Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
i,
;i.trlf.
PEDAGOGIA WALDORF
IN GRADINITA
TRIADE
Pedagogia Waldorf in
grldinifi
Cuprins
4'
t0
14'
Jocul in cerc
I6
povestim basme?
Jocul de degete, teatru de mase, teatru cu marionete
Pictura cu acuarele Ei ceracolor
Celebrarea sdrbdtorilor anului - trtrirea curgerii anului
l7
Cum
Ei de ce
fafl
20
22
23
JJ
35
afll la
s[ ltrmureascl modul in care pedagogia Waldorf lgi gtrseste aplicarea fq grldiniftr, ce se afltr la baza s4 precum Ei modul tn care cauti s[ gtrseasctr rdspunzuri noilor cennle ale vie{ii copilului, acurn, la rtrqpf,ntia mileniilor. Ea'doregte
str. invite la dialog gi este deschisi orictrror oompletilri.
este urmat de o
li
h"tti
masa de bucltirie gade educatoarea care taie mere pentru mf,ncare din fulgi de
cereale. Mai mulfi copii s-au gi prezentat aici pentru a ajuta, in tirnp ce alfi
posibile.
copii suut ocupa{i cu construirea unui vapor pentru a cSldtori in Africa, vapor
pe care il construidic cu ajutorul scauneloq al unor buc{i de materiale gi al
clemelor de rufe. Doi bdieti mai mari au construit un spital unde aduc cu ambulanla (o banci intoarsd, trasi pe un preg) nigte victime ale unui accident
cauzat de rnaginile conduse de alfi copii (rnagini care constau din scaune in-
Zhnde grddinili
Rdspunsut poate
;
.
e
Acum va fr agezatd masa penlru micul dejun care va fi luati de to{i impreund. Urmeazi intdlnirea tuturor pentru jocul in cerc. Prin intermediul versurilor gi al cAntecelor insolite de gesturi corespunz.trtoare, jocul in cerc face
referire la momentul ce tocmai se desldgoard in naturl Prim[vara de exentplu
se searninl - gi se redh prin gesturi cre$terea micilor plante, in preajma
Paqtelui se facjocuri cu iepuraEi, iar la Rusalii zboarl injocul in cerc plstrrele
care loctnai qi-au intins aripile g.a.nr.d. Daci irr cursul jocului libcr copiii au
avut posibilitatea si sejoace conform fanteziei 1or, aculu, lajocul in cerc, acti-
de
jucirii.
pirpugl.
se face tot sub fonua unui joc. Mamele plpugilor igi
Se face apoi curtrfenie in casi!, negustorii sorteazd sAm-
se
in pat,
tezie?
aqeaz.S.copilaqii
se
in
strahrri
gr[dinil. Edqcatoareleingrdesc o grldinn alcltuit[ din straturi de flon"
ce
in
timp
comestibile,
pknte medicinale, poitifto.tiftri, a{gqti cu fructe
grtrdiprin
aleargil
*"ffi cop1 se joacf, lairoapa cu nisrp. C"lt-nu drn cei mari
^po"t.
*.rg"
bucatl de lernn.
de
centrare-
aiti
rtrm6ne o sirnpll
jo'
Cu cat este mai mult stimulattr propria activitate a copilului in timpul
pe care o face va
cului, cu atat capacitatea sa de concentrare pentru activitatea
5
concentrare la elevi.
sd oferirn copiilor posibilitatea de a-gi dezvolta cu bucurie nevoia nanrraltr de migca.re, fantezie,'puterea
de a se cufunda
inioc bogrfia de idei, precun 9i bucuria de a fi activ, realizand prin aceasta
baza calififilor care-i vor fi necesare ca adult.
,
Labazz celor descrise p6nr acum se aflf, ideea ci fiecare
om in cursul vie{ii
sale.lrebuie sr parcurgtr anumite trepte de dea,oltare la
un moment determinat
in tinrp. Daci acegti pagi pe care Gbuie sr-i facd omul, gi care se
uar".ore
anumitor sfere ale sufletului, sunt fie prea tirnpuriu ne piea
tdrziu fdcufi, omul ,
va trebui s[ suporte consecinfele prejudiciilor.
.
Dezvoltarea copilului
Pentru a putea ir4elege mai bine posibilirf,file
.
9i calittrfile
diniffi,
copilutui de grtr-
caltr gi printr-o anurnitit activitate pe care o pot face mAinile, copitut poattr
s[-gi
insugeasci limba ce se vorbegte in mediul stru. Aici se pune in eviienp fo4a
6
tnv{area prin acfiunea propriu-zistr ce trece prin membre, confertr o valoare superioarf, aceleia dobdndite prin activitate cerebral[ (care trece prln cap).
copilul este prezent, dar intr-o atitudine vistrtoare, esti incomplet treaz qi incapabil s[ discearntr, sd. cintireasc[. Aceste hrcmri ne ofertr multe puncte de
sprijin legate de pronovarea inteligenlei la aceastf, vArsttr. Daci se face apel la
inteligen{a practictr a copilului prin executarea in prezenla sa a unor activittrli
clare, logice, ne vom adresa de fapt inteligen;ei tocmai in etapa de formare in
care se gtrseEte, anume: n fi activ prin mf,ini (inteligen{a teoreticd. incepe s[ se
dezvolte in jurul vdrstei de 12 ani).
Am ajuns ln virsta dc grEdinifi
cului:
Dacd mama sau tata intreabd: "cunt afost astllzi la grQdinifd?", de cele mai
nrulle ori copilul nu va putea rdspunde nintic. Dacd tnsd el sau ea conduc pe
cale interioard copilul spre local acliunii spunittd: "cdnd ai ajuns azi dirnineald la grddinild ai deschis uSa,.ai salutat educatoarea gi apoi... ? " acesta va
ptttea rdspunde. Deci nici aceastd capacitate tle nemorare nu este abstractd,
ci dintpotrivd, este foarte concretd. De pildd copilul vede o pdldrie de paie
care std tntoarsd. Atunci se ittefte tn sine imaginea unei oale, fapt pentru care, tnqepg sd umple pdldria cu nisip incepdnd unjoc "de-a rndncarea"
Pfilir in iurul r'6rstei de gase tni copilul itri constmicate o lume a jocului
de fantczie cu care se poatc contopi pe dc-l-ntregul gi clin care ponte
sI rcaparl conrplet satisflcut.
in aceasttr perioadi cuvAntul "plictiseali" ar trebui sf, fie necunoscut.
