Sunteți pe pagina 1din 25

interesele sale legitime, libertatea manifestrilor sale de voin de a deveni parte n diferite raporturi

juridice i aa mai departe.


n al doilea rnd, prin normele sale, dreptul civil contribuie la formarea unei contiine juridice
corecte11 12, att de necesar pentru participarea cu succes la circuitul civil 13.
Rolul dreptului civil rezult, n al treilea rnd, din faptul c el este dreptul comun, n primul
rnd, pentru toate celelalte ramuri ale dreptului privat 4.
tiina dreptului civil cerceteaz instituiile dreptului civil ce aparin ramurii de drept sub toate
aspectele: apariia i evoluia acestor instituii, sistemul i principiile acestei ramuri de drept,
practica aplicrii normelor dreptului civil i generalizarea concluziilor corespunztoare prin care
contribuie la aplicarea corect a legilor civile, la dezvoltarea legislaiei civile i, desigur, la evoluia
dreptului civil i a dreptului n general.
Este de reinut c o serie de concepte, principii i instituii juridice s-au cristalizat i au fost
formulate n tiina dreptului civil (cum sunt actul juridic, personalitatea juridic, capacitatea
juridic .a.), influennd astfel evoluia altor ramuri ale tiinelor juridice i contribuind la
dezvoltarea acestora.
Importana dreptului civil mai trebuie evideniat din punct de vedere al pregtirii noilor
generaii de juriti care se gsesc n bncile facultilor. Caracterul transparent i deschis al
raionamentului i gndirii civiliste poate fi i este pe deplin corespunztor pentru uurarea nsuirii
unui raionament juridic specific, pentru valorificarea oricrei gndiri spre binele omului i
satisfacerea interesului acestuia. Dreptul civil este principalul drept privat. Aceast stimulare la
gndirea juridic este soluia, dar nu poate nlocui i nici nu nlocuiete studiul individual, care este
o sarcin deloc uoar, dar singura util pentru atingerea scopului. Prin aceast carte, i noi ne-am
propus punerea n micare a unei gndiri juridice corecte care s nlocuiasc pregtirea unor
birocrai cu spirit de gndire limitat sau fr un asemenea spirit. coala juridic este chemat s
pregteasc adevrai juriti.

Seciunea a 2-a
Obiectul dreptului civil
29. Definiia obiectului dreptului civil. 30. Sensul poziiei de
egalitate juridic.
31. Clasificarea obiectului dreptului civil
29. Definiia obiectului dreptului civil. Prin obiectul dreptului civil
nelegem (BSA-A gndi, a reflecta, a concepe/ JURIDIC(_=+)Obiectiv/Subiectiv/lat.ob./lat.sub< cei din urma,vor fi cei dintai>,) relaiile
sociale patrimoniale i nepatrimoniale n care prile se gsesc pe poziie
de egalitate juridic. Acest obiect al dreptului civil se poate deduce din
definiia noiunii de drept civil, prezentat la punctul 26.
Dreptul se refer* ntotdeauna la relaii sociale, adic reglementeaz
relaii ntre persoane (nu relaii ntre om i un lucru). Dar, fiindc relaiile
sociale pot fi numai patrimoniale i nepatrimoniale i pentru c astfel

de relaii sociale sunt reglementate i de alte ramuri de drept, se


impune delimitarea obiectului reglementrii juridice de celelalte
raporturi reglementate de alte ramuri de drept. Aceasta se poate
face cu ajutorul criteriului de baz care este specificul obiectului
Bsa=ramur de drept privat care nmnuncheaz normele
juridice ce reglementeaz relaiile sociale patrimoniale i
nepatrimoniale n care prile se gsesc pe poziie de
egalitate juridic, precum i statutul legal al persoanelor.
11

A se vedea M. Murean, op. cit., p. 11.


12A se vedea Gh. Beleiu, Drept civil romn, 1995, p. 29.
13Circuitul civil este parte component a circuitului juridic, cuprinznd totalitatea faptelor i actelor
juridice n virtutea crora se nasc raporturi juridice de drept civil. Se afl n circuitul civil toate bunurile i
valorile susceptibile de a fi dobndite, conservate, administrate sau nstrinate prin acte juridice civile. 41 Cu
privire la caracterul de drept comun al dreptului civil, a se vedea supra, pct. 9.

Conceptul dreptului civil ca ramur de drept

30

reglementrii juridice, adic lund n considerare poziia de


egalitate juridic a participanilor la aceste raporturi juridice.
Dex
*refera-relateaza( bsa: feed back= prin noi,trecutul trece n
viitor= PRINCIPIU juridic(element, din cadrul sistemului
juridic, care pune ordineordine de drept,constituional, ntrun domeniu pur teoretic[desemnat prin expresia NLPneurologic, sau prin, expresii juridice,cum ar fi: doctrina=stiinta
dreptului=elementul de fond/PRIM al sistemului juridic=
SPIRIT
al
gndirii
juridice=CONSIMTAMINT(adica=manifestarea de vointa
LIBERA,CONSTIENTA si RESPONSABILA, pe trmul
GNDIRII;VORBEI si ACTIUNII) lipsit de vicii, adica fara
EROARE,DOL,VIOLENA sau LEZIUNE]
*relatz v. tr. (fr. rlater, d. lat. relatum, supinu d. referre, a aduce napo, a
povesti. V. su-fer). Raportez, povestesc, spun ce-am vzut sa constatat.
CRITRIU, criterii, s. n. 1. Punct de vedere, principiu, norm pe baza crora se
face o clasificare, o definire, o apreciere.(BSA-V.SISTEM) 2. Prob sportiv,
concurs servind de obicei la selectarea celor mai buni sportivi, dintr-o anumit
ramur. Din fr. critrium.
A. CLASIFIC, clasfic, vb. I. Tranz. A mpri sistematic, a repartiza pe clase sau
ntr-o anumit ordine. Refl. i tranz. A ocupa sau a stabili cuiva un anumit loc la
un examen, la un concurs etc. pe baza notelor, calificativelor, rezultatelor
obinute
B.DEFINI = CARACTERIZA =
CARACTERIZRE, caracterizri, s. f. Aciunea de a caracteriza i rezultatul ei;
indicare a notei caracteristice a unei fiine, a unui lucru sau a unui
fenomen. DETERMIN vb. tr. 1. a fi cauza imediat a unui fapt, fenomen sau
proces; a condiiona, a cauza. 2. a stabili cu precizie (o dat un termen). a
calcula (pe baza unor date). 3. a convinge, a decide la ceva. 4. a preciza, a lmuri
sau a restrnge sensul unui cuvnt, al unei propozi ii. 5. (mat., fiz.) a afla valoarea
unei mrimi; a msura. (< fr. dterminer, lat. determinare)
C.APRECIERE
A APRECI ~z tranz. 1) (bunuri destinate vnzrii) A examina cantitativ i
calitativ, determinnd preul sau valoarea; a pre ui; a estima; a evalua.
2) (persoane) A trata cu consideraie (pentru anumite calit i, merite); a pre ui. 3)
A preui printr-o judecat favorabil; a considera; a socoti. v. considera. a aviza. (A
~
favorabil
proiectul.)
[Sil. a-pre-ci-a]

4.

37

30

Conceptul dreptului civil ca ramur de drept

/<fr. apprcier PROICT s. 1. v. intenie. 2. v. plan. 3. v. vedere.///// Scop, int,


el; obiectiv. Y HWH

criteriu n. semn distinctiv care permite a cunoate adevrul. (BSA-AD


VALIDITATEM+(BSA-V.DREPT

SUBIECTIV

civil)

critri n. (vgr. kritrion, d. krino, judec. V. criz). Prob(bsa-NORMA


JURIDICA/INSTITUTIA JURIDICA/concept-capacitate;;principiu-act juridic;;institutiepersonalitate juridical) dup care judec: memoria nu e tot-de-a-una criteriu
inteligene.

