V. REGIMUL HIDROLOGIC AL RAURILOR Réurile reprezintd una dintre cele mai in i intte :portante resus ale unei fi, Pentra exploatarea lor judicioasti se impune canoasterea lor ub ate aspectele: al scurgerii lichide, solide si chimice, al regimului formafiuuilor de fnghef, al folosirii apelor sale, inclusiv la variafiei camtitative si calitative apelor lor in spatiu si timp. D. Litiescu si I Panait (1957) definean regi i lich De Liatres regimul seurgeri lichide ca find: °... variatia in timp Ga deeurs de o toni, un sezon, um an sau mai enuf ani) a cantitifii de api ce trece printi-o sectiame a uni rau.” Asa cum am viizut, seurgerea lichid’ provine din subterane ~ socotite exclusi i loi, ziperi si ape ca principalele surse de alimentare a riuritor pe glob si in cazul {rif noastre, ‘Studiul regimului consti din cunoasterea variatiei scurgerii gi im tere i sourgeri i a surse de slimentare, Vaiaia cree do amen mre in mp dan te discal o vai snr in regio seus ape urn, smaterializnti iro suceesiume de perioade caracteristice, denumite in hidologic faze ale scurgeril, Acestea sunt puse in eviden{a printr-o serie de caracteristici specifice, repetate, aproape cu regularitat, in fiecare an, See Freeven{a sii mai ales durata si dimensivnile __ Fre s durata si dimensiunile zcestor faze reflect Variatia fn timp a surselor de alimentare, care Ia xdndu lor sunt stict deaendeate de rmanfestarea {conor climatici, in cadnil auotimpurilor climatice, Perioadele caracteristice nu coincid de 1a un an Ja altul, dar cle exist si cscileazit in jural sau in interioral unor intervale de timp, Fiecinui anotiwp {i corespunde o perioad’ caracieristic, condifionati de un complex do facor. 1, Perioadele caracteristice ale regimul Gurilor Cereotitile ficute de D. Liztivescu si 1. Panait din cadrul Studii si Cercetixi Hidotehnice, continvate apoi in Tbe Naporal ‘ Meteorologie si Hidrologie aw condus la concluzia cf in cursul unui an se sueced patru perioade caracteristice in regimul hidrologie al rdurilor: perioada de tama, perioada de primévard, perioada de varii si perioada de toamn. Fiecare dintre aceste perioade se manifest, atit sub ___ Flecare ¢ et lintatic, cf si hidrologic, prin caracteristici si fenomene specifice. a : Porioadele caracteristice ale regimulul rdwrilor 298 > Perioada de farnit s¢ suprapune anotimpului in care temperatura medic Zilnick a aerului este sub O°C, precipitafle sunt sub forma solids (oinsoare), iar rdurile aw 0 scurgore redusi, find abimentate namai din ape Subterane, Pe réuri apar formafinni de inghet de diferite feluri, de amumite intensititi si durate ‘Pe majoritatea ‘eritoriului firii noastre se deruleazi © perioad’ de sourgere minim, denumiti in hidrologie, perioada apelor mici de tarni. ‘Aceastii perioada caracteristica afeeteazt intreg teritorinl (rit si durcazi ait timp cat se mentin negative temperaturile acrului. Se inregisteaai ins si ‘uncle excep, in Cmpia de Vest a firi, unde, in majoritatea anilor, perioada apolor mici de fora este intrerupti de intervale de incilzire « vremi, insofite de ploi, care dau nagterd unor wit de iarnd, care intserup continuitatea perioadei do sourgere sedan. "> Perinada de prinivard, coincide cu anotimpul in care temperature ‘edie zilnic’ a acnitui este cuprinst inite O°C gi 10°C, favorizind topirea jenevelor de zipada din teritoriu. in aceasti perioada nivelurile gi debitele raurilor evesc, uneori mai repede, alteori mai lent, iu fancfie de ritual de topire viperii si de posibila suprapunere a ploilor, peste zipada, Aceste earacteristici Glimatice si hidrologice, cu toinl specifice, fac ca sourgerea rimilor st iraverseze aga 1umita perioadd de ape mari de primitvar’. easih potiond’ dobuteaz’l cu dezgheferea formaffunilor de ingboy pe réuri-si devFongarea curgerii sloiurilor. Dne& zipada de pe versnnfi so topeste easicplet de repede, apa rezultatd sporeste debitele rdurilor, acesten forjind rruperea podulti de gheaji, formarea sloiurilor, eresterea nivelului apelor in xau i posibile vevérsdri ale rdusilor cu malurite joase, ‘Mézimnea nivelutilor (debitelos) atinse la ape mari de priméivarS poate fi sivult diferit® de la wn an ia alta, in fimetie de numerost factor ‘rezewva inifiald de apa in sol din sezonul antesion), + data treverli temperaturii aeralui in domeninl pozitiy; «gunna temperaturitor pozitive, evaluat zi de zi; i = deta medie a disparifil stratului de zipads (fg. 87), ~ intencitatca (iujeala) procesului de topire a zipezi; = aportul de api rezaltat din topizea zipedii; “ slacea de tnghet (sau nu) a solului, care la randul sim influenteaz Sindrimea volumului do api rezultaté din topirea zipezit si duratn concentririi acesteia de pe versanfi in albie; in sfarsit, doc intre timp se suprapun ploi de primvari, ~ centitatea, durata si deci intensitatee ploilor pe timpul topi {in timpul dezghejului si imediat dupa dezghet. ‘Cum se poate remarca, fenomenul aparitiei, dezvoltisii (dimensionairii) si disporitici apelor mari de primivar’, este unl complex si generat de smut factori, climatici, pedologici, hidrologici, pe fondul conditiilor morfologice ale albici si railui, pe ua intreg sector sau pe intreg cursul de rau, ziperii,Regimul hidrologie al réurilor Fig. 87: Date medic a disparitci stratwlui de ipa du unuile bazine de recsptie, Acesti factori pot aojiona concomitent sau dis i c or sperat, cummulat sav contrar ‘unii altore, de aceste particulariti{i depinzfind in cea mei mare misurd valorile stinse si darata apelor mati de primavari Bee cei mai multi ani si in majoritatea regiunilor {arii, 1a sférsitul prinsveri se declanseazi plot de primvard care genereazit ‘iter, aoe $e suprapun apelor mari de primivar, fe ci au loc in contiouaee fs, sau ou loc sub forma unor valuri de viituri (dou sau mai multe), intre care se interpun (cazuti rare) ape mici de primdvard. Trecerea de ia ape mari de primivard, la viltwi de prindivarS, se ponte determina pe ale genetici, analizind sursa (topirea, Bedi, alimentare mixtd, alimentare exclusiva din ploi). ae Perioada de vara, poate inregistra situalii climatice si hidrologice © pot continua viiturtle de primivari, ca urmare fireasca cd Inna i ste aldturi de Ina mai, o hun Ia fel de pioioasts, ae ___@ poate incepe cu ploi cantitativ reduse sau chiar inexisteme timy indetungat, cu evapotrainspzalie sidieatt itn continu crestere. a ‘Ambele situajii duc fa instalarea unei perioade de ape mict de vari, in care rdurile tree treptat de la alimentarea de suprafafii (ploi) ta alimentarea exclusiv subterani, in aceasti fazd raurile prezinti o tendinj general de Selidere a debitelor, de la valoarea maxim, inregistrata de reguti in mai sau perioadele caracteristice ale regina révaritor 293 janie, pind 1a valoarea minima anual’ inregistratk in majoritatea