Aceasti luure a fanteziei este gtrvernatd de legitlti proprii. Copilut vede un
obiect care constituie stimulentul pentru jocul sdu; dup[ o vreme vede altul gi
-iocul continuf, intr-o ctt totul alttr direc{ie. Amintirile care sunt stirnulate de
percepfii senzoriale concrete suntcele ce deternind cursuljocului.
Pentru ilustrare, un exemplu din gr[dinifd:
plintr
ani
iSi construiesc
moard. Ronja vine Si spune: "Luisa este copilagul nteu, ea ia biberonul unde a
pus cineva otravd Si copilagul va tnuri, dar mdine vine tlin nou, iar eu voi
avea doi copii". Tohtl se petrece tntocnai cum a povestit ea, Moarta va Ji
depttsd
declanseazd o rnare furtund cu tunete Ei fulgere iar fulgerul trdsneSte gi-i arde
piciorul lui Jaramir. Hans strigd: "repede, trebuie sd.stingemfocul!". Dar ei
nu au apd iar tn.final nroare ,yi Jaromir. Roiia Ei-a recdpdtat intre timp cei
doi copii, adicd pe inviata Luisa Si o pdpuEicd. Din acest monrcnt se desdin nou jocul i'de-a familia" ctt hrdnirea, tnbdiatal Ei cttlcatul membrilor ei.
Reprezentarea pe care gi-o face copilul inainte de a incepe jocul este imaginativi. lmaginea castelului pe care doregte si gi-l construiasc[ se afltr in fafa
sulletului strq, $i in funcfie de aceastl imagine e[ va acfiona. Acest fapt determinl multe convorbiri pregltitoare. Iocul nu incepe dintr-o dattr, mai intAi
copiii se aEeaztr la'sfat. Abia dupl ce s-a cristalizat o idee comun6, se poate
purcede la lucru.
. Acum intrtr in joc o noutr calitate care este irnportant[ pentru vArsta qcolarl
gi anume aceea de a-gi putea forml reprezentlri, adicl aparifia unui spaliu
interior in care pot aptrrea imagini lluntrice reiegite din propria activitate sufleteascl - nu numai prin imitarea mediului exterior. Aceastd activitate proprie
reprezintil condifia necesartr prelucrlrilor ulterioare ale materiei de invl{at.
Astfel devine limpede cd nu ar avea sens inscrierea copilului la gcoal[, anurne
inainte de a fi parcurs aceas6 fazi de dezvoltare.
profunzime.
Aceastdsituafiemultrnaiirrtensilainceputulvie{ii,eralic[mgtivulPentru
caresugaruldoarnreatstdemult.Aqacumochiulseinclridecfindlunrinaeste
aqa gi copilul trebuie sf,'se rdtragl
prea puternicl pentru a se obiSnui c9 e4 tgi
sinzoriale pcntru ca; apoi,
in somn atunci cind ,JJ *;*tuiat ie pcrtepgi
mai nrult' acdste perceplii sehzorifortifrcat, sd poatfl cuprinde incet-incet' tot
ale.
Evoluliadescrislmaisusgicarescdesfdgoarltreptat'esteasemdnfttoarc
pentrutolioameniideaceasttrrdrstl(agacumascmdndtoaresuntqidesencle
copiilordepretutindenilaoanumittrvdrsttr)fiindinsdinflucn{atebinein{eles
9i de condiliile culturale.
Spreconrpletaresiaruncdmoprivireasupraevolufieicopiluluipii.ntrla
pubcrtate:
reprczcntat forla hotdrf,toare' sc
''-"i*.pana cu versta Ecolarl imita]ia'"
"o::
locul unei noi caliteli' urmarea excmplului'
,"oug. ir, incetul
".aa',d
un izvor rresecat dc cunogtinle,
copilul triiegre ntri" ii"aptorului ca fiind
ci ma'.rnult in ce privegte
nu aiit in acccLliunea'intclectuali a cuvintului,
ce privegte copilLrl'.
cunor;tiinlele saie despre viafii, despre ceea
f[cute fucru;
carc
cuiva
atie cum tiebuiesc
El trliegte .*p"ri.n1" exisienlei
vArsti' Copilul sirirte ctr
rile, care qtie curn tti"i.t" t*t"fi copiii la aceastd
peste tot) nu-i
(.u a...iirr."rot poiiti,o, invltitori rtri existtr
existd cineva
coiitul din lumcafrlcli""r.
dl ,,pietre in loc de pairr"", ."* .onio." cu precautie
airtoritatc fircasch, asta
o
nilei in qcoall. Lucrul acesta ii confertr inviiltorului
insemnarrdcliltransfonntrintr+p",,o*dcarctrebuieresPectattrpq.taza
P[rinfii sc intdlnesc, in aceasld etacalitdlilor ce raOiazl Oin personatitaiea-sa.
are mai mult4 greup[ de dezvoltare, cu ,i*rrr" cand cuvintrrl inv6!fltorului
tatedecfltcuvAntullor.Ceeacespuneinvl[itorulesrccrez'ut'Estedelasine
subipreci,.rponsabilitatea invr{:itorului.'u trcbuic
i'{eles ctr in accaslS
ata.
