Nicolae Steinhardt - Autobiografie

http://www.fgmanu.net/spiritualitate/steinhardt.htm

Nicolae Steinhardt Autobiografie

Din porunca PS Sale Arhiepiscopului Teofil Herineanu si dup ndemnul Printelui Arhimandrit Serafim Man, duhovnicul m
aceast scurt autobiografie spre a fi pstrat n arhiva Mnstirii Rohia.

Sunt nscut n anul 1912 ntr-o margine de Bucuresti, unde tatl meu, inginer, conducea o fabric de mobile si cherestea
suburban Pantelimon). Din copilrie m-au atras clopotele si obiceiurile crestinesti. Printii mei erau n bune relatii cu preo
de la Biserica local, Capra, unde am mers si eu. Clasele primare le-am urmat parte acas, parte la Scoala Clementa (n
mutaserm n centrul orasului). La Liceul Spiru Haret am fost singurul dintre patru elevi israeliti care nu am venit cu certific
am nvtat religia crestin, avndu-l drept dascl pe preotul Gheorghe Georgescu, de la biserica Sfntul Silvestru, om de
simpatiza si-mi da note mari. Bacalaureatul l-am luat n 1929, urmnd apoi cursurile faculttii de Drept si Litere.
Mi-am terminat studiile n 1934, ns doctoratul n drept l-am luat abia n 1936. Dup aceea, pn la izbucnirea rzboiului
studiile la Paris si n Anglia. Rentors n tar, nu am avut de suferit ca evreu, tatl meu ncettenit prin lege individual v
Parlament si ofiter de rezerv, fiind recunoscut evreu de categoria a doua, care ne punea la adpost de msuri vexatorii
totusi, desi puteam fi scutiti munca obligatorie si munca la zpad, ns n conditii de operet. Ar fi cu toate acestea f
partea mea dac nu as recunoaste c msurile luate cu privire la evrei nu m-au ntristat, dndu-mi totodat prea bine seam
trii date fiind mprejurrile nu putea proceda altfel si admirnd curajul si mrinimia sa n refuzul de a da ascultare ordi
exterior, care cereau imperios executarea populatiei evreiesti. Afectiunea mea pentru Neamul Romnesc s-a ntrit.

Greu m-am mpcat cu regimul introdus n toamna anului 1947. Multumesc lui Dumnezeu c mi-a dat destul voint si de
pentru a nu m lsa prins n capcan de ademenirile acestui nou regim. Purtarea majorittii coreligionarilor mei m-a surpr
suprat, fceau jocul unui partid, care, de altfel, avea s se descotoroseasc repede de ei. Am suferit alturi de attia altii
afar din cas si barou si am dus-o foarte greu din punct de vedere material si sufletesc. Am fost si foarte bolnav, vreme

(c) Fundatia "George Manu",

2001-108

Din punct de vedere spiritual lucrurile au evoluat n cu totul alt mod. M simteam din ce n ce mai atras de crestinism. Cu
binevoitoare prieten, Viorica Constantinide, mergeam des pe la diferite biserici, ea fiind o credincioas fierbinte. Datorit
mare cultur si intens trire crestin Virgil Cndea si Paul Simionescu m-am putut apropia de literatura patristic si d
crestin. Progresam, asadar, pe amndou planurile: teoretic si practic. Eram, n realitate, apt pentru botez, mi lipseau nu
hotrrea de a face pasul final. Soviam, mi-era rusine, diavolul m ispitea cu frica, smerenia, slbiciunea; m pstram n
confuz dintre dorinta si panica, prielnic lenei si tergiversrii. Mi-era si team, m stiam foarte necurat. Domnul lucreaz
tainic si umbl pe ci misterioase.

n 1959 grupul de prieteni cruia apartineam de ctiva ani a ncepu s fie arestat, primul dintre noi fiind Constantin Noica.
la Securitate ultimul dintre toti, cerndu-mi-se s fiu martor al acuzrii si punndu-mi-se n vedere c, dac refuz, voi fi are
n lotul intelectualilor mistico-legionar. ndemnat cu putere de tatl meu (cci mi se acordaser trei zile rgaz), ba si best
primit s reflectez trei zile si nvrednicindu-m cu harul Domnului, am refuzat s fiu martor al acuzrii; am fost arestat, jude
lotului mistico-legionar Constantin Noica Constantin Pillat si osndit la 12 ani munc silnic pentru crima de uneltire m
ornduirii sociale a statului.

Atunci n-am mai sovit si toate aprehensiunile si subtilittile mele mintale au disprut ca prin farmec. Eram sigur c nu vo
ani si c voi muri n puscrie. Nu voiam s mor nebotezat. Domnul din nou mi-a venit n ajutor. n prima celul n care am
primul om care mi-a vorbit a fost un ieromonah basarabean, Mina Dobzeu, de ndat ce i-am destinuit dorinta mea, nu a
gnduri. Acolo, la Jilava, n camera 18 de pe sectia a doua (unde n dou rnduri cursese snge) am primit Sfntul Botez
1960). Printele Mina a tinut s dea botezului acestuia, care s-a asemuit mult unui hold-up, un caracter ecumenic si i-a p
ceremonie clandestin pe cei doi preoti greco-catolici, aflati n celul. Am fost botezat valabil n mare grab cu apa dintr
smaltul srit. Nas l-am avut pe un coleg de lot, fost director de cabinet al maresalului Antonescu, Emanuel Vidrascu.