cazurilor in funa septembrie. Experienfa practicd si de cercetare din ultimii 50 de ani scoate in relief ‘o pirticularitate deosebit de ovidenti a acestei perioade caracteristice: "perioada de vari prezintd 0 tendin(i general de scddere accentuati a debitelor, de 1a faceputul si pénd la sfixgitu stu." Prin contrast, celelalte rei perioade (anatimpuri) (6 succesiune de tendinje (de soddere sau erestere a debitelor) pe Fntreaga perioada a fiecircia dintre ele, Poate ci, perioada de iarnit mai prezint o singurd tendin: aceea de conservate (stafionare) a uivelurilor i debitelor. jn uni ani, pot apirea vitturi de vard generate de ploi de mare fntensitate gi scurtd durati, cu valori ale debitelor de varf destul de ridicate, Exemple: - viitura din julie 1970 din sudul firii (Drincea, Ol, ete.) si de pe rtul Mares; + viiturie din funie gi julie 1991 pe rausile Gilort si Amaradia; = viitura din iulie 1999 ce a afectat rurile nxici de pe bordura sudicd a iemontului Getic inte Fitiagi i Drobeta Tr. Severin, etc. Sciderea accentuati a debitelor/ivelurilor in perioads apelor mici de vari, cauzeazd dificultti reale unor activititi economice: plutirit, navigatic, fiidrocentrale, prize pentm alimeniare cu api a localitijilor si platformelor industriale, fronturi de captare,sisteme de irigafi, ete, % Perioalas de toannm poate inregictra cituatii extrem de diferite de la ‘wi an ta alt: : ‘ in cei mai mulfi ani se inregistreaz4 o continware a apelor mici de ‘ard, fenomenut scurgerii cipatind particularitatea de ape mict de vard-foanma; ‘© in alfi ani (nu prea numerosi) se declangeazi cite um Tung episod ploios care genereard ape mart de toanmi, Aparitia unui astfel de episod, de scurgeré bogdti, este facilitat si de sciderea accentuati a regimmului termic al serului si al solului, care conduce ta dimimuarea Jn fel de accentuati a ‘evapateenspiratiei, pe fondul unei relative saturafii a solului i apa ‘« ia alte towne, ploile inregistreazd episoade mai scurte, dar de iintensitifi miai mori, cexe imbiba rapid solu, iar scurgerea capit particularitii de viiturt de toamnd. Un exempln tipic, pentru Oltenia si pentru intreg sudul {fri, -0 constituit episodul ploios din lunile octombrie-noiembrie 1972, care a ‘imprimat scurgerii maxime un dublu caracter: de ape mart de toamné (prin excelent’), datoriti duratei excesiv de mari a ploilor (circa 60 zile), si a volumetor excepfionale scurse. Aceste volume sau fost atribuite unor probabilititi de producere (P%) tre 0,3-1%; ¢ de vitturs, datovith debitulud de visi, considerat cof mai mare din perioada de observatii (P2% Viiturile constituie wn fenomen hidrologic foarte caracteristic pentry ‘toate réurile care se alimenteazi din surse de suprafatd (ploi, opirea zipezilor), Climatul {iii noastre beneficiind de ambele tipuri de precipita, rezulti of alimentarea dominanta a tunuror réutilor este cea superficial, Cu toate acestea, viturile cele mai mari sunt generate de ploi in jumitatea caldai a anului, mai cu seamd in hunile martie-iunie. in sezoaul rece al anului se produc unele viituri, doar pe raurile din Campia de Vest si din Banat, datoriti unor ineilzti trecitoare ale timpului, care cauzeuzi topirea zipezil. Mai zat se intimplé ca viiturle de imi si fie cauzate de ploi. Fata de cele prezentate, viiturile pot fi dofinite drept “crestesi braste 51 puternice ale nivelului (debitulai) umai réu, in uta unor ploi torenfiale, a unor loi de lung’ durata sau a topisiizipeziloe" fn munfi, datorita intirzierii aparitici perioadei calde, topitea ziipezii se produce cu mare intirziere, fiind comtinuatd de ploi abundente, dad nastera anor viituri mixte. {n cdmpie, datoriti topirii zipezii mai devreme, viiturile din zipada apat in devans faté de viiturile din ploi. > Apele mari se produc cel mai frecvent primévara, la topitea lent si prelungitd a zipezilor, peste care, in unii ani, se suprapun ploi slabe de inceput de primivard. Durata si intensitatea lor depind de condifile fizico-geografice care genereazi scurgerea: rezerva de apii din bazin, rapiditatea topitii 22pedii ‘Primdivara, suprapunerea sau mn ca inceputal ploitor de primar’. Aceastl faz a scurgerii maxime poate avea loc gi toamna (tx unii ani), cfind se deruleazi episoade prelungite de ploi leate. in afara condisiilor genetice diferite, cele dows faze se detageazi una de alta si printr-o setie de deosebiri dimensionale: ¢ Fiteile au durata relativ mica, debitul de varf mare sau foarte mare, iar volumele de apa scurse sunt seativ imitate (mici, mijtoci, 4 Apele mari precinti trisituri relativ opuse: durata mare (cdleva ‘Siptiosini, pind lo dou luni); volumul de api scurs este mare sau fharle mare (de 5-10 ori mai mare decét la viituri); debitul de.varf este inferior aelui de la viitust mari Dintre viiturile cele mai mari, consemmate in istoria hidrologiei rominesti, se detageazi, ca arie teritoriak si valori de varf, urmitoarele: viitura din primavara anului 1932, care a cuprias bazinele Oltulti, Muresului, Crigusilor si Somesutui, debitele fiind rezultate din topirea stzatului de ziipadi, care in aceste bazine a avut valori medii de 40-50 em; ¢ viitura din ploi din 7-9 iulie 1933, care a afectat cursurile superioare Faturi. Ape mart 295 ale Oltului, Muresului, Somesului Mare, Bistrijei Moldovene si Moldovei. ‘YValorile ridicate ale acestei viituri s-au datorat ploilor abundente din kuna iunie, care au saturat solu, astfel 3, ploile ciizute in intervalul citat, desi nu prea mari (50-80 mm), au cauzat cocficiengi mari de scurgere; « viitura din ploi, ce a afectat bazinele Nerei, Cemei si Jiului, tn zilele de 04-06 innie 1940, ca rezultat al precipitatiilor extrem de mari cazute in ajun sin zilele urmitoare, ce au misurat straturi euprinse intre 200-269 im; viitura (locala) din 31 iulie 1969 din bazincle Motru si Tismana, care, desi limitatd spatial, a fost atribuitt unei asiguriti de calcul (probsbilitate de producere de 0,5-0,3%). Citind doar céteva din caracteristicile sale, ne putem convinge ce caracterul sin exceptional: precipitatii cdzute in 24 ore (30/31.07) -"159 mm, fej de precipitafile diume asigurate 1% de mumsi 110-130 mm; tama de apd a rdului Tismana in sectiunea stafici Calnie a crescut tu edteva ore cu cizca 6 m, iar Ia stafia Fafa Motrului pe réul Mota a crescut cu 7 m in 9 ore (aire orele 12-19); debitul de ap’ la varful viiturii a atins la statia Foja Motrului 1480 m'/s, atribuit unei probabilitiifi de depagire (P%) de 1%4-05,%; « viitura din julie 1970, cate a cuptins bazinele Somesului, Muregului, Bistritei, Trotusului si alte bazine din Carpofii Orientali, « viitura din octombrie 1972, care a cuprins tot sudu! fri si alte bazine din sestol tertoriulni. Aceastt viiturd a depisit pe uncle rduri (Siu, Olt, ete.) saai toate recordnrite: ~ cel privind