30. Sensul poziiei de egalitate juridic. Trstura specific ce determin sfera relaiilor
sociale care constituie obiect de reglementare al dreptului civil o reprezint poziia de egalitate
juridic a participanilor la aceste raporturi juridice. Aceast poziie de egalitate juridic a prilor
este de esena raporturilor de drept civil, trstura lor specific, care face posibil delimitarea
obiectului dreptului civil fa de obiectul altor ramuri de drept. De aceea, socotim c poziia de
egalitate juridic fine de domeniul obiectului reglementrii juridice - criteriul fundamental al
constituirii ramurilor de drept11 - i nicidecum de domeniul metodei de reglementare, care este un
criteriu complementar de delimitare a ramurilor de drept i care const n poziia sau atitudinea
statului fa de o categorie sau alta a relaiilor sociale pe care le reglementeaz. La vremea
respectiv, un singur autor2) a examinat poziia de egalitate juridic a participanilor la raportul
juridic civil, nu ca o consecin sau o materializare a metodei de reglementare n dreptul civil, cum
au fcut-o specialitii de drept civil 3), ci ca o trstur esenial a raporturilor juridice civil.
Majoritatea autorilor care s-au pronunat n aceast problem au confundat - dup prerea
noastr - metoda de reglementare cu poziia de egalitate juridic a prilor

4.

38

Astfel, A. Ionacu, pornete de la opiniile unor autori sovietici 14 15 16 17, ce au propus ca acest
criteriu s fie metoda proprie de reglementare a dreptului civil, care const n poziia de egalitate
juridic a prilor raportului juridic civil 18. La aceasta, A. Ionacu adaug: Dreptul civil
reglementeaz, prin urmare, raporturile patrimoniale n care prile figureaz ca subiecte egale n
drepturi19.
30
Dreptul civil
n sistemul dreptului
romnesc
Aceeai confuzie
rezult i din afirmaia dup care Caracteristic metodei
de reglementare
a
dreptului civil este (...) egalitatea juridic a prilor n raporturile de drept civil. Prin aceasta, metoda
de reglementare a dreptului civil se deosebete n special de aceea a dreptului administrativ sau a
dreptului financiar, care se caracterizeaz prin subordonarea uneia din prile raportului juridic fa
de cealalt20. Din nou aceeai confuzie rezult explicit21 sau

14 A se vedea Gh. Bobo, op. cit., p. 223-224.


15 A se vedea L. Pop, Despre metoda de reglementare n dreptul civil, Studia Universitatis Babe-Bolyai,
Jurisprudentia nr. 1 din 1977, p. 49-53.
1631 Idee cu care noi nu am fost de acord de la nceput (a se vedea E. Lupan, Drept civil. Partea general,
Universitatea Babe-Bolyai, Cluj-Napoca, 1981, p. 6-7; E. Lupan, Drept civil. Partea general, Universitatea
cretin Dimitrie Cantemir, Cluj-Napoca, 1996, p. 14 i urm.).
17A se vedea, n special, articolele publicate n revista Statul i dreptul sovietic de A.V. Venediktov (nr. 2 din
1954), A.V. Dozorev (nr. 7 din 1954), I.G. Mrevlivili (nr. 7 din 1954), R.O. Halfina (nr. 8 din 1954), D.M.
Ghenkin (nr. 1 din 1955), S.S. Alekseev (nr. 2 din 1955) i concluziile revistei, n nr. 5 din 1955.
1851 A. Ionacu, op. cit., p. 5.
19Idem, p. 7.
20S. Brdeanu, I. Rucreanu, op. cit., p. 34.
218> A se vedea Tr. Ionacu, E. Barasch, Teoria general a contractelor economice, voi. I, Ed. Academiei,
Bucureti, 1963, p. 24.

39

implicit0 din nelegerea greit a corelaiei dintre cele dou noiuni (metod de reglementare i
poziia juridic de egalitate a prilor). Acest lucru este elocvent dac amintim urmtoarea
exprimare: Caracteristic pentru metoda de reglementare a dreptului civil este egalitatea juridic a
prilor n raporturile sociale pe care le reglementeaz 2). n ciuda faptului c aceeai autori
definesc, n prealabil, metoda de reglementare ca fiind totalitatea mijloacelor de care se folosete
statul pentru a exercita o anumit influen asupra diferitelor relaii sociale 3', reiau formularea
folosit n anul 19764), care - dup prerea noastr - este greit. n fine, dintre formulrile ntlnite
n perioada respectiv, mai amintim acea n care este evideniat ideea c n dreptul civil se
cunoate, n general, metoda autonomismului, dar, alturi de ea, i metoda autoritarismului, care are
un caracter categoric imperativ, dup care autorul consider c n aceast ramur de drept
caracteristica fundamental a metodei de reglementare const n egalitatea prilor participante la
raportul juridic22 23 24', repetndu-se aceeai confuzie.
Desigur, trebuie s observm i greita formulare c n raporturile (patrimoniale) de drept civil
prile figureaz ca subiecte egale n drepturi, care nu are n realitate nici o acoperire, deoarece n
aceste raporturi juridice o parte poate avea, uneori, drepturi mai mari ca ntindere dect cealalt
parte a aceluiai raport juridic, iar obligaiile sunt invers proporionale, precum exist i raporturi
juridice civile n care numai una din pri are drepturi subiective civile, iar cealalt parte are numai
obligaii.
Sensul poziiei juridice de egalitate poate fi exprimat prin aceea c nici unul dintre participanii
la raporturile juridice civile nu are la dispoziie mijloace proprii de constrngere pentru a impune
celeilalte pri executarea obligaiilor ce i revin 25 26 27 28 29'. Aceasta nseamn c nici unul dintre
participanii la raporturile juridice civile nu-i poate asuma rolul de, judector al cauzei. Pentru
aceasta exist organe de stat specializate - instanele judectoreti, al cror concurs poate fi solicitat,
la nevoie, de ctre partea raportului juridic civil care nu obine executarea benevol a obligaiei
corelative dreptului su pe care l are n temeiul legii sau al voinei sale exprimate ntr-un act
juridic. Prin urmare, nu prin msuri proprii de constrngere, ci prin apelarea la fora coercitiv a
statului se va putea interveni pentru garantarea exercitrii dreptului civil subiectiv. i aceasta,
indiferent dac n raportul juridic civil litigios particip ca pri oameni luai individual, ca persoane
fizice, sau organizai ca entiti distincte n condiiile legii, ca persoane juridice (inclusiv organe de
stat, uniti administrativ-teritoriale sau chiar

22" A se vedea t. Ruschi, Drept civil. Partea general. Persoana fizic. Persoana juridic, Universitatea
Al.I. Cuza, Iai, 1986, p. 4.21 A. Pop, Gh. Beleiu, Curs de drept civil. Partea general, Centrul de multiplicare a
Universitii din Bucureti, 1976, p. 30-31.
31
n condiiile actuale, nici aceast definiie nu pare a fi riguros tiinific.
23 A se vedea A. Pop, Gh. Beleiu, Drept civil. Teoria general a dreptului civil, p. 30.
2451A se vedea t. Ruschi, op. cit., p. 4.
25 n legtur cu afirmaia c prile raportului juridic civil nu au la dispoziie mijloace proprii de
26constrngere pentru a impune celeilalte pri executarea obligaiilor sale (a se vedea E. Lupan, Introducere n
dreptul civil, 1999, p. 22), n doctrin se cunoate o observaie cu care nu putem s nu fim de acord, n
27sensul c prile nu sunt cu desvrire lipsite de mijloace proprii de constrngere. Acestea sunt ns relativ
28restrnse la numr i au un caracter indirect. Printre acestea, putem enumera: dreptul de retenie; excepia
29de neexecutare a contractului etc. (/. Reghini, . Diaconescu, Introducere n dreptul civil, voi. 1, Ed. Sfera
juridic, Cluj-Napoca, 2004, p. 108).

statul). Singura posibilitate a titularului dreptului este recurgerea la mijlocul legal al aciunii n
justiie i solicitarea obligrii celeilalte pri, de ctre instana judectoreasc, la executarea
obligaiei sale.
n legtur cu poziia juridic de egalitate a participanilor la raporturile juridice civile, reinem
i faptul c ea nu nseamn nici c prile ar avea aceeai poziie n faa legii.

