care ele nu se aplica inca. Adeziunea la aceste principii elementare ar conferi pietelor
financiare o mai mare adincime, de pe urma careia ar beneficia membrii acestor piete
atat institutii financiare cat si clientii acestora.
Principiile urmatoare, care au multe in comun cu cele dezvoltate de catre multe institutii
financiare, trebuie sa fie respectate de catre toti participantii la pietele OTC.
1. Promovarea celor mai inalte standarde de comprtament si etica

Onoarea, onestitate si integritate trebuie sa reprezinte principiile de baza ale


tranzactionarii
Participantii trebuie sa implementeze si sa puna in aplicare atat Codul Model pentru
tranzactionare cat si propriile proceduri ale institutiei careia ii apartin
Cele mai inalte standarde etice trebuie mentinute in toate imprejurarile

2. Asiguarea implicarii si supravegherii din partea senior managementului

Senior managementul trebuie sa stabileasca si sa puna in practica un cadru de


gestiune al riscului, pe care sa il imbunatateasca periodic si prin care sa specifice cu
claritate competentele, limitele si procedurile.
Procedurile de management al riscului trebuie sa fie aprobate de catre Consiliul de
directori sau un alt organism desemnat, sau persoane din conducerea institutiei.

38

3. Structura organizationala trebuie sa asigure un management al riscului si al


controlului independente

Trebuie sa existe un sistem independent de monitorizare care sa asigure incadrarea


in procedurile generale de gestiune a riscului
Trebuie sa existe o segregare completa a responsabilitatilor intre front, middle si
back office (vezi de asemenea Capitolul III, no1)
Trebuie avut in vedere un proces regulat de verificari interne independente de
activitatea de tranzactionare si de cea a managementului riscului, care sa asigure
identificarea la timp a punctelor slabe
Trebuie sa existe o comunicare deschisa si efectiva intre toate nivelele de angajati,
precum functii incrucisate

4. Asigurarea implicarii unui management profesional in toate procesele


administrative

Trebuie stabilite proceduri care sa asigure ca principiile profesionalismului la cele


mai inalte standarde sa existe in toate procesele
Trebuie sa existe o prioritate permanenta pentru micsorarea erorilor administrative si
a timpilor morti
Trebuie sa existe o revizie regulata a proceselor interne de identificare si rectificare a
slabiciunilor, deconectarilor si greselilor.
Risipa de timp si ineficienta resurselor trebuie sa fie mentinute la un nivel minim
concomitent cu gasirea de masuri de imbunatatire a mediului de lucru

5. Furnizarea de sisteme adecvate si a suportului operational

Trebuie asigurate sisteme de documentare, procesare si raportare


Trebuie sa existe o procedura de implementare sistematica a sistemelor tehnologice
de suport
Trebuie sa existe un sediu suplimentar dotat cu echipament testat care sa fie folosit
in caz de urgenta
Trebuie sa exista o grija permanenta si responsbilitate pentru identificarea
inconsistentelor si a slabiciunilor

6. Asiguarea acuratetii si preciziei managementului riscului

Pozitiile de tranzactionare trebuie sa fie reevaluate zilnic de catre o functie


independenta celor care tranzactioneaza.
Frecventa reevaluarii pozitiei trebuie sa creasca cand este justificata de volatilitatea
pietei, volumul si profilul de risc propriu respectivei institutii
Reevaluarea trebuie sa fie verificata atunci cand este posibil cu surse independente
Trebuie sa existe un proces solid de reevaluare a tranzactiilor in afara pietei
Metodologia de masurare a riscului folosita trebuie sa fie bazata pe principii statistice
general acceptabile si pe nivele de confidenta (incredere) aprobate
Modelele de piata trebuie sa fie validate inainte de implementarea lor

7. Controlul expunerii la riscul de piata prin evaluarea expunerii maxime posibile


in diverse conditii de piata
39

Impactul potential asupra veniturilor institutiei, lichiditatii si pozitiei capitalului trebuie


sa fie evaluata cu deosebita grija in special in conditii de piata adverse
Pozitiile de risc trebuie sa fie evaluate regulat in conditiile unor scenarii de stress
Modalitatea de masurare a volatilitatii trebuie sa fie imbunatatita continuu
Trebuie sa fie folosite cele mai precise masuratori ale riscului

8. Trebuie recunoscuta intotdeauna importanta lichiditatii de piata si a cash flowului

Importanta lichiditatii de piata trebuie sa fie luata in considerare intotdeauna inainte


de efecturarea unei tranzactii
Costul potential de inchidere a unor pozitii trebuie evaluat cu deosebire in pietele
ilichide
Trebuie sa fie implementate Proceduri si procese de gestionare a lichiditatii si cash
flow-ului
Un plan de urgenta asupra lichiditatii care sa fie implementat in situatii de criza
trebuie sa existe atat pentru instrumente bilantiere cat si pentru cele din afara
bilantului

9. Trebuie considerat impactul diversificarii si al ecuatiei dintre risc si venituri

Veniturile trebuie masurate intotdeauna impotriva riscului de piata si a altor riscuri,


precum si a riscului de adecvare a capitalului cu luarea in considerare a masurilor
legale
Trebuie sa existe intotdeauna o diversificare rationala a tranzactionarilor si
activitatilor cu clientii bancii pentru reducerea riscului de expunere asupra unei
singure contrapartide

10. Acceptarea numai a celor mai inalte si riguroase standarde in relatiile cu


clientii

Trebuie promovate cele mai inalte standarde de comportament in relatiile cu clientii


Participantii primari trebuie sa se asigure asupra autoritatii legale de a incheia
tranzactii ale clientilor lor.
Nici institutiile financiare si nici brokerii nu trebuie sa deruleze tranzactii cu buna
stiinta cu clienti implicati in activitati ilegale sau inconsistenti cu standardele generale
etice si de comportament social acceptate de comunitate (vezi Capitolul II Nr 4
asupra Activitatilor de spalare de bani)

11. Clientii trebuie sa inteleaga tranzactiile (vezi de asemenea capitolul XI)

Toate institutiile financiare trebuie sa se asigure ca clientii au informatii adecvate si


intelegere cu privire la termenii si conditiile tuturor tranzactiilor
La cerere informatiile cu privire la ecuatia risc/venituri trebuie furnizate si explicate
clar catre clienti
Senior managementul clientilor trebuie sa fie incunostiintat de tranzactii neuzuale
sau complicate

12. Managementul riscului bazat pe o fundatie legala si documentatie temeinica


40

Trebuie sa existe o documentatie corespunzatoare pentru toate tranzactiile si


contrapartidele
Inaintea efectuarii vreunei tranzactii, institutiile financiare trebuie sa se asigure daca
contrapartidele si clientii au autoritatea legala si regulatorie sa tranzactioneze
Termenii contractelor trebuie sau fie puternici si aplicabili din punct de vedere legal.
Confirmarile tuturor tranzactiilor trebuie sa fie trimise in timp util si monitorizate in
vederea respectarii procedurilor legale

13. Asigurarea expertizei adecvate si a personalului care sta la baza


tranzactionarilor precum si a celor care iau decizii ce implica asumarea riscului

Doar personalul cu instruire adecvata si avand cursuri de calificare de specialitate


poate fi plasat in pozitii de trezorerie
Trebuie sa fie implementata o politica de cursuri de specialitate precum si o
planificare a carierei acestui personal
Intreg personalul de trezorerie trebuie sa inteleaga procedurile, limitele si cerintele
legale

14. Folosirea judecatii si a bunului simt

Trebuie sa existe o preferinta naturala de bazare pe experienta si expertiza


Trebuie sa existe o stricta aderenta la spiritul si litera Codului Model

Capitolul X
Indrumari aditionale pentru tranzactiile cu clientii corporate/comerciali
Recomandarile si provizioanele cuprinse in acest cod se refera in general la schimburile
valutare pe piata Over-the-Counter, operatiunile pe piete monetare si de derivative in
care partenerii contractanti sint in general banci sau alte institutii financiare. Participantii
primari in aceste piete de baza sunt in cea mai mare parte, trezoreriile sau
departamentele de tranzactionare atat a bancilor locale si internationale, comerciale si
de investitii, servite in unele centre de catre o retea de firme profesionale de brokeraj. In
mod istoric aceste piete au fost privite de catre multi, ca principalele piete profesionale
de depozite, schimburi valutare si mai recent de piete derivative.
Cu toate acestea, in anii din urma, a devenit o obisnuinta pentru entitati largi nebancare
sau corporatii, sa dezvolte departamente de tranzactionare atotcuprinzatoare cu
personal sofisticat si cu larga experienta, folosind intreaga gama moderna de
instrumente de transfer al riscului si arbitraj intre piete si produse.
Aceste trezorerii corporatiste nu mai sint exclusiv destinate sa acopere riscul comercial
sau de dobanzi si promoveaza frecvent sau justifica bugete substantiale pentru arbitraj
si tranzactionare in piete monetare ca un scop in sine, activitati altadata rezervate pentru
specialistii din institutiile financiare considerate market-makeri.
Linia de demarcatie intre banci si non-banci nu mai are criterii pe baza de
profesionalism.
Cu toate acestea marea majoritate a corporatiilor, societatilor comerciale sau nonbancilor nu intra in aceasta categorie si aspectele acoperite in acest capitol privesc
41

recomandari de buna practica pentru operatiuni de trezorerie desfasurate cu clienti care