cantitaten de precipitati c&izute (200-300 mm); = recordnl de duraté a ploilor (de pan la dowd funi);, ~ recordal de durati a viiturii (aproape dowd Juni), considerat de mulfi specialisti ca un episod de "ape mari de toamna", ~ second absolut (probabil pentru toate rdurite afeciate) privind voluraele de api scurse, apreciate penta réurile din sudul fii, ca fiind de o freoventt foarie rari (0 dati la 100-200 ani, dacii nu chiar mai ray); = pe mulic rduri s-an inregistrat debitele moxime pentru intreaga perioadtt de observafii si misuritor. ‘Tindnd cont ch mumeroase slafii hidrometrice au acumulat sirwri de valori maxime pe aproape 50 de ani, s-au fcut calcule de frecvenfé a viilurilor al cicor debit maxim depigeste debitul mediu mulianual. Drept urmate, au fost desprinse céteva concluzii importante: ‘© Numiral maxim de varfuri de viiturd se semnaleazi prinxivera (30- ‘30% din total), iar cel minim toamna (10-20%) sau tara ($-30%), ¢ in medie, pe riurile care traverseazd toate formele de relief, se inrogisteazd anual ‘intre 5 si 10 viituri; rdurile care izvorisc din zoncle deluroase inregistreaz anual intre una si 6 viitur, ¢ Debitele maxime anuale sunt in majoritatea cazurilor de provenien|s phuviala; cele provenite din topirea 28pezii au o pondere foarte mic’, (3-4% in Tegiunile de nord-vest ale fri si doar 1-296 in sudul fai).296. Regimul hidrologic a rduritor 3. Tipurile de regim ale raurilor Din cele prezentate pani acum se poate constata ed, varietatza mare a caracteristicilor individuale ale raurilor face imposibili o tipizate general vvalabila pe baza unui singur eriteriu, Au fost ficute numeroase incerciri de tipizare a réurilor dupa diferite criteri, inst rezultatele lor nu au dat deplina satisfactic, Pot fi citae, prinre cele ‘mai importante, cele aparfindind: * profesorului V. Mibilescu, avand criteriel amplitudinee variatci nivelurilor, rd a face referiti 1a sursele de alimentare sila repartita surge in ‘impul anului; rofesonului Dorin Pavel, care tipizeaz’ rutile de pe glob dupa reginmt hidrologic, Despre rdurile din tara noasiré face doar unele referiri generale; © in "Tipizarea réwrilor din RP.R.", 1. Ujvisi utilizeacé drent eriterin regimul debitelor zilnice, iar in Iucrarea "Hiidrografia RP.R." prez.nti uncle concepte noi in problema tipizarii réurilor; in lucrarea "Tipurile de regim ale riurilor din R.P.R.", D, Lizirescu gi 1. Pansit identified sapte tipuri de regim: carpatic inalt, sud-carpatic, vest- carpatic, est-campatic, carpatic-oltean, de deal si de podis, de ses. -AceastiIncrare gi tipizarea in sine, sunt considerate unanim, de valoare teoretica si practicd deosebiti, deoarece arati caracteristica penerali Jupa care are loc scurgerea pe rauti si disiribujia scurgerii in timp si spatiu. Pe de alti parte, valoarea practicd a lueritii rezullé din faptul ci serveste Ja stabilirea regularizivii scurgerii tn scopuri hidrotehaice. De aceea, considertim justificat si prezentim mai detaliat east tpizare: 1. Tipul carpatic inal include toate masivele cu altitudini peste 1500 m (Retezat, Paring, Figias, Bucegi, Rocinei), care prezinti "ape mici” ina, "ape " i be de vara, 2, Tipal sud-carpatic, asemimitor celvi precedent, on deosebirea cd rozinti si viituri de iam, ca o confirmare a influen(zi climatulwi mediterancan, 3. Tipul vest-carpatic caracterizat prin ape mari de primivar’ i vituri in celelalte sezoane, Include riurile de pe versantul vestic al Muntilor Apuseni, al Carpatilor Orientali si din Banat, 4. Tipul est-carpatic, rispindit in Carpafii Orientali, caractetizat prin ape mari de prinivari cu varful mai inticziat (in luna mai). 5, Tipu carpatic-oltean, caracterizat prin topiri parfisle iarna, ape maxi primivare, ape mici de vari si ape mari de toamma. Cuprinde, printrealtele, raul ‘Motu si Tismana. 6, Tipul de deal st podis, frecvent in toate unitijile de relief de acest ‘gen, caracterizat prin: ape mari ia februaie gi martie, vituri de vari, ape mici de vard-toamn’, ape mari de toamni. 7. Tipul de ses, care include réurile din Cimpia Dunitii, Dobrogea si Climpia Tisei, Prezinti un maxim al scurgerii in februatie-miartic, viitusi mic $i Regimud ntvelurilor raurilor 297 sourte vara $i toamna, ape mici in celelalte intervale ale anului. Include réurile decimpie Mostistea, Calnistea, Calmatuiul ‘© Monografia geografici a RP.R,, vol. 1, Geografia fizicd, in Capitolul vipuile de regim hidrologic’, analizeazA tipurile de tegim pe baza principalelor {faze ale scurgerii, formelor hidrografelor si a surselor de alimentare. Conelazif: 4 Raurile cate traverseazi toate formele de relief au un regim complex, din, care cauzi trebuie studiate mai cu atenjie, pentm a identifica si avtigile de teanziti. + Toate rdurile din Roménia pot fi incluse 1a un Joc, in grape raurilor on."ape mari de primivara” Zaikov) sau in “grupa xéurilor cu ape mari de primavara" si viituri de var. 4, Regimul nivelurilor raurilor Dintre elementele care defineso regimul réurilor, nivelul apei acestora se situeazltprintre cele mai importante, in sens curent, prin nivelu! (sau cota) apei réurilor se infelege Suiiltimea oglinzii apei réului fa{4 de un plan orizontal conventional, denumit "planul °O" mir" Desi pare wn element banal in cunoasterea hideologicé a rdurilor, el josci a rol esenjial in determinarea tuturor parametrilor hidrologici si a variofied acestora in spatiu si timp, : Variatia niveluilor wmni réu este legati direct sau indirect de numerosi factori morfologici, hidraulic, hidrologici si autropici: : efactorii geomorfologici sunt definitorii in formarea si evolutia bazinului si albiei unui r4u, deoarece ei dicteazi direotia de curgere a ranlui, fitimea si adfncimea albiei, particularititile patului albici (praguri, cascade, repezisuti, ete., profilul longitudinal, profilele transversale, ete; ‘ecaracteristicile hidraulice ale sectiunii transversale ale albiei (forma, pania hidranlic, stabilitatea albiei, coeficientul de rugozitate, cte.); ‘emérimea si regimul debitelor ce traniteazi prin albie (debite de viltusi, ape mari, debite minime, variatia anuala a debitelor, etc.); « fenomene de iarndi pe rau (gheati la mal, pod de glia tntrecupt, pod de heat continns, naboi, gheati de fund, inghejat pani la fund, sloiui, zipor, te; © vegetagia in albie; Sore geteeeet + influenfa factorului antropic: prin o setie de constructii si amenajiri (poduri, baraje, stivilare, ecluze, prize de ap’, exploatare balasticte, ete. Observarea nivelurilor se poste face vizwal, la ore standard, pe mire hidrometrice, sa meconic prin inregistrarea automati a nivelurilor pe Timnigrame instalate pe aparate si instalafii de limnigraf Pent aceasta, pe Imajoritatea rdurilor permanente au fost infiinjate stati hidrometrice cu programe complexe de observatii si