31. Clasificarea obiectului dreptului civil. Clasificarea relaiilor sociale reglementate de


normele dreptului civil poate fi fcut, dup coninutul acestor relaii, n relaii patrimoniale i
relaii nepatrimoniale (cu condiia, desigur, ca prile acestor raporturi juridic s se afle pe poziie
de egalitate juridic). ns, ntruct toate relaiile sociale nu pot fi dect patrimoniale i
nepatrimoniale (neexistnd alt tip de relaii social), este necesar o detaliere i o caracterizare a
fiecreia dintre aceste dou categorii mari de relaii sociale reglementate de dreptul civil.
A) Patrimoniale sunt acele relaii sociale, obiect de reglementare al dreptului civil, care au
coninut economic, o valoare economic exprimabil n bani. Ele apar n legtur (direct sau
indirect) cu unele lucruri, indiferent c acestea sunt create de om ori sunt produse ale naturii.
Astfel, de exemplu, raportul care are n coninut dreptul de proprietate nscut dintr-un contract de
vnzare-cumprare a unei case de locuit sau a unui hectar de teren agricol, dintr- o fapt ilicit
cauzatoare de prejudiciu material .a.
Dup cum rezult i din exemplele de mai sus, relaiile patrimoniale sunt de dou feluri: relaii
reale i relaii obligaionale.
a) Relaii sociale nscute n legtur cu drepturile reale. Aceste relaii sociale au n
coninutul lor dreptul de proprietate, dreptul de folosin, dreptul de servitute, dreptul de uz, de
uzufruct, de abitaie, de servitute, de superficie etc.
n foarte strns legtur cu relaiile de proprietate se gsesc relaiile de succesiune. Pe calea
motenirii (legale ori testamentare), motenitorul dobndete, n cadrul unor relaii patrimoniale
reglementate de normele dreptului civil, de regul, dreptul de proprietate asupra unui bun, unei
fraciuni de patrimoniu sau unui patrimoniu ntreg.
b) Relaii sociale obligaionale sau de obligaii, care se nasc n legtur cu drepturile de
crean. Relaiile obligaionale sunt acele relaii patrimoniale, obiect de reglementare al dreptului
civil, n cadrul crora o parte, numit creditor, are dreptul s pretind de la cealalt parte, numit
debitor, o anumit prestaie, pe care acesta este ndatorat a o ndeplini.
Relaiile obligaionale pot izvor din contracte care privesc transmiterea de drepturi reale,
executarea de lucrri, prestarea de servicii sau din acte juridice civile multilaterale, din delicte
civile (adic fapte ilicite cauzatoare de prejudicii), din gestiunea de afaceri, din mbogirea fr
just temei (sau just cauz) .a.
B) Relaiile nepatrimoniale constituie cea de-a doua categorie de relaii sociale ce
constituie obiect de reglementare al dreptului civil. Pentru desemnarea acestei categorii de relaii
sociale reglementate de normele dreptului civil se utilizeaz, n legislaie i doctrin, i expresiile
relaii personale sau raporturi personale nepatrimoniale0, precum i raporturi
extrapatrimoniale2. 30
Relaiile nepatrimoniale, obiect de reglementare al dreptului civil, sunt acelea care nu au un
coninut economic, nu pot fi exprimate n bani.
30A se vedea A. lonacu, op. cit., p. 7; S. Brdeanu, /, Rucreanu, op. cit., p. 34; Gh. Beleiu, op. cit. 1995,
p. 26 .a.21A se.vedea M. Murean, op. cit., p. 9 .a.

Aceste relaii sociale sunt de trei feluri.


a) Relaii legate de existena i integritatea fizic i moral a persoanei, cum sunt acelea
care privesc dreptul la onoare, la reputaie, la secretul vieii personale, la via, la sntate, la
libertate etc.
b) Relaii care privesc elementele de identificare a persoanelor, cum sunt cele legate de
dreptul la nume, la pseudonim, la denumire (n cazul persoanelor juridice), la domiciliu, la sediu (n
cazul persoanelor juridice), cele privind starea civil a persoanei fizice, modurile de nfiinare a
persoanelor juridice etc.
c) Relaii care privesc creaia intelectual, adic latura lor nepatrimonial, cum sunt cele
care au n coninutul lor dreptul de autor i de inventator sau de inovator.
Cu toate c relaiile nepatrimoniale nu au un coninut economic, ele au totui consecine de
ordin patrimonial uneori. Astfel, de exemplu, exercitarea de ctre o persoan fizic a dreptului su
nepatrimonial de autor asupra unei lucrri tiinifice prin publicare are ca efect, de regul, naterea
dreptului patrimonial de autor, concretizat ntr-o sum de bani primit de la editur. Un alt exemplu
ni-1 ofer atingerea adus onoarei, reputaiei sau altui drept nepatrimonial al unei persoane de ctre
o alt persoan, printr-o fapt ilicit, care ndreptete pe victima care a suferit astfel un prejudiciu
patrimonial s obin de la autorul culpabil al vtmrii o reparaie pecuniar. O astfel de soluie
era, n trecut, discutat i chiar contestat, n general, astzi fiind acceptat att teoretic, ct i
practic.
Nu toate relaiile sociale patrimoniale constituie ns obiectul de reglementare al dreptului
civil, existnd astfel de relaii sociale care sunt reglementate de normele altor ramuri de drept.
Astfel, relaiile privind plata impozitelor constituie obiect de reglementare al dreptului financiar,
obligaia angajatului de a repara prejudiciul cauzat n aceast calitate patronului prin nendeplinirea sau ndeplinirea necorespunztoare a obligaiilor asumate prin contractul individual de
munc este reglementat de normele dreptului muncii, relaiile patrimoniale dintre soi sau dintre
prini i copii sunt cuprinse n obiectul de reglementare al dreptului familiei, relaiile dintre
comerciani sau cele dintre cei care s-au asociat ntr-o societate comercial sunt reglementate de
dreptul comercial, cum i dreptul administrativ, dreptul mediului i dreptul procesual cuprind n
sfera obiectului lor de reglementare relaii patrimoniale.
Tot astfel, exist i unele relaii nepatrimoniale care sunt reglementate nu de dreptul civil, ci de
alte ramuri de drept, cum sunt relaiile dintre soi reglementate de normele dreptului familiei, sau
cele dintre membrii cooperatori i cooperativa din care fac parte, ce constituie obiect de
reglementare al dreptului cooperatist.
Desigur, att n privina relaiilor patrimoniale, ct i a celor nepatrimoniale care constituie
obiect de reglementare a altor ramuri de drept, normele dreptului civil se aplic cu titlu de drept
comun, n msura n care nu exist reglementri speciale n ramura respectiv de drept.

ANALIZA
Seciunea a 2-a

Bsa=ramur de drept privat care nmnuncheaz normele


juridice ce reglementeaz relaiile sociale patrimoniale i
nepatrimoniale n care prile se gsesc pe poziie de egalitate
juridic, precum i statutul legal al persoanelor.
Obiectul dreptului civil
29. Definiia obiectului dreptului civil. 30. Sensul poziiei de
egalitate juridic.
31. Clasificarea obiectului dreptului civil
29. Definiia obiectului dreptului civil. Prin obiectul dreptului civil
nelegem (BSA-A gndi, a reflecta, a concepe/TERITORIU/GIND-VORBAFAPTA/)relaiile sociale patrimoniale i nepatrimoniale n care prile se
gsesc pe poziie de egalitate juridic. Acest obiect al dreptului civil se
poate deduce(DEX= deduce v. 1. a scdea o sum dintralta; 2. a trage o
consecin dintrun principiu. DEDCE, dedc, vb. III. T r a n z . A deriva, a
desprinde o judecat particular din alta mai general sau un fapt din altul, a
ajunge la o concluzie, a trage o concluzie. Dup ce stabili punctele cardinale,
deduse c steaua strlucea deasupra apusului. GALACTION, O. I 615. Se putea
deduce de la prima vedere c a mncat dulcea . C. PETRESCU, . II
154. HARTA )din definiia noiunii de drept civil, prezentat la punctul

26.