in mod normal nu sint considerati participanti primari la pietele en-gros.
Principii generale si practici
In timp ce conduita si practica recomandata in capitolele I X din acest cod se aplica in
general la toti participantii pietelor OTC (over-the-counter), exista aspecte specifice care
apar in relatia Banca/Institutie financiara (participant primar) - Client/Corporatie si care
care sint relevante, in mod special acolo unde nu exista un code al corporatiilor. Acestea
includ conventia de a considera calificarea clientului, in mod particular cu privire la
tranzactiile complexe (vezi nr 3 de mai jos). Aceasta notiune impune cerinta din partea
participantilor primari de as considera satisfacuti, cat mai mult cu putinta, de faptul ca
clientul intelege tranzactia care I se propune si implicatiile pentru firma sa, precum si ca
nu exista impedimente vizibile de natura a obstructiona incheierea tranzactiei.
O atentie speciala trebuie acordata de asemenea urmatoarelor: 1. Autorizarea
Atat participantul primar cat si clientul trebuie sa procedeze la schimbarea numelor
personalului autorizat sa tranzactioneze stipuland clar care sint instrumentele/pietele si
sumele pentru care fiecare persoana este autorizata.
Existenta unei asemenea liste nu ar trebui in mod necesar sa anuleze o tranzactie deja
facuta cu buna credinta intre doua parti.
2. Segregarea autoritatii
Esenta segregarii autoritatii intre responsabilitatile dintre front si back office si liniile de
raportare mentionate in capitolul III Nr1 este de egala importanta pentru clientii
comerciali care au un departament de arbitraj sau o sectiune de acest fel si controlul de
management recomandat in asemenea situatii trebuie sa fie implementat atat de catre
banca cat si de catre client.
3. Informatii despre produse complexe
Este datoria participantului primar de a fi vigilent si cinstit catre client in toate ocaziile si
in toate imprejurarile si de a se gandi la interesele clientului. In acest sens, participantul
primar trebuie sa fie pregatit sa furnizeze clientului orice informatie acesta o cere cu
privire la o trazactie urmand a se desfasura, in mod particular cu privire la produse noi
sau complexe, instrumente sau strategii si riscurile pe care acestea le presupun (vezi de
asemenea Capitolul II nr 7 Confidentialitatea)
4. Confidentialitatea
Dupa cum prevad si provizioanele cuprinse in Capitolul II (7) ale acestui cod, nici
participantii primari, nici clientii acestora nu trebuie sa divulge catre terte parti natura sau
conditiile tranzactiilor in curs de negociere, discutate sau efectuate intre ei. Cand un
client este pe punctul de a negocia un produs sau strategie specific sau conceput
special sau croit individual pentru o anumita cerinta impreuna cu banca, detaliile tehnice
ale acestuia nu trebuie divulgate catre o terta parte.

42

5. Distractia si cadourile
In continuarea provizioanelor Capitolului II Nr 2, participantilor primari li se reaminteste
ca acordarea excesiva de distractii si cadouri de catre institutiile financiare catre clienti
poate compromite impartialitatea dealerului clientului.
6. Schimburi valutare la cursuri istorice/prelungiri de pozitii de schimb valutar
Swapul forward sau prelungirea contractelor de schimb forward trebuie sa fie executata
in parametrii clar definiti in Capitolul VII Nr 1 (Cursuri in afara pietei) folosindu-se
cursul spot existent pentru cumparare sau vanzarea tranzactiei scadente, asigurandu-se
astfel realizarea imediata a profitului sau pierderii ajunse la scadenta.
Orice deviere de la aceasta practica trebuie sa fie agreata si sustinuta de o
documentatie de catre senior managementul ambelor parti contractante.
7. Documentatia legala
Pentru tranzactii particulare sau complexe neacoperite de documentatia standard,
participantul primar si clientul trebuie sa se asigure in avans ca au cazut de acord
asupra termenilor documentatiei legale si a conditiilor tranzactiei, inainte de
desfasurarea acesteia. Un suport aditional al politicii de prevedere care insista asupra
existentei unui(unor) acord(uri) scris(e) si a procedurilor aferente inaintea de efectuarea
unei a doua tranzactii de aceeasi natura, ar fi dovada unei bune practici.
8. Contul de marja/tranzactionarea pe baza de colateral
Facilitatile de tranzactionare pe baza contului de marja pentru clienti trebuie sa aiba la
baza documentatia semnata inaintea oricarei tranzactii. Procedurile de inchidere in cazul
aparitiei unei marje nete negative a clientului trebuie sa fie clar stipulate in aceasta
documentatie. Trebuie sa exista de asemenea atat o evaluare constanta a pozitiei la
piata (mark-to-market) cat si o reconciliere a tuturor pozitiilor deschise.
9. Cunoaste-ti clientul
Provizioanele cu privire la principiul cunoaste-ti clientul stipulate in Capitolul II Nr4
asupra Spalarii banilor trebuie sa fie atent aplicate.
10. Internet/Tranzactionare on-line
Cand sunt stabilite facilitati de tranzactionare prin internet, trebuie puse in aplicare
recomandarile si procedurile de control stabilite in Capitolul VII nr 5.
Capitolul XI
Terminologia de piata
In majoritatea pietelor unde tranzactiile sint fie sub forma de operatiuni Futures sau pe
piete Over-the-counter, ca in cazul pietelor valutare, procesul de agreare a tranzactiilor
sau schimburilor se conformeaza in general unei trasaturi specifice si in decursul
43

timpului, unui jargon acceptabil recunoscut de piata sau unei terminologii care apare in
mod natural.
Cu cat pietele sunt mai rapide si mai volatile, cu atat apare mai necesara existenta unui
limbaj standardizat concis astfel ca operatiunile sa se tranzactioneze sau negocieze
rapid si cu claritate cu cat mai putine cuvinte posibil.
Acest lucru este in mod particular adevarat pentru pietele vocale sau cu strigare cum
ar fi brokerajul vocal si tranzactiile de schimb valutar prin telefon sau licitatiile cu
strigare de genul operatiunilor Futures. In cazul celor din urma, procesul este
complementat de catre un limbaj oficial al semnelor de mina, numit uneori tic-tac.
Acest capitol negociaza cu limbajul de baza sau terminologia in principalele piete Overthe-Counter, Schimburi valutare, Derivative si Piete monetare si instrumentele
tranzactionate in general in trezoreriile active al marilor institutii financiare.
Pentru a asigura eficienta si integritatea pietei, este vital ca terminologia de piata care
apare sa aiba o baza tehnica solida si sa fie in mod profesional si universal recunoscuta
FX Spot
Piata de schimburi valutare spot este un bun exemplu de piata OTC unde existenta unui
limbaj profesional de dealing are o larga recunoastere. Terminologia de baza a
tranzactiilor spot ilustreaza cu claritate avantajele sale odata cu folosirea liberala a
termenilor complementari Mine si Yours.
Simplul termen Mine atunci cand este folosit ca raspuns la o cotatie spot, inseamna
efectiv:
I buy Cumpar de la tine valuta de baza si iti vand contra-valuta cu livrare spot in suma
pentru care cotatia a fost facuta, la cursul (rata de schimb) la care valuta de baza este
oferita in cotatia ta.
Daca rata de schimb dolar/yen a fost cotata 121.15-20 in 10, propunerea de mai sus
pentru o tranzactie spot ar fi sa se cumpere USD 10 milioane la cursul 121.20.
Logica care sta la baza acestei standardizari este intelegerea pietei ca dealerul se refera
intotdeauna la valuta de baza si tranzactioneaza in milioane de unitati, doar daca nu
este specificat altfel
Daca rata de schimb (cotatia) a fost facuta fara referire la o suma specifica, propozitia 5
Yours ar insemna Vand 5 milioane din valuta de baza (USD) pentru livrare spot la cursul
121.15.
FX Forward
In mod similar, in multe piete, asupra unei cotatii de puncte Forward (sau
premium/discount) de, sa zicem 70-60 pentru USD/CHF la 3 luni in 10 milioane,
propozitia Mine ar insemna:-