misuritiori ce au aledtuit refeaua hidrometrice de stat.298 Regimul hidrologie al rduritop Reginnl nivelulor réurilor 288 {in perioada de maxima dezvoltare (in concordanfa cu nevoile de cercetare si > cele de interes practic) rejeana hidrometricd de stat a dispus de circa 1000 de a stafii hidrometrice pentru observatii de nivel, ajungindu-se la 0 densitate medie Pe {ard de o statie 1a 200-250 km* (prin anii 1970-1990). eae Observafile viauale se sealizeac zilnc, a orele standard 07 17 (iama; = Ja ora Rominiei), iar pe timp de viituri sam ape mari, din 3 in 3 ote, din dou’ in oui ore, orar sau mai des, in fincfie de caracteral de torentialitate al dal De exemplu, la viitura din 31 iulie 1969, denulati in bazimu! Tismanae Motu, observatiile la stajia hidrometrica Faja Motrului pe réul Moira, au fost indesite pénd 1a 10 minute din cauzi ci viitura a avut 0 crestere debordanta Lama de api a crescut pe durata a circa 7 ore (intre arele 12°19") cu 7 m, ceea co.a impus o freoventi foarte mare observatilor de nivel, deoarece stajia nu era dotati cu limnigraf Dacii un rau are Iungimea mare (fig. 88) si este afectat in intregime de o viiturd (model 1972), se recomanda a intocmi grafice de niveluri, pe toati durata viiturii, ta toate statiile succesive. in fig. 89 sunt prezentate hidrografele anuale ale nivelurilor pentru. anii caracteristici (ploios si secetos), din care ne formam 9 imagine completa, att asupra viturii din octombrie-noiembrie 172, cat si asupra celor doi ani caracteristici ai scurgerii pe ral Jiu (1972 - an ploios pentru ‘ntreg baainul, si ani secetosi caracteristici pentru anumite sectoare de tazin). “ guernion censye ,_ mneceny eta ieneaen a a a eee 3 eh teu $4.2 Si Pate Sharatorcest _s8 hive) a ans aay ae | a ane} wn) eo er 3s sae 1 eho Big. 88: Distribuiastfitor hidrometrice po profil longitudinal al uli Js, ig, 89: Hidrografelenivelurilor uli in an caracteristci,300 Regimut hidrologic al rauritor Yariajia nivelurilor in timpului anutui 301 4.1. Variatia nivelurilor in timpului smului « nivelul de formare a podului de ghea, Ki. ° il dexghepului si _Analiza regimulu’ nivelurilor se face pe baza curbelor de rexim ale | 7 beernea beatae eel et delete nivelurilor zilnice construite pentru anul hidrologic sau pentru anul caracteristic, | © nivetul minim al apelor mici de vard-toamnd, Mai intdi se stabilese nivelurile caracteristice pentru fiecare lund si ¢ nivelul minim de iarnd, entra fiecare an (fig. 90) {fn afara nivelurilor caracteristice ale fiecirui an, rezullatele observafilor tastalii hidrometrice permit sii se calculeze frecvenja si durata nivelurilor. Frecvenja indic8 numiul zilelor in care s-a observat acelasi nivel in timpal une an Curba de duraté indici numirul zilelor in care nivelurile nu au coborat sub o anita valoare, Periodicitatea aivelurilor pe un interval mai lung de timp este strins legaté de varirie fenomenclor climate, Céind la o static hidrometrici se adunii un sir Inng de valoti, se pot stabili mele nivelur! caracteristice pentru intceaga perioadi multianuald. Cum ar fi: © nivelul maxim pe perioada multianual’, Hac: « nivelul maxim medi, ca medic a nivelurilor maxime anuale, Hye neis nivelul mediu pe intreaga perioad’ multianual’, Hy (normal); enivelul minim mediu multianual, determinat ca medic a nivelurilor minime anuale, Hs moa Penins aceste valori, se impune, a se preciza perioada multianuala de calcul. in cazut nostru, exemplele prezentate se referi 1a perioada de analizi 1954-1982. Cunoasterea acestor valori caractetistice prezinti un interes practic, ‘entra Incrari de amenajare a réurilor: = proiectarea indlfimii digurilor; = viitarle din timpul verii -’in vederea protejivii batardourilor ta construcfile de poduri, = nivelurile minime de vari, intereseazi in legituri cu stabilirea traseclor de navigatic Muviatila, if a Sire Be ~ nivelurile minime de iam mai inereseaz in exploatarea prizelor de ee Yea SE ayes apii si in exploatitile hidroenergetice, etc. vaeareray ist ipa Mersul cronologic al hidrografului anual caracteristic se poate reda prin eth coc ins da rosie deck constmuirea "hidrografui tip al nivelurilor” (fig. 91), care oplindeste trastturile caracteristice generale ale regimului nivelurilor in secfinnea unei statii sau a mai mnltor stafii situate pe acelasi rau. Acest hidrograf tip al nivelurilor nu red ‘nsf, particularitifile anilor necaractetistic. ‘Analiza hidrografelor tip ne arati od producerea valorilor nivelurilor ‘Sunt considerate miveluri caracteristice © nivelul maxim anual; : mvc vac deceived tia sme de foam ‘maxime gi minime la cele trei stafii de pe saul Jiu are loo in intervale de timp nivel masine Gaeeae a ae t care corespund cu timpii medii de propagare a debitelor. © nivelud maxim al viiturlé eae ° © formi, mai sugestiva poate, de prezentare schematizati a © nivelul accidental, ce un ziipor’ hidrografelor anuale ale nivelurilor si fazelor_caracteristice ste oea_ a eae hidrografili medi (denumit adesea "fici")aMHVEIUTIOR. ., i DIRECTIA APELOR MURES-BANAT ee ANTE A TEMNICA302 Rogimul hidrotogie al réurte Variatia niveluritor tn timputut anil 303 ee VADEN! in fig. 92 sunt prezentate hidrografele medit fictive, pe acelagi interval de timp, la statii succesive situate pe rdui Jiu. a | 7 Din analiza acestor hidrografe se pot desprinde aceleasi faze caracteristice ~ ot. ale regimului nivelurilor in cursul xo! = anului. Unele diferente sunt cauzate ar. de faptul ci pe hidrograful mediu ie wg fictiv valorile sunt mediate, in timp co l, atest x pe hidrograful tip fazele caracterstice tere sunt calculate pe baza feovenfei ma- { 80, _joritare din numiul total de cazuri_ * tect a Se poate spune cil metoda hidro- wy aw mT 100 grafului mediu fictiv indicd calitativ , 1804 succesiunea fazelor _ caracteristice, ‘ “a bacical Bes eoarece el nn reprezints fazele, ci By nivelurile medii lunare. Aceastit meto- Ee less wi 4 este mai aproximativl, avind Ja a - salen ‘bax compensiti valorice, ce duo Ja % alenustea aparentiia unor faze. ae A oe ‘Comparind hidrografele tip ou mi vad cis hidrografele reale ta cele trei stati oolexe HL NET ‘i loon oe i pentra perioada analiza’, constattim fos it eo a | bi cf in anii medii in care s-an fnregistrat woop ee 2 valoti medii ale acestor faze caracte- ae ristice si datele de producere a lor o ig, 92: Hidrograful mediu Beth sunt: anol 1959 si anul 1963 pentm 2 | pees Vadeni; ani 1957 si 1966 penta 00 ZAvaL fotocmind graficul de frecvenjdi a producerii valorilor extreme anuale | leap ale nivelurilor Ia cele trei stafii (fig. 93) se constaté ci producerea nivelurilor sear ‘maxime anuale are cea mai mare frecvenfi la Vdeni in Juna iunie (20,5%), ia. ii Filiasi in huna mai (16,9%), iar Ia Podari in luna martie (19,7%). a Producerea nivelurilor minime