"irpi
odat6cutransformareafantezieiinfo(lderepr0zentare,copilirlEi-a
ul"::u:i1li:::it:;
insusit un alt dotneniu ufii"'oorici dc:ut:
iar acesteia i se asoctaza meritmictr
mernoria
,"i.ia rcper i se adaugi acum
Nun'iirn aceasttr calitate 9i
moria care se bazeazi pe imagini de reprezentare.
procesului de invdfare. Daci copicnpacitirte o" irr."siir:;in?irp"*uuild
qcotii inspre descoperirea 5i
lul qi-a dirijat fo4a in peiioada premergaioare
ani lumea sa
,e"iri*nir,ritoi, el i$ii'a co'strui intre 6 9i 12
insugirea
accasll pcin
'rediului
Tot ceca ce rr invrfat
interioarf, care se uneall pe simfre.
intre acestea 9i simlirc, tl'cci nu
rioadr va fi pitstrat dacfl existn o tegitur:l
:::lf"t'jl-
prin
numni prin intermetliul cnpului ci 9i
injurutvf,rsteideganiaparcunevenimentdeosebitinviafacopilului.
cu
a"-t uni .ana in voinla sa copilului simte o opozitie
, AJ;,il;.ao,.i
11
10
iniml'
ii
2. incepintl
Prirna
lumea
suntern
triire
ulul
propriei
vointe
a unei
Trdirea
sinelui
lurni
prin
iterioare
sim{re
Transformare
a faute-
Construrre
ziei in
forfa de
rq)rezen
Trezia
capacitafli
de gf,ndire
Discem!mdnt 9i
lrlirea
srnelur
ln
gdndiie
proprii
abstracti
tare
0-1 an
l-J
arll
5-6 nni
/f
lltll
9 ani
l2
ani
14 ani
aduce bucurie.
accstuia.
in spatele acestor forntullri priviloare
nea despre orn a AntroPoso{iei.
DouI sunt ideile care-i stau la baztr:
1.
Omul nu estc doirr un trup insufle{it, ci cstc constituit din trup, sullet $i
sPirit;
ai pffn[ la moarte omul llarcurge diferite trcllte de dezvoltare unde accentul este pus o datl miti mult pe dezvoltaren fizictr,
lp0i mai mult in zonn sullcteirscli 9i in cclc din urml in sfera spiritual:i
2. iela
nagtcrc
rtrut]^ wvvs
Stirnulali dg acttvltallte pe carc l raus E(ruLdlucre.tt
procezului.
desfdgurarea
imitalie
prin
tura dorind se conuoreie, insuqinou-gi
la.
Educatorul trebuie sI abordeze pedagogic acegti pagi pe care copilul ii face
in cursul evoluliei sale in aEa fel incAt aceastA dezvoltare sd sc poatS desli5ura
in mod sdnf,tos. Dcci sarcina dascilului este aceea de a conduce copilul de-a
lungul acestor trepte evolutive $i sd inlesneascf, parcurgerea lor.
ii
unneazf, faza
t4
pt;;;;;;;"
joculiiacordlmatentjeatuncicf;nrldcdiclmmulttinrpjocutuiliber.Nu
il llslm s[ decidl singur
oferim copilului jocuri sau irlei de megterit, ci
ce doreEte str ioace astizi'
ceea
-Mullidintrecopiiicarevinlanoitrebuieinprirnutrinds[invelesxse
joacedinnou.EisuntatAtdeobiSnuilisifieactiva|iqistimula[iinpenna.
aibi iniliative
incdt au devenit oiat d. pasivi nernaiputAnd sf,
CopiiivorfistimulalislfacAeiingigiceva,fieslsejoace'fies[ajute'9i
lnunce$te'
Dejadingridini{ldorinrslpunenbazeleunorinsugiriprecuNindepcndenlagiacliu-neaconfonnaproprieivoin[e.Astanuinseamnici^neacord5rn
ce vor sd faci' I' perioada
i* fiecare zi aorinlci copiitoi intt*Uariau-icopilului
este regdsit ln ac{iune'
pregcolar[ am vezut ce centrul de greutate al
str evitiirn toate intreoniincetca
aceea't
i' adMtate, nu la nivelul capului. De
sau solicitarea de
blrile, toate vorbdria care seadreseazf, intelectului copilului
noastre incercdm
activitdfile
Prin
a lua o decizie, f,r.ru J, care nu este capabil.
ci si facd rinduca
sI stimulim copilul p."* activitate pioprie: dacl dorim
iali,vomstrfurgenoiinginesaupoatevotnnrgarnamelepf,pugitors6-5iducl
un ma-
i[ constituie obiqnuinfa'
principiu al pctlagogici itt
str sc tr^nsfo11c in obiqnuinltr, cstc un alt
bune" prin exem'
"obicciuri.
grldinifele Waldorf. i*cerclm s[ crelm la copil
plu,inrita|icgilrresculacliuniicarese.lransferlirrobiceiuriqinuprinpennaceilalli copii' Cind un copil
nente inde'rnu.i. un uluiJt important il constituic
ceilal}i copii fac ordine, pun
nou venit in grupd triieqte ,,.odut firesc in care
ci aceste acti'itlli reprezintl munmasa gi ajutl la strinsut Li, no-i vine icleea
cSqicdarputeancwan"prnculciincur5ndajuticumulttrbucuriealIturide
de bazl ale activitilii
ceilalfi. prin aceasta iti intuS.li. f?irl.efort nofiunile
re ajutor
A lisa
face'
sociale Ei, ca produs secundar, bucuria de a
penffu ca' fdrd multe cuvinte'
noastre
ajutoarele
tipi.ri*e
Obicei 9i ritrn.
i'feleasl a copiilor. Reperarea a aceluiagi
sd ob{incm .otruorurio o;
acord iu articularca ritruicii a zilei'
lucru dar lirii rnonotonie, nu ntecattlc cl rn
zit11'-,ii11-un alt ntod'
creeazl copilului cadrul sigur pe care poate it sim[i
grddinifi este mereu aceeagi qi cu toate acestea
i;;;;
*.i
.d;;*
rif! h
Astfel desligurarea
men[inutl fonna, nn nepirat confinutule
ca
nici o zi nu
"5"esteun punct de sprijin pentru copil, in carc se
Acest caclru de sigtrranie reprezinti
o sc bucura de anumite eveninrcute
poatc incrcd. si .or.-iin posibilitatcn
i.
t5
ci
se
picteazi
Jocul in ccrc
gesturi, avcm la dispozifie o infinitate de posibilitlfi de migcare. Iatd doar cazul mersului: lunec[m repede gi flrtr zgomot ca un goricel, ptr5im linigtit ca un
cerb, sau cu pagi mirunfi ca un pitic, facem paqi mari ca uriagii, cdlctrrn
maiestos ca regii, plutirn ca fluturii, fdlfiim ca ptrstrrile sau tropiim ca mdnjii'
Tot atdt de multe posibilifili ne stau la dispozilie qi cdnd este vorba de
migcarca mAinilor gi a bra{elor. In felul acesta copilul descoperl unitatea existentl intre miqcarea trupului gi a sufletului, invaf[ si elprime in limbajul cor'
pului ccle mai fine, diferenliate aLitudini su{letegti. Fantezia copilului este
folositd mereu, niciodatd nu se face o migcare de dragul migctrrii, ci mereu in
consonan{d cu intregul. Pentru cd gesturile adulttrlui sI fie cu adevlrat demne
de a ii imitate, trebuiesc lEcute conqtient.