44

Iti vand cu data valutei spot si cumpar cu livrare forward 3luni 10 milioane USD la
premium fata de cursul forward al Francului Elvetian sau la discount fata de cursul
forward al dolarului SUA de 0.60 centime CHF.
Din nou, intelegerea pietei este ca similara parametrilor aplicati pentru operatiunea spot,
cu mentiunea aditionala ca in toate tranzactiile forward sau tranzactiile de schimb valutar
tip swap, prima referinta este cu privire la data forward (sau dealerul vorbeste despre)
In orice caz aceasta din urma intelegere de a vorbi despre data forward ar putea sa nu
fie universala si din acest motic Codul Model recomanda ca propozitiile de
tranzactionare Swap FX sa includa si un alt element cum ar fi pretul (la 60) pentru a
sublinia care este partea si a elimina orice posibilitate de neintelegere.**
(Vezi sectiunea despre terminologia de piata di definitiile de mai jos)
in anii recenti, cresterea in activitatea de arbitraj intre piete, cum ar fi futures
(centralizata) si pietele monetare si ale schimburilor valutare OTC (over-the-counter) a
dat gradual nastere la terminologie comuna sau intre piete, care nu acopera intotdeauna
aceleasi sensuri. Din acest motiv, trebuie folosita precautie atunci cand se foloseste
terminologie abreviata pe diferita piete.
Swapuri de dobanzi
Mult mai tanara piata de swapuri de dobanda foloseste conventii aparute in conditii
similare atunci cand stipuleaza schimburi de dobanda intre contrapartide.
Swapuri de dobanda Plain vanilla fix contra flotant sunt cotate si acceptate folosing
rata fixa de dobanda ca prima variabila in negocierea unei tranzactii. Natura
multidimensionala si flexibila a produsului duce la concluzia ca exista un numar de
permutari cu privire la frecventa platilor Fixe si Floating, numararea zilelor si ratelor de
referinta posibile pentru oricare swap.
Pentru majoritatea valutelor, a aparut o structura standard sub care sint operate
majoritatea tranzactiilor. Conventia de piata a swapurilor de dobanzi (IRS) foloseste in
mod efectiv redundantele ca o modalitate de exceptie de la norme, aceasta
insemnand ca la momentul cotatiei/consumarii tranzactiei nu este necesar sa se
stipuleze exact structura acesteia. Daca nu este altfel specificat in cadrul normelor un
platitor de Euro la 5 ani la 4.12 va plati anual, pentru intreaga durata de cinci ani a
tranzactiei, o rata fixa de dobanda la 4.12% pe sistemul de calcul 30/360 si va primi in
schimb o dobanda flotanta tip Euribor la 6 luni pe sistemul de calcul actual/360,
reajustata semianual si platita pentru perioada expirata
Cand pot aparea ambiguitati, ca de exemplu in sistemul de swapuri pe baza crosului
valutar (valute incrucisate), termenii exacti ai tranzactiei trebuie specificati la initierea
tranzactiei pentru a evita neintelegerile intre contrapartide sau brokeri.
Optiuni pe dobanzi
Pietele de optiuni de dobanzi pentru Caps, Collars, Floors si Swaptions contin un numar
vast de posibile permutari de optiuni, stiluri de optiuni, perioade, structura si pret de
executare dupa cum si variate produse pe piata dobanzilor care stau la baza lor asupra
carora optiunile pot fi incheiate. In ciuda celor de mai sus, ca si in piata swapurilor de
45

dobanzi, majoritatea tranzactiilor sunt concentrate in structuri standard, care au devenit


norme de piata si nu necesita o calificare dincolo de parametrii de baza.
In acest sens emitentul unei optiuni stil european, USD, pe o perioada de 3 ani, platibila
la 6.00 trasa asupra unui swap annual pe o perioada de 5 ani, pe sistemul de calcul
actual/360 contra dobanzii Libor 3 luni la un premium de 95% din suma notionala , pe
baza de decontare tip cash, va fi de fapt reprezentata in piata astfel:
un vanzator de trei ani cinci ani, 6 la suta platit la 95
Daca optiunea ar fi tip american, swapul care sta la baza optiunii contra dobanzii Libor la
6 luni, sau, optiunea de a fi exercitata intr-un swap, in opozitie cu valoare prezenta a
echivalentului in cash, ar necesita ambele o calificare.
Dupa cum structurile standard difera de la o valuta la alta, sint in mare parte nescrise si
uneori se modifica odata cu evolutia si maturizarea pietelor, este recomandat ca in
cazurile potential ambigue sa se specifice termenii exacti ai tranzactiei la momentul
cotarii sau negocierii.
In final, in toate conversatiile de tranzactionare este recomandat cu putere ca acolo
unde exista orice dubiu, este mai bine sa se exceleze pe partea precautiei si sa se
clarifice tranzactiile propuse a se incheia, decat sa se foloseasca orice terminologie care
ar putea fi interpretata gresit.
Anumite limbaje de piata si terminologii sint explicate in paginile urmatoare ale Codului
Model, pentru a contribui la clarificarea situatiilor care pot aparea in momentul cotarii si
consumarii tranzactiilor Over-the-Counter, precum si pentru a servi ca un ghid folositor
participantilor la piete. Aceasta sectiune nu are rolul de a fi un glosar atotcuprinzator de
termeni si instrumente, ci mai degraba o ilustrare a interpretarilor generale ale pietei
asupra terminologiei si produselor prezentate.
Terminologie de piata si definitii
Partea I
Terminologie legata de cotatiile si tranzactiile pe pietele de schimburi valutare (FX) si
monetare (MM).
Mine (al meu)::

I buy (cumpar)*:

I take (preiau):

(propunere de tranzactionare).
FX (spot) sau FX forward
Cumpar/Preiau (I take/I buy) valuta de baza la pretul oferit in cotatie pentru suma cotata
sau propusa.
FX (ForwardFX Swap)
Vand (I sell) cu livrare data de valuta Spot si cumpar Forward valuta de baza la cursul
forward oferit pentru suma cotata sau propusa. **

46

MM
Atrag la rata oferita pentru suma cotata sau propusa
* denota terminologie folosita doar in schimburi valutare (FX)
** vezi sectiunea depre schimburi valutare Forward in introducerea acestui capitol la
pagina.
Yours (al tau):

I sell (iti vand):*

I Give (iti dau):

(propunere de tranzactionare)
FX (spot) sau FX forward
Iti vand/Iti dau (I give/I sell) valuta de baza la pretul de cumparare din cotatie pentru
suma cotata sau propusa.
FX (Forward FX Swap)
Cumpar cu data valutei spot si iti vand forward valuta de baza, la pretul bid (de
cumparare) forward pentru suma cotata sau propusa spre tranzactionare
In conversatiile scrise pe dealing, anumiti dealeri abreviaza cuvintele buy (cumpar) si
sel (vand) cu B respectiv S, dar aceasta practica nu este universala.
MM (piata monetara)
Te imprumut la pretul bid (de cumparare) pentru suma cotata sau propusa spre
tranzactionare.
Given (iti dau):
O tranzactie a fost propusa si acceptata la pretul bid (de cumparare) cotat.
Taken (iau):
O tranzactie a fost propusa si acceptata la pretul oferit (de vanzare) cotat.
Join ...at:

(ma alaturla):

Supportat: (suport pretulla):

Un angajament de a pune un pret aditional de cumparare sau de vanzare la pretul de


cumparare sau vanzare deja cotat de catre broker.
Ca raspuns la cotatia brokerului 5.1/8 5.1/4 un dealer poate spune Ma alatur tie pe
partea de cumparare la 5. 1/8 pentru 10 ceea ce inseamna Doresc de asemenea sa
cumpar 10 milioane la 5. 1/8
Off
Anularea unui curs de cumparare sau vanzare deja existent
Bid:

Buy (cumpar):

Pay (platesc):
47

FX (Spot) sau operatiuni forward FX:


Un anunt al unui curs de schimb la care dealerul va cumpara valuta de baza
FX (Operatiuni de Swap de valute Forward)
Dealerul va vinde spot si cumpara valuta de baza cu dcata valutei forward
MM
Dealerul are intentia de a lua cu imprumut
Sell (vand) :

Offer (ofer):

FX (Spot) sau operatiuni forward FX:


Un anunt al unui curs de schimb la care dealerul va vinde valuta de baza
FX (Operatiuni de Swap de valute Forward)
Dealerul va cumpara cu data valutei spot si va vinde valuta de baza cu data valutei
forward
MM
Dealerul are intentia de a da cu imprumut
Under reference (sub referinta):
O mentiune care anunta ca rata cotata (in piata) ar putea sa nu mai fie valabila si
necesita o confirmare inainte de a se incheia tranzactia
Either way (ambele parti):

Choice (la alegere):

Your choice (alegerea ta):

Acelasi pret atat pentru bid cat si pentru offer.


Done (incheiat):
Deal incheiat asa cum a fost propus
Firm, Firm price (ferm, pret ferm):
Rata cotata este valabila permitand incheierea de tranzactii.
For indication (pentru indicatie): Indication (indicativ): For information (pentru
informare): For level (pentru nivel):
Cotatie indicativa, trebuie sa fie validata/confirmata inainte de a se propune incheierea
tranzactiei

48

Checking (verificare):
Este verificata existenta unei linii de credit inainte de a se incheia o tranzactie
Your risk (riscul tau):
Dealerul care coteaza il avertizeaza pe cel care primeste aceasta cotatie (care ar putea
fi transmisa prin broker) asupra faptului ca pretul ar putea fi re-cotat pe riscul
primitorului.
My risk (pe riscul meu):
O incuviintare din partea dealerului care primeste cotatia, asupra faptului ca rata de
schimb ar putea sa fie re-cotata pe riscul primitorului
Points (puncte): pips (pipsuri):
Cea mai mica unitate de masura a unei rate de schimb
Caracteristic:
USD/JPY 1/100 dintr-un yen
EUR/USD 1/100 dintr-un cent al dolarului american
GBP/USD 1/100 dintr-un cent al dolarului american
USD/CHF 1/100 dintr-o centima a francului elvetian (Rappen)
Basis points (puncte de baza):
A suta parte dintr-un procent intr-o dobanda
Premium (premium):
Diferenta intre rate de schimb spot si forward FX exprimate in puncte atunci cand rata
forward este mai scumpa decat rata pentru data mai apropiata. (termenul, atunci cand
este folosit in Optiuni are o semnificatie diferita)
Discount (discontul):
Diferenta intre rata de schimb spot si forward FX exprimate in puncte atunci cand rata
forward este mai ieftina decat rata pentru data mai apropiata.
Par (la egalitate):
Ratele spot si forward pentru o perioada specifica sunt aceleasi.
Outright price (Pretul outright):
Orice pret in schimburile valutare pentru tranzactii cu livrare in orice data de valuta care
nu face parte dintr-o tranzactie de Swap FX. Desi nu este referita ca atare, o cotatie de
schimb valutara cu data de livrare spot este de facto un pret outright cu livrare in data de
valuta spot.

