1

TIPURI DE NVTARE
Tipologia nvtrii potrivit conceptiei lui R.Gagne
n conceptia lui R. Gagne dezvoltarea uman apare ca efect, ca
schimbare de lung durat, pe care subiectul o datoreaz att nvtrii ct sI cresterii.
nvtarea nu se face oricum, ci se bazeaz pe o serie ordonat sI aditiv de capacitti.
Ierarhizarea acestor capacitti de face n baza criteriului trecerii succesive de la
nvtarea capacittilor simple, la cele complexe, generale.
ntreg ansamblul de capacitti pe care-l posed subiectul pentru R.Gagne
reprezint conditiile interne. Acestea se deosebesc de conditiile externe a cror actiune
este independent de subiect. Avnd n vedere varietatea conditiilor externe, R.Gagne
consider c exist tot attea forme sau tipuri de nvtare.
Principalele tipuri de nvtare sunt:
nvtarea de semnale;
nvtarea stimul-rspuns;
nvtare de tipul nlntuirilor;
nvtarea asociativ-verbal;
nvtarea prin discriminare;
nvtarea notiunilor;
nvtarea de reguli sau de principii;
nvtarea social.
1. nvtarea de semnale este larg rspndit att la animalele domestice ct si la
om (cinele fuge din mijlocul soselelor atunci cnd aude semnale ce avertizeaz
apropierea unui automobil).
Conditia esential pentru ca nvtarea semnalului s aib loc este s se asigure o
prezentare aproape simultan a 2 forme de stimulare:
stimulul produce o reactie general, asa cum vrem s obtinem si
stimulul semnal.
nvtarea are un caracter involuntar si se concretizeaz n rspunsuri care nu se
afl sub control voluntar. Este cunoscut sub denumirea de conditionare clasic si a
fost descris pentru prima dat la sfrsitul secolului al XIX lea de I.V.Pavlov. n
pedagogie acest model a fost aplicat de J.B. Watson, fondatorul behaviorismului.
nvtarea stimul-rspuns
Este un alt tip fundamental de nvtare care face posibil ca individul s realizeze
o actiune atunci cnd doreste s dea un rspuns precis la un stimul discriminat.
Ed. Thorndike l-a denumit nvtarea prin incercare si eroare, Skinner, nvtarea
operant, Kimble, nvtarea instrumental.
Asa cum arat si denumirea acestui tip de nvtare se desprind 2 caracteristici:
o astfel de nvtare se refer la o singur legtur ntre stimul si rspuns nu la legturi
multiple;
stimulul si rspunsul apar total legate ntr-un mod care nu se ntlneste la tipul de
nvtare anterior.
nvtarea sub form de asociere a rspunsului a reactiei la stimul depinde de
ceea ce se ntmpl dup o reactie, anume dac are loc recompensa sau ntrirea.
ntrirea, recompensa faciliteaz nvtarea fie c este esential sau nu ntruct
face ca o manifestare de comportament deja caracteristic individului s apar mai
frecvent.
Tehnicile de ntrire stau la baza instruirii programate. Vrsta ca si mediul din
care provine elevul influenteaz aplicabilitatea si semnificatia tipurilor de ntrire. Acest
tip de nvtare genereaz, guverneaz formarea deprinderilor de pronuntie la copilul
mic, de pronuntare ntr-o limb strin la adulti (pentru adulti, ntrirea fiind

compararea propriei pronuntii cu cea a unui specialist). Mai mult chiar, o activitate
preferat poate servi ca ntrire pentru una mai putin preferat cu conditia s o facem
pe prima dependent de svrsirea celei de a doua.
nvtare de tipul nlntuirilor
nlntuirea este un tip special de nvtare larg aplicat la toate vrstele. Are la
baz legarea a dou sau mai multe reactii de tipul stimul-rspuns nvtate anterior.
Actiunea care urmeaz s fie nvtat reprezint o succesiune de acte. Fiecare
din aceste acte a fost nvtat anterior dar n acest caz al nlntuirii esentialul este
respectarea ordinii lor, asigurarea ntririi ntregului lant si a reusitei ultimei verigi.
Aceasta trebuie s conduc la satisfactie, s fie ntrit. Pentru dirijarea succesiunii
executiei se apeleaz la indicii ajuttoare exterioare, necesare mai ales n selectia
verigilor exacte ale lantului si la instructiuni verbale. Atunci cnd instructiunea verbal
este autoadministrat devine parte integrant a nlntuirii ce trebuie nsusit. O alt
conditie este contiguitatea adic executarea actelor ntr-o succesiune temporal strict
fr ntreruperi, ezitri, ntrzieri.
nvtarea asociativ-verbal
Cu toate c sunetele pe care le produce omul sunt n numr limitat, modelele
obtinute prin combinarea lor sunt de o diversitate practic nelimitat.
Asociatia verbal reprezint nvtarea de lanturi verbale. Cele mai simple
nlntuiri verbale sunt reprezentate de activitatea de denumire a unui obiect. n acest
caz se constituie un lant cu cel putin 2 verigi: prima este o relatie care leag aparitia
obiectului de un rspuns rezultat din observarea unor aspecte ale obiectelor, iar a doua
este o conexiune care face ca individul s se autostimuleze si s denumeasc obiectul.
nvtarea eficient a asociatiilor vebale necesit folosirea unor verigi
intermediare care au rol de mediere sau de codificare. Aceste verigi se produc n
intimitatea celui care nvat, sunt implcite su nu se manifest n comportamentul
exterior, explicit.
nvtarea prin discriminare
Acest tip de nvtare este impus de faptul c indivul nca din primii ani ai vietii
trebuie s stie s dea n rspunsuri de identificare diferite la tot att de multi stimuli care
prezint ntr-o msur mai mic sau mai mare similitudini din punct de vedere fizic.
Cu toate c nvtarea fiecrei conexiuni stimul-rspuns este un eveniment
simplu, conexiunile au tendinta de a se interfera cu orice alt retinere. Ni se cere s
distingem de-a lungul ntregii vieti de la culori, forme geometrice, texturi, distante la
tesuturi anatomice, mrimea stelelor, modele de structuri moleculare. nvtarea
discriminrii sprijin modelele perceptive privind: obiectele, spatiul, evenimentele,
imaginile si simbolurile.
n acest cadru trebuie s se opereze cu trsturi distinctive ale obiectelor.
nvtarea literelor, a numerelor reprezint o nvtare de discriminare multipl pe
msur ce se avanseaz n nvtare, probabilittile de confuzie provocate de dificultti
n discriminare sporesc.
De o important major este dezvoltarea preciziei de discriminare a stimulilor
prin nvtarea lor prealabil.
nvtarea notiunilor
Se refer la nsusirea clasificrilor propriettilor obiectelor si fenomenelor,
evenimentelor.
Notiunile sunt concrete si definite (abstracte).
Notiunile concrete se refer la clase de obiecte observabile sau la calitti ale
obiectelor.