Dinarnica iocului in ccrc nu ;eiesc din schinbdri dramatice ci din impulzuri foarte simple: este suficient dacfl piticul-bunic inalltr o singurd dattr ciocanul s[u lnare, penlru ca la repetare piticul-biiat sd dea cu ciocattul s.{u cel mic,
atunci cincl ii vine r6ndul. Joctrl in cerc respirir prin antiteze: tare-incet, repede-lent, mic-mare.
Un loc inrportant irr lctivi(ttea clin grriclinili'r cste ocul)at dc jocul in cerc. El
ne insole$te de-a lungul intrcgului an. Prin interfircdiul lui apropiern copilului
un crAmpei de via!tr, o parte din ceea ce se schimbl in ambianttr gi in natur5. in
funclie de anotirnp. Prin intennediul imitaliei, copiii de grXdini![. preiau proftrnd in interiorul 1or, tot ceea ce percep. Este motivul pentru care incercf,m
prin tnigcare gi gesturi sd exprimdrn ceea ce dorim sd trliascl copilul. Se creeazl astfel o legltur[ intre copil gi naturl care se va manifesta in viafa sa de
l'l
in g'idertd rnodul conplet difcrit in carc copiii recepfioneaztr basnrul in cornparafie cu noi, ruai plastic gi mai direct; iar povestirea confinutului, a sensului,
insearuni zugr:ivire4 d.e fiecare data a artor inragini.
$i arii repetarea joaci un
rol intportant. Dac[ povestim copiilor de mai multe ori acelagi Lasm, imaginile
acestuia p.ltrund adanc in sulletui lor unde iqi vor desfrqura efectul.
Dac[ un lucru estc repetat in mod congtient de nrai multe ori, (noi povestim
acelagi basm timp de l-2 sdptrmani), trebuie str fim convingi de efectul pozitiv
pe carc
il detenninl
Astf'cl arn ajuns la valoarea basnrului care estc cu totul alta dccit aceca pc
care o are o poveste. Pentru a putea sesiza diferenfa, trebuie sd ne ocupim pe
scurt de origilea lor.
1. cultura gamanicl;
2.
3.
cultum rituala;
cultura rcligioasi;
cultura tehnocrati.
i,r vrernea prinelor doud treptc de culturd congtienla omului era irnagistici,
visitoare, pentru ca in cea de-a treia si inceaptr dezvoltarea stiirii de con$tierfi
treazi, de zi, a omului de astizi. De aceea Heino Gehrts denurnegte prirnele
doud ca fiind "culturi de trtrire sau dc inifiere" i^r tirnp ce ultimele sunt denurnite "culturi de instruire".
in toate timpurile au existat oameni care eralr mai inainta{i fa{a de serncnii
lor prin maturitate, in[elepciune gi o apropiere de Divinitate, ce i-a trausfoluat
in dascili pentru cei din jur. in culturile gamanicir qi rituali, acegti dascili erau
nunri{i garnani gi inifiafi. Basnrele au apirut in aceasti perioadd. Ele prezinti
prin irilagini den'oltarea gi rnaturizarea sufletului. Pe atunci aceste iutagili
erau in[elese ncmijlocit, constituind un ajutor pentru ficcare in gdsirea dmrnului in vialfi prin claritatea lor, prin forla de orientare gi prin s{hrqitul bun pe
t8
basmcle.
ritl
Imaginile basmelor gi dranratismul care le populeazl dau copilului un irnbold rnoral a cirui profunzime noi adulfii nu o mai infelegern decdt amintindune propria noastrd vdrstd a basmelor. Ceea ce-i \ra rezcn,a viafa de rnai tfirziu.
va fi trdit de el sin{ind impreund cu ceilalfi, suferind sau bucur.tndu-se cu ei.
avAnd drept irnagiue arhetipaltr, pltrsmuirea basrnului. Fiecare indentn bun este
lf,udat, hecare impuls rlu este pedepsit, Lucrurile acestea strtrbat ca o respirafie rnoraltr intreaga lune a basrnelor, reprezentdnd adevf,rate forfe modelatoare
a caracterului copilului dacd li se.permite apropierea de acesta. Cu cit i se
penuite unui copil sI trtriascil mai intens lutnea basmelor, cu atet mai bogatil gi
t9
fiul
de
itn-
pdrat?).
ment.
Cine se opre$te doar la aspectul exterior al imaginilor din basme, va fi surprins de grozivia lor. Astfel in anii ?0 s-a discutat mult dac[ intr-adevtrr este
necesar de a pune in fala sufletulni.delicat al copilului asemenea grozf,vii aga
curu sunt cele in care lupii mdnAnci oameui, sau lnarne vitrege, care drept
pcdeapsd. trebuie si danseze in papuci inrogili in foc pini cad moarte. in acelagi timp asupra copiilor s-a revlrsat o mare de basme radiofonice qi filmate,
in care li s-au vizualizat gi s-au ficut auzite asfel de atrocitifi. Prin esenfa sa,
caseta sau filnrul transpune in formi realisti exterioari" tot ceea ce este descris
prin inragini de basrn. $i atunci, Maria de Srnoali trebuie s[ plAngd Ei sd fipe
de fi se fringe inirua, cdci cine poate suporta si i se toarne deasupra smoali
clocotiti?