49

Toate celelalte preturi sunt calculate pornind de la baza spot, ajustate cu


premiumul/discontul punctelor de swap pentru perioada corespunzatoare.
Partea a II a
Terminologia legata de perioadele de tranzactionare, datele de valuta, si scadentele pe
pietele de schimburi valutare, monetare si de derivative
Spot:
In mod general, este vorba de doua zile bancare incepand de astazi. Exceptii pot
include Dolarul Canadian (CAD) si dolarul Hong Kong (HKD).
Date regulate/perioade:

Perioade fixe:

1 saptamana, 1 luna, 2 luni, 3 luni, 6 luni si un an in mod normal incepand din spot sau
in mod ocazional incepand de astazi in pietele monetare nationale.
Date IMM:
Cele patru date la care contractele de Futures financiare sint tranzactionate la Divizia
International Monetary Market apartinand de Chicago Mercantile Exchange (Bursa de
marfuri de la Chicago). Aceste date sunt a treia zi de miercuri a lunilor martie, iunie
septembrie si decembrie.
Perioade sparte:
Date, altele decat cele subliniate mai sus.
Perioade scurte:
Date de scadenta mai mici decat o luna
Overnight O/N:
De astazi si pina miine (sau urmatoarea zi lucratoare)
Tom-Next T/N:
De miine (urmatoarea zi lucratoare dupa astazi) si pina la urmatoarea zi lucratoare
(spot).
Spot-Next S/N:
Din spot si pina la urmatoarea zi lucratoare
O saptamana:
Din spot o saptamana in schimburile valutare
De astazi o saptamana in pietele monetare nationale
Tom-week:

O saptamana de maine:
50

De miine (sau urmatoarea zi lucratoare) o saptamana


Peste luna (Turn of the month):
Din ultima zi lucratoare a lunii pana in prima zi lucratoare a lunii urmatoare
Din spot la sfarsitul lunii (spot against end month): Sfarsitul lunii (End of the
month):
Din spot pina in ultima zi lucratoare a lunii
Peste an (Turn of the Year):
Din ultima zi lucratoare a anului pana in prima zi lucratoare a anului urmator
Forward forward: Fwd/Fwd
Data de valuta forward contra data de valuta forward
Se poate aplica ata instrumenteleor de piata monetara cat si celor de schimburi valutare
Partea a III a
Terminologie legata de operatiuni de optiuni valutare
Optiuni stil americal:
O optiune care poate fi exercitata in orice zi lucratoare pina la si inclusiv in ziua expirarii
ARO (Average rate option):
Acestea sunt optiuni care fac referire la rata medie a ratei de schimb care a existat de-a
lungul vietii unei optiuni. Aceasta medie va fi folosita pentru determinarea valorii
intrinseci a unei optiuni prin comparare cu un pret de exercitare predeterminat. Daca
optiunea este de tipul call option si rata medie depaseste pretul de exercitare,
cumparatorul va primi cash flow (diferenta dintre cursul mediu si pretul de exercitare).
Pentru o optiune tipul put option, media trebuie sa fie sub pretul de strigare.
La nivel (at-the-money):
O optiune se afla la nivel (at the money) cand pretul instrumentului care sta la baza
optiunii este foarte aproape sau egal cu pretul de exercitare al optiunii.
Cumparator (detinator):
Partea care cumpara o optiune prin plata unui premium si care are dreptul dar nu si
obligatia sa cumpere (call) sau vanda (sell) valuta.
Optiune call:
51

Dreptul de a cumpara o suma specificata dintr-o valuta specificata contra unei alte
valute pina la o anumita data la un anumit pret.
Compusa (compound):
O optiune compusa este o optiune asupra unei alte optiuni: cumparatorul are dreptul de
a cumpara o optiune simpla tip call sau put la o data predeterminata si la un pret
predeterminat. Pretul de exercitare a optiunii simple este de asemenea predeterminat.
Timp limita, timp de expirare (cut-off time, expiration time):
Timpul la care dreptul de exercitare expira in ziua expirarii. In general, pentru tranzactii
interbancare pe pietele europeana si americana acesta este ora 10.00 a.m. ora New
York sau ora 3.00 p.m. ora Tokyo.
Data livrarii: (delivery date)
Data la care livrarea celor doua valute implicate este efectuata pe baza exercitarii unei
optiuni. In mod normal aceasta este de doua zile lucratoare de la data expirarii.
Delta:
De asemenea cunoscuta si ca ratia de acoperire, este ratia de schimb in pretul unei
optiuni comparata cu schimbarea pretului instrumentului care sta la baza optiunii, cand
toate celelalte conditii sunt neschimbate.
Acoperire delta:
O tranzactie de schimb valutar care anuleaza o pozitie valutara potentiala creata atunci
cand se incheie o tranzactie cu optiuni. Suma care trebuie acoperita se calculeaza
inmultind suma notionala a optiunii cu factorul delta.
Digital:
O optiune digitala este o tranzactie in care o suma specificata va fi platita daca rata spot
este peste pretul de exercitare la expirare pentru optiuni tip call (sau sub pretul de
exercitare pentru operatiuni tip put).
Calea urmata de cursul spot intre data tranzactionarii si data expirarii este nerelevant:
factorul determinant este doar acela daca cursul spot este deasupra sau sub pretul de
exercitare la momentul expirarii).
Double knock-in:
O optiune tip double knock-in este un tip standard de optiune care apare in mod automat
daca una din ratele de schimb (sau praguri de depasire) sunt atinse de piata spot inainte
de expirare. Optiunea double knock-in devine in acel moment optiune standard.
Double knock-out:

52

O optiune double knock-out este un tip standard de optiune care dispare automat daca
una din ratele de schimb (sau praguri de depasire) sunt atinse de piata spot inainte de
expirare.
Double one touch:
O optiune double one touch este o transactie in care o suma specificata va fi platita la
data scadentei numai daca rata spot a atins (depasind) una dintre cele doua rate de
schimb specificate inainte de expirare.
Optiune tip european (Eurpoean (style) option
O optiune care poate fi exercitata numai la data expirarii sale.
Exercitare (exercise):
A si folosi dreptul care este detinut de catre una din parti, asupra unui contract de
optiuni, de exemplu dreptul de a cumpara. La primirea notificarii asupra intentiei de
exercitare a dreptului, vanzatorul optiunii este obligat sa tranzactioneze cu cumparatorul
optiunii in conformitate cu termenii agreati.
Data expirarii (expiration date):
Data la care expira dreptul unui cumparator a unei optiuni de a-si exercita aceasta
optiune.
Volatilitate istorica (historical volatility):
Deviatia standard a logaritmului pretului relativ a instrumentului de baza exprimata ca o
rata anuala. Calculatiile sunt bazate pe miscarile pietei.
Volatilitatea implicita (implied volatility):
Volatilitate unei optiuni derivata din caracteristicile sale remanente, care sunt cunoscute
de exemplu: pretul de exercitare, premium, data expirarii, ratele dobanzilor si tipul de
optiune.
In bani (In-the-money):
O optiune este considerata in bani cand pretul instrumentului de baza este mai scazut
decat pretul de exercitare in cazul unei optiuni put sau pretul instrumentului de baza este
mai ridicat decat pretul de exercitare al unei optiuni call.
Valoare intrinseca (intrinsic value):
Suma cu care o optiune este considerata in bani, (pe baza evaluarii fata de piata,
mark-to-market)
Knock-in:
O optiune knock-in este un tip standard de optiune, care apare automat daca o rata de
schimb sau prag de depasire exprimate formal sint atinse de piata spot inainte de
53

expirare. Optiunile knock-in ating punctul de aparitie atunci cand cursul spot se
deplaseaza out-of-the-money. Optiunile knock-in revers (sau kick-in-option) ating
punctul de aparitie atunci cand cursul spot se deplaseaza catre in-the-money (In bani)
Knock-out:
O optiune knock-out este un tip standard de optiune, care dispare automat daca o rata
de schimb sau prag de depasire exprimate formal sint atinse de piata spot inainte de
expirare. Optiunile knock-out ating punctul de disparitie atunci cand cursul spot se
deplaseaza catre out-of-the-money. Optiunile knock out revers (sau kick-out-option)
ating punctul de disparitie cand cursul spot se deplaseaza catre in-the-money (in bani)
Fara atingere (no touch):
No touch este o tranzactie in care o suma specificata va fi platita la data livrarii doar
daca cursul spot nu atinge punctul de exercitare sau un anume prag de depasire
dinainte stabilit inainte de data expirarii. No touch este de asemenea numita operatiune
lock-out
O atingere (one touch):
One touch este o tranzactie in care a suma specificata va fi platita doar daca cursul spot
este atinge punctul de exercitare sau un anume prag de depasire dinainte stabilit inainte
de data expirarii. One touch este de asemenea numit lock in sau touch digital. Mai
sunt de asemenea tipuri in care suma specificata va fi platita doua zile dupa ce
tranzactia a ajuns la maturitate.
In afara banilor (out-of-the-money)
O optiune este in afara banilor cand pretul instrumentului care sta la baza este mai
ridicat decat pretul de exercitare al unei optiuni put sau pretul instrumentului care sta la
baza este mai scazut decat pretul de exercitare al unei optiuni call.
Premium, costul optiunii (premium, option cost):
Pretul unei optiuni platit de catre cumparatorul optiunii si primit de catre vanzatorul
optiunii. Plata si primirea unui premium are loc in mod normal la doua zile lucratoare
dupa data tranzactiei.
Optiuni put (put options):
Dreptul de a vinde o suma specificata dintr-o valuta specificata contra unei alte valute
pina la o anumita data si la un anumit pret.
Plaja binara (range binary):
Plaja binara (altfel cunoscuta si ca double no touch) este o tranzactie unde o suma
specificata va fi platita doar daca cursul spot nu atinge sau nu depaseste nivelele ratele
de schimb predefinite in tranzactie ininte de expirare.
Risk reversal:

54

Acest termen se refera la o combinatie dintre o optiune tip call lunga (scurta) si o optiune
tip put scurta (lunga), avand ca regula, acelasi stil de optiune, aceeasi suma notionala,
aceeasi data de expirare si aceeasi valoare absoluta a lui delta.
Vanzatorul (emitentul) seller (writer):
Partea care vinde o optiune si primeste premium si care este obligata sa indeplineasca
dreptul de exercitare a optiunii de catre detinator.
Seaua (straddle):
O combinatie dintre cumpararea atat a unei optiuni call cat si a uneia put sau vanzarea
atat a unei optiuni call si a unei optiuni put cu preturi de exercitare diferite dar avand
caracteristici identice cum ar fi stilul de optiune, data de expirare si sumele notionale.
Pret de exercitare (strike price, exercise price):
Rata contractuala care se va aplica in conditiile in care optiunea ar fi exercitata.
Forward sintetic (Syntetic forward):
Acest termen se refera la o combinatie dintre o optiune call lunga (scurta) si o optiune
put scurta (lunga) cu aceeasi valoare, aceeasi data de expirare, acelasi stil de optiune si
in care pretul de exercitare este egal cu pretul forward.
Valoarea in timp (time value):
Parte din valoarea unei optiuni care este egala cu premiumul (pretul) curent al optiunii
minus valoarea intrinseca.
Volatilitatea
Cuantificarea deviatiei standard a ratei de schimb pentru o piata de optiuni over-thecounter: ratele de volatilitate sunt cotate la nivele care iau in calcul asteptarile dealerilor
asupra miscarilor viitoare din piata.
Partea a IV a
Terminologie legata de produsele derivative pe dobanzi

1. Forward rate agreement (FRA)


Un produs FRA este un contract nestandardizat, incheiat in mod normal intre doua
institutii financiare cu scopul de a compensa diferenta de dobanda intre doua sume
conceptuale intr-o anumita valuta (asupra carora se calculeaza dobanda), intre rata
specificata in contract si rata ce va fi stabilita in viitor de piata aferenta unei perioade de
timp fixata la momentul initial.
In terminologia pietei monetare, un FRA este esentialmente:
O rata fixa Forward/Forward a unei tranzactii de deposit (credit) fara plasarea efectiva a
fondurilor, compensata in cash cu o rata de referinta a pietei stabilita la inceputul
perioadei de Forward/Forward.
55

Cumparator de FRA (FRA buyer):


Partea contractanta dintr-o trazactie cu FRA care va fi compensata de catre vanzator
daca rata de dobanda ce va fi stabilita in viitor de piata va fi mai mare decat rata
contractuala, sau, care va plati vanzatorului diferenta corespunzatoare daca rata ce va fi
stabilita in viitor de piata va fi mai mica decat rata contractuala.
Vanzator FRA (FRA seller):
Partea contractanta care va fi compensata de catre cumparator daca rata ce va fi
stabilita de piata in viitor va fi mai mica decat rata contractuala sau care va plati
cumparatorului diferenta corespunzatoare daca rata ce va fi stabilita de piata in viitor va
fi mai mare decat rata contractuala.

2. Swap de dobanda (IRS):


Un swap de dobanda este un contract intre doi participanti sau contrapartide, intre care
platile de dobanzi sunt efectuate pe baza calculului dobanzii asupra unor sume
conceptuale (virtuale) care in sine nu sunt niciodata platite sau primite. Plata ratei de
dobanda fixa dintr-un swap (adesea numita cupon de rata fixa) este facuta de catre
platitorul ratei fixe catre platitorul ratei variabile. In mod similar, plata ratei variabile dintrun swap este facute de catre platitorul ratei variabile catre platitorul rate fixe. Ambele
rate, fixa si variabila, sunt calculate de la data efectiva a swapului. Data tranzactiei
swapului este data la care contrapartidele se angajeaza in efectuarea operatiunii de
swap.
Un platitor de rata fixa:

plateste rata fixa intr-o operatiune de swap

primeste rata variabila intr-o operatiune de swap (in general)


isi determina variatiile de pret rezultate din obligatiile de plata legate de un nivel de
dobanda fixa fata de beneficiile unei dobanzi variabile pe termen lung

Un platitor de dobanda variabila:

plateste rata variabila intr-o operatiune de swap


primeste rata fixa intr-o operatiune de swap (in general)
isi determina variatiile de pret rezultate din beneficiile legate de un nivel de dobanda
fixa fata de obligatiile unei dobanzi variabile pe termen lung.

Swapul de valuta (currency swap):


Un swap de valuta este un contract similar cu un credit paralel sau tip back-to-back. Intrun swap de valuta contrapartidele nu-si imprumuta valute una celeilalte ci isi vand vand
valute una celeilalte impreuna cu intelegerea ca schimbul de valute sa fie returnat la o
data fixata in viitor si la acelasi pret. Ratele de dobanzi ale celor doua valute nu sunt
reflectate in cele doua schimburi ci sunt platite separat.

3. Optiuni de dobanzi (interest rate options):


56

Cap de dobanda (interest rate cap):


Un cap de dobanda este o intelegere intre vanzatorul (sau furnizorul) unui cap si cel
care se imprumuta prin care vanzatorul plateste cumparatorului (in schimbul unui
comision sau a unui premium platibil cu data valutei spot) o suma egala cu masura in
care o rata de piata dinainte stabilita depaseste un nivel maxim (cap = plafon) de-a
lungul unei perioade de timp determinate. Aceasta protejeaza pe imprumutator impotriva
unei cresteri in rata de dobanda fara sa il blocheze intr-un angajament de dobanda fixa.
Floor de dobanda (interest rate floor):
Un floor de dobanda este o intelegere intre vanzatorul (sau furnizorul) unui floor si un
investitor prin care vanzatorul plateste cumparatorului (in scimbul unui comision sau a
unui premiumplatibil cu data valutei spot) o suma egala cu masura in care o rata de
piata dinainte stabilita cade sub un nivel minim (floor = podea) de-a lungul unei perioade
de timp determinate. Aceasta protejeaza investitorul impotriva unei caderi in rata de
dobanda fara sa il blocheze intr-un angajament de dobanda fixa.
Collar de dobanda (interest rate collar):
Un collar de dobanda este o combinatie dintre un acord cap si unul floor cu scopul de a
limita costurile cu dobanda variabila ale imprumutatorului la rate maxime si minime
prestabilite.
In schimbul unui comision/premium vanzatorul unui collar plateste cumparatorului o
suma egala cu masura in care o rata de piata dinainte stabilita depaseste un nivel
maxim (cap) de-a lungul unei perioade de timp determinate. Daca rata de piata cade
sub un nivel minim (floor), imprumutatorul (vanzatorul) plateste cumparatorului o suma
egala cu masura diferentei de-a lungul unei perioade de timp determinate.
Cand ratele de piata sunt intre ratele cap si floor (maxime si minime), imprumutatorul
plateste dobanda de piata. Cumparatorul unui collar, asadar, isi limiteaza costurile la o
banda (sau collar) care variaza intre floor (nivel maxim) si floor (nivel minim).
Un investitor poate folosi un collar pentru a obtine un venit intre doua nivele de dobanda
Swaptions:
O operatiune swaption de dobanda este o optiune pusa la dispozitie de vanzator, care ii
da cumparatorului dreptul de a intra intr-o tranzactie de swap de dobanda, sau in
anumite cazuri de a primi o suma cash rezultata ca urmare a a operatiunii de swap de
dobanda care sta la baza, la sau cu referire la o rata de dobanda predeterminata.

Partea a V a
Terminologie diversa
CASH SETTLEMENT:
57

Metodele prin care instrumente financiare fara miscare de fonduri (in mod usual
derivative cum ar fi FRA-urile) sunt reglate cu referire la o rata de piata prespecificata
cum ar fi BBA (British Bankers Assoc.), LIBOR si EURIBOR.
EURIBOR:
Rata de dobanda de referinta specifica valutei Euro, calculata zilnic de catre un numar
de 57 banci din care 47 sunt din tarile Uniunii Europene.
LIBOR:
London Internabk Offered Rate, calculata zilnic din ratele a 16 banci londoneze, folosita
pe larg ca o rata de referinta pentru acorduri de credit si mai recent ca referinta pentru
dobanzile de Cash Settlement pentru instrumentele financiare fara miscare de fonduri
in valutele principale.
LIBID:
London Interbank Bid Rate. Spre deosebire de LIBOR, nu este o rate de referinta sau de
settlement publicata oficial, ci mai degraba o rata de referinta ne-specifica a ratelor bid
interbancare primare pe piata londoneza la orice moment.
NON DELIVERABLE FORWARDS (NDFS):
Contracte de schimburi valutare forward in care partile au agreat in avans sa nu
foloseasca miscarea de fonduri la scadenta, ci sa faca referire pentru Cash Settlement
la rata spot din piata la momentul respectiv, cotata de catre surse prederminate.
REPOS:
Un repo (acord de rascumparare) este un acord intre doua parti in care una dintre ele
vinde celeilalte un titlu, la un pret specificat, in schimbul cash-ului, impreuna cu un
angajament de a rascumpara acel titlu la o data in viitor, la acelasi pret in schimbul
aceleiasi sume de cash plus dobanda la un nivel stabilit de parti.

