Sunteți pe pagina 1din 51

MANAGEMENTUL

CLASEI DE ELEVI
(modul optional)
Motto
DESPRE PROFESOR, CLASA SI...CREAREA UNEI CULTURI COMUNE

In loc de introducere!....

FABULA*
Intr-o zi, animalele s-au hotarat sa faca ceva pentru a rezolva problemele lumii moderne.
Au organizat deci alegeri si un urs, un bursuc si un castor au fost desemnati membri ai
Comisiei de invatamant. Un arici a fost angajat ca profesor. Programul consta in alergare,
catarare si zbor si pentru a inlesni procesul de invatamant, s-a hotarat ca toate aceste
discipline vor fi obligatorii.
Rata ii intrecea pe toti la inot, chiar si pe profesor, dar era mediocra la zbor si extrem de
slaba la alergare. Era atat de slaba incat s-a hotarat sa i se faca un program aparte: trebuia
sa alerge pe cand ceilalti mergeau sa inoate. Dar acest antrenament i-a stalcit intr-atat labele
palmate incat ea abia a obtinut nota de trecere la examenul de natatie.
Veverita, care se catara mai bine decat oricine, avea intotdeauna nota cea mai buna la
escaladare, 18/20. Zborul, dimpotriva, ii displacea profund, caci profesorul ii cerea sa sara
din varful dealului pe cand ea prefera sa-si dea drumul din varful copacilor. S-a obosit atat de
mult incat, dupa o vreme, n-a mai obtinut decat 8 la catarare si 6 la alergare.
Vulturul era un incapatanat adesea pedepsit. Ii eclipsa pe toti ceilalti cand era vorba sa
se catere in copaci dar nu dorea sa foloseasca decat propria sa metoda. S-a hotarat prin
urmare sa fie mutat intr-o clasa de observatie.
Iepurele era in primul rand campion la alergare, dar orele suplimentare pe care a fost
obligat sa le faca la piscine sfarsira prin a-i provoca o depresune nervoasa.
La sfarsitul anului, un tipar medaliat cu aur la natatie si care stia sa se catere, sa alerge
si chiar sa zboare obtinu media cea mai mare la toate disciplinele. El a fost desemnat sa
rosteasca discursul de sfarsit de an la distribuirea premiilor.
Fiinca saparea galeriilor nu figura in programa scolara cartita nu putu merge la scoala.
N-a avut deci alta posibilitate decat sa..................................................
VA CONTINUA!

*Andre de Peretti-Educatia in schimbare

Prezentare si evaluare

Acest modul va propune o scurta incursiune aplicativ- teoretica in dinamica binomului


PROFESOR-CLASA.
Ne vom reactulaiza si remodela cunostintele psihopedagogice, vom descoperi ce mai este
nou sub soarele stiintelor educatiei, vom exersa utilizarea unor instrumente de investigare,
diagnoza si interventie in situatii de criza, vom cauta noi mijloace de cunoastere si stimulare
a dezvoltarii si invatarii elevilor nostri.
La sfarsitul acestui modul speram sa fim mai instrumentati in incercarea de a construi
necesara CULTURA COMUNA profesor-clasa.

Evaluarea finala se va realiza pe baza unui portofoliu care va cuprinde urmatoarele piese:
1. FABULA din introducere continuata de voi pe baza a ceea ce ati invatat din acest modul.
2. Chestionarele din anexe aplicate la minimum 2 clase
3. Realizarea unei sociograme impreuna cu toate instrumentele aplicate si prelucrate (anexe)
4. Portretul narativ al unei clase.
5. Rezultatele autoevaluarii 3x7
Veti opta pentru o piesa din portofoliu pe care o veti prezenta si sustine in fata echipei de
evaluatori si a colegilor.

CUPRINS:
CAP I.PROFESORUL-AUTORITATE SI PUTERE
1 ora direct
TEME
1. Rolurile manageriale ale profesorului
2. Competentele manageriale ale profesorului
3. Comportamente manageriale ale profesorului
4. Autoritate formala si autoritate personala
CAP.II. CARACTERISTICILE GRUPURILOR EDUCATIONALE
1 ora direct
TEME
1. Scopurile specifice
2. Compozitia grupurilor educationale
3. Sarcinile si activitatile grupurilor educationale
4. Organizarea grupurilor
5. Conducerea grupurilor educationale
CAP III. INTERACTIUNILE SOCIALE DIN INTERIORUL CLASEI DE ELEVI
2 ore direct+1 ora online
TEME
1. Principalele categorii de interactiuni
2. Relatiile dintre elevi.
Tipuri de relatii
Coeziunea clasei
3. Relatiile profesor-elevi
Caracteristici generale
Factori de influenta care influenteaza relatia profesor-elevi
a) Influenta diferentelor sociale dintre elevi (status socioeconomic, rasa, sex)
b) Influenta diferentelor individuale dintre elevi
c) Influenta asteptarilor profesorului
CAP.IV. STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI
1 ora direct
TEME
1. Statusul real si statusul perceput
2. Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi
3. Liderii clasei de elevi:
Afirmarea liderilor
Functiile si calitatile liderilor

Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului


4. Elevii slabi si inadaptatii clasei; abandonul scolar

CAP.V. DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI


1 ora direct+1 ora online
TEME
1. Semnificatia dinamicii grupului
2. Planuri de manifestare a dinamicii grupului:
a. Structura grupului mic
b. Functiile grupului mic
c. Procesele grupului mic: procesul de realizare a sarcinilor scolare, procesul de comunicare;
procesul de influenta.
CAP.VI. CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL
1 ora direct+2 ore online
TEME
1. Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social
2. Obiectivele cunoasterii clasei de elevi
3. Fisa de caracterizare a clasei
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor:
Observatia sistematica; Tehnica sociometrica
Autobiografia grupului; Profilul psihosocial al grupului
CAP.VII. SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA
1 ora direct+2 ore online
TEME
1. Identificarea situatiilor de criza educationala
2. Tipuri de criza educationala
3. Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala

VIII. ANEXE

Cap. I. PROFESORUL-AUTORITATE SI PUTERE


Ce se va face exact la orele dumneavoastra va fi hotarat de ceea ce faceti, nu de ceea
ce spuneti
Teme:
I.1. Rolurile manageriale ale profesorului
I.2. Competentele manageriale ale profesorului
I.3. Comportamente manageriale ale profesorului
I.4. Autoritate formala si autoritate personala

I.1.Rolurile manageriale ale profesorului


Complexul de actvitati prin intermediul carora profesorul promoveaza comportamentul
adecvat al elevului si-l elimina pe cel neadecvat, dezvolta relatii interpersonale bune si un
climat socioemotional pozitiv, stabileste si mentine o organizare eficienta a clasei... asa
defineste W. Weber MANAGEMENTUL CLASEI

Care sunt rolurile manageriale ale profesorului?

Planificarea: Profesorul planific ntreaga activitate de formare si educare a elevilor

Organizarea: ntreaga activitate a clasei de elevi este organizat de catre


profesor,bineinteles, cu consultarea membrilor grupului

Comunicarea : Este esentiala ! Calitatea comunicrii influenteaz climatul


din interiorul grupului, care, la rndul lui, influenteaz procesul nvtrii

Conducerea : profesorul conduce activitatea de formare si


educare a elevilor.

Coordonarea : Coordonarea activittii clasei, repartizarea sarcinilor de lucru,


folosirea eficienta a timpului

Indrumarea : Indrumarea elevilor n procesul nvtrii

Motivarea: Crearea motivarii pentru invatare

Consilierea : O realatie speciala cu scopul de a-l ajuta pe elev atunci cind are nevoie

Controlul : Profesorul controleaz dac si cum se ndeplinesc sarcinile didactice

Evaluarea : Obtinerea de informatii clare, pe baze stiintifice, care s stea la baza


deciziilor celor mai potrivite pentru dezvoltarea clasei de elevi.

REFLECTIE
Ce rol managerial a fost mai greu de indeplinit la inceputul carierei tale didactice?
Care ar fi cel mai important sfat pe care l-ai da unui coleg aflat in primul an la catedra?

I.2.Competentele manageriale ale profesorului:

Competente de comunicare

Competente psihosociale

Competente de conducere si coordonare

Competente de evaluare

Competente de gestionare a resurselor

Competente de utilizare a tehnologiilor

Competente de dezvoltare personala si profesionala

Sa facem o succinta detaliere!


Competente de comunicare se exprima prin:

capacitatea de a selecta calea si mijloacele de comunicare adecvate clasei si


individuslitatilor care o compun.

capacitatea de a adapta cile si mijloacele de comunicare la situatii


variate.

capacitatea de a solutiona situatii conflictuale n urma investigrii, prin


mediere si negociere n vederea asigurrii unui climat de ncredere si
responsabilitate .

Competentele psihosociale se demonstreaza prin:

valorizarea particularittilor individuale si de grup ale elevilor n scopul


realizrii unor relatii deschise, nestresante n cadrul organizatiei.

adaptarea unui comportament adecvat n raporturile cu elevii ca s-i


motiveze s actioneze pentru realizarea obiectivelor organizatiei.