Dreptul se refer ntotdeauna la relaii sociale, adic reglementeaz


relaii ntre persoane (nu relaii ntre om i un lucru). Dar, fiindc relaiile
sociale pot fi numai patrimoniale i nepatrimoniale i pentru c astfel

de relaii sociale sunt reglementate i de alte ramuri de drept, se


impune delimitarea obiectului reglementrii juridice de celelalte
raporturi reglementate de alte ramuri de drept. Aceasta se poate
face cu ajutorul criteriului de baz care este specificul
obiectului reglementrii juridice, adic lund n considerare
poziia de egalitate juridic a participanilor la aceste raporturi
juridice.
Dex
CRITRIU, criterii, s. n. 1. Punct de vedere, principiu, norm pe baza crora se
face o clasificare, o definire, o apreciere.(BSA-V.SISTEM) 2. Prob sportiv,
concurs servind de obicei la selectarea celor mai buni sportivi, dintr-o anumit
ramur. Din fr. critrium.
A. CLASIFIC, clasfic, vb. I. Tranz. A mpri sistematic, a repartiza pe clase sau
ntr-o anumit ordine. Refl. i tranz. A ocupa sau a stabili cuiva un anumit loc la
un examen, la un concurs etc. pe baza notelor, calificativelor, rezultatelor
obinute
B.DEFINI = CARACTERIZA =

CARACTERIZRE, caracterizri, s. f. Aciunea de a caracteriza i rezultatul ei;


indicare a notei caracteristice a unei fiine, a unui lucru sau a unui
fenomen. DETERMIN vb. tr. 1. a fi cauza imediat a unui fapt, fenomen sau
proces; a condiiona, a cauza. 2. a stabili cu precizie (o dat un termen). a
calcula (pe baza unor date). 3. a convinge, a decide la ceva. 4. a preciza, a lmuri
sau a restrnge sensul unui cuvnt, al unei propozi ii. 5. (mat., fiz.) a afla valoarea
unei mrimi; a msura. (< fr. dterminer, lat. determinare)
C.APRECIERE
A APRECI ~z tranz. 1) (bunuri destinate vnzrii) A examina cantitativ i
calitativ, determinnd preul sau valoarea; a pre ui; a estima; a evalua.
2) (persoane) A trata cu consideraie (pentru anumite calit i, merite); a pre ui. 3)
A preui printr-o judecat favorabil; a considera; a socoti. v. considera. a aviza. (A
~
favorabil
proiectul.)
[Sil. a-pre-ci-a]
/<fr. apprcier PROICT s. 1. v. intenie. 2. v. plan. 3. v. vedere.///// Scop,
int, el; obiectiv. Y HWH

criteriu n. semn distinctiv care permite a cunoate adevrul. (BSA-AD


VALIDITATEM+(BSA-V.DREPT

SUBIECTIV

civil)

critri n. (vgr. kritrion, d. krino, judec. V. criz). Prob(bsa-NORMA


JURIDICA/INSTITUTIA JURIDICA/concept-capacitate;;principiu-act
juridic;;institutie-personalitate juridical) dup care judec: memoria nu e tot-de-auna criteriu inteligene.
Dex

Trasatura
TRSTR, trsturi,

s. f. 1. Linie caracteristic a feei unei persoane. Aspect

esenial al caracterului sau al personalit ii cuiva. Aspect caracteristic general al


unei

opere, al unei doctrine, al unui fenomen, al unei activiti, al unei

epoci ( bsa- 696al saselea simt)etc. 2. Linie tras (cu o singur micare) pe hrtie

cu creionul, cu tocul etc. Trstur de unire = liniu de unire, Expr. Dintr-o


trstur de condei = dintr-o dat, fr a sta mult pe gnduri. Tras + suf. tur
Bsa

TRSTURA= FENOMEN HOLISTIC


DEX, despre holism
HOLSM (

engl.; {s} gr. holos ntreg) s. n. Concepie susinnd ireductibilitatea

ntregului la suma prilor, n sensul c anumite caracteristici ale acestuia nu pot fi


explicate n termenii proprietilor i rela iilor componentelor. Prezent i n
Antichitate, ideea ntregului se impune, n epoca modern, ca principiu alctuitor
i ordonator (ex. gestalt-ul). O dat cu L. von Bertalanffy, principul h. este ridicat
la nivelul unei teorii generale a sistemelor. Perspectiva holist i-a gsit numeroase
aplicaii n economie, sociologie, filozofia culturii etc. H. semantic = concepie
despre natura i testarea teoriilor tiin ifice, dezvoltat de W. van Quine, conform
creia semn ificaia empiric nu se stabilete la nivelul enunului, ci la nivelul
ntregului sistem de enunuri. (just= ce a gndit,ce a facut i de ce a gndit si de
ce a facut astfel)
Empiric=practic

PRCTIC adj. v. abil, bun, capabil, competent, destoinic, de tept, dibaci, dotat,
experimentat, ingenios, iscusit, iste, ncercat, ndemnatic, nzestrat, me ter,
practician, pregtit, priceput, valoros, versat, vrednic.
EPOCA
. Timp, moment (n care se repet periodic, n acelea i condi ii, un proces, un
fenomen, o activitate)
Subanaliza
PROCES

PROCS ~e n. 1) Desfurare n timp a unui eveniment sau a unui fenomen. 2)


Succesiune de aciuni sau de operaii prin care se realizeaz o lucrare. ~verbal document n care este notat pe scurt con inutul discu iilor desf urate i a
hotrrilor adoptate la o adunare sau edin ori prin care se consemneaz o
constatare, un acord etc. 3) jur. Aciune pentru care cineva apare n fa a judec ii;
cauz. /<fr. proces, lat.processus
POC s. f. 1. perioad din istorie marcat prin anumite evenimente i trsturi
specifice importante. a face ~ = a se impune la un anumit moment, a lsa o
amintire durabil. 2. timp, moment, vreme (cnd se repet ceva periodic). 3.
subdiviziune a unei perioade geologice. (< fr.poque, gr. epokhe)

CONDITIE d.p.d.v.JURIDIC
CONDITIE

Mod alitate a obligatiei ce consta intr-un eveniment viitor si incert de care depinde nasterea
(conditie suspensiva) sau stingerea unei obligatii cu efecte retroactive (conditie rezolutorie).
Bsa= CONSTA( NEGOTIUM+instrumentum+in substan iam+in personam, cu alte cuvinte:
capacitate,calitate,prestaie i interes/ putinta,posibilitate,capacitate de a actiona= DREPT)
SUBANALIZA
DEX
(BSA= MODALITATE=Know-How

