Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dr. Claudiu Macarie, Dr. Alina Gaman, Dr. Marius Papurica, Dr. Ovidiu Bedreag, Dr. Dorel Sandesc
I.
Deschide calea
respiratorie
Nu respir normal
Sunai la 112
30 compresii sternale
2 ventilaii
30 compresii
II.
Incontient?
Nu respir sau gasp-uri
ocazionale
Chemai echipa
de resuscitare
RCP 30:2
Ataai defibrilatorul/monitorul
Reducei la minim ntreruperile
Evaluai ritmul
Indicaie de oc
( FV/TV fr puls)
1 oc
Fr indicaie de oc
( DEM, asistolie)
Revenirea
spontan a
circulaiei
Reluai imediat
RCP pentru 2 minute
Reluai imediat
RCP pentru 2 minute
(Reducei la minimum
ntreruperile)
(Reducei la minimum
ntreruperile)
Iniiai imediat tratamentul post
oprire cardiac :
Utilizai abordarea ABCDE
Administrare controlat de O2 i
ventilie
ECG cu 12 derivaii
Tratai cauzele precipitante
Controlul temperaturii/ Hipotermie
controlat
Pe durata RCP
Asigurai RCP de bun calitate: frecven ,
adncime , recul
Planifici aciunile nainte de a ntrerupe RCP
Administrai O2
Luai n considerare managementul avansat al
cilor aeriene i capnografia
Odat calea aerian asgurat compresii
toracice continue
Acces vascular ( intravenous, intraosos)
Administrai adrenalina la fiecare 3-5 minute,
corectai cauzele reversibile
Cauze reversibile
Hipoxia
Hipovolemia
Hipo/Hiperpotasemia, tulburri
metabolice
Hipotermia
Tromboza coronarian i pulmonar
Tamponada cardiac
Toxice
Pneumotorax compresiv
Disociatia electro-mecanica (DEM) este frecvent urmarea unor cauze reversibile si poate fi
tratat dac aceste cauze sunt identificate i rezolvate. Supravieuirea dac ritmul de oprire
cardiac este nesocabil este puin probabil, doar dac este urmarea cauzelor reversibile care
s fie identificate si tratate eficient.
Dac ritmul iniial de oprire cardiac este asistola sau DEM, ncepei RCP 30:2 si
administrai adrenalin 1mg imediat ce s-a stabilit accesul intravenos.
Dup 2 minute de RCP verificai ritmul. Dac asistola se menine, continuai imediat cu
RCP.
Dac este prezent un ritm organizat, verificai pulsul; daca puls nu este prezent (sau palparea
pulsului este nesigur) continuai RCP.
Administrai 1mg de adrenalina (IV/IO) la fiecare ciclu de RCP (de ex. la fiecare 3-5 minute) o dat
ce a fost stabilit accesul venos. Dac pulsul este prezent, ncepei ngrijirile post-resuscitare. Dac
apar semne de via n timpul RCP, verificai ritmul si ncercai s palpai pulsul. Dac se instaleaz
FV n mijlocul ciclului de 2 minute de RCP, efectuai RCP pn la terminarea ciclului, apoi
administrai socul aceast strategie va minimaliza ntreruperea compresiilor toracice.
Medicaia
Atropina. Mai multe studii recente NU au reusit s demonstreze beneficiul atropinei administrat n
cazul stopului cardiac din spital sau n afara lui si, de aceea, folosirea ei de rutin n asistol sau
DEM - NU mai este recomandata!
Terapia fibrinolitic nu ar trebui folosit de rutin n resuscitare. Luai n considerare fibrinoliza
dac SCR s-a produs ca urmare a emboliei pulmonare confirmat sau suspectat. Dac este
administrat terapia fibrinolitic n aceste circumstane, luai n considerare efectuarea a 60-90 de
minute de RCP nainte de a hotarii oprirea resuscitrii. RCP n desfsurare nu este o contraindicaie
pentru fibrinoliz.
Fluidele administrate intravenos. Hipovolemia este o cauz potenial reversibil a SCR. Asigurai
normovolemia, dar dac hipovolemia nu este prezent, administrarea fluidelor n exces poate fi
nociv.