Competente de conducere si coordonare implica:

proiectarea activittilor pe termen scurt, mediu si lung pentru


asigurarea coerentei activittilor clasei.

organizarea tuturor activittilor desfsurate cu elevii n vederea


realizrii obiectivelor clasei.

coordonarea grupului de elevi pentru obtinerea rezultatelor scontate.

gestionarea actului decizional prin asumarea rspunderii pentru


obtinerea de rezultate previzionate

Competente de evaluare implica:

stabilirea obiectivelor si criteriilor de evaluare

utilizarea tehnicilor si instrumentelor de evaluare specifice


educatiei;

valorificarea rezultatelor evalurii

Competente de gestionare a resurselor se exprima prin:

identificarea si selectarea resurselor necesare activitatii

utilizarea eficienta a resurselor

valorificarea potentialului educativ al resurselor

Competente de utilizare a tehnologiilor inseamna utilizarea computerului si...

sintetizarea informatiilor pentru crearea unei baze de date utile actului


managerial.

valorificarea informatiilor din baza de date n vederea lurii deciziilor n


concordant cu realittile specifice mediului educational.

utilizarea tehnicilor si tehnologiilor informationale pentru eficientizarea activittii si


asigurarea calittii acesteia.

Competente pentru dezvoltare personala si profesionala se exprima prin:

evaluarea obiectiv a calittii propriei activitti.

selectarea propriului traseu de formare pentru dezvoltarea n carier.

concordanta intre aspiratiile personale si specificul organizatiei.

EXERCITIU
Analizeaza rolurile manageriale ale profesorului si gama de competente manageriale.
Cum coreleaza ele? Aseaza rolurile si competentele in 2 coloane distincte si paralele,
apoi traseaza sageti intre cele 2 coloane care sa evidentieze corelatiile.
Poti identifica si alte competente care sa permita exercitarea mai buna a rolurilor?
Realizeaza o lista alor!

I.3.Comportamentele manageriale ale profesorului :

Ia decizii vizand finalitatea

Deleaga responsabilitati

Are incredere in elevi

Apreciaza elevii in functie de rezultate

Favorizeaza si incurajeaza initiativele elevilor

Obtine rezultate prin altii si-si asuma responsabilitati pentru ele

Trece de la autoritatea functiei la autoritatea personala

EXERCITIU*
Iata o lista cu ce nu trebuie facut realizata pe baza unui studiu intreprins de o
universitate canadiana.
La intrebarea ce comportament al profesorului va displace cel mai mult s-au obtinut
urmatoarele raspunsuri:
-ignorarea elevilor
-descurajarea si limitarea intrebarilor
-ridiculizarea contributiei elevilor
-sarcasm, minimalizare, ostilitate si furie
-aroganta
-intreruperea contributiei unui elev
-insuccesul in promovarea discutiilor sau intrebarilor.
Sa completam acesta lista impreuna!
...............................................................................
................................................................................
*Geoff Petty-op.cit
.

I.4. AUTORITATE FORMALA SI AUTORITATE PERSONALA


Prin statutul pe care il detine profesorul este investit cu autoritate. Aceasta autoritate este o
autoritate formala.
De felul in care folosim aceasta autoritate formala depinde autoritatea personala.
Profesorul care manuieste corect si cu eficienta autoritatea formala, care demonstreaza
abilitate in predare si apreciaza efortul elevilor de a invata, va castiga respectul elevilor sai.
Iata un inventar* de atitudini / comportamente care va pot ajuta in a va construi/ameliora
autoritatea personala, acceptarea si respectul elevilor:

Aratati cu adevarat interes fata de activitatea elevilor folosind lauda in special pentru
cei ce incearca sa-si depaseasca nivelul anterior sau calitatile innascute.

Folositi prenumele elevilor.

Aratati respect si politete fata de elevi spunand te rog si multumesc.

Nu fiti sarcastic sau condescendent

Abordati in predare o atitudine profesionala prin lectii bine planificate si organizate, cu


o buna incadrare in timp.

Aveti rabdare.

10

Alegeti metode de predare care permit elevilor sa contribuie si reactionati pozitiv fata
de acestia, cind se poate.

Aratati interes fata de atitudinile, sentimentele si nevoile elevilor

Aratati interes fata de elvi ca indivizi, adresandu-va direct si recunoscand


individualitatea fiecaruia.

Construiti un stil relaxat si increzator care nu este prea formal, cu umor, cind este
posibil. Umorul relaxat transmite incredere.
*Geoff.Petty-op.cit.

REFLECTIE
Incearca sa identifici care din atitudinile/comportamentele enumerate in lista de mai sus
sunt mai dificil de adoptat de catre tine. De ce?

AUTOEVALUARE 3X7
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol.
1. Sa...
2. Sa...
3. Sa...

CAP.II. CARACTERISTICILE GRUPURILOR EDUCATIONALE


Sa invatam sa traim unii impreuna cu altii, nu unii langa altii
TEME
II.1. Scopurile specifice
II. 2. Compozitia grupurilor educationale
II. 3. Sarcinile si activitatile grupurilor educationale
II. 4. Organizarea grupurilor
II. 5. Conducerea grupurilor educationale
II.1. SCOPURILE SPECIFICE GRUPURILOR EDUCATIONALE
Ce sunt grupurile sociale?
Grupurile sociale sunt ansambluri de indivizi umani ntre care exist diferite tipuri de
interaciuni i relaii comune determinate. Exist mai multe tipuri de grupuri sociale: grupuri
de munc, grupuri ludice etc.

11

Clasa de elevi este un grup educaional


Grupurile sociale se deosebesc intre ele printr-o serie de caracteristici (scop, compozitie,
sarcini, activitati, organizare, norme, activtati, etc.)
Scopurile grupurilor educaionale se deosebesc de cele ale altor tipuri de grupuri sociale,
n primul rnd prin orientarea lor explicit n direcia realizrii unor finaliti formative
In interiorul grupurilor exista diverse categorii de scopuri :
-scopuri prescriptive
-scopurile generate de grupul insusi
-scopuri individuale
REFLECTIE
Cu cit exista o mai buna integrare a acestor categorii de scopuri cu atat creste eficienta si
coeziunea grupului.
Este foarte importanta concordana existent ntre scopurile prescrise i cele individuale,
msura n care primele permit fiecrui elev realizarea scopurilor personale pe care le
urmrete prin eforturile sale de a se educa si gradul de motivare al elevilor n a participa
la activitile comune ale grupului
EXERCITIU
Ca diriginte si/sau profesor interrelationati cu clase/grupuri diferite de elevi.
Identificati 2-3 scopuri generate de clasele/grupurile insele, analizati-le si comparatile.

Care sunt facorii de care depinde integrarea scopurilor?

acceptarea de ctre toi elevii a activitii de nvare ca


scop prioritar al grupului;

claritatea scopurilor nvrii pentru fiecare dintre elevi;

existena unor perspective pe termen scurt si mediu;

II.2. Compozitia grupurilor educationale


Grupul de elevi ai clasei se caracterizeaz printr-o relativ omogenitate a membrilor
prin:

vrst

12

interese

nevoi

aspiraii

nivel de pregtire

EXERCITIU
Exista si diferente intre elevii clasei. Sa identificam impreuna aceste deferente si sa facem
un inventar al lor.
Isi gasesc aici locul si copiii cu CES?

II.3. SARCINILE SI ACTIVITATILE GRUPULUI EDUCATIONAL

Sarcinile sunt dominant de tip instructiv-educativ:


activiti curriculare
activiti extracurriculare,
activitati extrascolare

Sarcinile au un caracter planificat si gradual

Sarcinile trebuie sa genereze/stimuleze invatare, motivare, interes, implicare

EXERCITIU
Sa demonstram de ce este necesar caracterul planificat si gradual.
Caracterul planificat nu transforma activitatea clasei in rutina obositoare si plictisitoare?
(Argumentati/contraargumentati)
Mai este necesara gradualitatea in conditiile grupurilor omogene?
(Argumentati/contraargumentati)
DEZBATERE CU OPONENT

II. 4. ORGANIZAREA GRUPULUI EDUCATIONAL


Organizarea circulara, pe clase, este cea mai veche si cea mai eficienta organizare a
grupului educational. Profesorul, liderul formal, ocupa o poziie central, n jurul creia
graviteaz toi ceilali membrii ai clasei

13

Alte tipuri de organizare a grupului educational ?


In functie de sarcinile de lucru se pot constitui subgrupuri.

REFLECTIE
Sa identificam impreuna criteriile, specificitatea, avantajele si dezavantajele activitatii pe
subgrupe de lucru.
Din perspectiva diferentierii activitatii didactice, a individualizarii demersului didactic
activitatea pe subgrupe poate/nu poate stimula invatarea?

II. 5. CONDUCEREA GRUPURILOR EDUCATIONALE


Conducerea grupului-clasa este realizata de catre liderul formal care este profesorul.
Treptat se transfera elevilor controlul asupra propriilor activiti de nvare, acesta fiind unul
dintre obiectivele educative importante.
Cum se realizeaza:

i obinuiesc cu ideea c vor avea permanent de realizat n

clas diverse sarcini de lucru, pe care cel mai bine ar fi s le


desfoare singuri, cu un minimum de ndrumare din partea
profesorului;

anun din timp sarcinile pe care urmeaz s le realizeze i i

obinuiesc s le planifice dinainte; i ncurajeaz pe elevi


s-i stabileasc singuri anumite termene rezonabile de timp
pentru realizarea anumitor sarcini;

creeaz pentru elevi oportuniti de a alege modul n care

vor lucra pentru ndeplinirea sarcinilor primite i i


obinuiesc astfel s i stabileasc singuri care le sunt
REFLECTIE

14

Profesorul planifica si ghideaza activitatea elevilor; asadar profesorul are controlul. Accentul
cade pe produs, adica pe tema elevului.
Ganditi-va ce s-ar intampla daca o parte din responsabilitatea propriei lor invatari ar revei
elevilor.
Profesorul facilitator al invatarii poate fi o alternativa? Argumentati!