anuale este cea mai freceventa in luna ‘octombrie 1a Vadeni (34,8%) si in luna septembrie Ja Filiasi (30,3%) si Podari nl pe aa G4,0%). Perioadele Incte in analiza’ la cele tei stafii sunt: Vadeni, 29 ani 204 20, pero | ay mS lev. co ls (1954-1982); Filiasi, 60 ani (1923-1982); Podari, 62 ani (1921-1982). ol ae PAT ie 17 fe ‘Din compararea valorilor caractetistice ale hidrografelor tip (fig. 91), cu 100} 30 ret pA cele din graficele de frecventa (Gig. 93) si cu datele tabelare statistice, se bed fe o constati unele neconcordanfe intre hidrograful tip, pe de o parte gi graficele de etatet frecven gi datele staistice, pe de alti parte. a Aa ar ar i ee ‘Aceasti neconcordanfii este normal, fiind explicati de faptul ci in _ Fig: 91: Hidrogratte tp ale nivelurilorrauli Ju a stale Vieni, Podar i Zival. graficele de frecventit gi in datele statistice (tabelare, neincluse in hnorare) se face o analizi Inari a freovenfet Valosilor, in timp ce pe hidrografele tip-sunt304 Reginuut hidrologic al réurilor Se Reginiut hidrotogic al riuritor Prezentate fazele caracteristice, care dureazit cite doni-patra tani de ile, freoventa de producere si medicrea raportdndu-se la aceastl perioads de timp. lf 4 L lz cobs ee ete a ‘Fig, 95: Distribujia freovenfei de producere a valoritor extreme snuale al niveluilor ‘lu Jiu timpul sau, f ail hidromeiriee: Vaden, blog, Pode Din accleasi matetiale se poate observa c’ exist difetenfe in privinja fteovenfei de producsre a valorilor caracteristice, ceea ce denotl, incl o dati, ci variafiile de nivel pe rau, in general (in cazul nostru, pe Jiu) generate de variatile sourgerii sunt rezultatl diferenfelor de man{& climatica de-a hmngul rului si in intetiorul bazinului, Acest Iuora se reflecti foarte bine gi in necoincidene anilor secetosi, ploiosi si medi (normali) de-a hungul cursului Aceste vatiafii climatice in interiorul bazinului sunt 0 consccinti 2 zonalititi promunfate a climei, pe fondul zonalitifii verticale impusi de relief si a dezvoltiri in latitudine in cazul bazinului Jiu, Complexitatea climei se manifest corespunzitor in regime scurgerit si deci, al nivelurilor réului Jiu, ficdnd tn acest caz nota distineti a acestui important bazin hidrografic, asa cum, oricare alt bazin, are particulartifile sal. 4.2, Variatia multianuati a niveluritor Asopra variafiei multianuale a niveluritor, o prim imagine rezuhit din analiza hidrografelor nivelurilor caracteristice anuale (fig. 94). Din analiza lor putcm observa atit ecarmurile multianuale de variayie a nivehuilor, cit si perioadele cu niveluri mai ridicate san mai coborite. Variatia multianuale a nivelurilor R oe t | aleododadvm wll MT we DINAN oll pmermra i St Haga Ge ies Tra Sere PER Ee EE EE Fig, 94: Hidrografele nivelurilor caracteristice anuate ale Fului la sta hidrometrice situate pe cursul mijlociu gi inferior.306 Reginul hidrological réurtlop Pe baza analizei statisice a datelor si a vasiafiei crovologice nivelurlor medii anuale pe perioada de observail (fig. 94), au se poste distings © periodicitate evident a anilor cu nivelus ridicate si a anitor cu nivehut rduse, Totusi, © privite mai atenti poate reliefa o oareeare altemanfi de Perioade diferite. Prin analogie, aceasti remarc’ poate fi mai evident sau nu, Ig alte réuri mari din far, Jn oxemplul nostra ne vom referi la raul Jiu, Astfel, Ia stafie Podari, anii cu niveluri medii anuale ridicate au fost 1921-1923; 1929-1951; 1937-1942; 1954-1959; 1965-1972; 1976; 1981; ani oy niveluri apropiate de nivehul medi multianual au fost: 1924; 1928; 4632; 1936, 1943; 1953; 1960; 1964; 1978-1979; 1982; iar anii cu niveluri scdzwe au fost 1925-1927, 1933-1935, 1944-1952; 1961-1963; 1973-1975; 1977-1S78. Siaia Podari a fost supusi unci astfel de analize pe o perioadi de 62 ani, Ca metodi de Iucra, s-a umndtit sensul abaterilor (2) nivelurilor medi gauale de la media multianuali, intocmindu-se apoi graficul prezentat in fg. 95 artea de sus a fost prezemtati diagrama precipitatlor anuale misurate Ia Patra dintre statile meteorologice reprezentative pentru bazinul aferent. Din icate, perioadele de misuratori asupra precipitatiilor sunt mai scdute decét cele privind nivelurite apei in ri. Doar stajiile Tg. Jin si Petrosan aw sirusi mai lungi de date gi deci mai apropiate de siral de nivelusi. in acest caz, analiza a fost redusi la perioada comming cu cea a observatiilor de nivel (1930-1995) Analiza graficelor precipitafilor eu cel al nivelurilor permite a formula ‘unele conctuzié importante: ® existt 0 ciclicitate a valorilor medii anuale ale nivelurilor, dictnti de ‘ariafia in profil muttinmual a debitelor medii anuale; « variagia in timp a nivelurilor medii anuale trebuie pusi in cea mai ‘mate misurd pe variajie in profil multianual a debitelor medii anuale, dar sub ererva c%, in anumite situafii (vituri excepfioaale), ea poate fi datora si (sau exclusiv) dinamiciialbici (ctape de adncire sau de ridicare); 'variafia in timp a nivelurilor (debitelor) gi a albici, in ansarrblul su, ‘kebuie pusi pe seama oscilaiilor climatice din bazin sau din macroregiunea in care este situat bazinul in cazd. Aceste perioade de ci intervale de 3-5 ani, dar ele ax putea fi integrate in cicluri mai mati de 8-14 ani: * durata cicturilor si amplimidinea abaterilor (AH) de la media ‘multianuald a nivelurilor, au o valoare diferisi de la o perioada Ia alta. in spriimul acestor conclucii vin si graficale schematice de variatie a nivelurilor minime de vara observete la stajia Podati si la alte trei stil din monte gi aval de aceasta (fig. 96). Intrucdt sunt mai putin solicitate fn practicd, m vom prezenta exemple de valori eu diverse probabilitifi de depisire ale niveturilor caracteristice anuale. De altfel, caleulul acestor valori comport un grad mare de apreximatic, ca urmare a instcbilitifit pronunfate a albiei Fului, Variajia multianuata a nivelurilor 888A I mn i H : Simao 307 = f(T) pe sful Jiu, la stofiahidrometried Podari at Ti Fe 98 Grint308, Regimul hidrologic al réuritor Varia noultianuat a niveluritor 309 ie "1 Le Feit * al ave ie he & - 0 sy cof | te 3 Ler #4 a ‘ | 7 8 sols [—t}--— Vt ery a E |» = 0) 0 Be | . Terr rs rrr k | Fig, 96: Graficul schematic al variajici nivelurilor minime de vari pe cursul ‘jlociu si inferior a Fielui. in schimb, mult mai solicitate sunt nivelurile minime caracteristice de vard $i de iarndi si cunoasterea variafiei lor mmltianuste (ig. 97). ‘Ancliza graficelor prezentate in neest desen pnne in evidengi o bun concordant intre nivelurile minime de vara si de iamd, cu nivelurile medii anuale, Cunoagterea nivelurilor minime caracteristice intereseazi deopotriva activitatea de proieciare, cca de exploatare a constructiilor hidrotehnice si activitatea complexi de gospodirite a apelor. problem foarte importanti