MODALITTE ( fr.) s. f. 1. Procedeu, mijloc, metod folosit pentru realizarea


unui scop; mod (1), manier (1). 2. (LOG.) Felul n care poate fi caracterizat
adevrul unei propoziii (necesar sau contingent, posibil sau imposibil). 3. (Dr.)
Element suplimentar adugat unui act juridic, ce const ntr-o mprejurare viitoare
care poate influena fie nsi existena raportului juridic stabilit ntre pr i, fie
poate afecta doar executarea obligaiilor i exigibilitatea drepturilor pr ilor.
Actele juridice cu titlu gratuit mai pot fi afectate i de m. numit sarcin, care
const ntr-o obligaie impus de dispuntor gratificatului, a crei nendeplinire
ndreptete pe dispuntor s cear revocarea judectoreasc a dona iei sau a
legatului testamentar. Alte elemente suplimentare ce constituie m. ale
obligaiilor pot privi fie obiectul acestora (putnd exista unele obliga ii alternative,

sau altele facultative) sau subiectele plurale ale acestora, n care obliga iile pot fi
conjuncte i divizibile, sau pot fi indivizibile, ori solidare (fie activ, fie pasiv).
CONDITIE CAUZALA( BSA-mai presus de VOINTA partilor,alea
Denumire data conditiei ce depinde de hazard si care nu este nici in puterea debitorului si nici intraceea a creditorului. Este cauzala conditia a carei realizare depinde in exclusivitate de intamplare,
neputand fi inraurita de vointa niciuneia din parti.
CONDITIE REZOLUTORIE

Conditie de a carei indeplinire depinde desfiintarea actului juridic civil. O astfel de conditie poate fi
formulata dupa cum urmeaza: acest contract de locatiune isi inceteaza efectele pe data reintoarcerii in
tara a fratelui locatorului, chiar daca la acea data termenul pentru care el a fost incheiat inca nu va fi
implinit

CONDITIE SUSPENSIVA

Conditie de a carei indeplinire depinde nasterea actului juridic (sau, in alti termeni perfectarea
actului). Are un astfel de caracter, spre exemplu, asumarea de catre parti a obligatiei de a vinde,
respectiv de a cumpara un imobil daca vanzatorul se va muta intr-o alta localitate intr-un interval de 3
luni
de
zile
de
la
data
cand
a
fost
asumata
aceasta
obligatie.

CLAUZA REZOLUTORIE
Dispozitie intrata intr-un act juridic in temeiul caruia respectivul act va fi deplin drept reziliat, daca
una din parti nu-si indeplineste obligatia sau daca intervine un eveniment in afara vointei partilor.

TERMEN

Reglementat in capitolul III, titlul V, art. 185-188, Codul de procedura penala, partea generala,
interval de timp stabilit de lege inauntrul caruia trebuie indeplinita o cerinta a legii,
exercitat un drept ori sa se faca sau sa nu se faca un act sau fapt juridic.
Dex

Cerinta

CERN ~e f. 1) Fapt care este indispensabil pentru satisfacerea unor necesit i


curente. ~ de baz. 2) Sarcin care trebuie ndeplinit neaprat; exigen . ~a
epocii noastre. ~ele oamenilor. /a cere + suf. ~ina
TERMEN DE DECADERE
Interval de timp in care trebuie exercitat, conform legii un drept subiectiv.
TERMEN DE EXECUTARE
(a contractului de transport feroviar international de marfuri) Intervalul de timp in care carausul
(calea ferata) trebuie sa-si indeplineasca obligatia de a transporta la destinatia convevita prin contract
marfa primita in acest scop de la expeditor.
TERMEN DE GARANTIE

Termen contractual in care vanzatorului ii revine obligatia sa remedieze pe cheltuiala proprie


defectiunile semnalate de cumparator in comportamentul bunului vandut in timpul utilizarii normale
a acestuia si daca defectiunile semnalate sunt iremediabile sa inlocuiasca bunul cu un altul de acelasi
gen aflat in stare perfecta de functionare.
TERMEN DE GRATIE
Termen pe care o instanta il poate acorda, in cazuri bine motivate, debitorului, aflat in intarziere,
pentru a-si executa prestatia.
TERMEN DE NCERCARE
Intervalul de timp in care angajatorulv verificand aptitudinile si pregatirea profesionala a salariatului,
este in drept - cel mai tarziu in ultima zi a termenului - sa denunte, unilateral, contractul individual de
munca(v.), anterior incheiat, daca salariatul este necorespunzator felului muncii(v.) ce face obiectul
acelui contract.
TERMEN DE LIVRARE
Perioada de timp (de luni, saptamani, zile) finalizata de o data calendaristica pana la care debitorul
obligatiei de livrare (vanzator, furnizor, exportator) trebuie sa puna la dispozitia cumparatorului
(beneficiarului) marfa obiect al contractului de comert international.
TERMEN DE PLATA
Stipulatie contractuala convenita de partile contractului de comert international prin care se
stabileste scadenta obligatiei de plata a pretului cuvenit pentru marfurile livrate si, respectiv, pentru
serviciile prestate.
TERMEN DE PRESCRIPTIE
Interval de timp in interiorul caruia urmeaza sa fie valorificate anumite drepturi.
TERMEN EXTINCTIV

Termen de care depinde stingerea unei obligatii.


TERMEN IN CUNOSTIINTA
Data fixata de o instanta judiciara si comunicata direct partilor in litigiu
TERMEN LEGAL
Interval de timp stabilit de lege cu consecinte juridice pentru partile interesate.
TERMEN SUSPENSIV
Termen ce fixeaza eligibilitatea obligatiei.

trstr f., pl. (d. tras. V. trsur). Linie tras cu condeu: trstur rtunde [!].
Dintro trstur de conde, scriind numa cte-va cuvinte (contra sa n favoarea
cuva). Contur, lineamente: fa cu trstur nobile.
nobil a. 1. care face parte din clasa cea mai nalt a societ ii; 2. fig. care are
sentimente alese: o inim nobil. m. cel ce se trage dintro familie nobil.

30. Sensul poziiei de egalitate juridic.


Trstura specific ce determin sfera relaiilor sociale care
constituie obiect de reglementare al dreptului civil
o
reprezint poziia de egalitate juridic a participanilor la aceste
raporturi juridice.
Aceast poziie de egalitate juridic
a prilor este de esena raporturilor de drept civil, trstura lor
specific, care face posibil delimitarea obiectului dreptului
civil fa de obiectul altor ramuri de drept. De aceea, socotim c
poziia de egalitate juridic f ine de domeniul obiectului
reglementrii juridice
- criteriul fundamental al constituirii
11
ramurilor de drept - i nicidecum de domeniul metodei de
reglementare, care este un criteriu complementar de delimitare
a ramurilor de drept i care const n poziia sau atitudinea
statului fa de o categorie sau alta a relaiilor sociale pe care
le
reglementeaz. La vremea respectiv, un singur autor 2) a
examinat poziia de egalitate juridic a participanilor la
raportul juridic civil, nu ca o consecin sau o materializare a
metodei de reglementare 3)n dreptul civil, cum au fcut-o
specialitii de drept civil , ci ca o trstur esenial a
raporturilor juridice civil.

Majoritatea autorilor care s-au pronunat n aceast


problem au confundat - dup prerea noastr - metoda de
reglementare cu poziia de egalitate juridic a prilor.
Astfel, A. Ionacu, pornete de la opiniile unor autori
sovietici31 32 33 34, ce au propus ca acest criteriu s fie metoda
proprie de reglementare a dreptului civil, care const n poziia
de egalitate juridic a prilor raportului juridic civil 35. La
aceasta, A. Ionacu adaug: Dreptul civil reglementeaz, prin
urmare, raporturile patrimoniale
n care prile figureaz ca
subiecte egale n drepturi36.
DEX
CONFUZIE
confuzi(un)e f. 1. fapta de a confunda un lucru cu altul i rezultatul
ei: conzuxiunea numelor; 2. starea lucrurilor confundate sau amestecate;3. lips
de ordine, de claritate; 4. turburare sau dezordine politic; 5. umilire,
nedumerire.