AUTOEVALUARE 3X7
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol.
1. Sa...
2. Sa...
3. Sa...

CAP III. INTERACTIUNILE SOCIALE DIN INTERIORUL CLASEI DE ELEVI


Va invit sa va reamintiti o carte minunata...Cismigiu & comp. De Grigore Bajenaru.
Nu-i asa ca deja zambiti?
TEME
III.1. Principalele categorii de interactiuni
III.2. Relatiile dintre elevi:
- Tipuri de relatii
- Coeziunea clasei
III.3. Relatiile profesor-elevi
- Caracteristici generale
- Factori de influenta care influenteaza relatia profesor-elevi:
a) Influenta diferentelor sociale dintre elevi (status socioeconomic, rasa, sex)
b) Influenta diferentelor individuale dintre elevi

15

c) Influenta asteptarilor profesorului

III.1. PRINCIPALELE CATEGORII DE INTERACTIUNI DIN CLASA


Clasa este un grup formal dar...n interiorul unei clase de elevi exist i relaii interpersonale
si psihologice (aspectul informal). Relaiile de prietenie sau de dumnie,opiniile
intime,convingerile, gruprile spontane n funcie de afiniti. Toate acestea sunt aspecte
informale.
Interaciunile sociale din interiorul clasei de elevi pot fi analizate
la dou niveluri:

relaiile profesori-elevi; relatii in plan vertical

relaiile elevi-elevi; relatii in plan orizontal

III. 2. RELATIILE DINTRE ELEVI


In interiorul clasei de elevi realatiile sunt foarte complexe si...uneori complicate.
Iata o clasificare a tipurilor de relatii:
1.Relatii interpersonale ( de intercunoastere, de intercomunicare, socio-afective )
Aici interaciunile din interiorul unui grup pot fi de mai multe tipuri:

relaii de cooperare elevii colaboreaz pentru atingerea


unui obiectiv comun;

relaii de competiie individul sau subgrupurile rivalizeaz


cu ceilali sau cu alte subgrupuri pentru dobndirea unei
anumite poziii n cadrul clasei sau a superioritii;

relaii de coaciune cnd fiecare lucreaz n prezena


celorlali, fr ns a se interesa de coninutul muncii acestora;

relaii de conflict indivizii/subgrupurile se afl n opoziie;

Aceste tipuri de relatii produc schimbari si la nivelul fiecarui membru al grupului :


-acomodarea (ajustarea reciproc);
-asimilarea (transfer reciproc de gusturi, mentaliti etc.);
-stratificarea (ierarhizare a partenerilor n funcie de statutele
deinute);
-alienarea (ndeprtarea de ceilali, retragerea n sine, ruperea relatiilor
2. Relatiile dintre grupurile de elevi

16

-grupuri de aparteneta
-grupuri de lucru
-grupuri de referinta
Elevii manifest tendina de a evalua sistematic propriul grup mai favorabil dect pe cel
exterior.
Astfel observam:

Atitudinea tip Soarta comuna

persoanele care compun grupul extern se afl ntr-o situaie social


similar, urmeaz s primeasc aceeai rsplat pentru eforturile
depuse, participarea la competiie va avea aceleai efecte ca i pentru cei
din grupul de apartenen i, n aceste condiii, ar fi mai avantajos pentru
ambele grupuri s coopereze.

Atitudine tip competitie, confruntare

Cu ct confruntarea dintre grupuri este mai acerb, cu att se produce o mai puternic
identificare a individului cu grupul su de apartenen. Cu toate acestea, cercettorii au
constatat c exacerbarea diferenierii dintre grupuri, mai ales prin exces de competiie,
genereaz un efect, aparent paradoxal, de amplificare a diferenierilor n interiorul grupului
de apartenen, n sensul c se accentueaz diferenierile dintre sine i ceilali din interiorul
propriului grup (J. C. Dechamps, 1988). Cu alte cuvinte, amplificarea sentimentului
apartenenei la grup n situaii de competiie nu garanteaz solidaritatea din interiorul
grupurilor, astfel c bunele intenii ale unui profesor de a dezvolta spiritul de grup al fiecrui
elev, prin instaurarea competiiei ntre clase sau echipe, pot sta la baza obinerii altor efecte
contrarii.
REFLECTIE
Intrebati-va daca sistemul nostru educational nu genereaza uneori competii nedorite.
Intrebati-va daca la clase paralele stimulati un anume tip de competitie .

COEZIUNEA CLASEI
Coeziunea unei clase de elevi exprim msura n care membrii ei sunt dispui s renune la
o parte din gratificrile, opiniile i conduitele personale n favoarea grupului ca ntreg. Ea
presupune contientizarea faptului c aciunile i comportamentele fiecrui membru au
consecine directe sau indirecte, manifeste sau latente, pentru toi ceilali.

17

Iata citeva metode prin care se poate stimula cresterea coeziunii clasei:

crearea unui climat n care elevii s fie convini c pot s i


exprime opiniile i sentimentele lor n mod deschis i sincer;
pentru aceasta profesorul i va solicita sistematic s i exprime
ideile i opiniile, pe care le va incorpora n discuiile i
activitile clasei;

crearea unor mecanisme prin care elevii pot s ajute la buna


desfurare a activitilor clasei

promovarea unor valori sociale favorabile cooperrii, mpririi


echitabile a sarcinilor;

crearea unor oportuniti elevilor clasei de a se ajuta unul pe altul


(de exemplu, ntrebnd Cine are vreo problem i crede c
altcineva din clasa noastr ar putea s-l ajute s o rezolve?);

recunoaterea i menionarea public, de fiecare dat, a celor care


au contribuit cu ceva-orict de puin la desfurarea cu succes a
unor activiti ale clasei.

REFLECTIE
Pentru a masura gradul de coeziune al clasei exista instrumente sociologice foarte usor de
aplicat si prelucrat.
TESTUL SOCIOMETRIC , SOCIOGRAMA. In anexa veti gasi aceste instrumente pe care va
invitam sa le folositi.

18

III.3. REALATIILE PROFESOR-ELEVI


Relaia profesor-elev depinde n mare msur de autoritatea real a profesorului n ochii
elevilor si.
Aceast autoritate se ctig prin competen, moralitate, flexibilitate n gndire i
consecvent n ceea ce privete valorile promovate i cerinele adresate
De-a lungul istoriei s-a mers de la Autoritarism la Nondirectivism.
Clasificarea lui Kurt Lewin este insa cea mai cunoscuta si mai relevanta:
stil autocrat, stil laisse-fair,stil democratic
FACTORI CARE INFLUENTEAZA REALATIA PROFESOR-ELEV
Diferentieri sociale:

statutul socioeconomic al familiei (atitudine, asteptari)

rasa, etnia elevului (discriminare )

diferenta de gen (sexul elevului)

Diferentieri individuale:

rezultatele la invatatura

personalitatea

aparenta fizica

caracteristicile vorbirii

caracteristicile scrisului

asezarea in clasa

Asteptarile profesorului
Variabile de filtrare: concepiile profesorului cu privire la rolul
su, obligaiile elevilor, sexul, pregtirea psihopedagogic,
semnificaia personal acordat succesului colar al unui elev .a.
REFLECTIE

19

Intervievai un grup de fete, apoi un grup de biei adolesceni, cuprivire la aspiraiile,


planurile lor de viitor n domeniul carierei. Comparai aceste aspiraii. Explicai sociologic
eventualele diferene constatate.

Forme de manifestare a ateptrilor profesorului:


Variabile de filtrare: concepiile profesorului cu privire la rolul
su, obligaiile elevilor, sexul, pregtirea psihopedagogic,
semnificaia personal acordat succesului colar al unui elev .a.
Opinii i ateptri iniiale ale profesorului
Variabile de filtrare de ctre elev: credibilitatea profesorului,
personalitatea profesorului, percepia subiectiv a cauzelor
propriilor succese sau insuccese colare
EXERCITIU
Sa utilizam aceasta lista de cuvinte/concepte in sensul celor afirmate anterior,punandu-le in
corelatie si explicandu-ne realationarea.
Mediul
social
Comportament
n coal
Realizri
anterioare
Personalitatea
elevului
Clasificare
colar
Aparena
fizic, sex
Inteligena
Imaginea de sine a elevului
Obiective
propuse

20

Aprecieri
exprimate
Repartizare
n grupuri
Sarcini
ncredinate
Atenie
acordat

AUTOEVALUARE 3X7
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol.
1. Sa...
2. Sa...
3. Sa...