Managementul cilor aeriene si ventilaia
Exist trei manevre pentru deschiderea cii aeriene: hiperextensia capului, ridicarea barbiei si
subluxaia anterioara a mandibulei. Sonda nazolaringien si orolaringien sunt deseori folositoare si
uneori eseniale n meninerea deschis a cii aeriene, mai ales n cazul resuscitrii prelungite. n
timpul resuscitrii administrai oxigen oricnd se poate. Iniial administrai oxigen n concentraie
ct mai mare. Imediat ce SaO2 poate fi masurat corect fie prin pulsoximetrie fie prin msurarea
gazelor arteriale, titrai oxigenul administrat astfel nct saturaia n oxigen s fie ntre 94%-98%.
Intubaia traheal este considerat cea mai bun metod de protezare a cii aeriene. Nicio ncercare
de a intuba nu trebuie s ntrerup compresiile toracice mai mult de 10 secunde. Dup intubaie,
trebuie confirmat poziia corect a sondei, apoi fixat sonda corespunztor.
n timpul RCP, au fost luate n considerare mai multe dispozitive alternative pentru managementul
cii aeriene. Dispozitivele supraglotice sunt mai usor de plasat dect sonda traheal si, spre
deosebire de intubaie, se pot plasa fr ntreruperea compresiilor toracice. n absena capnografului
cu und, este preferabil s se foloseasc dispozitive supraglotice cnd este indicat managementul
ischemiei miocardice e cu att mai important n contextul unei boli coronariane preexistente
sau boli cardiace structurale pentru c poate cauza n viitor complicaii ameninttoare de viat,
inclusiv stop cardiac.
Tahicardia
SEE sincron
pnla 3
ncercri
Evalueaz existena
semnelor de instabilitate:
1.oc
2.Sincop
3. Ischemie miocardic
4. Insuficienta cardiac
Instabil
Stabil
QRS nguste
<0,12 sec
Largi
nguste
Amiodaron 300 mg i
repetarea ocului apoi
Amiodaron 900
mg/24 ore
Ritm regulat
Ritm regulat
Neregula
t
Cere ajutor
de specalitate
Posibilatile include:
FiA cu bloc de ramur tratai
ca pentru RS ngust
FiA cu sindrom de preexcitaie luai in considerare
amiodarona
TV polimorf de ex torsada
vrfurilor 2g magneziu n
2 min
Regulat
Regulat
Neregula
t
DA
NU
Cere ajutor
de specalitate
Posibil FiA
Controlul
conducerii AV cu:
blocante
Digoxin sau
Amiodarona
daca sunt
semen de IC
Anticoagulant
daca persista
>24 ore
Bradicardia
Evalueaz existena
semnelor de instabilitate:
1.oc
2.Sincop
3. Ischemie miocardic
4. Insuficienta cardiac
DA
Atropin
500g i.v.
Rspuns
satisfctor
DA
NU
DA
Msuri intermediare:
Atropin 500g i.v.
Se poate repeat pn la maxim 3 mg
Isoprenalin 5g/min
Adrenalin 2-10 g/min
Alternative *
Sau pacing transcutan
Risc de asistolie:
Asistolie recent
BAV gr II Mbitz 2
BAV gr III cu QRS largi
Pauza ventricular> 3 sec
NU
Observ
* Alternative
- Aminofilin
- Dopamin
- Glucagon (n caz de intoxicaie cu blocante
sau blocante de calciu)
- Glycopyrolina poate fi folosit n loc de
atropin
D. ngrijirea postresuscitare
Sindromul postresuscitare cuprinde:
Severitatea acestui sindrom va varia n funcie de durata i cauza stopului cardiac. Sindromul poate
s nu apar deloc, dac stopul cardiac a fost de scurt durat. Leziunea cerebral postresuscitare
poate fi amplificat de insuficiena microcirculaiei, insuficiena autoreglrii, hipercarbie, hiperoxie,
pirexie, hiperglicemie i convulsii. Disfuncia miocardic semnificativ este comun dupa stopul
cardiac dar se remite n 2- 3 zile. Ischemia/reperfuzia din ntregul corp activeaz mecanismele
imunologice i de coagulare i contribuie la insuficiena multipl de organ i crete riscul de
infecie.
Calea respiratorie i respiraia
Titrm concentraia oxigenului inspirat pentru a menine saturatia arterial a oxigenului n
intervalul 94-98%. Luai n considerare IOT, sedarea i ventilaia controlat la orice pacient
cu functie cerebral alterat.
Asigurai normocarbiei iar pentru monitorizarea acesteia se foloseasc end-tidal PCO 2 i
valorile gazelor arteriale.