in cunoasterea regimului nivelurilor este cea a determindii amplitudini maxime pe perioada multianvala de-a tnngul cursurilor de api. Exemplificind din nou raul Jiu, vom constata din fig, 98 cd amplitudinea extrema a nivelurilor multianuale, indict o crestere a acesteia de la izvor spre aval, valoarea maxima inregistrindwse pe sectorul stafiei Filiasi, adic pe tronsomul de rim in enre Jiul primeste aportul de debite ale cclor mai mari doi afluenti, Gilortul si Motru, care adun’d apele de pe circa 30% din suprafaja bazinntad Fw. OSES RE RE SOTSETTSEHG VSS CRANTE Eo FSse gs gs suszasags i H Slfrclocleal as & 8 ee F Be EEE BH rey mic, saan ig, 97: Hidrografele nivelurilor minime caracterstice ale Juli, n cursul mijlocia inferior, la staf hidrometrice (raportate ff de nivelrile medii anuale) irene vie as oeamnes visESTs uy Reginut hidrologie al réturitor Variagia multianuald a niveluritor *+-— zg ie oB Z ‘ le 3 3 IE 2 3 { a son) ES a cy = ee 3 Fig. 98: Variatia amplitudinilor maxime ale nivelurilor pe cursot Sul ‘in petioada de observati ‘Bupa confluenta cu Motu are loco atemusre a nivelilor(debitetor), ca ara’ # Hewitt luni mmdabile) si ca umare o scidere reptaa dat oscilonie 8 valorii amplitudinii maxime pind la confhuenfa cu Dunes, Forma curbei amplitudinii maxime a nivelurilor permite a inca sal Jiwin categoria riurilor monofazice (Platagea, 1959), Problema accasia a fost reluat si de noi (Savin, 1990), sub aspectal Yatiotici nivelului maxim la principalete vituri din ultimi 30 de sai (lig. 99). ©1500 4415] Hmedei? Hmedst0s HHmeds181_ —_Hmeda165_ Hmade$5 tmadat] : 1 {tnt at tent wi alo aie do wh do ue eo Fig. 99: Coreaja Hae.) pe Sul mijlociu sl inferior, la cele mai mad vit i (ee a0 ost raportate fi de His mulian)312, Regimul hidrologic al réurilor 4.3. Durata nivelurilor Cunoasterea duratei nivelurilor prezinti importanfi. pentru ectivit pose ms at erp opt ea timpul exeeutiei unor lucrii sau exploatari unor resurse din albie (bakes nisi, alimentare cu api, etc.); in activitatea de irigagii; in aptirarea impottiva imundaiilor si ghewurilor, etc, fara cimoasterii amplitudinii variatiei de nivel, durata iavelurilor este un alt clement important ce poate caracteriza regimul niveturilor gi chiar regimul ccurgetii raurilor, clci, se poate afirma ci regimul scurgetii este ae aaa ‘find, in regimul nivelurilor. ii activitatea practic’ imtereseazi, in cea mai mare niveturilor zilnice. Ca exemplu, au fost intocmite curbele de a ae nivelutilor zilnice ta siafiile Filiasi, Podari si Zaval pe raul Jiu, pentru o Perioadd de 29 ani (1954-1982), in zile si procente (fig. 100). Din analiza valorilor statistice s-a putut constata ci durata cea mai mare o au nivelurile Aidrogradelor” TIX, peste 95% din an. Nivelurile mari (hidrogradul X) au o dlorati medic sub 19% din an, iar cele mici (hidrogradul J) de 1-5% din an Duraia, niveluilor zilnice variazi de la un an ta altul, dar cunoasterea duratei sedi 48 posibiliteten antiipisi, in limitele unei preciit saisfetioare a anumitor valori ale niveturilor, : a, ee ee ee ee Fig. 160: Curbele de durati medic a niveluritor medi zinice a stati duratii medic: ai ile Filiasi, Podati si Zaval pe rl Ji, * ” Hidrograd - a zecea parte dis iplitudinea multianuals riatic nay ual de ve oro ‘Fu, inte-o secfiune dati, sraganeica ’ Legiuri $i corelapit de niveluri pe réuri 313, 5, Legtituri si corelafii de niveluri pe rauri Studiul de detalin al niveluritor a evidenfiat existenfa unor legiturd corelative intre niveluri, la stafii succesive, situate pe acelagi curs de api, pe sectoare fra afluengi importanti Corelafii bune se pot realiza gi intre staf suecesive situate pe sectoare de curs cu confluenfe importante, dar acesten sunt valabile oa precizie, numai pentru ape mici si medi. Pe timpul viturilor precizin de coretare a nivelurilor in cazil acestor stafi, poate {i mai mare nomai daca ambele stafii sunt in aceeasi fazi de viiturd (orestere san descrestere) si daoi afluental na joacd un rol prea important in cea porioada a scurgerii, in fig. 101 prezentiim o serie de legdtrt corelative inte nivelurile caracieristice mare si anuale (minime, medii, maxime) din anii 1972-1973 la stoi situate pe cursul mijlocin si inferior. Din onaliza lor, observam ci legiturile se menjin in limite stranse ramuti diferite pent perioade diferite (Videni-Pesteana, Pesteana-Filiagi), altele sunt unice. Pentru toate corelatile, fisiile de iraprastiere a valorilor sunt dest de strinse, in special intre stafile situate aval de confluenfa cu Mot. Aceste corelafii sunt extrem de utile in practied, fa dirijarea exploatiii nor folosinfe, a sistemelor de irigafii, a exploatirii balastierelor, eto, deoarece folosind metoda nivelurilor corespondemte, in prognoza hidrologied de scurti duraté, pot fi evitate pierderi materiale in zona riverani, inundabild, a réului Jiu Au fost ineercate corelafii si pe perioacle mai mati, de 5, 10 si chiar 20 avi, dar rezultatele nu au fost satisfacatoare, Considerim, astfel, o& pentru réturi ‘de mnirimea Jiului, cele mai bune corelatii sunt cele pe perioade scurte de timp, cum ar fi intervalul dintre dowd viituri importante, Corelafile prezeatate in figura 101, se menfin in limitele de abatere a valorilor prognozate , cu #20 cm in cazul corelajiei Vadeni-Pesteana, cu +10 em 1a corelatia Pesteana-Filiasi, cu 210-20 om la corelafia Filiasi-Podari, cu 415-25 cm Ja corelatia Podari Bratovocgti, sé cu -+10-20 cm la corelafia Bratovoesti-Zaval. Se poate considera oX limitele de incadrare a etorilor sunt relativ strfinse, daci jinem cont ed aceste corelafii sunt utlizabile pentru variafii de nivel de pind la 5 m amplitudine. Corelatile prezentate permit determinaren (prognozarea) uivelului Ia 0 stajie din aval, daci cunoastem valoarea nivelului la o stafie situati’ imediat amonte pe acelagi curs de api, Se intr cu vatoarea nivelului cumoscut pe fordonatit si se citeste valoarea aivelului prognozat pe abscisi, Acest tip de corelatii prezinté avantajul ci permit prognozarea nivelurilor pe intreg, ecartul de variate a acestora,314 Regimul hidrologic al rauriigy Hidrogradul 315 DatoritS caracterului nepermanent al scurgerii prin albie si iofluenfelor de atenuare si dezatennare a debitelor pe timpul cresterii si descresterii viiturilor, corclajile pot i univoce. De aceca, ele vor fi talocuite cu corelatii separate, pe faze de viiturd, sau sub form’ de bucli. Astfel de cazuri sunt inst sate pentru rut Jia, : 6. Hidrogradul E ‘Am vizut in paragrafid 4 al acestui capitol, cd diferenta dintre nivelul | maxim inregistrat (Ha...) $i cel minim (Hyi) defineste amplitudinea de variatie | “aniveluilor. Cu cit lui in considerafie 0 perioada mai lungi de observatii de | nivel, cu atat amplitudinea poate fi mai mare si mai stabila in