Cine nu a gtrsit niniic r[u in povestirea unui basm din carc a preluat in
mod incongtient irnaginile interioare (cAnd poveste$te cineva de Earpele din
sAn, nu se gindegte Ia caracteristicile morfologice ale reptilei, ci se infelege in
nrod instinctiv, serzalia nepl[cutfl avuttr), ra fi convins de grotesc abia atunci
cind va auzi sau ta vedea drarnatizarea unui basm, gi ulterior va ft foarte,atent
la autepticitatca basmelor pe care copilul slu urmeazd a le sawra. Din cele
prezentate reiese clar ci se face o nedreptate basmului dirninuindu-i valoarca
dacd este transformat intr-o poveste ntrscocitd, care poate fi drarnatizatl cu
ugurin!.l. Dac[ ne preocupi vreme indelungati un basm, atunci, din irnaginile
sale vom dobAndi iurpresia profundei inleleiriuni cupririse in acestea.
curativd.
in perioada de adaptare a unui copil nou in gruptr. cdgtigarea precauti a increderii in ccilalli copii gi in educatoare, poate fi uEurat[ fdcdnd mai intai cu copiii vechi apoi cu copilul nou venit" jocuri de degete linigtitoare.
In general, jocul de degete poate fi folosit gi pentru distragerea atenfiei
atunci cindaceasta este necesartr. Aten;ia este rapid focalizata, chiar gi la copiii n'5piiali. Fiecare joc de degete este de fapt un excrcifiu de concentrare.
Dactr in grupi exist[ copii ce prezinti intarzjeri de vorbire, vorn introduce
mai des jocurile de degete, poate le vom insera chiar gi in jocul in cerc. poate
estc bine sd avem un asemenea joc de dcgete mereu pregtrtit pentru rnomentele
cdnd un asdel de copil se apropie de noi. se pot face adevtrrate mici reprczentiri tcatrale cujocurile de degete.
O alti treapti este reprezentailt de teatrul de plpugi de masI. pipuqile
care stau gi sunt folosite pentru teatrul de masl sunt sinpl $i au caractcr general, aga cum sunt toate juciriile noastre. Printr-o caracterizare simpli sunt
recognoscibili tata,
bunica qi irnptrratul qi pot fr folosifi asdel, in mai
. -,4 -rnama,
multe imprejuriri. In cursul unui iul vom prezenta copiilor de mai multe ori
teatru de masf, in locul povestirii basmului. Teatrul de masi apare deseori in
jocul liber; de exemplu: o bucattr de pdnzd verde devine pajiSte pe care se
construie$te o ctrsufd din buturugi de copac in care locuiegte mama. Cdtel'a oife
pasc alituri de plstorii lor gi de dup[ o piatrd igi fac aparifia piticii. Acest
araqjaurent este animat cu multi fantezie.
Un asemenea teatru de masi. are un ritual precis. La inceput edificiul in
care se va dcsldgura povestea este acoperit cu o pinzl care t? fi ridicatil incc!
in acorduri dc lirtr sau in ccle alc unui cantec, StAnd in spatclc mcsci, cducatoarea conduce pipugile in concordan{l cu desfEgurarea povegtii pc care o spune. Povestea odati sfArgiti, aranjzunentul va fi acoperit cu aceeaqi pdnzi (din
nou cu muzictr). Pdnza are rolul cortinei care se ridic[ gi se coboartr d6nd un
inceput qi un sfhrqit poveqtii.
l*r teatrul de rnasi actorul care conduce pdpugile cste vdzut, iar conducerea
lor 5e face dinafarq spre dcosebire de teatrul cu marionete undc pdpugile sunt
conduse diniuntru gi dezvoki o viald. proprie. Tipologia puternic conturatl
prin teatrul cu marionete nu este specifici perioadei de grddini[d, unde totul
ffiiegte liber, sugerdnd doar gi penni{frnd astfel fantezici copilului str completeze tabloul.
Aceast[ activitate interioarl rcprezintii unul din fclurilc noastrc educnfionale care sc constituie in contrapondere pcntru pasivitatea societltii
noastre de ofert:i 9i consum, qi care formeazl bnza dc netlglduit pentru o
dezvoltare sufl eteascl sinrltoasL
Pentru ocazii sfubitoregti avern la dispozilie o alti rnodalitate a jocului cu
pipupi: jocul cu marionete de mitzrse. $i aici domneqte rnulti simplitate. Mari21
oneta are nurnai trei sfori: pertru cap $i pentru cele doud n6ini. Alchtuirea ei
din rndtase qi modul in care ea plutegte, ii conferd ceva supranatural fdcflncl din
ea o aparilie propice basmului, care nu mporti o transpunere greoaie in lumea
realf,. Pentnr aceasta intregul aranjament esle lEcut tot din mtrtase.
interioarr gi
Evitirm sI pictlm copiilor cct'a ca modcl, le stinrullm nrai rlcgrabl activitatca proprie gi nici nu lc tli-rm ccva de colorat clci un copil la itcc;lst:-t
virsth are ncvoie de spaliu pentru a lucra singur, crcirtiv, cu culoarea, nu-i
stabilim riici contururi pe care el sii coloreze.
Cclebrarea
in
acest sens accentul nu este pus pe explica{ii gi discu{ii prin care str
con$tientizlm copilului anotimpul in care tocmai ne aIltrm gi care este motiwl
pentru care serblm anumite sdrbf,tori. Nu, impreund vom impleti trdirea legatf,
de anotirul:uri cu prcgdtirca slrbdtorilor prin cea c se intdmpld in jocul in
cerc Ei prin schimbarea aspectului mcsei anotimpurilor. intocmai ca gi la basrn
trebuie sd ne prelucrdrn din nou confinutul slrbilorilor anului daci dorirn si
nu o facem doar "pentru c[ aga se procedeazi". Un ajutor in acest sens il constituie obsen'arca intimpldrilor din naturS. Anul nosfu Ecolar incepe de obicei
la sfirgitul lunii august. inccputul lui septembrie, intr-o perioad[ in care vara
se apropie incet de sfArqit. Soarele, care a atins punctul culminant in lniezul
veni, df,nrieqte din ce in ce mai pLrlini lumintr gi clldurl. Etapa de cregtere in
naturf, a incetat gi se apropie tirnpul coacerii gi al recoltlrii. Cu Sdrbltoarea
Recoltei ne ludrn rd;nas bun de [a opulcnfa nanrrii gi incepem preg[tirile pentru vrenrca c6nd afard totul va fi linigtit gi gol, iar natura,se va prcgiiti pentru
nrarca lribcrrtarc.
una
exterioari carc este intirn legatl de ciclul anului, qi una intcrioar5, carc ac{ioneazi ca o arnintirc, qi irnpiedicl negli.larea unor procese sulletegti itnporlante.