CAP.IV. STATUSURI SI ROLURI IN CLASA DE ELEVI


Educatia este scumpa insa lipsa ei este si mai scumpa
TEME
IV.1. Variabilele diferentierilor de status in clasa de elevi
IV.2. Statusul real si statusul perceput
IV.3. Liderii clasei de elevi:
Afirmarea liderilor
Functiile si calitatile liderilor
Stilurile de conducere ale liderilor si influenta lor asupra grupului

21

IV.4. Elevii slabi si inadaptatii clasei; abandonul scolar

IV. 1. VARIABILELE DIFERENTIERII DE STATUS IN CLASA DE ELEVI


In fiecare clasa elevii au o anumita pozitie in raport cu ceilalti. Unii sunt acceptati, unii sunt
ignorati, altii sunt respinsi.
Aceste pozitii sunt statusuri.
Statusurile pot fi:

pozitive( majoritatea colegilor l prefer ca partener)

negative (cei mai muli colegi i resping colaborarea)

mixte (exist colegi care l simpatizeaz, dar i colegi care l resping)

izolate (atunci cnd elevul respectiv nu este nici preferat, nici respins,
ci ignorant de majoritate)

EXERCITIU
Identificati in una sau doua din clasele la care predati, elevi cu statusuri izolate (zero), facetile un scurt portret care sa ne faca sa intelegem de ce au acest status. De ce sunt ignorati de
ceilalti?
REFLECTIE
Grupurile tind sa pastreze diversitatea statusurilor. Intrebati-va ce s-ar intampla daca am
forma o clasa doar din elevi cu statusuri pozitive?
Ei bine, diversitatea statusurilor s-ar reface in mod spontan.

Statusul se construieste functie de o serie de variabile ca:

performanele colare obinute ( elev


premiant, elev mediocru, repetent etc.);

inteligena sau alte aptitudini deosebite;

performane deosebite obinute n alte domenii (de exemplu,


sport, muzic);

aspiraiile educaionale sau ocupaionale;

educaia, ocupaia venitul prinilor;

aprecierea de care se bucur din partea profesorilor i a

22

celorlali membri ai clasei

EXERCITIU
Ponderea variabilelor este diferita de la un ciclu scolar la altul. La cele prezentate se mai pot
adauga si altele.
Sa realizam impreuna o ierarhizarea a acestei ponderi pentru gimnaziu si liceu

IV. 2. STATUSUL REAL SI STATUSUL PERCEPUT


Intre statusul real si statusul pe care elevul il percepe, de cele mai multe ori exista diferente.
De cite ori nu ati constatat ca un elev se percepe alfel pe sine decit colegii ?
Exista deci o diferenta intre statusul real si statusul perceput.
De ce?
Pentru ca statusul real este constituit independent si este obiectiv, insa cel perceput este

reprezentare mintala subiectiva.


Exista si exceptii: coincidenta deplina (tine de asanumita luciditate relationalasi este rara) si
diferenta completa ( este aberanta si poate crea grave probleme)
REFLECTIE
Subaprecierea, lipsa de realism, dezorientarea relaional sunt efecte ale perceperii
defectuoase ale propriului status.
Ce efecte pot avea in plan educational?

IV. 3. LIDERII CLASEI DE ELEVI


Cei ce se difereniaz de ceilali prin responsabiliti i roluri care le confer prestigiu, putere
i prin acestea,posibilitatea de a i influena pe ceilali devin lideri.
Apariia liderilor este legat de apariia diferenierii responsabilitilor n cadrul grupului

23

Sarcina comun, nevoile personale convergente ale membrilor grupului i necesitatea


colaborrii (relaiile interpersonale) pentru realizarea lor sunt aadar cele trei
dimensiuni ale vieii grupului care definesc o situaie ce solicit un lider.
Grupurile eterogene, dezbinate pot fi rezistente si sa conteste decizia liderilor.
Grupurile omogene colaboreaza si ajuta liderul in luarea unei decizii.
EXERCITIU
Pe baza experientei noastre la catedra sa construim impreuna un studiu de caz pentru
GRUP NEOMOGEN in care s-a luat greu o decizie si liderul a fost contestat.

FUNCTIILE SI CALITATILE LIDERILOR


Liderul unui grup se afirm i i menine poziia n msura n care este apreciat de ctre
membri a fi capabil s ndeplineasc dou categorii de funcii:
funcii executive (de rezolvare).
funcii de meninere (A. Neculau).
Funciile executive se refer numai la conducerea activitilor grupului, a eforturilor acestuia
de atingere a scopurilor.
Funciile de meninere ale liderului vizeaz activitatea acestuia de conservare a structurii
existente a grupului.

STILURI DE CONDUCERE
Nu vom relua in discutie toate cele 3 stiluri ale lui Kurt Lewin ci vom lua in discutie stilul
LAISSEZ FAIRE.
Emil. Paun (1999) descrie dou variante ale acestui stil: stilul refuz/negare; Avem o
problem, le spune liderul, dar nu cred c o putem rezolva; ncercai sa va descurcai
singuri; stilul fals/democratic:
Avem o problem, este obligaia mea s o rezolv, dar a vrea s se implice ct mai
muli; vom discuta chestiunea mai trziu

24

Sentimentul dominant n grup este de frustrare i insatisfactie.


EXERCITIU
Cum ar trebui sa procedeze liderul clasei care adopta un stil democratic. Sa reformulam:
avem o problema

IV. 4. ELEVII SLABI SI INADAPTATII CLASEI. ABANDONUL SCOLAR


Diferentierea pe care o facem uzual intre elevii buni si elevii slabi are la baza criteriul
performantelor scolare, al reusitei in activitatea de invatare.
De ce unii elevi sunt slabi?
Pentru ca sunt insuficient adaptati la cerintele institutiei scolare.
Adaptarea exprim calitatea i eficiena realizrii concordanei dintre personalitatea elevului
i cerinele institutiei scolare
Cauzele cele mai frecvente,spun profesorii, sunt lipsa de motivaie i nivelul sczut de
aspiraie.
Profesorul da feed-back frecvent elevilor sai. Atunci cnd acest feed-back este negativ, se
intensific sentimentul de neputin, de izolare, de nencredere n sine al elevilor, ceea ce va
alimenta cercul vicios al descurajrii i al aversiunii fa de nvtur. Incontient, printr-un
mecanism de protecie a eului, asemenea elevi vor ncerca s se detaeze emoional de
ceea ce se ntmpla n sala de clas, dispreuind ceea ce li se propune s fac, stand de
vorb cu ali colegi sau artnd plictiseal.
Cronicizarea eecului colar, pe lng alterarea imaginii de sine a elevilor n cauz, este
descurajatoare i cauz a unui nivel sczut de aspiraie.
Aceasta este calea cea mai sigura spre INADAPTARE.
Cei mai muli DINTRE ACESTI INADAPTATI constata ca nu pot face fa unui sistem
educativ obligatoriu, rigid i formal n cerine, n cele din urm, l abandoneaz.
Cauzele abandonului scolar sunt multiple si diverse.
EXERCITIU
Pe baza experientei noastre si a informatiilor primite prin statistici sau studii specializate sa
realizam un portret al abandonului.

25

Portretul
abandonului

CAP.V. DINAMICA GRUPULUI DE SCOLARI AI CLASEI


Nici nu stii din cite grupuri faci parte!
TEME
V.1.Semnificatiadinamicii grupului
V.2. Planuri de manifestare a dinamicii grupului:
a. Structura grupului mic
b. Functiile grupului mic
c. Procesele grupului mic: procesul de realizare a sarcinilor scolare, procesul de comunicare;
procesul de influenta

V.1. SEMNIFICATIA DINAMICII GRUPULUI

Realitatea social se prezint ca un sistem de grupuri (mai mari sau mai mici, formale
sau informale) care construiesc norme i valori, distribuie poziii i exercit influene.
Grupul joac un rol crucial n evoluia persoanei, constituie cel mai important mijloc de
socializare i integrare social, contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societi, ofer
individului securitate, dar i mijloace de afirmare, rspunde nevoilor asociative i de
apartenen ale fiinei umane.
Prin dimensiunea sa interactiv, grupul se prezint ca un mediu i mijloc de nvare a unor
roluri sociale, formeaz competene de evaluare a altora i poate contribui la dezvoltarea
contiinei de sine a membrilor si.
Dinamica desemneaza ansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc n grupurile
primare i legile ce le reglementeaz(A. Neculau)
REFLECTIE

26

Lucrati cu grupuri de elevi, in medie, 4 ani. Alegeti o clasa cu care lucrati de 2-3 ani. Daca va
intoarceti in timp puteti face o comparatie intre grupul cu care ati inceput sa lucrati si grupul
care este acum? Ce s-a schimbat? Ce modificari au intervenit?

V.2.PLANURI DE MANIFESTARE A DINAMICII GRUPULUI


STRUCTURA GRUPULUI MIC
Definitorii pentru structura unui grup sunt:

Mrimea grupului;

Formarea subgrupurilor (unele constituite dup funciile de


ndeplinit n activitatea grupului, altele dup afinitile i
atracia spontan dintre membri);

Distribuia rolurilor ntre subgrupuri i ntre membri i


cerinele normative;

Structurarea puterii (ierarhia autoritii) n grupul respectiv


(diferenierile de status);

Modelul de comunicare, concretizat n relaiile ntre


subgrupuri i ntre membrii grupului (relaiile orizontale
ntre subgrupuri sau indivizi aflai la acelai nivel i cu
acelai status, dar i relaiile verticale ntre subgrupurile sau
membrii aflai n poziii ierarhice diferite).