timp, L Pe baza amplitdinii extreme nultiannale se defineste hidrograclu, a find anfrimea egal cu a zecea parte din amplitudinea maim inregistrats pan Ia 2, F Prin umare, valoarea hidrogradului (Hg, in em) se afla ou relafia: te ee (148) Calculates valorii hidrogradului este necesari la caracterizarea variafiei aivelurilor pe o anumitd faz de regim. Pe coartul de vaniafic de 10 hidogtade, seumificatia este urmfroarea: ¢@ bhidrogradul 1 (cel mai de jos) corespunde cu "apele mici" de vari, de toammna sau de ian’, « hidrogradul 2 sau 3 corespunde nivelului mediu multianual; @ hidrogradele 4-7 corespund “apelor mari” de primdvars sau de toamni si viitwrilor de freovent’ anual; « hidrogradele 8-9 corespund viiturilor cu o frecvenfi de 1/5-10 ani; © hidrogradul 10 corespunde cu nivelul viiturii extraordinare sau (dup caz) calastrofale. Cunoasterea nivelului zilnic Ia fiecare stafie ne permite si apreciem in ce fai se afld raul, ficdnd calculul de determinare a hidrogradului corespunzitor. Le Le 2 em ew Legituri corelative de niveluri caracteristce itre stafi hidrometrice 7. Niveluri (cote) de apiirare impotriva inunda{iilor Odati cu infiinjarea unei stafii hidrometrice pe un réu, se impune s8 fie stablite si cotele de apdirare tmpotriva inundatilor. in practica de apirare impotriva inundafiilor au fost stabilite gi definite ‘tei cote de aptirare, avand unndtoarele semnificati aes © cota de atentie (C.A.), prima de la care incepe avertizarea, marcats pe Re ee 2 Wk ee RS ira hidromettici cu o linie (dunga) transversal de vopsea albastei. Valoarea ‘8, stabilitt topometric, corespumde cu momental in care ral mai are circa 50 em Fig, 101; resendRegimul hidrologic al rauritop pind la revirsare, fri si fi produs nici o pagub’. De reguld, aceast, cota Gerespunde cu muchia malutui mai jos (sting sau drept) al aului, Valoaren cota ate rotunjité Ia zeci de centimeti, sou chiar la jumdtatea de metru se premerge ‘inundatici; rai inundayie (CL), cots imediatsupetionr, trasati pe mira ou 9 Tinie transversala de vopsen rosie, Ea ate, de regula, valoare mai mine ou ae em deeit CA. La atingerea Cl, se inregistreazi deja inceputurile imndatici pe Seetoarele mai joase ale albici minore, Deci CL=C.A.1S0em, sata de pericol (C.P), adic cota cea mai de sus, rasta pe mitt ca 9 Jinic orizontali de vopsea galbenii sugerind pericolul. CP.-C1.+S¢em Ke depisirea C:P. inundafile ating, anumite dimension’ si efece, oe impun everuares anumitor loewinge, situate In cote mi joave, a oaneatin, sia Dunurilor, in aceasti fazi pagnbele materiale Pot atinge proportii imprevizibjte, ‘Uneori aut loc si pierderi de vieti omenesti, ie sublinat feptul of, in ccna sistemuhu nevional de aptirarstmpotrvg ‘mundayilor se opereazi cu dow’ categorii de cote de apirare: 316 itor en forfe si mijloac, de la organele judejene. Aceste cote de apicare sam Bats Bo o mi local, situs la un pod de pe raza lcaltati, Fac exesptie conn localitii, to rasa eirorn se gitsese umplasate objective: economice sociale, ultra, do intesesjudefean sou regional, pentru care se implick motes forte i factori de rispundere de la nivel judejean, «cate de aptirare conale (C.AZ.), care sunt fixate pe miele stator hidrometrice apastinind refelei hidrometrice de siat, din subordines unitiilor Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, Aceste inite sunt implasate si conetiile pe sectoarele (seciunie) cele mai reprencatative de ri, cp toa regulile metodologice si tehnice, previzate in activitaten“roflei de sia Aceste tne (sai) hidrometrice sunt deservite de elite un angajt (observator) salariat, instruit de unite tuielare ale M.AP.M. Observer t (Gtefia) are in doiare mijloc de wansmisie (telefon, radiotelefon tix eeu mobil) rin care fine permanent legitura ou Stajia Hidrologics judefeana, e&ren san mesajele de avertizare pe toathperiosda cit nivel réului se ald peste cota de atenfie (C.A).In restul majritar de timp, stajia hidrometied wands seat Kelegrama) sic, dimineaja, dupa efectuarea intregutui complex de observatii Se subliniat faptul c8, evoluyia situapied hidrologice pe riuri ‘citi de nivelui la mind, de temperatari ale aeriui si spel, eveluia formnati inghe} pe rauri, evolujia stratuli de zipada, efe.) este transmis rite jurul cxei 07, sub forma de "elegrama hidro" pe filiera: stati hidrometsiot + Staia Hidrologica judejeani -> ‘Direojia de Ape teritorial-barimald > ‘Compania pantcularith ale reginulnd nivelurlor pe seotorul romanese al Dunirii 317 Be TERI NIT De SCLIN rorminese al Dis S17 fine" ‘ idrologica pe "Apele Romane” + M.A.P.M., unde ‘situatia hidrol A ee the firii", inclusiv situafiile critice, este cunoscutd si analizats fiecare nivel, Iuandu-se misuri operative in caz de nevoie, Peeeere timp de immda(i, ooest circuit cepits um caraclee pecmmoont, iar - jnformarea circuli rapid pe scaré ierarhic, pentra cunoagterea si Inarea tuturor i {in vederea limitéeii pagubelor materiale. : annie aa aia hidro-meteorologicd, un rol extrem de important il joaci prognozele meteorologice si hidrologice pe termen scurt (12-24 ore) elaborate de stile ‘de profil teritoriale si de Institutul National de specialitate, care prin butetine ¢ roont pin mince massed, ifoomene publica interest sai sis suorile odoinn fonale, exupra stat a dere i asm perspectivelor de evolujie si incheiere a unor episoade de rise meteorologic i hidrologic. 8, Particularititi ale regimului nivelurilor pe sectorut roménese al Duniirii unisii avid 0 suprafala de aproqpe 3,5 oti mai mare decdt cia.athil none, o dros de scumereyestest a avertind fre iti de cle 3 climatic, cone ot alien cae majors are fo 8 re sebiclor (om ves cap VI) reap al nivel, 8 se esiscae i, abit ui, fil rama, Ca aren eeu ‘terval deo de ani (921-1960), suficient de roprezentativ si acinfluenfat de snemi, peasy va analizat variafia la a nivelurilor caracteristice $i panta oglinzii apei. a — tae la _nivelul mediu, bys nee pe sectorul roménesc nai ri (ei oglinzii apei (fig. ei Pca wad oaaiee aria ‘Drobeta Tura Severin), tung de 134 km, luciul apei prezintii ciidere de 30 m, ctireia fi corespunds o pant de eee © pe sectorul de cimpie al cursului (pani la virsare), lung de 94: “1 a luciul ogtinzii preaintt 0 cddere de 36,5 m, citcia fi corespunde o panti de eeane subliniat of, daci ta intaren in defileu panta era 0,04%e, ea oresic tweptat, pentru a atinge intxe Orsova si Drobeta Tumu Severin cea mai mame valoare de 0,40%o. Toate aceste valori ale pantelor erau valabile ee . tealizarea barajului gi lacului de acumulare ale complexului eae Pore de Pt. a tem tana Dap pane n finns «comple hidroenergetic si de navigatie P.F. 1, panta luciului apei a sedzut foarte ul : pe sel ara (.018) 83 omagnn in el eb yr ido asemenea, sciidere rezultatit de la “ciderea" impust de ee ne