Apendix 1
Regulile ACI pentru dispute in cazul instrumentelor financiare pe piete
over-the-counter
Continut
1. Expert Determination Service
58

2. Cerere
3. Raspuns
4. Suplimente
5. Confirmari&respingeri
6. Procedurile Comisiei pentru Profesionalism
7. Decizia
8. Depozitarea si publicarea deciziei
9. Costul serviciului
10. Generalitati
11. Amendarea regulilor
1. Articolul 1: Expert Determination Service
1.1

aceste Reguli privesc un serviciu (Expert Determination Service) care este facut
disponibil de catre ACI: Asociatia Pietelor Financiare (ACI) in legatura cu orice
disputa:

1.1.1
1.1.2
1.1.3
1.1.4

in legatura cu instrumentele financiare pe piete over-the-counter dupa cum sunt


detaliate in Anexa 2.
Intre participantii la piata (atat persoane fizice cat si juridice) care ar trebui sa
includa, dispute intre doi membri ACI, un membru ACI si un non-membru sau
dintre doi non-membri ACI.
Legate de practici de piata sau comprtamente dupa cum au fost determinate in
Codul Model, dar excluzand disputele juridice; si
Privind tranzactiile interne sau trans-frontaliere

1.2 obiectivele acestor Reguli sunt furnizarea unei decizii expert independente,
impartiale si prompte asupra modului in care trebuie rezolvate disputele.
1.3 Serviciu Expert Determination este pus la dispozitie de catre Comitetul Pentru
Profesionalism al ACI (CFP)
1.4 Cand o disputa este inaintata catre ACI in conformitate cu aceste reguli, ACI va
trebui sa prezinte disputa catre CFP. Comitetul pentru profesionalism va lua o
decizie, care va fi prezentata de catre ACI ca o decizie in conformitata cu aceste
Reguli. Decizia nu are intentia sa se conformeze cu orice cerinta de arbitraj juridic
dar va face referinta la ceea ce este considerata o buna practica de piata.
1.5 Daca nu este stabilit altfel, o decizie de acest gen nu trebuie sa aiba putere
contractuala asupra partilor.
In cadrul acestei proceduri, comunicarea cu ACI trebuie sa fie realizata exclusiv in
scris de exemplu prin comunicarea primita intr-o forma care sa permita verificarea
completa a datelor primite, prin metoda teletransmisiei sau a altor mijloace rapide.

59

ACI poate accepta in anumite cazuri comunicare prin alte mijloace media, cu
mentiunea ca acestea sa fie verificabile si sa nu se situeze in conflict cu Codul Model
sau aceste Reguli

2. Articolul 2: Cererea
2.1 Initiatorul trebuie sa aplice pentru obtinerea unei decizii prin inaintarea unei cereri
(cerere) catre ACI. Initiatorul poate fi una dintre partile in disputa aplicand in mod
individual sau mai multe parti sau chiar toate partile in disputa adresand comun o
singura cerere. Cererea, inclusiv toate documentele anexate, trebuie sa fie trimisa
catre ACI in Paris, Franta si un set complet de copii catre Directorul Executiv al ACI.
2.2 O cerere trebuie sa fie concisa dar trebuie sa contina toate informatiile necesare
prezentate in mod clar, in mod special urmatoarele:
numele intreg si adresa initiatorului, cu mentiunea pozitiei initiatorului fata de tranzactie; si
numele complet si adresa celeilalte parti la disputa (respondentul) mentionand in mod clar functia
respondentului fata de tranzactie, in cazul in care cererea nu este inaintata de catre toate partile implicate in
disputa; si
o declaratie a initiatorului solicitand in mod formal luarea unei decizii in conformitate cu Regulile si
un sumar al disputei si al pretentilor initiatorului, identificand clar toate aspectele legate de tranzactie care
vor trebui sa fie determinate; si
copii dupa documentele tranzactiei in cauza, toate amendamentele si documentele considerate a fi necesare
pentru a stabili circumstantele relevante; si
o declaratie a initiatorului precum ca o copie a acestei cereri, inclusiv toate documentele anexate au fost
trimise catre fiecare respondent mentionat in cerere.

5. Articolul 3: Raspunsul
3.1 Respondentul poate inainta un raspuns la cererea Initiatorului. Respondentul poate
fi unul sau mai multe dintre partile in disputa numite in cerere ca Respondent,
inaintand fiecare un raspuns individual sau inaintand un singur raspuns colectiv.
Raspunsul trebuie sa fie primit de catre ACI cel mai tarziu in cadrul perioadei
stipulate in paragraful Acceptari&Respingeri (vezi articolul 5 de mai jos). Raspunsul,
inclusiv toate documentele anexate la acesta, trebuie sa fie trimise catre ACI la
Paris, Franta si un set complet de copii catre Directorul Executiv al ACI.
3.2 Raspunsul trebuie sa fie concis si sa contina toate informatiile necesare prezentate
clar, in mod particular urmatoarele:
3.2.1
3.2.2
3.2.3
3.2.4
3.2.5
3.2.6
3.2.7

numele si adresa initiatorului


data formularii cererii
o declaratie a respondentului solicitand formal o decizie in conformitate cu
Regulile
un sumar al solicitarilor Respondentului referindu-se cu claritate la toate
problemele legate de tranzactia a fi determinata
copii ale documenteleor aditionale considerate a fi necesare pentru stabilirea
circumstantelor relevante si
o declaratie a respondentului precum ca o copie a raspunsului, inclusiv toate
documentele anexate la acesta au fost trimise in scris catre Initiator si catre
celalalt Respondent numit in cerere.
Daca Respondentul nu furnizeaza o declaratie in conformitate cu articolul 3.2.3.,
atunci decizia nu va fi pusa la dispozitia numitului Respondent.
60

4 Articolul 4: Suplimente
4.1.
4.2.
4.3.

Cererea, Raspunsul si Suplimentele sunt irevocabile odata ce au fost primite.


ACI poate solicita initiatorului si Respondentului invitatia de a prezenta informatii
suplimentare specifice, inclusiv copii ale documentelor, relevante in luarea
deciziei (Suplimente)
Suplimentele trebuie sa fie primite de catre ACI in interiorul perioadei stipulate in
invitatie. Suplimentele trebuie sa fie concise si sa contina informatiile necesare
prezentate clar si sa includa copii ale documentelor relevante. Trebuie de
asemenea sa contina:

4.3.1. data si referinta asa cum este mentionat in invitatie


4.3.2. numele si adresa emitentului acestui Supliment si
4.3.3. o declaratie a emitentului acestui Supliment, precum ca o copie a suplimentului,
inclusiv toate documentele anexate acestuia au fost trimise Initiatorului si
Respondentului.
4.4.

5
5.1.
5.2.

5.3.
5.4.

Suplimentele trebuie sa fie trimise catre ACI doar in urma unei invitatii emisa de
catre ACI.

Articolul 5: Confirmari si respingeri


ACI trebuie sa confirme primirea Cererii, Raspunsurile si Suplimentele catre
Initator si Respondent (Confirmare)
ACI va stipula o perioada de timp rezonabila in interiorul careia trebuie sa
primeasca raspunsurile la Suplimentele solicitate de ACI. Perioada de timp nu
trebuie sa depaseasca 30 de zile de la data Confirmarii primirii unei Cereri sau
14 zile de la data invitatiei de a inainta Suplimente.
Orice raspuns sau Supliment primit de catre ACI dupa expirarea perioadei de
timp specificata in Confirmare sau Invitatie, sau orice comunicare nesolicitata de
catre ACI poate fi desconsiderata de catre Comitetul Pentru Profesionalism
Sub avizul Initiatorului sau a Respondentului, ACI poate respinge in orice
moment, inainte sau dupa confirmare, orice cerere, raspuns sau supliment in
intreg sau partial:

5.4.1. in cazul in care ACI considera ca orice speta a fi determinata nu are legatura cu
tranzactia
5.4.2. care din alte punce de vedere, in mod special cu privire la forma si/sau
substanta, nu indeplineste cerintele acestor Reguli
5.4.3. Perioadele de timp specificate in aceste Reguli sau in orice Confirmare sau
Invitatie referindu-se la zile se considera a face referire la zile calendaristice
consecutive a caror numaratoare incepe din ziua urmatoare datei de emitere a
celor de mai sus. Daca ultima zi a perioadei relevante de timp esteo zi
nelucratoare in Paris, Franta, atunci perioada de timp expira la sfarsitul
urmatoarei zile lucratoare in Paris.

5.4.3.1.1.1.1. Articolul 6: Procedurile Comitetului pentru Profesionalism


5.5.