Aceeai confuzie rezult i din A. afirmaia dup care


Caracteristic metodei de reglementare a dreptului civil este (...)
egalitatea juridic a prilor n raporturile de drept civil. Prin
aceasta, metoda de reglementare a dreptului civil se deosebete
n special de aceea a dreptului administrativ sau a dreptului
financiar, care se caracterizeaz prin subordonarea
uneia din
37
prile raportului juridic fa
de
cealalt
.
Din
nou
aceeai
38
confuzie rezult B.explicit sau

31 A se vedea Gh. Bobo, op. cit., p. 223-224.

A se vedea L. Pop, Despre metoda de reglementare n dreptul civil,


Studia Universitatis Babe-Bolyai, Jurisprudentia nr. 1 din 1977, p.
49-53.
32

3331 Idee cu care noi nu am fost de acord de la nceput (a se vedea E. Lupan, Drept civil. Partea general,
Universitatea Babe-Bolyai, Cluj-Napoca, 1981, p. 6-7; E. Lupan, Drept civil. Partea general, Universitatea
cretin Dimitrie Cantemir, Cluj-Napoca, 1996, p. 14 i urm.).
34A se vedea, n special, articolele publicate n revista Statul i dreptul sovietic de A.V.
Venediktov (nr. 2 din 1954), A.V. Dozorev (nr. 7 din 1954), I.G. Mrevlivili (nr. 7 din 1954), R.O. Halfina (nr. 8
din 1954), D.M. Ghenkin (nr. 1 din 1955), S.S. Alekseev (nr. 2 din 1955) i concluziile revistei, n nr. 5 din 1955.
3551 A. Ionacu, op. cit., p. 5.
36Idem, p. 7.
37S. Brdeanu, I. Rucreanu, op. cit., p. 34.
388> A se vedea Tr. Ionacu, E. Barasch, Teoria general a contractelor economice, voi. I, Ed. Academiei,
Bucureti, 1963, p. 24.

C.implicit0 din nelegerea greit a corelaiei dintre cele dou


noiuni (metod de reglementare i poziia juridic de
egalitate a prilor). Acest lucru este elocvent dac amintim
urmtoarea exprimare: Caracteristic pentru metoda de
reglementare a dreptului civil este egalitatea juridic
a prilor
n raporturile sociale pe care le reglementeaz 2). n ciuda
faptului c aceeai autori definesc, n prealabil, metoda de
reglementare ca fiind totalitatea mijloacelor de care se folosete
statul pentru 3a exercita o anumit influen asupra diferitelor
relaii sociale ', reiau formularea folosit n anul 19764), care dup prerea noastr - este greit. n fine, dintre formulrile
ntlnite n perioada respectiv, mai amintim acea n care este
evideniat ideea c n dreptul civil se cunoate, n general,
metoda autonomismului, dar, alturi de ea, i metoda
autoritarismului, care are un caracter categoric imperativ, dup
care autorul consider c n aceast ramur de drept
caracteristica fundamental a metodei de reglementare const
n
egalitatea prilor participante la raportul juridic 39 40 41',
repetndu-se aceeai confuzie.
Desigur, trebuie s observm i greita formulare c n
raporturile (patrimoniale) de drept civil prile figureaz ca
subiecte egale n drepturi, care nu are n realitate nici o
acoperire, deoarece n aceste raporturi juridice o parte poate
avea, uneori, drepturi mai mari ca ntindere dect cealalt parte
a aceluiai raport juridic, iar obligaiile sunt invers
proporionale, precum exist i raporturi juridice civile n care
numai una din pri are drepturi subiective civile, iar cealalt
parte are numai obligaii.
Dex
Sens
SENS, sensuri, s. n. 1. neles (al unui cuvnt, al unei expresii, al unei forme sau
al unei construcii gramaticale); semnificaie. (n semiotic) nelesul unui semn.
Coninut noional sau logic. mi spui cuvinte fr sens. 2. Temei raional; logic,
rost, raiune, noim. Sensul vieii. Rost, scop, menire. Loc. adv. Fr sens = fr
rost, la ntmplare. ntr-un anumit sens = privind lucrurile ntr-un anumit mod,
dintr-un anumit punct de vedere, sub un anumit raport. n sensul cuiva = potrivit
vederilor, prerilor cuiva. 3. Direcie, orientare. Sens unic = sistem de circulaie a
39" A se vedea t. Ruschi, Drept civil. Partea general. Persoana fizic. Persoana juridic, Universitatea
Al.I. Cuza, Iai, 1986, p. 4.21 A. Pop, Gh. Beleiu, Curs de drept civil. Partea general, Centrul de multiplicare a
Universitii din Bucureti, 1976, p. 30-31.
31
n condiiile actuale, nici aceast definiie nu pare a fi riguros tiinific.
40 A se vedea A. Pop, Gh. Beleiu, Drept civil. Teoria general a dreptului civil, p. 30.
4151A se vedea t. Ruschi, op. cit., p. 4.

vehiculelor ntr-o singur direcie pe arterele cu mare afluen , putndu-se folosi


toat limea prii carosabile. 4. (Mat., Fiz.) Fiecare dintre cele dou posibilit i
de succesiune a elementelor unui ansamblu continuu ordonat cu o singur
dimensiune. Din fr. sens, lat.sensus.

Sensul poziiei juridice de egalitate poate fi exprimat prin


aceea c
nici unul dintre participanii la raporturile
juridice civile nu are la dispoziie mijloace proprii de
constrngere pentru 42a43 44impune
celeilalte pri executarea
45 46
obligaiilor ce i revin
'. Aceasta nseamn c nici unul
dintre participanii la raporturile juridice civile nu-i poate
asuma rolul de, judector al cauzei. Pentru aceasta exist
organe de stat specializate - instanele judectoreti, al cror
concurs poate fi solicitat, la nevoie, de ctre partea raportului
juridic civil care nu obine executarea benevol a obligaiei
n legtur cu afirmaia c prile raportului juridic civil nu au la dispoziie
mijloace proprii de
43constrngere pentru a impune celeilalte pri executarea obligaiilor sale (a se
vedea E. Lupan, Introducere n dreptul civil, 1999, p. 22), n doctrin se cunoate
o observaie cu care nu putem s nu fim de acord, n
44sensul c prile nu sunt cu desvrire lipsite de mijloace proprii de
constrngere. Acestea sunt ns relativ
45restrnse la numr i au un caracter indirect. Printre acestea, putem enumera:
dreptul de retenie; excepia
46de neexecutare a contractului etc. (/. Reghini, . Diaconescu, Introducere n dreptul civil, voi. 1,
42

Ed. Sfera juridic, Cluj-Napoca, 2004, p. 108).Lex

1
Drept de retentie
Bsa-MATERIAL(real)

Facultatea re cunoscuta (prin leg e sau prin contra ct) creditorului


de a pastra in detentia sa un bun ce aprtine debitorului si sa refuze
restituirea lui pana cand acesta (adica debitorul) nu-si executa
obligatia contractualmente asumata.
DETENIE

Stapanire in fapt cu caracter temporar asupra unui lucru apartinand


altuia, exercitata de o persoana pe baza unui titlu sau fara nici un
titlu, cu stiinta sau fara stiinta proprietarului, dar intotdeauna cu
cunostinta detentorului ca acel lucru nu se afla in proprietatea sa si ca
ii revine obligatia de restituire a lui.
TITLU

corelative dreptului su pe care l are n temeiul legii sau al


voinei sale exprimate ntr-un act juridic. Prin urmare, nu prin
msuri proprii de constrngere, ci prin apelarea la fora
coercitiv a statului se va putea interveni pentru garantarea
exercitrii dreptului civil subiectiv. i aceasta, indiferent dac n
raportul juridic civil litigios particip ca pri oameni luai
individual, ca persoane fizice, sau organizai ca entiti distincte
n condiiile legii, ca persoane juridice (inclusiv organe de stat,
uniti administrativ-teritoriale sau chiar
statul). (BSA-deci)Singura posibilitate a titularului dreptului
este recurgerea la mijlocul legal al aciunii n justiie i
solicitarea obligrii celeilalte pri, de ctre instana
judectoreasc, la executarea obligaiei sale.
1.

Act sau fapt juridic ce constituie temeiul unui drept. 2. Certificat reprezantand
o valoare de bursa.