uzinare, peatra a roveni spre aval Ia valori apropiate de regimul natur318. Regimul hidrologic al réurtloy Particularitai ale regimului nivelurilor pe sectorul romdnesc al Dundirii 349 -————— Regimul nivelurilor si debitelor suferd schimbiiri calitative in cursul | mijlociu, ca unmare a aporturitor mari de api aduse de cei mai importanfi afluenfi ai Dundrii (Drava, Tisa gi Sava). Ca unmare a suprapunerii apelor mari de primivard ale Dundrii din amonte, cu cele ale Savei si Tisei, rezulti 0 aceeasi fazi de ape mari de B38 primivari de pe cursul inferior, incepnd din luna martie pnd in funie, precum sium al doilea maxim de toamma, dea Aportul de debit al principalilor afluenfi ai Dundrii din cursul inferior is] 818 este destul de redus, incét reginmal nivelurilor si al debitelor rmdine neschimbat. ig] 88 ; Din analiza valorilor anuale ale scurgerii se poate constata cA sunt unele leis! intervale cu niveluri sodzate si alfele cu valori mai ridicate, Niveturi mai ridicate elela: in raport cu media multianuald s-au inregistrat fn intervalele de ani: 1922-1927; bs 1937-1942; 1954-1956, iar niveluri mai mici, in perioadele: 1928-1935; 1945-1954, 3) 8 5 cou excepfia anilor 1948 gi 1951 care s-au remaroat prin niveluri mai tidicate, ‘Analizénd intreaga perioad’ de observafi, s-a constatat ci anii care au imegistrat cele mai ridicate valori au fost: 1897; 1940; 1942; 1954; 1982 (in regim indiguit). Dintre tofi acesti ani, se pare cd valorile maxime au fost cele din 1897, ceea ce presupune si un aport af raurlor din bazinul inferior. Intte Bazing si Tr. Magurele nivelurile maxime s-aa produs in 1940. = on I £ e 8 z, 5 ee Nivelul minim cel mai scizut s-« produs in 1954 (la 12 din cele 22 de 8} 3] a3 stafii), dupa care urmeazd anii 1947, 1921. 5. a. a3 Anul cu cea mai mare variajie de nivel si amplitudinea cea mai mare ae re nivelurilor a fost anul 1954. als ge Pe ansamblul perioadei de observafii s-a constalat ci amplitudinea 213 Se incepe si scada imediat ce Dunéirea a intrat pe tecitoriul firii noastre, de Ja $m ae a Moldova Veche, Ia 7 m in defilen pind 1a Orgova, La Turmu Severin ae) ae amplitudinea atinge valoatea maxima, de 9,57 m, pentru intreg sectoral ala 38 romanese al fuviului (ig. 103), § Ble: ¢ a i 3 ts Hime 2] | [8 alg 2 > 3 58) i ‘9 a a a tones ino ator Cr a a a a Fig. 103: Varia amplitadni nveluior fn profil longitudinal al seetorlui romiinese al Dunit pentrt perioada 1921-1960.320 Reginul hidrologic al réurilor ‘Unmeazi o sciidere treptatt spre aval, pani Ja stafia Bistref, din cauea Lirgirii zonei imundabile, si apoi o oscilajie a amplitudinii pénti la virsare, in funcjie de lirgirea sau ingustarea luncii inundabile. in co priveste anii cu cele mai sctiute niveluri, acestia au fost 1921, 1947, 1954 (cu refetire ta cei 40 de ani). Cela mai mici niveluri inregistraie corespund unor asigurdri de caloul de 95-97%. Frecvenfa cea mai mare de producere a niveluilor minime este in luna septembrie (Orgova, 52,5%), surmeazi octombrie, iamuarie si in mod mai rer alte Luni, Pe miisura inaintirii spre est, se observa influenfa tot mai aoventuatit a continentalismului, freoventa producetii nivelului minim anual eresodind in Tunile de toamna (octombrie, noiembrie, septembrie, toate la un loc cumulind peste 70% din frecventa de producere a acestei valor) Concluzit Importanja: stiinfificd si practich a cunoasterii variafici_nivelurilor ‘durilor poate fi evideniati prin urmitoarele aspecte importante: > cunoasterea variatilor de nivel in cursul anvlei sau in profil multicnual, permite infelegerea, intr-un mod general, a rolului detenminant af factorilor fizico-geografici asupte formarii si caracteristic#lor scugerii. prin albie. Resintul nivelusilor ne dio imagine calitativa a regimului scurgeti; > innportanfa practieé a cunoasterii acestor variagii este multigl: leg de ectivititi de proiectare: de activitati practice, precum: executia de Iucrixi hidrotehnice si de amengjare in albia raului; a exploatiii lor, a extagerii de materiale din albie (blast, nisip), de problema alimeniirii eu apa; de ‘g0spodisirea apelor si apirare impotriva inundatilor Pentru a reda cit mai elocvent importan{a cunoasterii variafilor de nivel ale unui rin, este necesar si fie prelucrate, verificate si interpretate toate datele (isn! multiannal) asupra niveluritor, stabilitea de legituri si corelajii grafice, precum si determinarea valorilor caracteristice pe perioada multianul, Malte dintre valorile determinate pot fi uilizate direct in practic’, fri a necesita alte prelocriri suplimentare. VL SCURGEREA APEI Folosirea apei rfurilor in scopuri economice poate fi ficuti cu mult succes numnai daca sunt bine cumoscute caractrisicile canttative si eaitative, st oj cu seam gira varafe in corsulanului sin profil mulianual ale acestora, ‘Cuncasterea caracterstcilor si particularitifior hidrologice ale riurilr, pote fi relia fn bune condi, numa pe baza observafilor st méurtorlor ite, Aveasta presupune existeata pe ace rau a une! stat hidromeizies, cu mn froeramn complex de observa sl misurito, care si rispand Ta toate broblemele care privese utlizarea apeiacelui rau. ‘Valabilitatea datelor hidrologics obtinute este insti dependenti: de nkimea girlui de date amule si de caltaea activitiii, desfigurati de Ubservatonal angajat. Valorificarea datelor obfimute poate fi fécut si in cazut Sinrilor mai scurte, dae pe acelasi sector de riu sau pe réuri on condi izico- Jeotsalice analogo, oxiat o ctaie cu un sir hing da date si de bund calitate Cunoseénd ci, in fara noastri a fost construiti dupé anii 50 refeata hidromettics de stat", care a fost dezvoliati continua, dup principit bine fundamentae sinc si evomomie, reals in prea en poate asigura cu suoces toate nevoilo de date gi studii hidrologice. sae ee cde mai, ‘miei, inluenjate de factori azonali, se impune sbordarea separatl, dupiio metodologie specifics, a siudiului hidrologic. ‘in toate camurile, cheia cunoasterii caracteristcilor hidrologice cantitative si calitative ale oricdrui rau, 0 reprezintd seurgerea, rezultanta influenjelor {ntregului complex: de factori din bazin. 1. Influenta factorilor fizico-geografici asupra seurgerii raurilor Procesele si fenomencle hidrologice din cuprinsul bazinelor bidrografice ‘sunt determinate de pozitia pe glob a firii noastre, de inilfimea si orientarea Teliefului si in cea mai mare misuri de factor fizico-geografict din bazin fn procesul formarii si evolutici scurgerii, rolul principal revine climei, care prin regia precipitailos, temperaturilor, vantuhi, evaporajiet si a fenomeniui Ge inghet, infuenteaz’ in mod determinant rezervele de api, prec, si tegimul sourgeni. Ceilali factori, precum zeliefu, strucura geologic, soturile, vegetafia, etc. au un rol mult mai redus in procesal scurgesi.