Grupul scolar tinde sa devina un colectiv. Aceasta devenire parcurge o serie de etape:

Etapa evaluarii interpersonale

Etapa aparitiei unui nucleu

Etapa extinderii nucleului

EXERCITIU
Ati identificat care sunt subgrupurile informale, spontane din clasa in care sunteti diriginta?
Cum si de ce s-au format aceste grupuri? Care sunt scopurile, credintele si valorile acestor
subgrupuri?

27

FUNCTIILE GRUPULUI MIC


Functiile esentiale ale grupului mic sunt:

Funcia de integrare rspunde nevoii individului izolat de

a fi acceptat de ceilali, de a face parte dintr-o comunitate


(familial, profesional, amical);

Funcia de reglementare a relaiilor inter-individuale

legat de capacitatea grupului de a arbitra relaiile dintre


indivizi i de a interveni pentru a apra individul atunci cnd
nu mai sunt respectate anumite reguli convenite;

Funcia de reglementare intra-individual privind nevoia de

confruntare a imaginii de sine cu oglinda social a grupului,


pentru a ajunge la o mai corect cunoatere de sine;

Funcia de securitate corespunztoare nevoii general

umane de protecie i de manifestare n siguran, conform felului de fi


al fiecaruia
Modelul de relatii al grupului poate sa difere de la o functie la alta
REFLECTIE
Agresivitatea sau violenta dintre elevi poate fi considerata manifestare a functiei de
reglementare a relatiilor inter-individuale? Argumentati/contraargumentati

PROCESELE GRUPULUI MIC


Principalele procese sint:

procesul de realizare a sarcinilor scolare

procesul de comunicare

procesul de influenta

28

Procesul de realizare a sarcinilor scolare


Uneori grupurile sunt mai eficiente in invatare dect activitatea independenta.
Performanele cu care sunt realizate de ctre grup sarcinile colare depind de:
Tipul sarcinii de nvare;
Compoziia grupului (factorul populaie);
Interrelaia funcional n raport cu sarcina;
Interrelaiile afective i socio-emoionale existente n interiorul grupului;
EXERCITIU
Cu totii lucram uneori cu clasa impartita in echipe. Sa listam criteriile pe care le utilizam in
alcatuirea acestor echipesi modul in care structuram sarcinile de lucru. Sunt aceste sarcini
structurate functie de echipa?

Procesul de comunicare
n interiorul grupului de elevi ai clasei pot exista mai multe tipuri de comunicare, care pot fi
clasificate dup:

instrumentele de comunicare utilizate (comunicare verbal sau nonverbal)

numrul persoanelor care comunic (comunicare n doi sau comunicare n grup)

obiectivele urmrite (comunicare de consum-gratuit, din nevoia de a comunica


cu cineva i comunicare instrumental utilitar, cu scop bine precizat).

Ca proces de grup, comunicarea ndeplineste mai multe funcii:


Creterea uniformitii informaiilor i a opiniilor pe ntregul
grup, la modul dorit, ceea ce favorizeaz coeziunea grupului;
Imprimarea unui sens unic eforturilor grupului n realizarea
obiectivului dorit;
Valorizarea grupului prin exprimarea originalitii sale i a
specificului su;
Rezolv problemele grupului, face posibil soluionarea lor
i protejeaz fa de exterior;
Faciliteaz ca grupul s devin cadru de referin pentru
individ (A. Neculau, op. cit.)

EXERCITIU

29

Acestea sunt tipuri de reele de comunicare, diferite ntre ele prin cantitatea de informaie pe
care o primesc persoanele care ocup o anumit poziie n reea, dar i prin gradul de
satisfactie pe le aduc participanilor. Unele dintre ele favorizeaz comunicarea deschis,
dialogul autentic ntre participanii la comunicare, altele mai puin.

E
A

D
B

Retea cerc

B
C

Retea lant

B
C

D
E

Retearoata

Retea Y

Asezati sagetile care indica legaturile de transmitere a mesajului si identificati retelele care
favorizeaza comunicarea deschisa.

Procesul de influenta
n fiecare grup exist un sistem de presiune asupra membrilor acestuia, pentru a-i
interioriza normele grupului i de a li se supune. Grupul exercit asupra fiecrui membru
dou tipuri de presiuni:

30

Presiune normativ pentru a se conforma la standardele i


regulile grupului;

Presiune informaional pentru acceptarea punctului de


vedere al grupului i a informatiilor considerate importante de catre acesta.

Conformitatea la cerintele grupului aprobarea grupului cruia i aparine, iar, pe de alt parte,
nevoia de certitudine i de siguran.
REFLECTIE
Care este cea mai puternic amintire a voastra, legat procesele de grup, la care ai
participat n coal?
Povestiti-ne, ce ati simtit atunci?

AUTOEVALUARE 3X7
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol.
1. Sa...
2. Sa...
3. Sa...

CAP.VI. CUNOASTEREA CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL


Unele dintre cele mai puternice si mai placute amintiri sunt legate de clasele din care am
facut parte
TEME:

31

1. Utilitatea cunoasterii clasei de elevi ca grup social


2. Obiectivele cunoasterii clasei de elevi
3. Fisa de caracterizare a clasei
Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor:
Observatia sistematica; Tehnica sociometrica
Autobiografia grupului; Profilul psihosocial al grupului

VI.1. UTILITATEA CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI CA GRUP SOCIAL


Cunoscnd potretul psihosocial al unui grup, punctele lui tari sau nevralgice, cei care
lucreaz cu grupurile sociale i-ar putea organiza mai bine propria lor activitate, ar putea
asigura mai bine condiiile n care aceasta se desfoar, astfel nct ea s dein ct mai
multe influene educative(M. Zlate)
Cunoasterea clasei ca grup are o tripla valoare: 1. praxiologica, 2. organizatorica, 3.
diagnostica si prognostica.
REFLECTIE
Care sint situatiile cind simtiti mai acut nevoia de a cunoaste mai bine clasa ca grup?
VI.2. OBIECTIVELE CUNOASTERII CLASEI DE ELEVI

Cunoaterea gradului de omogenitate sau de


eterogenitate a grupului clasei, prin obinerea unor
informaii legate de compoziia acestuia: numr de
membri, vrst, sex, mediu de provenien, pregtire
anterioar;
Cunoaterea momentelor mai semnificative din evoluia
grupului, de natur s explice caracteristicile sale actuale;
Cunoaterea stadiului de socializare n care se afl elevii
clasei respective, pus eviden de sistemul de statusuri i roluri;

Cunoaterea acelor proprieti ale grupului care sunt


definitorii pentru caracterizarea lui n termen de
sintalitate, analogic celui de personalitate (grup unitar
sau dezbinat, grup cooperator sau refractar la cooperare,
preocuparea dominant pentru realizarea obiectivelor
educative sau orientat cu preponderen spre satisfacerea
nevoilor afective ale membrilor si etc.);

Cunoaterea principalelor fenomene de grup, care se


manifest n interiorul colectivului clasei, de exemplu,
manifestarea coeziunii i consensului sau apariia unor
tensiuni i conflicte, de ostilitate i agresivitate, precum
i modul specific de reacie la aceste fenomene, prin

32

adoptarea unor atitudini de toleran, acceptare i


adaptare ori de pasivitate, apatie, retragere, evaziune etc.;

Cunoaterea particularitii interaciunii i comunicrii


dintre membrii grupului care se pot caracteriza prin
gradul lor de extindere, caracter reciproc sau unilateral,
eficacitate i influen, existena /inexistena unor reele
i structuri de comunicare folosite mai des n cadrul
grupului, precum i a unor factori specifici de perturbare a comunicarii

EXERCITIU
Obiectivele prezentate anterior au un grad mare de generalitate.
Sa incercam definirea altor obiective (3-5) specifice, necesare activitatii cu o anumita clasa.

VI.3. FISA DE CARACTERIZARE A CLASEI


Fia de caracterizare a clasei este un document care conine
concluziile investigaiilor asupra unei clase de elevi. Ea reprezint o
informare esenializat asupra caracteristicilor clasei respective
Prezentam o fisa de caracterizare a clasei elaborata de dl. Sorin Cristea de la Universitatea
Bucuresti.
Sa analizam impreuna acest tip de fisa!
I. INFORMAII GENERALE
1. Nr. elevi:..; Nr. biei:.; Nr. fete:.
2. Profesiile prinilor/nr. cazuri;
./
/
/
3. Starea sntii/ nr. cazuri
../
../
4. Situaia la nvtur:
Mediile generale ale clasei n anii precedeni (anul/media):
/..
/..
./. Etc.
Mediile generale la disciplinele fundamentale:
Limba i literatura romn:;
Matematica:;
Biologia:..; Etc.
5. Elevi cu aptitudini deosebite/domenii/ nr. cazuri
Aptitudini sportive/.
Aptitudini artistice/.
Aptitudini matematice/.
Aptitudini tehnice/. Etc.