Circulaia
tratamentul cu fluide i droguri vasoactive pentru susinerea circulaiei;
introducerea unui balon de contrapulsaie intraaortic;
intii o valoare a presiunii arteriale medii astfel nct s obinei o diureza adecvat (1
ml/kg/h) i o valoare plasmatic a lactatului normal sau n scdere, lund n considerare
presiunea arterial normal a pacientului, cauza stopului i severitatea oricrei disfunctii
miocardice.
Dizabilitate (optimizarea recuperrii neurologice)
controlul convulsiilor
controlul glicemiei
controlul temperaturii:
- tratamentul hiperpirexiei
- hipotermia terapeutic (aplicarea practic a hipotermiei este mptit n trei faze:
inducere, meninere i renclzire.)
Pentru iniierea rcirii pot fi folosite metode externe si/sau interne. Administrarea prin perfuzie a 30
ml/kg ser fiziologic sau solutie Hartmann scad temperatura central cu aproximativ 1,5 C. Alte
metode de inducere i mentinere a hipotermiei includ: pungi cu ghea i/sau prosoape ude; pturi
sau perne de rcire; pturi cu recirculare de aer sau ap; perne cauciucate cu recirculare de ap;
catetere de rcire intravascular; i bypass cardiopulmonar.
n faza de meninere este de preferat o metod cu monitorizare eficace a temperaturii i cu care se
evit variaiile de temperatur. Aceasta se obine cel mai bine cu dispozitive de rcire extern sau
intern care arat n mod continuu temperatura la care s-a ajuns pentru a putea atinge temperature
intit.
Renclzirea trebuie fcut ncet: rata optim de nclzire nu este cunoscut, dar consensul actual
este de renclzire cu 0,25 0,5 C pe or.
III.
Nu respir normal
5 respiraii
15 compresii sternale
Tuse ineficient:
Imposibilitatea de a vorbii sau de a
plnge
Tuse fr zgomot
Imposibilitatea de a respire
Cianoz
Scderea progresiv a nivelului
continei
Incontient
Deschide cile aeriene
5 respiraii
ncepe resuscitarea
cardio-pulmonar
IV.
Contient
5 lovituri pe spate
5 compresii ( toracice
pentru sugari;
abdominale pentru
copii>1 an )
Tuse eficient:
Plns/rspuns verbal la
ntrebri
Tuse zgomotoas
Posibilitatea de a
inspira nainte de a
tuii
Copil perfect reactiv
ncurajeaz tuitul
Contin s verifici pentru
semen de deteriorare spre
tuse ineficient sau pn
la vizualizarea corpului
strin.
Pentru asigurarea unei ventilaii i oxigenri bune este posibil s utilizai accesorii pentru
cile aeriene, respectiv ventilaia pe masc i balon, masca laringian, s securizai calea
aerian prin IOT i ventilaia cu presiune pozitiv.
Foarte rar este necesar asigurarea unei ci aeriene pe cale chirurgical.
Copilul aflat n SCR i com profund nu necesit sedare sau analgezie pentru a fi intubat; altfel,
intubatia trebuie precedat de oxigenare (oxigenarea uoar (bld) cu masc i balon este uneori
necesar pentru evitarea hipoxiei), sedare rapid, analgezia i utilizare a drogurilor blocante
neuromusculare pentru a diminua complicaiile intubaiei i eecul. Utilizarea presiunii cricoidiene
poate preveni regurgitarea coninutului gastric dar poate deforma calea aerian i s ngreuneze
astfel laringoscopia i intubaia.
Recomandare general pentru calibrul sondei de intubaie pentru vrste diferite :
Nou nscui
Prematur
La termen
Sugari
Copii 1 2 ani
Copil >2 ani
Fr balona
Cu balona
Vrsta gestaional/10
3,5
3,5 4,0
4,0 4,5
Vrsta/4 + 4
Nu se folosete
De obicei nu se folosete
3,0 3,5
3,5 4,0
Vrsta/4 +3,5
Dimensiunea sondei traheale poate fi de asemenea estimat cu ajutorul lungimii corpului copilului
masurat cu benzi de resuscitare (resuscitation tapes).