Presedintele sau presedintele in exercitiu al Comitetului pentru Profesionalism


trebuie sa prezideze procedurile de rezolvare a disputelor in cauza si CPP poate
coopta orice membru al ACI sau orice angajat, persoana oficiala al ACI in calitate
de expert pentru a asista CPP in procesul de luare a deciziilor.
61

5.6.

Membrii CPP si angajatii si oficialii ACI implicati in porcesul de Expert


Determination Service trebuie sa pastreze in orice moment confidentialitate
asupra informatiilor si documentelor legate de caz.
5.7.
CPP trebuie sa emita decizia sa in deplina impartialitate si in mod exclusiv pe
baza Cererii, Raspunsului(lor) si Suplimentului (lor) legate de tranzactie. Orice
membru al CPP care ar putea avea conflict de interese, le va prezenta si se va
recuza.
5.8.
Atunci cand este considerat necesar de catre CPP, presedintele sau poate
solicita catre ACI sa invite Initiatorul sau Respondentul, in conformitate cu
articolul 4 al acestor Reguli, sa furnizeze informatii aditionale sau/si copii dupa
documente.
5.9.
In termen de 30 de zile dupa ce a primit toate informatiile si documentele
considerate a fi necesare si in legatura cu problema a fi determinata, CPP
trebuie sa redacteze o decizie si presedintele sau sa inainteze aceasta decizie
catre ACI.
5.10. Atat Initiatorul cat si Respondentul nu pot:
5.10.1. sa solicite audiere orala in fata CPP
5.10.2. sa solicite CPP sau oricaruia din membri, oficialii sau angajatii sai sa fie chemati
ca martori, experti sau in orice functie similara in fata unui tribunal de judecata
sau Curte judecatoreasca in audierea disputei in legatura cu care CPP sau
oricare dintre membri, oficiali sau angajati au participat in legatura cu luarea
deciziei in cauza.

5.10.2.1.1.1.1.

Articolul 7: Decizia

5.11.

In conformitate cu articolul 9.2. al acestor Reguli, ACI va emite si pune la


dispozitie Decizia catre:
5.11.1. Initiator si
5.11.2. Respondentul care a solicitat, in conformitate cu articolul 3.2.3, o decizie in
conformitate cu Regulile
5.12. Decizia va fi emisa de catre ACI in limba engleza, contrar cazului in care CPP
decide altfel si va contine inter alia urmatoarele:
5.12.1. numele intiatorului si al Respondentului si
5.12.2. sumarul reprezentarilor relevante cu privire la problema ce a fost dezbatuta si
5.12.3. determinarea problemelor si a deciziilor luate cu prezentarea succinta a
motivatiilor si
5.12.4. Data emiterii si semnatura pentru si din partea ACI
5.12.5. Decizia va fi luata la Paris, Franta si la data emiterii ei de catre ACI

5.12.5.1.1.1.1.
5.13.
5.14.

Un exemplar original al fiecarei decizii va fi pastrat de catre ACI pentru o


perioada de 10 ani de la data luarii sale.
ACI poate publica orice decizie, cu respectarea intotdeauna a nedezvaluirii
identitatii partilor sau a masurii ca aceasta sa nu fie usor identificabila

5.14.1.1.1.1.1.
5.15.

Articolul 8: Depozitarea si publicarea deciziei

Articolul 9: Costurile Serviciului

In principiu Serviciul Expert Determination trebuie sa fie furnizat fara costuri. In


circumstante exceptionale, poate fi platit un comision, care va fi fixat de catre ACI
la discretia sa, luand in considerare complexitatea cazului precum si alti factori
pe care ii poate considera necesari, cu conditia ca toate comisioanele sa
62

reprezinte cheltuieli directe efectuate, si a caror dovada va fi prezentata


initiatorului cererii. Atunci cand este posibil, CPP ar trebui sa furnizeze
initiatorului un nivel estimativ al cheltuielilor directe deja cunoscute sau
prevazute a fi efectuate la data Confirmarii cererii.
Aceast comision va fi facturat initiatorului intr-o perioada rezonabila de timp, dar
cel mai tarziu in termen de 45 zile dupa data Acceptarii cererii.
5.16.

In cazul in care acest comision trebuie platit, decizia nu va fi pusa la dispozitie


pina cand nu a fost primit acest comision de catre ACI

5.16.1.1.1.1.1.

Articolul 10: Generalitati

10.1 In toate cazurile, neprecizate in mod expres in aceste Reguli, membri, oficiali si
angajati ACI si CPP trebuie sa adere la o stricta confidentialitate si trebuie sa
actioneze in spiritul acestor Reguli
10.2 Membri CPP, oficiali si angajati ACI nu trebuie sa isi asume angajamente sau
responsabilitati pentru consecintele decurgand din intarzieri si/sau pierderi in
tranzitul oricarui mesaj(e), scrisoare(I) sau document(e), sau pentru intarzierea,
distrugerea sau oricaror erori ce pot apare in transmisia oricarei telecomunicatii,
sau pentru erori in traducere si/sau interpretari de termeni tehnici.
10.3 Membri CPP, oficialii si angajatii ACI nu isi asuma nici un angajament sau
responsabilitate pentru demiterea sau intentia de demitere din functiile ce le detin
in legatura cu orice decizie luata, cu exceptia cazului cand actiunea sau omisiunea
este facuta cu rea credinta.

5.16.1.1.1.1.2.
5.17.

Articolul 11: Amendamente la Reguli

Aceste reguli pot fi amendate oricand de catre ACI, si pot fi puse la dispozitie pe
baza unei cereri catre ACI. Aceste amendamente pot fi aplicabile tuturor
rezolutiilor viitoare sau curente, inclusiv celor in curs de rezolvare, cu exceptia
situatiei in care CPP in unei mai juste rezolvari a disputei, poate decide altfel.

Pasul 1: Cand apare o disputa sua neintelegere intre doua parti, initiatorul(ii) solicita o
decizie din partea ACI. Cererea in original, care trebuie sa contina si documentele
relevante, trebuie sa fie transmisa catre ACI la paris in timp ce copiile vor vi transmise la
ACI Londra. Initiatorul(ii) trebuie de asemenea sa trimita un set de copii catre
Respondent(ii).
Pasul 2: Respondentul(ii) poate trimite un raspuns catre ACI Paris (originalul) si Londra
(copiile), cel mai tarziu in cadrul perioadei de timp stipulate in capitolul de Confirmare a
cererii. Respondentul(ii) trebuie de asemenea sa trimita o copie a Raspunsului catre
Initiator(ii).
Nota: Daca respondentul(ii) nu solicita in mod formal o decizie, atunci aceasta decizie
nu ii va fi pusa la dispozitie repondentului(ii).
63

Pasul 3: ACI poate cere Initiatorului(lor) si respondentului(lor) printr-o invitatie sa


furnizeze informatii suplimentare. Suplimentarile trebuie sa fie transmise la ACI in cadrul
perioadei stipulate in invitatie. Copii dupa suplimentari trebuie sa fie de asemenea
trimise catre toate contrapartidele. ACI va confirma primirea Cererii, Raspunsurile si
Suplimentarile catre initiator(I) si respondent(i)
ACI va prevede o perioada de timp rezonabila in cadrul careia Raspunsurile sau
Suplimentarile pot fi primite de catre ACI. Raspunsul trebuie sa fie trimis in cadrul a 30
de zile de la data Acceptarii de catre ACI a primirii Cererii. Suplimentarile trebuie sa fie
trimise in maxim 14 zile de la data invitatiei de a trimite Suplimentarile.
Pasul 4: Presedintele (in exercitiu) al Comitetului Pentru Profesionalism va prezida
procedurile de dezbatere. In termen de 30 de zile de la primirea tuturor informatiilor
necesare si relevante precum si a documentatiei, Comitetul Pentru Profesionalism va
redacta o decizie.
Pasul 5 si 6: ACI va emite si face disponibila decizia fara intarziere catre initiator(I) si
catre acei respondenti care au solicitat aceasta. Presedintele trebuie sa inainteze
decizia catre ACI. Decizia este presupusa a fi luata la Paris si la data emiterii de catre
ACI. Decizia va fi emisa in limba engleza, sau alta limba daca Comitetul Pentru
Profesionalism decide altfel. Inscrisul original al deciziei va fi depozitat la ACI Paris
pentru o perioada de 10 ani.ACI poate publica orice deciziei atata timp cat identitatea
partilor nu este dezvaluita.
Nota: Nu se percep costuri; Cu toate acestea in cazuri exceptionale ACI poate percepe
un comision la discretia sa.