De aceea omul care igi trliegte via{a ca 0 posibilitate de a-5i continua e\'olu[ia,
care incearcd sd-Ei transforme defectele in calitifi, care-gi exlinde gtiinfa asupra esen{ci lucrurilor, pe scurt, un oln de orientare cregtinf,, va giisi in s{rbito'
'rilc cregtine un ajutor pentru triirea viefii sale interioare.
noastre axact
L)
Lagrddinili,bopiluluicareesteirrtinrlcgatdelnediulsdu'decarenueste
;;;;;i.6
bra
pentru cd
nile Wutao.f lucnrrile ie petrec la fel. Sigur vor fi multe sirnilitudini
de
func{ie
proceda in
ne orientlm dupit acetagi cadru, dar fiecare educatoareva
pentru
necesarf,
posibititelile gi insu5iriie sale. Aceastd: libertate este neapdrat
sa de ceilal{i 5i
individualitatea
prin
cd fiecare om se deosebeEte fundamental
deaceca,inmuncafieciruia,centruldegreutateestediferitplasat'
-- -i;,
ti,,; R.loltei jocul liber este marcar printr-o acrivirare febril5 la buc2ittr'
toanrn5'
I
sfegnice, ornamentate cu frunze de
fiecare copil va
deosebitS,
ocazic
accasttr
fiind
datl
Dupi spalarea mdinilor,
picitLrri de ulei aromat. Nc pieptininr, ne
cerc destinat acestei ocazii. Jocul a crescut timp de trei srptimdni, bucatr. an
bucati, pdnd in aceastl zi cind este fircut in intregime pentru prima dati. Apoi
nc intoarcern in deplinl ordine spre masa strrbtrtoreascil. Masa se remarcd
prinlr-o anume solemnitate. Prin fiecare gest {tcut de educatoare sc di glas
$i acest caz aratd clar ctr strrbitorirea unei zile care presupune repetare
pentru in4llinirea ei, igi va regisi locul in amintirc, gi va putea fr transformatil
ilrtr-un sprijin lnereu innoit pentru congtienl5, cf,ci, a5a cum spunea Goethc in
Prologul stru la Faust:
"Activitatea uurani poate str adoarmtr mult prea repede. Se iubcate mult in
inactivitate".
Omul are tot mereu nevoie de ajutor dinafar5 sau dinluntru spre a-gi line
treazi conqtienta, dacd nu dore5(e ca aceasta sd se cufunde in indiferenla cotidianir.
purhte spre afari pentm a lumina intunericul. Motirul care sti la baza sirbitorii Sfintului
Martin de la sfirginrl Iunii noiembrie, cste de a optrne intunericului gi frigului
de afarA, lurnina gi clldura interioard, dupi. pilda irnptrrfirii mantalei Sf. Martin, gi procesiunea lantpioanelor.
Sdrbirtorirea Sf. Martin se face dup{-anriaz:i tirziu cAnd este intuneric,
impreund cu ptrrin[ii. Se incepe cu un tcatru de mastr carc are ca nlotiv inrpdr-
firea, ajutorarca (de ex. Jocul lampioanelor din cartea "Mici basme gi povegli",
material se lucru pentru grddinifele Waldorf, vol. 5). Apoi aprindem lampioanele care au fost {Ecute in grddinifE in siptlmdnile anterioare qi facem o procesiune a lor. Bezna exterioard este mai bine perccputd daci procesiunea nu
este precedati de vreo sirbitoare, ci doar de un cAntec al lunpioanelor. La
slhrEit se serve$te un cornule{ de Sf. Martin (un fel de plf,cinti dublu r5sucitI,
care va fi implr{it{ cu vecinul), care a fost coaptd dimineafa impreuni cu co-
piii.
Pe la sflrgitul lunii noiernbrie incep pregltirile pentru perioada anului care
cste trliH tainic Ai foarte intens de copii: Perioada de Advent.
Advent".
O spirala din cetini verde de brad conduce la o lurnAnare ulare, aprins6,
care se afltr in centml aces(ei spinle. Unul dupd altul, copiii vor ptrtrunde in
aceasta spirali insofi{i dc nruzica de liri. finflnd in mdn2i o luminarc pe carc o
vor aprinclc de la luminarca nrarc din ccnl.ru, Fiecarc lrun0narc aprinsii va fi
pusd pe spirali, iar incdperea care.cra cufundatd in intuneric, se lumineazi din
cc in ce mai mulL.
Aceasti spirali este un sirnbol pentru drumul pe care trebu.ie str-l facl onrul
sprc inliuntrul situ pentru a-L glsi pe Christos. Dac?l omul face acest drum
reugind si ajungi pAni la esen[i. va putea si-gi aprindi iubirea de la Iubirea
lui Christos, .,i va putea apoi sd o iradieze spre exterior. Lurnina qi iubirea sunt
singuretc lucnrri carc prin iurpii(irc nu se irnpu[incui, ci. dirnpotrivl, sporesc.
rl
in perioada de Advent intuncricul dimincfilor este imprigtiat doar de Iumfinlri. in tirnpul jocului liber impxturinr stele transparentc cu copiii carc impodobesc, una dupi alta, ferestrele noastre.
un alt evenirnent important este aparifia sff,ntului Nicolae. El aduce copiilor mere. nuci gi tu(i dulce. El este imaginea e\.terioari a solului ceresc care
ne aduce merinde pentru drurnul interior spre christos. pentru ctr vine din cer
are o mantie largi albastrtr" brodatl cu stele. prin aceasta se deosebegte de alfi
i'Mo$i Nicolae pe care copiii zilelor noastre ii vtrd in chip de rccramd in magazine qi care sunt etichetafi cu satisfaclie ca fiind falgi pcntru ci "cel adevtrrat
are mantic cereascd albastrdl'.
Advent.