Aprecierea poziiei corecte a sondei se face prin:
Observarea prin laringoscopie a trecerii sondei dincolo de corzile vocale;
Detectarea end-tidal CO2 dac exist un ritm de perfuzie (aceasta poate fi observat i printro RCP eficient, dar nu este pe deplin sigur);
Observarea micrilor simetrice ale peretelui toracic n timpul ventilaiei cu presiune
pozitiv;
Observarea sondei care se aburete n timpul expirului;
Absena distensiei gastrice;
Auscultaia n axile i la vrfurile pulmonare a aerului care intr n mod egal bilateral;
Absena intrrii aerului n stomac, evideniat prin auscultaie;
Imbuntirea sau stabilizarea SpO2 n intervalul ateptat (semn tardiv!);
Imbuntirea AV spre valorile potrivite vrstei (sau rmnerea n limitele normale)(semn
tardiv!).
Pe parcursul resuscitrii iniiale, administrai oxigen cu concentraie maxim (100%). Dup
restabilirea circulaiei, administrai oxigen astfel nct s meninei SaO 2 n intervalul 94-98%.Odat
ce calea aerian este protejat prin IOT, continuai ventilaia cu presiune pozitiv cu un ritm de 1012 ventilaii/min fr a ntrerupe compresiile toracice. Cnd circulaia este restabilit sau cnd
copilul nc mai are un ritm de perfuzie, ventilai cu 12-20 ventilaii/min pentru a atinge PaCO 2
normal.
Circulaia
Instituii monitorizarea cardiac (primele msuri SpO2, ECG i msurarea presiunii
arteriale non-invaziv).
Asigurai accesul vascular. Acesta poate fi o linie periferic IV sau canularea intraosoas.
Administrai un bolus de fluide (20 ml/kgc) i/sau droguri (ex: inotrope, vasopresoare,
antiaritmice), dup cum este necesar.
Cristaloidele izotone sunt recomandate ca fluide de resuscitare iniiale la sugarii i copiii cu
orice fel de oc, inclusiv ocul septic.
Evaluai i reevaluai copilul continuu, incepnd de fiecare dat cu cile aeriene nainte de a
trece la respiraie i apoi la circulaie.
Copil nereactiv
Nu respir/ gaspuri oczionale
Cheam echpa de
resuscitare ( iniial 1 min
RCPdac suntei singur
Evaluez ritmul
Ritm ocabil
FV / TV fr puls
Ritm neocabil
Asistolie / DEM
Revenirea spontan
a circuliei
1 oc 4 J/ kg
n tipul resuscitrii :
Asigur o bun calitate a resuscitrii : ritm,
adncime, recul
Plnuiete aciunile nainte de a ntrerupe
resuscitarea
Administreaz oxygen
Asigura acces vascular ( iv. , i.o.)
Administreaz Adrenalin la fiecare 3-5 min
( 10g/kg maxim 1 mg )
Ia n considerare protezarea mecanic a cilor
aeriene i capnografia
Masaj cardiac continuu odata ce sunt protezata
caila aeriene
Corecteaz cauzele reversibile
Cause revarsibile:
Hipoxia
Hipovolemia
Hipo/hipercalemia
Hipotermia
Pneumotorax sufocant
Toxice
Tamponad cardiac
trombembolism
Aritmii instabile
Verificati semnele vitale i pulsul central la orice copil cu o aritmie; dac semnele vitale sunt
absente, tratai ca pe un SCR. n cazul n care copilul are semne vitale i puls central, evaluai
statusul hemodinamic. Oricnd statusul hemodinamic este compromis, primii pai sunt:
Deschideti cile aeriene;
Administrati oxigen i asistati ventilatia dac este necesar;
Conectati monitorul ECG sau defibrilatorul i evaluati ritmul cardiac;
Stabiliti dac ritmul este rar sau rapid pentru varsta copilului;
Stabiliti dac ritmul este regulat sau neregulat;
Msurati complexul QRS (complexe inguste: <0,08s; complexe largi: >0,08 s)
Optiunile de tratament sunt dependente de stabilitatea hemodinamic a copilului.
Bradicardia este n general cauzat de hipoxie, acidoz i/sau hipotensiune sever si poate evolua
spre SCR. Administrai oxigen 100% i, dac este nevoie, ventilaie cu presiune pozitiv la orice
copil care se prezint cu bradiaritmie i insuficien circulatorie. La un copil perfuzat deficitar i
care are o frecvent cardiac < 60 bti/min si nu rspunde rapid la ventilatia cu oxigen. ncepei
compresiile toracice i administrai adrenalin. Dac bradicardia este cauzat de stimularea vagal
(cum este cea produs de introducerea sondei nazogastrice), atunci atropina poate fi eficient. n
general, pacingul cardiac (transvenos sau extern) nu este de folos n timpul resuscitrii. Poate fi luat
n calcul n cazurile de bloc A-V sau boal de nod sinusal neresponsive la oxigenare, ventilaie,
compresii toracice i alte droguri; pacing-ul nu este eficient n asistol sau aritmiile cauzate de
hipoxie sau ischemie.