Appendix 2

Piete & instrumente acoperite de catre Codul Model

Toate pietele financiare over-the-counter (OTC) si instrumentele in si din afara


bilantului dupa cum urmeaza:64

Tranzactii de schimburi valutare Spot si Forward


Optiuni valutare
Tranzactii de piata monetara
Optiuni de dobanda
FRA
Swapuri valutare si de dobanda
Lingouri & metale pretioase

Apendix 3
Termeni si conditii pentru instrumentele financiare

Schimburi valutare - IFEMA si FEOMA


FRA FRABBA
65

Acorduri sintetice pentru operatiuni forward SAFEBBA


Swapuri valutare Over-the-counter ICOM
Swapuri BBAIRS
Sau Asociatia Internationala a dealerilor de Swap (ISDA)
Acordurile privitoare la dobanzi si la schimburi valutare
Repos TBMA/ISMA Acordul Master Global pentru Repo (Editia 2000)

Apendix 4
Membrii Comitetului Pentru Profesionalism al ACI
Eddie Tan (Presedinte)
Citibank N.A.
5 Shenton Way
66

#01-01 UIC Building


Singapore 068808
Tel: +65 320 5072
Fax: +65 224 0901
Ian MacKay (Secretar)
RBC Dominion Securities Inc.
200 Bay Street 2nd, Floor,
South Tower
PO Box 50, RB Plaza,
Toronto, Canada M5J2W7
Tel: +1 416 974 2790
Fax: +1 416 974 8959
Xavier Alexandre
Credit Lyonnais
81 rue de Richelieu
75002 Paris, France
Tel: 331 4295 3950
Fax: 331 4295 2934
Angelo G. Brizi
Banca di Roma
Viale U Tupini, 180
1 00144 Rome, Italy
Tel: +39 06 5445 2707
Fax: +39 06 5445 3484
Hans Lamme
ABN AMRO Bank N.V.
Gustav Mahlerlaan 10
PO Box 283 (HQ 4024)
1000 EA, Amsterdam, Netherlands
Tel 31 20 628 4664
Fax: 31 20 628 1229
Werner Pauw
ABSA Bank Ltd.
International Division African Desk
PO Box 4584
Johannesburg 2000, RSA
Tel: 27 11 350 3761
Fax: 27 11 350 3768
Philippe Romagnoli
Banque Artesia Belgique
67

World Trade Center Tour 1


Bld. Emile Jacqmain Bte 2
B 1000 Bruxelles, Belgium
Tel: 32 2 204 4393
Fax: 32 2 204 4090
Ms Jaana Sulin
Merita Bank
Fleminginkatu 27B
00020 Merita, Finland
Tel: 358 9 165 59040
Fax: 358 9 165 59301
Terry Tanaka
The Industrial Bank of Japan, Limited
3-3 Marunouchi 1-chome
Chiyoda-ku
Tokio 100-8210, Japan
Tel: 813 5252 6537
Fax: 813 3214 3872

Apendix 5
Alte coduri de conduita publicate
Australia: Codul de comportament in tranzactii si terminologie de piata
Belgia: Ghid de practica a pietei
68

Canada: Indrumar de comportament al pietei pentru piata de schimburi valutare a


Canadei
Franta: Codul de Conduita Francez (Martie 1999)
Germania: Ghidul Practicilor pentru bancile participante la piata schimburilor valutare a
Germaniei
Grecia: Codul de Conduita Profesionala
Irlanda: Codul de Conduita pentru Piata Schimburilor Valutare din Dublin
Italia: Codul de comportament legat de activitatea de schimb valutar, piata monetara si
instrumente derivative (Septembrie 1992)
Japonia: Codul de Conduita al Comitetului de schimburi valutare din Tokyo (Orange
Book) Decembrie 1998
Kuweit: Codul de Conduita (in limba arabica, Martie 1993)
Luxembourg: Controlul Activitatilor de Schimb (Comisariatul Centralei Bancii
Luxembourg, nr 25/74) Institutul Monetar Luxemburghez Circulara 93/101 Reguli cu
privire la organizarea si controlul intern al activitatii pietei al institutiilor de credit
(Octombrie 1993)
Noua Zeelanda: Codul de Comportament si Practica al Pietei de schimb valutar
Singapore: Ghidul in Conduita & Practica de Piata pentru activitatile de trezorerie
(Februarie 1998)
Elvetia: Codul de Comportament emis de Asociatia Bancherilor Elvetieni
UK: Codul de Conduita al Londrei. FSA (iunie 1999)
SUA: Indrumar pentru activitatile de tranzactionare in schimburile valutare 1996

Apendix 6

ACI Asociatia Pietelor Financiare


Misiunea asociatiei
69

Aceea de a fi privita de catre comunitatea de afaceri, autoritati, media si industria


serviciilor financiare ca principala asociatie reprezentand interesele pietelor financiare
internationale, si de a promova activ interesele educationale si profesionale al pietelor si
industriei.

Charta ACI
Articolul I
ACI este o organizatie non-comerciala bazata pe recunoastere mutuala a
profesionalismului de catre operatorii in instrumente financiare, avand ca obiectiv
dezvoltarea profesionala, fara sa existe vreo discriminare de orice natura.

Articolul II
Membrii isi asuma sa mentina nivele de competenta si standarde etice de loialitate care
sunt indispensabile in dezvoltarea relatiilor internationale, si sa isi acorde asistenta
reciproca atunci cand este posibil.

Articolul III
Asociatiile Nationale care s-au format in diverse tari sunt grupuri legate de afilierea la
ACI

Articolul IV
Asociatiile afiliate sunt unite prin legaturi morale ale apartenentei comune la aceeasi
profesie, si prin dorinta comuna de a oferi cel mai bun serviciu in cadrul ei, cu accent
deosebit stabilirea unor relatii personale si prietenesti intre toti cei care sunt in aceasta
activitate.

Articolul V
Asociatiile Nationale si membrii lor vor face tot ce le sta in putinta sa mentina cel mai
inalt standard in profesie , prin fixarea unui exemplu de apartenenta si comportament
etic superior in cadrul activitatii si sub toate imprejurarile
Articolul VI
Fiecare Asociatie Nationala va fi complet autonoma in conceperea si conducerea
intereselor nationale din domeniu, dar isi asuma angajamentul sau si al membrilor sai sa
aiba un comportament in linie cu codul de conduita al ACI, al acestei Charte si al
Statutului ei.

Articolul VII
Educatia este un obiectiv cheie al ACI. ACI va cauta sa se asigure ca programele care
reflecta natura constant schimbatoare a industriei sunt puse la dispozitia atat a noilor
veniti cat si a profesionistilor cu experienta.

70

AFILIEREA ASOCIATIILOR NATIONALE


1. Afilierea la ACI este restrictionata Asociatiilor Nationale stabilite in tarile in care
bancile au dreptul sa efectueze tranzactii cu banci stabilite in alte tari.
2. O asociatie intrunind conditiile necesare si dorind sa se afilieze la ACI trebuie sa
aplice la Vice Presedintele ACI, trimitand o cerere impreuna cu o copie catre
Secretariatul ACI. Aplicatia trebuie sa includa o lista a institutiilor din care fac parte
membrii sai si detalii cu privire la autoritatile legale care supravegheaza aceste
institutii.
3. Vice presedintele, in cooperare cu Responsabilul Regional/SubRegional, dupa
studierea statutului asociatiei respective si dupa verificarea conformitatii sale cu
Charta si Statutul ACI, va inainta aplicatia asociatiei pentru afiliere catre Comitetul
Executiv. Dupa considerari, Comitetul Executiv va recomanda Consiliului admiterea
asociatiei.
4. Consiliul isi rezerva dreptul sa ia in considerare numarul membrilor unei asociatii
care aplica pentru afiliere. Obiectivul va fi acela de a asigura ca aplicantul are masa
critica in propria-I piata si posibilitatea de afiliere pe termen lung.
5. Consiliul are puterea sa decida prin majoritate ponderata simpla, admisia
candidatului in Asociatie.

Apendix 7
Coduri SWIFT recunoscute pentru valutele celor 60 membri ACI

71

America
Argentina
Bahamas
Bermuda
Brazilia
Canada
Mexic
Panama
USA

ARS
BSD
BMD
BRL
CAD
MXN
PAB
USD

Asia Pacific
Austraila
China
HongKong
India
Indonesia
Japonia
Korea (Republic of)
Macau
Malayesia
Noua Zeelanda
Pakistan
Philipine
Singapore
Sri Lanka
Tailanda

AUD
CNY
HKD
INR
IDR
JPY
KRW
MOP
MYR
NZD
PNR
PHP
SGD
LKR
THB

Europa
Austria
Belgia
Insulele Channel
Croatia
Republica Ceha
Danemarca
Euro
Finlanda
Franta
Germania
Grecia
Ungaria
Islanda
Irlanda
Israel
Italia
Luxemburg

ATS
BEF
GBP
HRN
CZK
DKK
EUR
FIM
FRF
DEM
GRD
HUF
ISN
IEP
ILS
ITL
LUF

Malta
Monaco
Olanda

MTL
FRF
NLG
72

Norvegia
Polonia
Portugalia
Romania
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Elvetia
Marea Britanie

NOK
PLN
PTE
ROL
SKK
SIT
ESP
SEK
CHF
GBP

Orientul Mijlociu & Africa


Bahrein
BHD
Iordania
JOD
Kenia
KES
Kuweit
KWD
Liban
LBP
Africa de Sud
ZAR
Tunisia
TND
Emiratele Arabe Unite AED

SERVICIUL EXPERT DETERMINATION


DESCRIEREA SCHEMATICA A PROCESULUI
DISPUTA

73

INITIATOR (Una sau


mai multe parti)

1. COPIE DUPA CERERE

RESPONDENTUL (Una
sau mai multe parti)

2. RASPUNS
3. SUPLIMENTARI

1.
2.

CONFIRMARI/
RESPINGERI

CERERE
SUPLIMENTARI

2. RASPUNS
3. SUPLIMENTARI

ACI

CONFIRMARI/
RESPINGERI

PARIS ORIGINALS
LONDON - COPIES

COMITETUL PENTRU PROFESIONALISM


(PROCESUL DE LUARE A DECIZIEI)

DECIZIA

74