2
EXCEPTIA DE NEEXECUTARE
Bsa-ideal( creat)
Mijloc juridic de aparare, consecinta directa a principiului
interdependentei obligatiilor reciproce ale partilor in
contractele sinalagmatice, in virtutea caruia oricare dintre
partile unui astfel de contract poate refuza executarea propriei
obligatii asumate, cata vreme cealalta parte contractanta nu-si
executa ea insasi obligatia corelativa ce-i incumba.

Bsa
Ex.i dau, ca s mi dai/ i fac ca s mi faci/
Sau
partea
contractual,
poate
contractului,instanei de judecat

cere

REZOLUTIA

REZOLUIA contractului sinalagmatic(ex tunc, nu numai ex


nunc, ca i la rezilierea contractului)

...vanzare comerciala internationala Desfiintarea cu efect retroactiv


a unui contract de vanzare comerciala internationala, cu executare
imediata, la initiativa uneia dintre parti, ca urmare a nexecutarii
obligatiei celeilalte parti din cauze imputabile acesteia.

n legtur cu poziia juridic de egalitate a participanilor la


raporturile juridice civile, reinem i faptul c ea nu nseamn
nici c prile ar avea aceeai poziie n faa legii.
31. Clasificarea obiectului dreptului civil. Clasificarea relaiilor
sociale reglementate de normele dreptului civil poate fi fcut, dup
coninutul acestor relaii, n relaii patrimoniale i relaii nepatrimoniale
(cu condiia, desigur, ca prile acestor raporturi juridic s se afle pe
poziie de egalitate juridic). ns, ntruct toate relaiile sociale nu pot fi
dect patrimoniale i nepatrimoniale (neexistnd alt tip de relaii social), ?
este necesar o detaliere i o caracterizare a fiecreia dintre aceste dou
categorii mari de relaii sociale reglementate de dreptul civil.

EXCEPTIA DE NULITATE ABSOLUTA

Mijloc procedural ce da expresie+ = dreptului persoanei interesate,


procurorului sau instantei de judecata de a invoca nulitatea absoluta
in timpul procesului, precum si dreptului persoanei lezate -_ de a invoca
nulitatea relativa a unui act juridic, opunand caracterul nul sau anulabil al
acelui act, cererii de executare a obligatiilor generate de el, formulata de
catre creditorul respectivelor obligatii. Dreptul de a invoca exceptia de
nulitate este imprescriptibil sub aspect extinctiv, atat atunci cand se
invoca nulitatea absoluta a actului juridic, caz in care si actiunea in
constatarea nulitatii este imprescriptibila, cat si atunci cand se invoca
nulitatea relativa, desi, in o atare ipoteza, actiunea in anulare are caracter
prescriptibil.
EXCEPTIA DE NULITTE

Prin care se invoca nulitatea absoluta sau relativa a actului invocat,


in sustinerea pretentiilor sale, de catre partea adversa.
NULITATE

Sanctiune civila constand in desfiintarea cu efect retroactiv a unui act


juridic incheiat cu incalcarea cerintelor legale, din chiar momentul
incheierii sale. Nulitatea poate fi invocata nu numai atunci cand aceasta
sanctiune este anume prevazuta intr-un text de lege (n. expresa ), ci si
atunci cand, fara ca legea sa o prevada expres, snactiunea rezulta din
caracterul imperativ al dispozitiei legale incalcate sau din caracterul
esential al conditiei prevazute @de acea dispozitie pentru validitatea
actului (n. virtuala). In functie de caracterul dispozitiei legale incalcate la

C)Patrimoniale sunt acele relaii sociale, obiect de reglementare al


dreptului civil, care au coninut economic, o valoare economic
exprimabil n bani. Ele apar n legtur (direct sau in direct) cu unele
lucruri, indiferent* c acestea sunt create de om ori sunt produse ale
naturii. Astfel, de exemplu, raportul care are n coninut dreptul de
proprietate nscut dintr-un contract de vnzare-cumprare a unei case de
locuit sau a unui hectar de teren agricol, dintr- o fapt ilicit cauzatoare de
prejudiciu material .a.
*DEX:(Logic) Diferen specific = trstur caracteristic a unei
noiuni, care (n definiia acelei noiuni) o deosebete de celelalte
noiuni din cadrul genului celui mai apropiat. (BSA-EX. infraciunea de
furt-furt calificat)-expresie tip din doctrinaunde leg X ea nu distinge,
nici INTREPRETU L sau PRACTICIANUL NU trebuie s dsitinga

-sus,public,PERSOANA JURIDICA
-jos,privat,individpersoana fizica
- mediu-esenta,intelect,dreptPERSOANA MORALA

Dup cum rezult i din exemplele de mai sus, relaiile patrimoniale


sunt de dou feluri: relaii reale i relaii obligaionale.
c) Relaii sociale nscute n legtur cu drepturile reale. Aceste relaii
sociale au n coninutul lor dreptul de proprietate, dreptul de folosin,
dreptul de servitute,
dreptul de uz, de uzufruct, de abitaie, de servitute,
de superficie etc.
d)LEX
DR.DE PROPRIETATE
Drept subiectiv, ce da expresie juridica aproprierii unui lucru intr-o anumita forma sociala si care
permite individului, entitatilor juridice colective sau statului, ori organelor sale, sa posede, sa
foloseasca si sa dispuna de lucrul respectiv, fie direct si nemijlocit prin putere proprie si in
interes propriu, fie indirect si mijlocit, ca efect al punerii in valoare de catre titularii lor a
drepturilor reale principale constituite asupra lui, in cadrul si cu respectarea legislatiei existente.
DR DE FOLOSINTA
Atribut al dreptului de proprietate, in temeiul caruia proprietarul are puterea de a utiliza bunul
in propriul sau interes, dobandind in proprietate fructele si veniturile pe care le poate obtine din
acesta.
DR.DE SERVITUTE
Drept real imobiliar, accesoriu, perpetuu si indivizibil, care dezmembreaza proprietatea,
conferind titularului sau anumite prerogative strict limitate asupra lucrului altuia.

incheierea actului juridic, nulitatea poate fi de doua feluri, si anume:


atunci cand s-a incalcat o dispozitie legala imperativa, edictata in vederea
ocrotirii in principal a unor interese generale, sanctiunea este nulitate
absoluta; dimpotriva, atunci cand s-a incalcat o dispozitie legala edictata
in scopul de a ocroti in mod precumpanitor un interes personal,
sanctiunea este nulitate relativa.

DR.DE UZ
Drept real care confera titularului sau prerogativele de a se folosi de lucru si de a-i culege fructele
numai pentru nevoile sale si ale familiei lui. Este o varietate a dreptului de uzufruct. Are un
caracter strict personal, in sensul ca nu poate fi nici cedat si nici inchiriat altcuiva.
DR.DE UZUFRUCT
Drept real care confera titularului sau posesia si folosinta asupra lucrurilor ce apartin altcuiva,
precum si posibilitatea exercitarii acestor atribute in aceleasi conditii ca si proprietarul, avand insa
indatorirea de a conserva substanta lucrurilor respective.
DR.DE ABITAIE

Drept de uz avand ca obiect o casa de locuit. In principiu, nu poate fi cedat si nici inchiriat; prin
exceptie, titularul sau poate inchiria altcuiva partea din casa pe care nu o locuieste. Sotul
supravietuitor are, potrivit legii, un astfel de drept asupra locuintei care a apartinut sotului
predecedat, daca imobilul de locuit face parte din mostenire si daca sotul supravietuitor nu are o
locuinta proprie; acest drept i se recunoaste pana la iesirea din indiviziune - si, in orice caz, cel putin
pe timp de un an de la decesul celuilalt sot - dar inceteaza chiar mai inainte de acest moment, daca
intre timp titularul se casatoreste.
DR.DE SUPERFICIE
Drept real care consta in dreptul de proprietate ce-l are o persoana numita superficiar asupra
constructiilor, plantatiilor si altor lucrari aflate pe terenul apartinand altei persoane, teren in privinta
caruia superficiarul dobandeste un drept de folosinta. Comporta o suprapunere a doua drepturi de
proprietate apartinand la doi titulari diferiti si avand obiecte diferite: dreptul de proprietate al
superficiarului asupra constructiilor, plantatiilor sau lucrarilor si dreptul de proprietate al altei
persoane asupra terenului.