Dac ritmul suspicionat este tahicardia supraventricular (TPSV) atunci manevrele vagale
(Valsalva, reflexul scufundtorului) pot fi folosite la copiii stabili hemodinamic. Ele pot fi folosite i
la copiii instabili hemodinamic dar doar dac nu ntrzie conversia chimic (ex: adenozin) sau
electric. n cazul n care copilul este instabil cu un nivel sczut al contienei, ncercai imediat
cardioversia electric sincron. Cardioversia electric (sincronizat dup unda R) este de asemenea
indicat cnd accesul vascular nu este disponibil sau cnd adenozina nu a reuit s converteasc
ritmul. Primul oc pentru conversia electric a TSV este de 0,5-1 J/kgc si al doilea este de 2 J/kgc.
La copii, tahicardia cu complexe QRS largi este rar ntlnit i este cel mai probabil de origine
supraventricular dect ventricular. Cu toate acestea, la copiii instabili hemodinamic trebuie
considerat a fi TV pn se dovedete contrariul.
Pentru TV cu puls instabil hemodinamic, cardioversia electric sincron este tratamentul de elecie.
Avei n vedere terapia antiaritmic dac a doua ncercare de cardioversie eueaz sau TV reapare.
Situatii speciale
Anomalii de canal (ionic)
Cnd stopul cardiac subit i neexplicat se instaleaz la copii i la adultii tineri, obinei un istoric
medical si familial complet (inclusiv istoric de episoade sincopale, convulsii, accidente
inexplicabile/nnecare sau moarte subit) i analizai orice ECG anterior disponibil. La toi sugarii,
copiii i adultii tineri cu moarte cardiac subit i neateptat, trebuie s se efectueze n mod
obligatoriu o necropsie complet, efectuat preferabil de un anatomopatolog cu pregtire i
expertiz n patologie cardiovascular. Trebuie luat n considerare conservarea i analiza genetic a
esutului pentru a determina prezena anomaliilor de canal.
Ventricul unic post etapa 1 de vindecare
Nu exist dovezi care s arate c trebuie urmat alt cale n afar de protocoalele obinuite de
resuscitare. Diagnosticarea strii pre-arrest este dificil dar poate fi asistat prin monitorizarea
extraciei de oxigen (vena cav superioar ScvO2) sau spectroscopie n infrarou de aproape
(circulaia cerebral i splanhnic). Tratamentul rezistenei vasculare crescute cu blocante de
receptor alfa-adrenergice poate mbunti livrarea sistemic de oxigen, reduce inciena colapsului
cardiovascular, i poate imbunti supravieuirea.
Ventricul unic post operaie Fontan
Copiii n stare pre-arrest cara anatomic prezint Fontan sau hemi-Fontan pot beneficia de oxigenare
nbuntit i debit cardiac nbuntit prin instituirea ventilaiei cu presiune negativ. Oxigenarea
cu membran extracorporeal permeabil (ECMO) poate fi salvatoare pentru copiii a cror
circulaie Fontan cedeaz, dar nu se poate face o recomandare pro sau contra ECMO la cei cu hemiFontan sau pentru salvare n timpul resuscitrii.
Hipertensiunea pulmonar
La copiii cu hipertensiune pulmonar exist un risc crescut de stop cardiac.Utilizai
protocoalele de resuscitare standard la aceti pacieni cu accentul pe FiO2 crescut i
alcaloz/hiperventilaie pentru c acestea pot fi la fel de eficiente precum oxidul nitric n reducerea
rezistenei vasculare pulmonare. Resucitarea are mari anse de reuit la pacienii cu o cauz
reversibil care sunt tratai cu epoprostenol IV sau oxid nitric inhalator. Dac medicaia care reduce
presiunea n artera pulmonar a fost oprit, atunci, trebuie reluat i trebuie avut n vedere i
utilizarea aerosolilor de epoprostenol sau a oxidului nitric inhalator. Dispozitivele penru susinerea
ventriculului drept pot nbunti supravieuirea.