33

Elevi care ridic probleme/ nr cazuri


Probleme sociale/..
Probleme la nvtur/.
Probleme comportamentale/.
6. Starea general de disciplin a colectivului:.
7. Perspectiva colectivului:
II. DINAMICA GRUPULUI
1. Gradul de coeziune colectivului:
Colectivul clasei este n formare (marcai situaiile constatate)
Exist un subgrup dominant format din foti colegi de clas (nr.
elevi);
Exist un subgrup secundar cu tendina de a se opune grupului
majoritar, dominant (nr. elevi.);
Exist mai multe subgrupuri labile (nr. subgrupuri/ nr. elevi.../..
Colectivul clasei este format
Alegerea modului de aciune al grupului se face cu acordul total sau
majoritar al membrilor?
Ajungerea la acord presupune discuii, confruntare de puncte de
vedere?.
Se constat o transformare a structurii interne a grupului atunci cnd
se trece de la o sarcin la alta?...
2. Scopul dominant imediat al colectivului..
3. Scopul de perspectiv al colectivului..
III. SPECIFICUL CLASEI CA MICROGRUP
Procesele de influen a grupului asupra membrilor determin
la cei mai muli (marcai):
Conformism (respectarea normelor de grup)
Autonomie (independena n raport cu alte grupuri)
Respingere/ acceptare a noilor venii;
Plcerea apartenenei la grup
Disponibilitatea de a aciona pentru grup
Alte aspect

Metode si tehnici de cunoastere a grupurilor.

Observarea sistematica

Tehnica sociometrica
-Testul sociometric;
-Sociomatricea;
-Sociograma;
- Indicii sociometrici;

Autobiografia grupului

Profilul psihosocial al grupului

Sa analizam toate aceste instrumente aflate in anexa!


EXERCITIU
Noi, cei din grupul de formare, ne cunoastem de ceva vreme.

34

Pe baza relatiilor stabilite, a comunicarii formale sau informale, a intamplarilor comune, sa


realizam o autobiografie a grupului nostru.

AUTOEVALUARE 3X7
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol.
1. Sa...
2. Sa...
3. Sa...

CAP.VII. SITUATII DE CRIZA EDUCATIONALA


Cind te afli intr-o groapa te opresti din sapat.
VII.1.Identificarea situatiilor de criza educationala
VII.2.Tipuri de criza educationala
VII.3.Strategii si tehnici de gestionare a situatiilor de criza educationala
VII.1. IDENTIFICAREA SITUATIILOR DE CRIZA EDUCATIONALA
Ce este de fapt criza?
Criza poate fi definita ca un eveniment sau un complex de evenimente inopinante,
neasteptate dar si neplanificate, generatoare de periculozitate pentru climatul, sanatatea ori
siguranta clasei respective si a membrilor acesteia.(R,Iucu-op.cit)
Cum recunoastem o situatie de criza educationala?
Dupa urmatoarele caracteristici:

beneficiaza de o izbucnire instantanee, declansansu-se fara


avertizare;

debuteaza de obicei prin afectarea sistemului informational: viciaza


mesajele, ingreuneaza comunicarea prin obstacol permanent, prin
destructurarea canalelor de comunicare, urmarind instaurarea
starii de confuzie;

faciliteaza instalarea climatului de insecuritate,

35

genereaza stari de panica prin eliminarea reperelor de orientare


valorica;

Iata cateva posibile situatii de criza:

elevi: certuri injurioase, batai soldate cu traume fizice si psihice


(ranirea elevilor) care au implicat mai multi elevi ai clasei si au
condus la divizarea grupului; prezenta si infiltrarea unor grupari
delicvente, implicarea mai multor elevi ai clasei in asemenea
actiuni: furturi, consum de droguri, abuzuri sexuale, tentative de
sinucidere, omor;

profesori-parinti: conflicte care pot impieta incomensurabil


coeziunea organizatiei clasei si a echilibrului atitudinal al cadrului
didactic; denigrari; mituiri;

inter-clase: prin exacerbarea starilor de emulatie in diverse


imprejurari, prin conflicte deschise intre membri marcanti ai celor
doua colective, toate insa cu proiectii ample in planul relatiilor ori a
stabilitatii organizatiei clasei si identificabile prin scaderea eficientei
activitatilor educationale.

VII.2. TIPURI DE CRIZA EDUCATIONALA


Iata o clasificare sintetica a acestor tipuri ( R. Iucu-op. cit):

dupa gradul de dezvoltare in timp

-instantanee (apar brusc, fara putinta anticiparii prin predictii)


-intermitente (dispar in urma masurilor de interventie insa reapar dupa
o anumita perioada de timp);

dupa gradul de relevanta:

-critice (pot conduce la destructurarea organizatiei in care au aparut)


-majore (prezinta efecte importante fara insa a impiedica redresarea
organizationala);

.dupa numarul subiectilor implicati:

-crize individuale
-crize de grup
-crize colective, globale.
REFLECTIE
Identificat,incadrati si descrieti o situatie de criza educationala plecand de la experienta
voastra personala.

36

VII. 3. STRATEGII SI TEHNICI DE GESTIONARE A SITUATIILOR DE CRIZA


Credem ca domnul Daniel Gheorghe Luchian, in lucrarea Managementul in perioade de
criza prezinta extrem de sintetic si relevant ce ar trebui sa faca profesorul (managerul
clasei) pentru a gestiona o situatie de criza educationala.
Primo Tempo
scapa de urgente, dar:
-

nu neglija consecintele negative pe termen lung;

nu abandona atingerea obiectivelor importante dar mai putin


urgente;

nu incalca si nu ignora restrictiile stabilite anterior;

nu actiona sub stres, dupa inspiratia de moment;

nu neglija cauzele reale ale problemelor aparute in schimbul

ordoneaza-ti ideile, dar:


efectelor;
-

nu actiona prin supra-reactie;

evita amalgamul de probleme, dorinte, minuni si lozinci din


minte ta;

nu deveni gorila:
-

rautatea oamenilor se accentueaza in situatii de criza;

chiar daca fierbi pe dinauntru, stapanestete in interior;

neuronii nu ii poti recupera indiferent ce ai face

nu te pierde in nimicuri;

subalternii te aproba pe fata pentru actiunile minore de succes

decompresarea:

dar te critica pe la spate (ca nu esti un bun manager pierzanduti timpul cu nimicuri);
-

tine la distanta subalaternii care sunt mereu de acord cu tine;

apropie-te de subalternii care te critica pe fata;

renunta la telefoane:
-

9 din 10 apeluri sunt neimportante;

scapa de hotii de timp:


-

paradoxul timpului: ai la dispozitie doar timpul de care dispui;

37

anticipeaza raul:
-

regula entropiei: orice actiune sau eveniment are tendinta


naturala de a evolua in sensul descresterii eficientei, cu toate ca
efortul si cheltuielile cresc constant;

nu lasa actiunile riscante sa se desfasoare de la sine;

pregateste

decizii

anticipate,

secundare

pentru

cazurile

defavorabile;
-

nu te lasa luat prin surprindere de cazurile negative care pot


aparea;

desi in interior, intr-o asemenea situatie, esti pesimist, trebuie sa


arati in permanenta o figura de om multumit si optimist fata de toti;

planificarea:
-

lipsa unei planificari in lupta este mai grava decat razboiul insusi
(De Gaule);

orice ora petrecuta pentru planificarea actiunilor tale viitoare iti va


economisi 4 ore de executie a actiunilor in derularea lor;

pune-te pe locul doi:


-

cu toate criza manageriala actuala si viitoare, managerii romani


sunt campioni mondiali in abilitatea de a-si atinge obiectivele
personale: primul loc este persoana mea, pe locul doi este
persoana mea, pe locul trei este persoana mea, pe ultimul loc este
sistemul pe care il conduc, de la cresa pana la minister;

atenueaza reculurile:
-

in perioada de criza fixeaza-ti mereu trei obiective principale


deoarece orice obiectiv principal iti genereaza minimum doua
obiective derivate;

atenueaza la maximum contradictiile dintre obiectivele derivate;

pentru atingerea fiecarui obiectiv principal trenuie sa proiectezi un

ia decizii bomba:
set de decizii dure, care aplicate, devin restrictii reale;
fixeaza prioritati:
-

aplica regula expansiunii americane; go step by step;

prioritatile se stabilesc in functie de patru factori: castigul financiar,


durata de timp, calitatea produselor si a serviciilor, cererea reala a
populatiei tinta;

anticipeaza intarzierile:

38

orice actiune iti ia de doua ori mai mult timp decat ai calculat
initial (Murphy);

solutia mediocra este simpla, solutia inteligenta este mai


complexa;

nu da vina pe vecini:
-

este foarte greu sa determini precis cauzele problemelor deoarece


ele sunt mascate si sunt imbracate intr-o haina a imposibilului;

fereste-te de managerii care scot total cauzele in afara sistemului


pe care il conduc;

respecta regula lui 3:


-

nu ai voie sa mizezi totul pe o singura alternativa, stabileste-ti cel


putin trei asemenea solutii decizionale;

fii decis:
-

cu partenerii nu ai voie sa fii nehotarat sau oscilant, deoarece


creezi un efect de bumerang si ei vor fi nehotarati cu tine;

mai bine sa lucrezi o scurta perioada de timp in pierdere decat sa


iti pierzi renumele;

nu amana decizia:
-

amanarea

genereaza

si

mentine

stresul

in

comportarea

subalternilor si pierderea eficientei deciziei;


