Anatomie uman

De la Wikipedia, enciclopedia liber

Question book-4.svg
Acest articol sau aceast sec?iune are bibliografia incomplet sau inexistent.
Pute?i contribui prin adugarea sus?inerii bibliografice pentru afirma?iile con?in
ute.
Portal icon
Portal medicin
Anatomia uman este ramura anatomiei care studiaz alcatuirea corpului uman.
Cuprins [ascunde]
1
Organismul uman ca unitate morfologic ?i func?ional
2
Conven?ii ?i terminologie folosite n anatomie
2.1
Pozi?ia anatomic normal
2.2
Axe
2.3
Planuri
2.4
Termeni de direc?ie ?i de pozi?ie
3
Organizarea general a organismului uman
4
Sistematizarea didactic a anatomiei umane
5
Vezi ?i
6
Bibliografie
7
Legturi externe
Organismul uman ca unitate morfologic ?i func?ional[modificare | modificare surs]
Organismul uman, ca orice fiin? vie, exist gra?ie corelrii fine ?i perpetue a tutur
or structurilor ?i proceselor sale, cu scopul realizrii func?iilor acestora. El c
onstituie un sistem ierarhizat, ce dispune de sisteme de autoreglare integrate.
De?i majoritatea func?iilor sunt ndeplinite de structuri specializate, acestea nu
ac?ioneaz izolat, ci n strns dependen? de celelalte.
Conven?ii ?i terminologie folosite n anatomie[modificare | modificare surs]
Pozi?ia anatomic normal[modificare | modificare surs]
Prin pozi?ie antomic normal (PAN) se n?elege pozi?ia care se ia n considerare atunci
cnd se descriu diferitele elemente anatomice ?i raporturile dintre ele. Este ale
as prin conven?ie interna?ional ?i are o deosebit importan?, fiind indispensabil pent
ru studiul anatomiei. La om, este: ortostatism (subiectul st n picioare) [de fapt,
e clinostatism [culcat pe spate], cel putin conform prof.dr. Alex Croitoru], to
ate cele patru membre paralele ntre ele, privirea nainte, palmele orientate n fa?.
Axe[modificare | modificare surs]
Axul longitudinal (vertical) - cel mai lung segment de dreapt ce se poate trasa i
maginar n pozi?ie anatomic normal a subiectului. n cazul omului este dat de vertex ?
i de planul poligonului de sus?inere (podeaua).
Axe transversale - sunt orientate de la dreapta la stnga ?i perpendiculare pe cel
longitudinal.
Axe sagitale - sunt orientate antero-posterior (ventro-dorsal) ?i sunt perpendic
ulare pe cel longitudinal.
Planuri[modificare | modificare surs]
Planul mediosagital (median sau al simetriei bilaterale) - planul determinat de
ombilic ?i de axul longitudinal al corpului, respectiv de axele longitudinal ?i
sagital. Prin intersectarea cu suprafa?a corpului determin pe aceasta linia media
n anterioar ?i posterioar.
Planuri paramediane (parasagitale sau sagitale) - toate planurile paralele cu ce
l mediosagital.
Planuri frontale - toate planurile verticale, paralele cu fruntea n PAN.
Planuri transversale (orizontale) - toate planurile perpendiculare pe axul longi
tudinal.
Termeni de direc?ie ?i de pozi?ie[modificare | modificare surs]
De obicei se folosesc n contexte relative (pentru a indica pozi?ia sau situarea u
na fa? de alta a unor elemente anatomice):
Superior sau cranial - deasupra unui plan orizontal.

Inferior sau caudal - sub un plan orizontal.

Anterior sau frontal - n fa?a unui plan frontal.
Posterior sau dorsal - n spatele unui plan frontal.
Proximal - doar pentru membre: [mai] apropiat de trunchi.
Distal - doar pentru membre: [mai] deprtat de trunchi.
Lateral - [mai] deprtat de planul mediosagital.
Medial - [mai] apropiat de planul mediosagital.
Volar - spre fa?a palmar a minii.
Plantar - spre talp.
Organizarea general a organismului uman[modificare | modificare surs]
Ca orice organism, ?i cel uman este alctuit din unit?ile fundamentale ale lumii vi
i - celulele. Acestea alctuiesc ?esuturi, iar prin asocierea lor, diferite tipuri
de ?esuturi alctuiesc organele. Organele pot fi asociate n sisteme sau aparate pe
ntru ndeplinirea unei func?ii.
Corpul uman este alctuit din urmtoarele pr?i majore:
Capul - con?ine cea mai mare parte a sistemului nervos central ?i cei mai import
an?i analizatori
Gt - realizeaz legtura dintre cap ?i trunchi
Trunchi - con?ine cavitatea toracic ?i pe cea abdominal, cu viscerele din acestea
Membre - inferioare (legate de trunchi prin centura pelvin) ?i superioare (legate
de trunchi prin centura scapular).
Aceasta este o mpr?ire grosier, strict morfologic. Din punct de vedere att anatomic ct
?i func?ional, organismul uman a fost organizat n sisteme ?i aparate. Diferen?a
dintre sistem ?i aparat nu este foarte clar, asupra acestui subiect existnd destul
e confuzii ?i controverse. De foarte multe ori ele sunt utilizate ca sinonime. D
iscriminarea ntre sistem ?i aparat se face pe baza faptului c sistemul con?ine str
ucturi cu acea?i origine embriologic, pe cnd aparatul are pr?i de origine embriolog
ic diferit, dar ?i acest lucru este discutabil. De exemplu: sistemul nervos este n
totalitate derivat din ectoderm, pe cnd aparatul respirator are cea mai mare part
e de origine endodermal, dar ?i segmente derivate din ectoderm. n raport de catego
ria de func?ii pe care o deservesc, la om ?i la toate mamiferele exist urmtoarele
aparate ?i sisteme1,2:
Pentru func?iile de nutri?ie:
Aparatul respirator
Aparatul digestiv
Aparatul circulator
Aparatul excretor
Pentru func?iile de rela?ie:
Sensibilatea:Sistemul nervos;organele de simt;glandele endocrine Locomotia:Siste
mul osos;Sistemul musculos
Pentru func?ia de reproducere:
Aparatul reproductor masculin sau feminin
Aparatul respirator este format din plamani si caile respiratorii(fosele nazale,
faringe,laringe,trahee si bronhii). Aparatul digestiv este alcatuit din tub dige
stiv(cavitate bucala,faringe,esofag,stomac,intestin subtire si intestin gros),da
r si din glande anexe(pancreaas,ficat,glandele salivare) Aparatul circulator:san
ge,lichid interstitial,limfa.Sangele are in componenta sa plasma si celule(globu
le rosiii numite si hematii,globule albe numite si leucocite,trombocite numite s
i plachete sangvine). Aparatul excretor este alcatuit din: 2 rinichi si caile ur
inare(2 uretere,vezica urinara,uretra)
1Denumirile de aparate sau sisteme pentru fiecare element reprezint formulele mpmnte
nite n limba romn. n prezent se tinde ctre eliminarea termenului "aparat", din cauza