B. Managementul post-arrest
Hipotermia este obinuit la copii n urma RCP. Hipotermia central (32-34C) poate fi benefic, n
timp ce febra poate fi duntoare pentru creierul lezat. Hipotermia uoar are un profil de siguran
acceptabil la aduli i nounscui. Un copil la care restabilirea circulaiei reuete, dar rmne
comatos dup un SCR, poate beneficia de hipotermie cu o temperatur central de 32-34 C pentru
cel puin 24 h. Copilul resuscitat cu succes i cu hipotermie i reluare a circulaiei spontane nu
trebuie renclzit activ dect dac temperatura central este sub 32 C. Dup o perioad de
hipotermie uoar, renclzii copilul ncet cu 0,25-0,5 C/h.
Att hiper- ct i hipoglicemia pot deteriora evoluia pacienilor critici aduli i copii i trebuie
evitat, dar controlul strict al glicemiei de asemenea poate fi duntor.
V.
Resuscitarea nou-nscutului
Usuc n-n
ndeprteaz orice prosop umed i acopera n-n
Pornete cronometru / noteaz ora
Evalueaz raspiraia i FC
30
60
SpO2 acceptabil
perductal
60%
2 min
70%
3 min
80%
4 min
85%
5 min
90%
10 min
Reevalueaz FC la fiecare 30
Dac FC este nedetectabil sau bradicardie (<60)
ia in considerare accesul venos i drogurile
VI.
Otrvirea
Modificri ale suportului vital de baz i avansat:
Se recomand pastrarea unui indice ridicat al siguranei personale atunci cnd cauza unui
stop cardiac ridic suspiciuni. Acest lucru se ntampl mai ales cnd exist mai multe
victime care intr n stop cardiac n acelasi timp.
Se va evita ventilaia gur-la-gur n prezena substanelor chimice precum cianura, sulfide
de hidrogen, corozive si organofosforate.
Tahiaritmiile potenial letale se vor trata cu cardioversie corespunzator protocoalelor de
tratament a aritmiilor Acest lucru include corectarea tulburarilor electrolitice si a celor
acido-bazice.
Se va ncerca identificarea agentului otravitor. Rudele, prietenii si personalul de pe
ambulan pot furniza informaii folositoare n acest sens. Examinarea pacientului, de
asemenea, poate aduce noi indicii diagnostice precum mirosul, urme de injectare, tulburri
ale cineticii pupilare sau alte semne la nivelul regiunii bucale.
Se va masura temperatura pacientului deoarece hipo si hipertermia poate aprea dup
supradozaj medicamentos .
Se recomand ca personalul s fie pregatit pentru o resuscitare de lung durat, mai ales n
cazul pacientilor tineri, deoarece metabolizarea sau eliminarea agentului otravitor poate avea
loc n timpul manevrelor de resuscitare prelungite.
Alte abordri alternative ce pot fi eficace n tratamentul pacienilor otrvii includ:
o Doze crescute de medicaie fa de protocoalele standard,
o Terapii medicamentoase nestandardizate,
o Resuscitare prelungit.
Se vor consulta centrele locale si naionale pentru informaii asupra tratamentului pacientilor
otravii. Programul Internaional de Siguran Chimic deine pe site-ul su o list a
respectivelor centre: http://www.who.int/ipcs/poisons/centre/en/
Baze de date online cu privire la toxicologie si substane chimice periculoase pot fi gsite la
adresa http://toxnet.nlm.nih.gov/
Hipotermia accidental
Hipotermia accidental are loc atunci cnd temperatura central scade neintenionat sub
35C.
Hipertermia
Hipertermia poate fi exogen, cauzat de condii de mediu, sau, secundar producei
endogene de cldur.
Socul termic este un rpuns inflamator sistemic n care temperatura cenral depete
40,6C, nsoit de o alterare a strii mentale si diverse nivele de disfuncie organic.
Astm
Modificarile ghidurilor ALS standard includ:
necesitatea intubarii traheale.
frecvena respiratorie de 8-10 respiraii/min si un volum curent necesar ca un torace normal
sa se ridice in timpul resuscitarii nu ar trebui sa cauzeze hiperinflatia dinamica pulmonara
(gas trapping).
La astmasticii severi ventilai mecanic, creterea timpului expirator (atins prin reducerea
frecventei respiratorii) asigura numai un ctig moderat in termeni de reducerea gas
trapping-ului cu un minut volum mai putin decat 10 l/min.