-

trebuie sa actionezi dur si in forta;

orice amanare lucreaza in defavoarea ta;

renunta la sefuleti:
-

elimina sau minimalizeaza pe cat posibil numarul adjunctilor


deoarece pentru a-si da importanta produc doar incurcaturi;

incarca-ti subalternii:
-

deleaga autoritatea executantilor si ei devin eficienti deoarece:


decid pentru ei insisi ce lucrari sa faca, executa corect lucrarile
alese, controleaza rezultatele obtinute, raspund pentru lucrarile
executate, sunt platiti dupa calitatea muncii lor;

formeaza echipe:
-

obliga subalternii sa lucreze in echipa, activitatea va fi mai eficienta


si mai bine organizata;

fiecare membru al echipei este expert intr-un domeniu bine definit;

in perioada de criza trenuie sa iti testezi executantii, sa le determini

controleaza corect:
competenta reala: explica-le standardele de atins, da-le mana

39

libera, controleaza-I periodic, compara rezultatele cu standardele,


explica-le cand si unde au gresit;
-

personalul trebuie: incarcat la maximum, sa le fie fixate obiective,


sa le dam mana libera, sa le dam sarcini precise, sa le dam
termene stranse, sa

fie controlati eficient, sa le fie corectate

abaterile;
Secondo tempo
fa-ti feedback-ul:
-

daca lasi lucrurile sa evolueze de la sine, ele se vor degrada


continuu;

compara ceea ce ti-ai propus cu tot ceea ce ai realizat si


calculeaza abaterile;

pentru a nu te enerva si a nu te imbolnavi esti tentat sa renunti la


control, fapt care poate minimaliza eficienta activitatii;

condu prin exceptie:


-

deviza managementului prin exceptie este nu trebuie sa stii


istorie;

subordonatii trebuie sa iti dea informatii de exceptie;

de obicei inactivitatea este ridicata la nivel de activitate;

subalternii trebuie obligati sa alcatuiasca un raport asupra activitatii

micsoreaza pauzele:

zilnice;
-

in perioade de criza activitatile trebuie sa se desfasoare continuu


fara intreruperi;

relaxeaza-te :
-

nimeni nu te menajeaza in perioadele de criza;

trebuiesc planificate anumite perioade de liniste in timpul activitatii


manageriale: si acestea fac parte din proiectarea initiala;

respecta masa:
-

Tot ce e bun pe lumea asta e ilegal, imoral sau ingrasa


(Murphy)

mentine transparenta:
-

de frica sa nu pierzi hartiile , le pui la adapost; este o mare


greseala;

40

regula calvarului: daca ai nevoie de o hartie nu o gasesti. Cand nu

mai ai nevoie de ea, apare brusc;


-

organizeaza activitatea de secretariat;

trebuie sa fii constient ca toate hartiile ajung, in final si fara

renunta la ciorne:
exceptie, la renumitul cos de gunoi;
trebuie sa ai in permanenta taria de a te rupe de trecut, pastrand

numai documentele importante;


nu iti mari stressul:
-

nu iti incarca locul de munca cu documente si accesorii inutile;

o schema inlocuieste 1000 de cuvinte si te face sa te simti mai

cere scheme:
bine;
-

schemele consuma de zece ori mai putin timp si iti dau


posibilitatea sa decizi mai repede si mai eficient;

lupta cu birocratia:
schimba mereu & orice:
-

tot ceea ce este prezent este perimat;

aducand schimbari permanente in sistemul pe care il conduci, te


vei mentine pe linia de plutire a eficientei;

fii american:
-

lucreaza mereu dupa un plan;

lucreaza step by step: un tun il dai o data in viata; al doilea tun


este o plasa

imparte in sferturi:
-

imparte-ti programul zilnic in diviziuni de cate 15 minute;


fragmenteaza-ti programul tau zilnic in 10 minute si vei realiza mai
multe actiuni in acelasi interval de timp;

fii flexibil:
-

durata fiecarei actiuni trebuie sa contina cate o rezerva;

in organizarea tuturor resurselor umane si materiale, cu o parte

aplica legea Pareto:


mica de efort (20%) vei produce o parte mare de rezultate (80%);

41

probabilitatea de rezolvare a problemelor din intamplare creste


direct proportional cu marimea si efortul depus pentru rezolvarea
lor;

focuseaza-te:
-

evita sa te concentrezi gresit; evita sa pierzi timpul; evita sa faci


efort

Dupa cum se poate observa, recomandarile formulate pentru manager


(in cazul nostru cadrul didactic ca gestionar al situatiilor de criza educationala in clasa de
elevi) sunt supuse unor conditii de flexibilitate si de relativitate evidente. La nivel de sfat, de
recomandare insa, elementele anterior prezentate si luate in seama, pot deveni conditii
favorizante ale succesului in gestionarea situatiilor de criza.
EXERCITIU
Realizeaza o selectie a celor mai relevante sfaturi din lista prezentata anterior.
La ce ti-a fost greu sa renunti atunci cind ai selectat? De ce?
STRATEGII SPECIFICE PENTRU ASIGURAREA DISCIPLINEI IN CLASA DE ELEVI
(R.Iucu-op.cit.)
1. Uneori faptele vorbesc mai puternic decit cuvintele
2. Utilizeaza metode nonverbale si de continuitate a lectiei (ex: deplaseaza-te cu
spatele si pune mana ape umarul elevului care vorbeste)
3. Utilizeaza tacerea ca mijloc corectiv.
4. Nu te adresa clasei pina cind nu ai certitudinea ca toti elevii sunt pregatiti sa te
asculte.
5. Stabileste un contact vizual permanent cu elevii.
6. Semnaleaza un comportament indisciplinat/ disciplinat printr-un semn distinctive
concret.
7. Evita intrebarile al caror raspuns este asteptat dupa o ordine previzibila. Pune intai
intrebarea si apoi nominalizeaza elevul care sa raspunda.
8. Fii gata sa schimbi metoda cins constati ca elevii au obosit sa te asculte doar pe tine.
9. Orienteaza-i pe elevi sa extraga principii de viata din continutul academic predat.
10. Consiliaza elevul care are problem ramanand in permanenta la dispozitia acestuia.
11. Organizeaza-ti activitatea in sensul solicitarii unor sarcini precise de la elevi.
12. Recunoaste si indica cele mai mici imbunatatiri in comportamentul elevilor si
incurajeaza-l.

42

13. Concentreaza-te asupra elevului cu un comportament regulamentar, lauda-l si felicital pentru asta.
14. Incearca sa comunici cu elevul indisciplinat, intrebandu-l daca si cum poti sa-l ajuti,
aceasta dandu-ti ocazia sa te apropii cit mai mult de el.
15. In situatii dificile foloseste o voce scazuta, nu ridica tonul, pentru ca elevul sa faca
effort pentru a te asculta.
16. Recunoaste ca atunci cind un elev persista in indiscipline, acest fapt semnul unei
nevoi de atentie sau de dragoste( implinind nevoile emotionale de baza ale elevilordragostea, afirmarea, apartenenta, imaginea de sine-pot fi prevenite situatiile de
indiscipline.
17. Da dovada de multa rabdare.
REFLECTIE
Fii realist si gandeste-te la ce spunea Kevin Leman in Making Children Mind without
Losing Yours (Kennedy Century Press, 1994): Nu sunt atat de naiv incit sa cred ca
orice metoda de disciplina poate avea efect pozitiv asupra fiecarui copil.
AUTOEVALUARE 3X7
Noteaza 3 lucruri pe care le-ai invatat din acest capitol.
1. Sa...
2. Sa...
3. Sa...
AUTOEVALUARE FINALA
Acum, la final, sa folosim auevaluarile de la fiecare capitol.
Aveti 21 de lucruri pe care le-ati invatat.
Conform filtrelor noastre interne se vor selecta doar 10.
Listati toate cele 21 de lucruri pe care le-ati invatat si apoi selectati din ele doar 10
Fiti siguri ca acestea 10 vor fi interiorizate si aplicate!
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.

43

VIII. ANEXE pentru formatul online


Anexa la cap.I
CHESTIONAR
(Geoff Petty-op.cit.)

Ce fel de profesor esti?


Unii profesori isi doresc sa fie centrul atentiei in clasa si se afla in pericolul de a pune
propriile nevoi inaintea nevoilor elevilor. Altii isi doresc sa fie placuti, fara, insa , sa-si dea
seama ca elevilor le plac acei profesori care-i fac sa invete. Cei mai multi, fara indoiala,
predau asa cum li s-a predat si lor. Acest capitol incearca sa exploreze marea provocare de
a te modela ca profesor. Care va sunt scopurile si care va este filozofia ?
Mai jos este un chestionar conceput sa evalueze abordarea dumneavoastra ca profesor,
dupa o metoda specifica de analiza. Fundamentarea chestionarului este prezentata mai
tarziu. Ganditi-va la situatiile concrete de predare in care v-ati aflat, sau la cele pe care le
intentionati si raspundeti la intrebari din punctul dumneavoastra de vedere. Raspundeti cu
onestitate, nu incercati sa ghiciti raspunsul corect. Nu e nevoie sa comunicati cuiva punctajul
obtinut.
Chestionar de autoevaluare a profesorului
Bifati raspunsul in coloana potrivita
Da! = da, foarte adevarat
Nu! = nu, niciodata

Da = in general , da
Nu = in general, nu
DA! Da Nu NU!