n foarte strns legtur cu relaiile de proprietate se gsesc relaiile de


succesiune. Pe calea motenirii (legale ori testamentare), motenitorul
dobndete, n cadrul unor relaii patrimoniale reglementate de normele
dreptului civil, de regul, dreptul de proprietate asupra unui bun, unei
fraciuni de patrimoniu sau unui patrimoniu ntreg.
e) Relaii sociale obligaionale sau de obligaii, care se nasc n legtur
cu drepturile de crean. Relaiile obligaionale sunt acele relaii
patrimoniale, obiect de reglementare al dreptului civil, n cadrul crora o
parte, numit creditor, are dreptul s pretind de la cealalt parte, numit
debitor, o anumit prestaie, pe care acesta este ndatorat a o ndeplini.
Relaiile obligaionale pot izvor din contracte care privesc
transmiterea de drepturi reale !, executarea de lucrri #, prestarea de
servicii@ sau din(BSA-PER A CONTRARIO) acte juridice civile
multilaterale, $%^din delicte civile (adic fapte ilicite cauzatoare de
prejudicii &), din gestiunea de afaceri(BSA-LICIT*), din mbogirea fr
just temei() (sau just cauz)(BSA-M IXT) .a. /

D) Relaiile nepatrimoniale constituie cea de-a doua categorie de


relaii sociale ce constituie obiect de reglementare al dreptului civil. Pentru
desemnarea acestei categorii de relaii sociale reglementate de normele
dreptului civil se utilizeaz, n legislaie i doctrin, i expresiile relaii
personale(muncii-com-fam)(privat)public) sau
raporturi
personale
0(
nepatrimoniale(dr.internat.privat)
, precum i raporturi
extrapatrimoniale2( dr.proces civil)(DREPT). 47

47A se vedea A. lonacu, op. cit., p. 7; S. Brdeanu, /, Rucreanu, op. cit., p. 34; Gh. Beleiu, op. cit. 1995,
p. 26 .a.21A se.vedea M. Murean, op. cit., p. 9 .a.

Relaiile nepatrimoniale, obiect de reglementare al dreptului civil, sunt


acelea care nu au un coninut economic, nu pot fi exprimate n bani.
Aceste relaii sociale sunt de trei feluri.
d) Relaii leg ate de existena i integritatea fizic i moral a
persoanei, cum sunt acelea care privesc dreptul la onoare, la reputaie, la
secretul vieii personale, la via, la sntate, la libertate etc.
e) Relaii care privesc elementele de identificare a persoanelor, cum
sunt cele legate de dreptul la nume, la pseudonim, la de numire (n cazul
persoanelor juridice), la domiciliu, la sediu (n cazul persoanelor juridice),
cele privind starea civil a persoanei fizice, modurile de nfiinare a
persoanelor juridice etc.(BSA-LEGE-CONTRACT-ACT)
f) Relaii care privesc creaia intelectual, adic latura lor
nepatrimonial, cum sunt cele care au n coninutul lor dreptul de autor i
de inventator sau de inovator.
LEX
Dr.DE AUTOR
1. Totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale generate prin crearea de
opere literare, stiintifice, artistice si ca urmare a valorificarii lor prin raspandirea in public,
conform dispozitiilor

legii.

2.

Complex

de

drepturi subiective

personale

nepatrimoniale si patrimoniale recunoscute prin lege autorilor, asupra


operelor lor de creatie intelectuala - literare, artistice, stiintifice - exprimate
intr-o forma concreta, perceptibila simturilor omenesti, in scopul punerii in
valoare a rezultatelor obtinute prin activitatea de creatie intelectuala
desfasurata de acesta, prin difuzarea lor in public si in scopul ocrotirii
intereselor legitime ale creatorilor.
DR.DE INVENTATOR
1.

Sintagma ce desemneaza in mod generic totalitatea normelor juridice prin care se


reglementeaza raporturile sociale ce se nasc in legatura cu crearea si valorificarea unei
inventii sau inovatii. Constituie o componenta a dreptului de proprietate industriala
din continutul caruia mai fac parte dreptul la marcile de fabrica, de comert si de
serviciu, precum si dreptul asupra modelelor, etc. 2. Ansamblul de drepturi subiective
personale nepatrimoniale si patrimoniale, care se nasc prin efectul crearii si
valorificarii unei inventii.
IN NOVATIE

Mod de stingere a obligatiei ce consta in stingerea unei obligatii vechi prin crearea alteia noi ce se
substituie celei vechi prin schimbarea de debitor sau creditor ori prin schimbarea obiectului.

VINOVATIA
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in capitolul I, titlul II, art. 19, Codul penal, partea
generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii, latura care cuprinde doua elemente, doi factori si
anume unul de constiinta (factorul intelectiv) si altul de vointa (factorul volitiv).

Cu toate c relaiile ne patrimoniale nu au un coninut economic, ele au


totui consecine de ordin patrimonial uneori. Astfel, de exemplu,
exercitarea de ctre o persoan fizic a dreptului su nepatrimonial de
autor asupra unei lucrri tiinifice prin publicare are ca efect, de regul,
naterea dreptului patrimonial de autor, concretizat ntr-o sum de bani
primit de la editur. Un alt exemplu ni-1 ofer atingerea adus onoarei,
reputaiei sau altui drept nepatrimonial al unei persoane de ctre o alt
persoan, printr-o fapt ilicit, care ndreptete pe victima care a suferit
astfel un prejudiciu patrimonial s obin de la autorul culpabil al
vtmrii o reparaie pecuniar. O astfel de soluie era, n trecut, discutat
i chiar contestat, n general, astzi fiind acceptat att teoretic, ct i
practic.
Nu toate relaiile sociale patrimoniale constituie ns obiectul de
reglementare al dreptului civil, existnd astfel de relaii sociale care sunt
reglementate de normele altor ramuri de drept. Astfel, relaiile privind
plata impozitelor constituie obiect de reglementare al dreptului financiar,
obligaia angajatului de a repara prejudiciul cauzat n aceast calitate
patronului prin nende- plinirea sau ndeplinirea necorespunztoare a
obligaiilor asumate prin contractul individual de munc este reglementat
de normele dreptului muncii, relaiile patrimoniale dintre soi sau dintre
prini i copii sunt cuprinse n obiectul de reglementare al dreptului
familiei, relaiile dintre comerciani sau cele dintre cei care s-au asociat
ntr-o societate comercial sunt reglementate de dreptul comercial, cum i
dreptul administrativ, dreptul mediului i dreptul procesual cuprind n
sfera obiectului lor de reglementare relaii patrimoniale.(BSA-BIOPSIHO-SOC)( IDEAL-REAL-lat.ob-lat.sub)
Tot astfel, exist i unele relaii ne patrimoniale care sunt reglementate
nu de dreptul civil, ci de alte ramuri de drept, cum sunt relaiile dintre soi
reglementate de normele dreptului familiei, sau cele dintre membrii

cooperatori i cooperativa din care fac parte, ce constituie obiect de


reglementare al dreptului cooperatist.( relatii esentiale,fundamentele ale
acestei ramuri de drept- care o deosebesc de alte)
Desigur, att n privina relaiilor patrimoniale, ct i a celor
nepatrimoniale care constituie obiect de reglementare a altor ramuri de
drept, normele dreptului civil se aplic cu titlu de drept comun, n msura
n care nu exist reglementri speciale n ramura respectiv de drept.