Daca hiperinflatia dinamica pulmonara este suspicionata in timpul resuscitrii, compresiile
toracice si/sau o perioada de apnee (deconectarea tubului tracheal) pot s asigure evacuarea
aerului.
Hiperinflatia dinamica crete impedanta transtoracic.
Se va considera o energie mai mare pentru socurile electrice in caz de defibrilare, mai ales
daca prima tentativa de defibrilare nu reuete.
Pneumotoraxul in tensiune poate fi sugestiv prin expansiunea unilaterala a peretelui toracic,
deplasarea traheei si emfizemul subcutanat. Ecografia pleurala este o metoda rapida si mult
mai sensibila decat radiografia toracica pentru detectia pneumotoraxului.
Anafilaxia
Anafilaxia intra in discuie ca si diagnostic atunci cand un pacient este expus la alergeni trigger si
dezvolta o patologie imediata (de obicei in cateva minute) ce se dezvolta rapid, cu potential letal
asupra cailor respiratorii i/sau circulaiei sangvine, de obicei asociata cu tulburari i modificari ale
mucoaselor si tegumentului.
Adrenalina ar trebui administrate tuturor pacientilor cu simptomatologie potential letala.
Calea intramusculara (IM) este cea mai buna pentru toti resuscitatorii pentru a administra
adrenalina in tratamentul anafilaxiei. Se vor folosi urmatoarele doze:
12 ani si adulti: 500 micrograme IM
>6 -12 ani: 300 micrograme IM
>6 luni - 6 ani: 150 micrograme IM
< 6 luni: 150 micrograme IM
La adulti, adrenalina iv se va titra folosind bolusuri de 50 de micrograme in functie de
raspunsul pacientului.
Initial, se va administra cea maimare concentratie de oxigen posibila folosind masca sau un
rezervor de oxigen.
Se vor administra rapid fluide iv (20 ml/kgc la copil, 500-1000ml la un adult) si se va
monitoriza raspunsul; se va continua daca este necesar.
Stopul cardiac dupa chirurgie cardiac
Resuscitare eficienta a unui stop cardiac la acesti pacienti este sa se execute o resternotomie
de urgenta, mai ales in cazul tamponadei sau a hemoragiei, unde compresiile toracice
externe pot fi ineficiente.
Defibrilarea interna folosind padele aplicate direct pe peretele ventricular se efectueaza cu
multmai mica energie decat cea externa. Se va folosi o energie de 20J in stopul cardiac, dar
doar 5J dac pacientul este pe bypass cardiopulmonar.
Stopul cardiac cauzat de trauma
Commotio cordis este de fapt stop cardiac cauzat de un impact brusc si dur la nivelul
peretelui toracic in zona cordului. Commotio cordis are loc de obicei in timpul practicarii
unor sporturi cu mingea sau de contact sau in timpul activitatilor recreationale, majoritatea
victimelor fiind adultii tineri (varsta medie de 14 ani).
Toracotomia in pre-spital ar putea fi indicate pentru pacientii cu stop cardiac asociat cu
traumatism toracic penetrant.
Stopul cardiac asociat sarcinii
Cauzele de stop cardiac la o femeie insarcinata include: boala cardiac; embolismul pulmonar;
patologie psihiatrica; patologia hipertensiva asociata sarcinii; sepsis; hemoragie; embolism cu lichid
amniotic; sarcina ectopica.
De asemenea, femeile insarcinate pot sa aiba aceleasi cauze de stop cardiac ca si cele neinsarcinate.
Pasii cheie in BLS la o femeie gravid sunt:
Solicitarea unui medic expert cat mai repede (obstetrician sau neonatolog).
Inceperea suportului vital de baza conform ghidurilor. Asigurarea unei calitati bune a
compresiilor toracice cu intreruperi minime.
Repozitionarea manuala a uterului spre stanga pentru a diminua compresiunea pe vena cava
inferioara.
Pentru inclinarea laterala, daca este necesara nu se stie exact unghiul optim. Ar trebui
apreciat la aproximativ 15-30 de grade. Unghiul de inclinare trebuie sa asigure o calitate
buna a compresiilor toracice si daca este posibil asigurarea operatiei de cezariana pentru
nasterea fatului.
Modificari ale suportului vital avansat:
Intubarea traheala imediata cu presiune corecta pe cricoid.