DupA Mog Nicolae incepern pregdtirea jocului de Criciun la jocul in cerc
carc prin versuri gi cdntece simple, descrie nagterea lui Isus, vestirea naqterii
sale giadoratia pdstorilor. Acest joc va fi fdcut zilnic pAnI la vacanla de Crdciun. In ultima zi de gridiniid inaintea vacanlei pot participa gi pirinlii.
Rolurile se schirubf, zilnic. Avdnd in vedere bucuria cu care biie{ii vor sd
fie Maria gi fetilele Iosif, ne dzim seama ci aici nu domnegte congtientizarea
impdrfirii rolurilor.
Cdteva gdnduri
degi
se observi
fiecare
sdrbrtoare gi anumc dezvoltarea,
scoatercala runii,.re ,i,J uririr..,
" ar vicrii.
carnavalul devine contraponderea stdrii
" moarti a suflefurui
de incremenrre
din
cursul ienrii gi care aigtigi tot rnai
mult teren in yia{a noastr{ dc ast{zi atit
de
nrarcati de activitatea intelcctualit. Aceasta
se petrccc prin aducerea cu sine
a
unei stiri de lejeritate, de-ribertate,
r,oiogic, de bucuric. urnorui este forfa
sufletului czue il debaraseazi de greuiate.
."r" if
elibereazl.
carnavalului.
clc pagti,
virtuli.
Privitd din acest punct de vedere. imaginea lepuraqului de Pagti care aduce
ou5 are o cu lotul alti sernnificalie. Nc scmnaleazi desfigurarea proceselor
evolutivc interioare pe care le face omul, asemtrn5toare celor din b:isme, 5i care
inftrlige.rzi procese intime. Iepuragul de Pagti aduce doar oui, nu din ce in ce
nrai rnuhe daruri, cuul s-a inceta{enit obiceiul (de la bicicleti pdni la caseti).
Este lipsit de sens str ltrs6nr copiii sli cautc outr inaintea Paqtelui, peutru ci
el trebuie str facd legdtura intre gtrsirea ouilor, Duminica P:rgtelui, Ziua invierii gi senrnificafia acesteia.
Ca orice sirbitoare, gi aceasta este beneficiara unei lungi perioade de pregtrtire in gr{dinifa. Cu'trci siiptf,rn6ni inainte de Pagti, fiecare copil poate sd
planteze intr-un vas pu{in adAnc, iarbd gi diferite tipuri de cereale. Copiii urnfrresc cu atentie procesul gemrinativ gi aparifia, dupfi a lreia zi, a'r'Arfrrlui
vcrde al cerealei care stripunge pirnAntul. $i in acest caz se exteriorizeazl o
intimplare cu confinut interior. Cereala odihnegte timp de trei zile in cetatea
pdrnAntului aga curn trupul lui Christos a strdpuns intunericul pf,mflntului
pentru a iilcepe o noutr via{I.
inrpreuntr cu copiii facem iepuraqi mici, albi, din lAni netoarsd, pe care ii
ntrm ca fiind
30
Aceasttr
este
prezenti
in
locu^l basmurui
*o,;u[
rilor. in perioada
pqr;i;;_colorate
c"yi.nrii"ifheir*li
ale Pagtelui.
pi"i"i"_
fi
$;; ;;;"
ex-
terioarS- care
"*
nele.
Rusalii se $oate observa cunr copiii sunt de nesttrpenit, sunt mai vioi,
parctr mai liberi, fErf, insl a fi agresivi ptrrdnd si asculte tot atet de bine ca
inainte, fiind dlruili total ctrldurii gi soarelui care se apropie de punctul cukninant al ctrldtoriei sale, atins la solstifiul de var{. Datorittr stdrii in care se afll
copiii, inlocuilr basmul care necesittr concentrare pentru a fi ascultat, cu danDup?t
."
"rt
Ei de educatoare.
W;il;:-"
;i-
sd
37
33
Doi bdieli de Ease ani gi-au construit cu mttltd tndemdnare un avion. Dupd ce
au zburat o vreme cu rel nu au nni Stiut ce urmeazd. Sihli de necesitate unul
din ei a spus: "haide sd zburdm Ia bunica" (bunica eram eu). in momenlul in
care au ajuns eu toqnai coceom pdinea. I-am sulutat cu cuvintele: "ce bine
cd aJi venit, tocmai munceam. Putefi sd vd ocupali pulin de cei mici (care
erau pdpugile) Si sd zbura{i cu ei pdnd la lac ca sd face{i o baie?" Au fost
incdntafr gi s-az ocupat tnduioSdtor de "cei nici", i-au thts la baie Si i-au
tnvdlat sdinoate. intre tintp, unul din ei a inirebat ingrijorat "cdnd trebuie sd
ne intoarcent?". Ant rdspuns "la ora 5, iar tn drum ali putea sd zburali pdnd
Ia magazin Si sd cumpdrali niste unt Si brdnzd? Nu nrai m,eat nirnic acasd"Au mai Jdcut o vreme baie .&rpd care au tmbrdcat pdpusile Si nti-au incieplinit
dorinla cumpdrdnd cele indicate.
li
si se incadreze ?n timp.
Este nefondati ideea confonn cdreia ar
inve{e
bucurie. Dimpotrivd, incl inainte de crdciun intrebirite'referitoare la momentul cf,nd in sffirgit putem incepe s-au indesit, iar anul trecut cel car a terminat cel mai repede lucrfrnd cu cea mai mare pltrcere, a fost un bdiat Aceasttr
situafie este dependenttr de atitudinea existenttr in familie fala de ceea ce insearnnl masculinitate
$i in cazul "muncii copilului de gcoattr" vom acorda atenfie individualittrtii,
personalitdlii copilului. copilul stabileqte singur perioada de timp cat lucreazi,
cat de mult rezistd gi ctt de repede lucreazd. De obicei e*c*plul celor care
Iucreazd repede, intensiv este atit de puternic asupra celor ceva mai lenegi care
llbflndu-se contaminali de rflvna celor harnici, se comport[ de parcl ar fi
"btrga{i in priz5", lucr6nd cu o adevdratd bucurie.
Astfel "nrunca copilului de Ecoald" se constituie intr-o. punte de trecere
.
r
.