La iesirea din nchisoare, n urma gratierii generale a detinutilor politici (august 1964), am desvrsit Botezul prin Mirunge
Schitul Darvari (preotul Gheorghe Teodorescu), primind si Sfnta mprtsanie. De atunci am dus o viat crestin conform
regulilor bisericesti. Jinduiam acum dup clugrie. O doream nc din nchisoare.

Dup moartea tatlui meu (n vrst de 90 de ani n 1967), am nceput s-mi caut o mnstire, am ntmpinat ns greu
staretii se fereau de un fost detinut politic. Printele Mina vroia s m cheme la Husi, la Mnstirea din dependentele foste
opus episcopul Ciopran. La Cozia, staretul Gamaliel Vaida mi s-a dovedit plin de bunvoint, locasul mi s-a prut ns mie
bntuit de turisti si vizitatori. Abia n 1973 Constantin Noica m-a nstiintat c a fost la Cluj, unde l-a cunoscut pe proasptu
Justinian Chira, si c a vizitat Mnstirea Rohia, unde episcopul fusese staret vreme de treizeci de ani. Ti-am gsit locul p
spus Noica.

De ndat am plecat la Rohia, nsotit de scriitorul Iordan Chimet, un prieten al lui Noica. n noiembrie 73 ne-a ntmpinat l
staret Serafim Man. Rohia m-a cucerit din prima zi si deplin, o dat mai mult Noica mplinind sarcina de nger cluzitor al
sapte ani am mers regulat la Rohia, de cel putin trei ori pe an, pe cteva zile, apoi pe cteva sptmni. Am fost, bnuies
examen, unei cercetri negrbite.

n 1979, Printele Serafim mi-a fgduit c m va clugri. S-a mbolnvit apoi foarte grav si a fost internat n stare aproa
un spital din Cluj. De acolo, din ce n ce mai bolnav, a venit n august 1980 la Rohia numai ca s m clugreasc, potrivi
ce-mi fcuse. Am fost clugrit n ziua de 16 august n Paraclisul noii cldiri de Printii Serafim Man, Antonie Perta, Nicola
Emanuel Rus. Binecuvntarea Arhiepiscopiei s-a cerut si obtinut ulterior. Cunoscndu-mi firea mai bine dect o cunosc eu
Serafim mi-a dobndit de la bunii si ngduitorii nostri ierarhi de la Cluj ncuviintarea de a pstra o camer n Bucuresti un
duce din cnd n cnd spre a-mi continua ntr-o oarecare msur activitatea literar, considerat a fi, indirect, n folosul Bi
Sunt acum monah de sapte ani. Am izbutit s organizez de bine de ru Biblioteca Mnstirii, m-am deprins s nu lipsesc d
Liturghie si de la miezonoptic principalele momente ale disciplinei clugresti si am fost, cred, de oarecare folos mai
la examenul de intrare n Seminarul Teologic.

Dau din tot sufletul slava lui Dumnezeu c m-a nvrednicit de Sfntul Botez si de clugrie, mult mai mult dect putea nd
mine. Port din tinerete o cruce grea si urt: o ticloas boal de intestine. Ar fi trebuit s dezndjduiesc, s m ntunec.
ajut s o rabd cu destul stoicism si s nu-i ngduie s-mi zdruncine bucuria de a fi crestin si monah pe msura darului
adic, avnd totusi dreptul de a rosti: Et in Arcadia ego. Fie numele Domnului binecuvntat.

(Cele de mai sus le-am relatat pe larg si ntr-o form literar ntr-o naratiune intitulat Jurnalul fericirii, care merge pn n
Manuscrisul dactilografiat mi-a fost confiscat de Securitate n 1972 si restituit n 1975, dup interventia Uniunii Scriitorilor.
confiscat n 1984 si depus la Arhivele Statului, sectia secret).
Nicolae Steinhardt, 1987
("Permanente" Nr. 7/2005)

Not:
Textul a fost primit de la Arhim. Serafim Man (mpreun cu o prezentare a lui monahului Nicolae Dela Rohia fcut de Pr
de T. Slama-Cazacu, la Mnstirea Rohia, n timpul unei sederi acolo ntre 19-21 octombrie 1997. Printele Serafim a afir
este inedit si a scris pe foaia respectiv: Sunt de acord cu publicarea lui, 21 octombrie 1997. La sfrsitul textului semnat
Steinhardt (primit n dactilogram) e adugat de mn: Pr. Valerian Pop, Mnstirea Sfnta Ana, Rohia, 26 noiembrie 19
Nicolae cum scrie pe piatra funerar a mormntului su din micul, dar ngrijitul cimitir al Mnstirii a locuit la Rohia ntr
(T. S.-C.).

1 din 2

13.05.2008 10:10

Nicolae Steinhardt - Autobiografie

http://www.fgmanu.net/spiritualitate/steinhardt.htm

De asemenea, textul a fost publicat n volumul de inedite: Ispita lecturii, ngrijit de Pr. Ioan Pintea, aprut la Editura Dacia, Cluj-Napoca,
2000.
[Acasa] [Inapoi] [Contact]

2 din 2

13.05.2008 10:10