Un tub tracheal de 0.5-1 mm in diametrul intern (ID), mai mic decat cel folosit la femei
neinsarcinate deoarece caile aeriene la o femeie nsarcinata sunt mai inguste datorita
edemului.
Se va considera necesitatea unei histerectomii de urgenta sau a unei operatii de cezariana
imediat ce pacienta insarcinata intra in stop cardiac.
Cand resuscitarea initiala esueaza, nasterea fatului poate imbunatati sansele pentru o
resuscitare eficienta atat a mamei, cat si a fetusului:
o La o varsta gestationala de mai putin de 20 de saptamani, operatia de cezariana de
urgenta nu trebuie luata in considerare, deoarece un uter la varsta mica nu poate
produce modificari semnificative pentru a compromite postsarcina cardiac maternal.
o La o varsta gestationala de aproximativ 20-23 de saptamani, se va initia
histerectomie de urgenta pentru a asigura o resuscitare eficienta a mamei, fetusul
neavand sanse de supravietuire la o varsta atat de mica.
o La o varsta gestationala mai mare de 24-25 de saptamani, se va initia histerectomie
de urgenta pentru a salva viata atat mamei, cat si fatului.
o Cea mai buna rata de supravietuire a fetusilor peste 24-25 de saptamani de gestatie
are loc cand nasterea este efectuata in cel mult 5 minute de la instalarea stopului
cardiac la mama. Acest fapt duce la initiarea histerectomiei la aproximativ 4 minute
dupa instalarea stopului cardiac la mama.
Electrocutarea
Leziunile prin soc electric sunt cauzate prin efectul direct at curentului electric asupra membrane
celulare si muschilor netezi. Stopul respirator poate fi cauzat de paralizia sistemului central
respirator sau a musculaturii respiratorii. Curentul electric poate precipita fibrilatia ventriculara daca
traverseaza miocardul in timpul perioadei vulnerabile (analog cu fenomenul R pt T). curentul
electric poate de asemenea sa cauzeze ischemie miocardica datorita spasmului coronar arterial.
Asistolia poate fi primara, sau secundara datorita asfixiei datorata stopului respirator.
Fulgerul descarca aproximativ 300kV in cateva milisecunde. La acei pacienti care supravietuiesc
socului initial, are loc o eliberare crescuta de catecolamine si stimulare autonoma, cauzand
hipertensiune, tahicardie si modificari EKG nespecifice (incluzand alungirea QT si inversarea
tranzitorie a undei T). si necroza miocardica.
Se vor incepe manevre de support vital de baza si avansat standard imediat.
Managementul cailor aeriene poate fi dificil daca exista arsuri electrice la nivelul fetei si
gatului. Intubarea traheala cat mai rapida este necesara in aceste cazuri, deoarece edemul
extensive poate obstrua caile aeriene. Poate avea loc traumatism al capului si coloanei; se va
imobiliza victima pana cand se va putea evalua starea acesteia.
Paralizia muscular, mai ales dupa voltaj inalt poate persista pana la cateva ore in aceasta
perioada este necesar suport ventilator.
Fibrilatia ventriculara este cea mai obisnuita aritmie dupa soc AC cu voltaj inalt; se va trata
cu defibrilare imediata. Asistolia este mult mai intalnita dupa soc DC; se va folosi protocolul
standard de tratament pentru aceasta sau pentru oricare alte aritmii.
Se va inlatura imbracamintea si pantofii victimei pentru a impiedica o leziune termica
ulterioara.
Se vor administra fluide iv rapid daca exista distructie tisulara intinsa. Mentinerea unui flux
urinar normal pentru a permite excretia mioglobinei, potasiului si a altor produsi de
catabolism.
Se va lua in considerare interventia chirurgicala in cazul pacientilor cu leziuni termice
severe.
Se va mentine imobilizarea coloanei vertebrale daca exista suspiciunea unui traumatism
cranian sau cervical.
Se va reexamina pacientul pentru a elimina alte leziuni secundare traumatice cauzate de
contractia muscular tetanica.
Electrocutarea poate cauza leziuni severe, profunde de tesut moale cu minima traumatizare a
tegumentului, deoarece curentul electric tinde sa patrunda intre ghemurile neurovasculare;
se va examina cu atentie pacientul pentru leziuni sugestive de sindrom decompartiment, care
va necesita ulterior fasciotomie.