.
ori
corabie cu pdnze
gi oricare alte variante. F[cind aceastl munce, copilul de vfirstd. qcolarX exerseaz[ capacitatea de concentrare mai indelungatf, asupra unei actil'itift, pre-
in
in "NUrnberger.Nacluiclrten",
Feb.
1987.
caavemde-afacecuoimagineaParentmigc[toare,ochiulnostrunuparcurge
normal, cfind privesc ceva' trebuie sf,
traiectoria normalf, a. o"fiirar". in mod
face miqcare de tatonare. Nu acelagi lucru
migc ochiul care estegctil-gi
I
sA faci
"rt"
in cazul brioitur"i la telerizor, ctnd ochiul nu trebuie
;;.;.
.tttl-";T1
*iie,il. normale de percepfie el rtrmAndnd infepenit' (holbatul
^---'nrearte
in linrbaj popuprivire t" p"ritd incremenit[_ a ochiului
treze. Mdsurltori lbcute pe creierul
lar) are anumite efecte asopra congtienlei
beta, care
rnult la TV au pus in evidentd o sc{dere a- undelor
alfa care
doar
widenff,
puse
in
11de
demonstreaztr starea Oe r*itt"' Au fost
in
publicat
l93i,
(Emmery-Report
cle transl
sunt prezente in somn ,*u in,t r"
Asta
Jerry
de
$a,nder)'
.Scluft das Fernsehei ab' - "stingefi televizonrl",
a fi filtrate de
fdrl
subcongtient
ln
pitnrnd
televizate
irnaginile
con$ienta-Tpilului este
noastrd ue@- O dificuitate-in plus
;;;;;il"esc
;;r*"[ .t
PTtrtt
o'*'rfiecareactalpercij{ieiesteinsofitgideunactdecunoagtere,care
;;; il;rpectatorului ie tt"U,rit si vad[. Aceasttr aptitudine de formare no{i-
congtienfa
il;
din ce in ce mai drastic violenfa. in cele descrise mai sus se regtrsepte motiva{ia pentru ritrnul accelerat succesiunii imaginilor dar gi pentru conlinutul filrnelor. Teruiunea pe care este nevoitl str o creeze televiziunea pentru a nu fi
cleconectat televizorul este realizat[ prin punerea telespectatorului intr-o stare
de ugoari teaml carc poate fi denumitf, gi "furnictrtura nerviloC'_
Adevlrata intrebare care se pune nu este dactr televizorul dduneazi copilului ci: daci acesta contribuic la.stimularea procesului sdu de dezvoltare?
RAspunsul dat de specialist sunl cam a$a:
Telwizoml:
.
o
r
r
.
.
r
.
.
Observ[m agadar
creeaz[senz,a[ia.e't"idevorblcuofiin{lfornrati{nlg"nt"defilrrrede
se reg1segte
sewentelor filmate
irt"uiZ.iunr. tviotivut succedlrii cu rapiditate a
sa nu poate propune decf;t
prin
natura
in televiziunea inseii. Telerdziunea
in rnod sirnplu - calul de pe
stimuli sinpli cdrora nu li se poate rlipunde dec6t
te pofi juca cu el' nu poate
..*n nu poate fi alins, nu se poate ajunge la el' nupentru
scurt timp' Rezid5 in
fi decdt privit" dar 5i de privit nu se poate decit
succen"*r" stimulilor simpLi rie'oia de a cregte intensitatea sau de a accelera televi'
fi
atractiv['
a
Pentru
plictisitoare.
siunea irnaginilor p"n,* a nu deveni
gisirea unor unghiuri interesante de
ziunea este constr6nse ta rapiUirate 5i la
din fi1ne prezinti in nrod
filmare - iatd astfei r*iioof'p.nt* care "aclittnea"
36
si
Doregte
si
stirnuleze capacitatea de
centrare
Sltrbeqte voin{a
Doregte
in
toate domeniile,
37
inifiativi
educative nedorite: el educd, a5a cum o fac Ei alte aparate destinate auzului
(radio, discuri, C.D.-uri) de a asculta ignordnd. Cum se petrece acest lucru?
Dac[ cercetim deaoltaiea cunoscutil de mijloacele audio-vizuale in ultimii
30 de ani, se constat5, incepAnd cu deceniul al 7-lea, o cregtere ascendentl a
consumutui audio-vizual- tntre timp ne-am obignuit str fi[im cu o perdea de
zgomot de fond, Cflnd urctrrn in magind este tot atet de normal sf, dlm drumul
radioului pe
cit
este de firesc
s[ ne prindem
centura de siguranp.
lt
in
Supermakel onoratei clientele i se picurl in u-rechi oferte de programe muzicale pe care copiii le pot asculta apoi acas[ pe casetc. intre timp au ap[rut sta-
c[
ani
sunt
hipoacuzici datoriti numf,nrlui de decibeli din discotecd care este atflt de ridicat incet produc perturbtrri ale nennrlui acustic. in ultimii 15 ani tilria sunetelor a crescut continuu De ce? Datoritl acestei continue influenfiri cu sunete
care a fost descrisi mai sus gi care poate fi intehite peste tot pe unde treci.
Pragul de ascultare, adicl Clria sunetului, uebuie s5. creasc[ mereu pentru a
putea percepe ceva.
s[ apese un buton cu care se influen{eazfi qi se conducejocul. Lumea virtuall in iare ptrtrunde, planeazl in fafa sa stabilind ce sa va intimpla. tn rea'
litate aceste ganreboys se supun doar legiti$lor iligitale, cu alte ox'inte nu
existd decdt doul posibilitdii: 0 qi 1, inluntru sau afari' da 5i nu.
Punctul cufuninant at Gameboys-urilOr atins pffn[ in acest nrotnent a fost
cel creat de japonezi gi numit Tamagotschi.
Acest joc pe calculator atrage posesorul szlu in waja confonn clreia personajul pare sd se comtrnrte ca o fiin{L umanl. Dactr nu'i se acordi suficienttr
atenfie, devotament 6i ingrdire, "moard'. Adicfl posesoml este silit str execute
joc.
toate rniEcirile comandate, dactr nu doreEte s[-qi piardi interesantul
este
38
39
l rr,.,
,.
---'1'
Nu ar trebui
Din
ptrcate
sale-
40