literaturii de specalitate n limba englez, care nu l utilizeaz.

2Acestea sunt sistemele ?i aparatele descrise clasic n nv?mntul preuniversitar romnesc
. n afar de acestea, tratatele de specialitate mai descriu ?i alte entit?i: Sistemu
l tegumentar, Sistemul circulator limfatic (separat de cel cardiovascular), sist
emul imunitar s.a.
Sistematizarea didactic a anatomiei umane[modificare | modificare surs]
De obicei literatura de specialitate trateaz anatomia uman pe urmtoarele capitole:
Cap ?i gt: toate regiunile de deasupra aperturii toracice superioare.
Membru inferior (?old, coaps, gamb, genunchi, picior)
Membru superior (umr, bra?, antebra?, mn)
Pere?ii trunchiului (toracic ?i abdominal) cu regiunile respective.
Anatomia sistemului nervos sau neuroanatomia.
Viscere: toracice (inima, plmnii, vasele mari, ci respiratorii, timusul, eventual s
egmentul supradiafragmatic al tubului digestiv) ?i abdominale (restul tubului di
gestiv, glandele anexe acestuia - ficat, pancreas, peritoneul, organe retroperit
oneale - rinichi, ci urinare etc.)
Vezi ?i[modificare | modificare surs]
Nuvola apps xmag.pngVezi ?i: Anatomie, Histologie,
Imagistic medical, Categorie: Anatomie,
Medicin
Sistemul muscular
Sistemul osos
Bibliografie[modificare | modificare surs]
Aparatul locomotor. Edi?ia a XI-a, r
Victor Papilian. Anatomia omului. Volumul I
evizuit integral de prof. univ. dr. Ion Albu. Editura ALL, 2006
Viorel Ranga. Anatomia omului, vol. 2 - Membrele. Editura: CERMA. 2002
Z. Iagnov, E. Repciuc, I. G. Russu. Anatomia omului. Aparatul locomotor. Editura
Medical. Bucure?ti. 1962
Mihail ?tefane?. Anatomia omului. Volumul I. Chi?inu, Centrul Editorial-Poligrafi
c Medicina, 2007
I. C. Voiculescu, I. C. Petricu. Anatomia ?i fiziologia omului. Editura Medical,
Bucure?ti 1971
Susan Standring. Gray's Anatomy: The Anatomical Basis of Clinical Practice, Expe
rt Consult - Online and Print, 40th Edition. Publisher: Churchill Livingstone, 2
008
L. Testut. Trait d'anatomie humaine. Tome premier. Ostologie Arthrologie
Myologie.
Paris, 1899.
Pierre Kamina. Anatomie clinique. 4e dition. Tome 1, Anatomie gnrale, membres. Malo
ine, Paris 2009
Necrasov. Anatomia comparat a vertebratelor. Vol. I. Editur Didactic ?i Pedagogic. B
ucure?ti, 1968.
D. Mi?calencu, Florica Mailat-Mi?calencu. Anatomia comparat a vertebratelor. Edit
ura Didactic ?i Pedagogica. Bucure?ti. 1982.
Legturi externe[modificare | modificare surs]
10 organe de care nu mai avem nevoie, 2 decembrie 2013, Mihaela Stnescu, Descoper
Cicatricele evolu?iei umane, 22 februarie 2013, Mihaela Stnescu, Descoper
10 particularit?i care fac din fiecare dintre noi o fiin? unic, 5 august 2012, Desc
oper
3 comportamente enigmatice ale corpului omenesc, 4 decembrie 2013, Mihaela Stnesc
u, Descoper
Cu cr?ile pe fa? - despre limitele organismului nostru, 20 august 2012, Nicu Prlog,
Descoper
Materiale media legate de Anatomie uman la Wikimedia Commons

[ascunde]
v d
m
Anatomie uman regional
Cap
Ureche Fa? (Obraz Ochi Gur Nas) Frunte Mandibul Scalp Tmpl Ce

Human body features.svg

Gt
Mrul lui Adam Gtlej
Trunchi
Bust Abdomen (Ombilic) Spate Cutie toracic Torace Sn Pelvis (Organe sexua
Membre
Membre superioare
Bra? Axil Cot Deget de la mn Antebra? Mn Umr Articula?ie
Membre inferioare
Picior
Glezn Fes Gamb Picior Clci ?old Genunchi Talp Coaps Deget d