1. In general, elevii vin la scoala sau la colegiu fara


tragere de inima.
2. Cei mai multi elevi se descurca bine la un curs
adecvat lor, daca predarea este buna.
3. Disciplina pe care o predau este interesanta si
ofera multa satisfactie.
4. Celor mai multi elevi nu le place sa fie evaluati
de catre profesor.
5. Elevii se impart in doua grupe: cei care doresc sa
evolueze si cei care doresc sa promoveze fara sa
depuna prea mult efort.
6. Cei mai multi elevi pot fi motivati de catre un
profesor eficient.
7. Orice elev invata bine, daca este laudat si daca
profesorul practica intarirea pozitiva.
8. Elevii refuza sa invete daca nu sunt ferm indrumati.

DA! Da Nu NU!

44

9. Cei mai multi elevi apreciaza un mediu de studiu


ordonat, bine organizat.
10. Elevii inteligenti sunt mai greu de tinut sub
control.
11. Este firesc ca elevii sa doreasca sa munceasca cat
mai putin posibil.
12. Exista intotdeauna un motiv pentru felul in care se
comporta elevii.
13. Cu ce ma aleg? este o intrebare legitima pe care
si-o pun elevii, cand este vorba de un obiect de
studiu.
14. In general, daca elevii esueaza in invatare este din
vina profesorului, a scolii, a curriculum-ului sau a
dotarii necorespunzatoare.
15. Cei mai multi elevi invata la potentialul lor maxim,
daca profesorul este competent.
16. Ceea ce vor elevii si ceea ce vor profesorii sunt
doua lucruri diferite, de aceea nu se pot pune de
acord asupra cantitatii de munca depusa.
17. Munca la standardele minime trebuie sa fie criticata.
18. Profesorii trebuie sa fie pregatiti sa puna piciorul in
prag atunci cand este necesar, chiar cu riscul de a
devenii nepopulari.
19. Se incurajeaza lipsa de atentie, atunci cand profesorul
ii ajuta pe cei care nu asculta de prima data.
20. Profesorii trebuie sa se comporte pozitiv fata de elevii
carora nu le place munca.
21. Disciplina pe care o predau necesita o inclinatie
speciala, pe care ori o ai, ori n-o ai.
22. Elevii trebuie amenintati cu aplicarea unei pedepse
daca nu muncesc.
23. Elevii accepta aproape intotdeauna critica constructiva,
stiind ca-i ajuta sa-si imbunatateasca performantele.
24. Elevii indeplinesc sarcinile de lucru cu bunavointa,
daca li se da sansa sa aiba succes.

Ce fel de profesor esti?


Calcularea scorului
Folosind tabelul de la pagina urmatoare, incercuiti nota corespunzatoareraspunsului
dumneavoastradin chestionar. De exemplu: daca raspunsul la intrebarea 1 esteNu,
incercuiti 3; daca raspunsul la intrebarea 5 este Da, incercuiti minus 5.
1 Adunati toate punctele positive si inscrieti totalul in casuta punctajului
pozitiv.
2 Adunati toate punctele negative si inscrieti totalul in casuta punctajului
negativ.
3 Faceti adunarea punctajului pozitiv cu cel negative. De exemplu : +7525 = +50.
4 Cititi mai jos interpretarea punctajului dumneavoastra final.

45

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.

DA!
-3
5
5
-3
-5
5
5
-3
5
-5
-5
5

Da
0
3
5
0
3
2
3
0
2
-3
-3
3

Nu
3
-3
-3
3
3
-5
-3
0
-3
3
3
-3

NU!
5
-5
-5
5
3
-5
-5
0
-5
5
5
-5

13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.

DA!
5
5
-5
-3
-5
5
-5
5
-5
-2
5
3

Da
3
5
-2
-3
-2
3
-3
3
-3
2
3
5

Nu
-2
-3
2
3
3
-3
2
-2
3
0
2
-2

NU!
-3
-3
5
5
5
-5
5
-5
5
0
-2
-3

Punctaj pozitiv
Punctaj negativ
TOTAL
-100 pana la -40 Atitudinea dumneavoastra produce elevi care invata in limita a ceea ce le
solicitati si nimic mai mult.
-39 pana la zero Atitudinea dumneavoastra produce elevi care rareori dovedesc interes fata
de ceea ce invata.
Zero pana la +40 Atitudinea dumneavoasta produce , mai degraba, elevi mediocrii care se
descurca bine in general; cei mai capabili dovedesc un oarecare interes si entuziasm fata de
ceea ce invata.
+41 pana + 100. Produceti elevi care sunt dedicati invatarii (si dumneavoastra) si care
considera invatarea agreabila si plina de satisfactii.

Anexa la cap.III si VI
Testul sociometric indicator al relaiilor n cadrul clasei de elevi
Metodele sociometrice sunt utilizate pentru studierea colectivelor de elevi, investigai
ca grupuri cu structur proprie. Aceste metode vizeaz investigarea naturii, configuraiei i
intensitii relaiilor interpersonale din cadrul unui grup precum i a fenomenelor care apar pe
baza acestora: de comunicare, de colaborare, de influenare, etc.

46

Cercetarea sociometric ncepe prin utilizarea testului sociometric. Prin intermediul


utilizrii acestuia se pot obine date referitoare la relaiile prefereniale din cadrul grupului
precum i la stadiul concret de structurare al acestora.
Iat cum arat un astfel de test:
Nume i prenume
Data..
1. Dac ai avea de fcut o lucrare mpreun cu un coleg, pe care l-ai alege?
1....
2
3....
2. .Dac ai avea de fcut o lucrare cu un coleg, cu care nu ai vrea s lucrezi?
1
2
3.
Datele obinute n urma aplicrii testului sociometric, se prelucreaz, realizndu-se
pentru nceput matricea sociometric:
MATRICEA SOCIOMETRIC
Sub.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
Ab
Va
Rb
Vr
Is

10

11

Ab- alegeri brute

47

Va- valoarea alegerilor


Rb- respingeri brute
Vr- valoarea respingerilor
Is- indice de status
Indicele sociometric permite efectuarea de aprecieri referitoare la poziia ocupat de
un anumit membru al grupului din perspectiva atitudini fa de colectiv, respectiv a
expansiunii sociale i a atitudinii colectivului fa de el, respectiv a incluziunii sociale. Calculul
incelui sociometric se realizeaz dup urmtoarea formul:
n
I=

, unde n este reprezentat de numrul alegerilor primite de subiectul


N-1

respectiv, iar N numrul total al membrilor grupului.


Calculul indicelui de coeziune se calculeaz dup formula:
Rq
Ic =
Up
k
unde p =
N- 1,

iar q = 1-p.

Datele obinute n urma realizrii matricei sociometrice i a calculrii indicilor mai sus
prezentai sunt transpuse n sociograme, care redau grafic relaiile n cadrul grupului. Aceste
sociograme pot fi individuale sau colective.

IZOLAI

SOCIOGRAMA CLASEI DE ELEVI

48

POPULARI

FOARTE POPULARI
LIDER

ANEXA la CAP.IV

CHESTIONAR
(Geoff Petty-op.cit.)

Ce elevi ne plac?
La fel ca in cazul stereotipurilor si prejudecatilor, este important ca profesorul sa fie
constient si de preferinte sau antipatii.
Ce trasaturi va plac la elevi? Marcati-le de la 1 la 5; 3 inseamna ca va este
indifferent.
Imi place mult - Imi
displace
1
2
3
4
5
-politetea
-interes fata de lectie
-caligrafie clara si prezentare ordonata
-haine moderne si ingrijite

49

-atractivitate si atitudine prietenoasa


-personalitate vesela si deschisa
-igiena personala
-un elev stie tot
-exprimare dificila pentru ca limba oficiala
nu este limba maternal
-elevi de sex opus
-elevi de acelasi sex cu dvs.
-elevi apartinand unei culturi diferite de a dvs.
-elevi dintr-o alta clasa decat cea la care predati

INTERPRETAREA CHESTIONARULUI
Oamenilor le plac oamenii cu care se aseamana - cei care le impartasesc valorile de baza
si vederile.
Profesorii nu fac exceptie; le plac elevii harnici, ordonati, politicosi si frumosi. Oricare ar fi
preferintele si antipatiile dvs. nu trebuie sa le aratati. Nimic nu va indreptateste sa
reactionati cu iritare si antipatie.
ASADAR, REFELECTATI LA CE ATI MARCAT CU 1 si 5 !
O buna relatie cere sa dezvoltati o atitudine de respect pentru elevii dumneavoastra.
Toti elevii trebuie sa simta ca sint in mod egal acceptati, apreciati si ca eforturile lor de a
invata sint recunoscute si judecate fara partinire.
Putini profesori adopta in mod deliberat prejudecati. Cea mai mare parte a atitudinii
discriminatorii este neintentionata. De aceea este bine sa constientizam preferintele sau
antipatiile, sa reflectam asupra lor si sa le luam in stapanire!

BIBLIOGRAFIE
1. Romita Iucu-Managementul clasei de elevi, ed. Polirom, 2006
2. Geoff Petty-Teaching today (Profesorul azi), ed. Atelier Didactic, 2007
3. Emil Stan-Managementul clasei, Aramis,2006

50

4. WWW.biblioteca digitala.ro, Mihai Diaconu-Sociologia educatiei


5. Andre de Paretti-Educatia in schimbare, ed. Spiru Haret, 1996
6. Adrian Neculau- Psihologia cimpului social, ed. Polirom, 1997
7. Emil Paun-Scoala-abordare sociopedagogica, ed. Polirom, 1999
8. Managementul clasei-ghid pentru profesori si invatatori, UNICEF Romania, 2007

51