nsusindu-si o notiune, individul devine capabil s generalizeze aceast notiune

asupra altor situatii-stimul care nu au avut rol n nvtarea propriu-zis. Efectul
nvtrii notiunilor este de a elibera individul de sub controlul exercitat de stimulii
specifici. n nvtarea notiunilor ca instrumente ale gndirii si comunicrii nu trebuie s
se piard din vedere faptul c ele au referinte concrete. nvtarea prin actiune,
nvtarea n laborator prentmpin pericolul superficialittii verbale. nvtarea corect
a notiunilor este hotrtoare pentru om, ntruct acesta citeste n termeni notionali,
comunic, gndeste, interrelationeaz prin notiuni.
Subiectii curiosi, interesati de prestatia activittii de nvtare la nivel ridicat de
analiz, comparatie sunt mai atrasi de metodele de descoperire. Conditia intern,
fundamental pentru nsusirea lantului de notiuni care alctuiesc regula sau principiul
este cunoasterea temeinic a notiunilor. Alte conditii sunt: instruirea verbal,
reamintirea conceptelor folosirea unor puncte de sprijin verbale pentru ordonarea
corect a notiunilor.
7. nvtarea de reguli sau de principii;
n termenii cei mai simpli, o regul este un lant de concepte care formeaz ceea
ce n general denumim cunostinte.
Conceptul este unitatea iar regula, principiul reprezint relationarea util a
unittilor conceptuale. De aceea nvtarea regulilor este dependent de nvtarea
conceptelor componente.
nlntuirea conceptelor n perspectiva formulrii principiilor se poate face cel
putin prin dou metode principale:
se porneste de la pronuntarea principiului, desprinderea caracteristicilor si apoi
specificarea posibilittilor sale aplicative n actiuni directe si implicite (metoda
deductiv);
fie se prezint mprejurri, experiente n care se opereaz principiul de ctre profesor
iar elevii sunt solicitati s combine conceptele n ordinea adecvat (metoda inductiv
sau a descopunerii dirijate).
Tehnicile deductive de predare sunt adecvate pentru retinerea faptic a
principiului iar tehnica de descoperire dirijat stimuleaz nvtarea independent de
ctre subiect. n alegerea metodei trebuie s se ia n vedere suportul motivational al
celui care nvat.
nvtarea social
Are drept obiect asimilarea unor modele comportamentale, a noi modele
comportamentale, a noi forme si scheme de interactiune interpersonal si prin aceasta a
noi trsturi de personalitate.
n sens larg, toat nvtarea uman este social pentru c se petrece n contexte
culturale si este dirijat de modele educationale. Exist o nvtare social n sens
restrns specializat n a face experienta legturii cu realitatea, cu valorile si normele
interpsihologice. n nvtarea social exist si un nivel socioperceptiv, de imitare
spontan, necritic a modelului bazat pe imagini, conduite interpersonale, pe impulsuri
motivationale situative, nivel ntlnit mai ales va vrstele mici.
El poate fi ntlnit chiar si la preadolescenti si adolescenti unde nu mai este
vorba de lipsa de experient social ca la cei mici, ci de absenta cultivrii prghiilor de
autocontrol din cauza unui deficit educational.
Exist si un nivel sociognostic al nvtrii sociale definitorii pentru adolescenti,
ghidat de modelele furnizate de educator n mod constient. n acest caz partenerii
intercomunic, se interapreciaz se atrag n baza similitudinii unor calitti cu profund
rezonant moral care emerg din interior.
Bandura sustine c n toate tipurile de modelare de la imitarea unei simple
actiuni la reproducerea comportamentului social complex sunt implicate patru
deprinderi mediatoare:
orientarea atentiei asupra aspectelor relevante ale comportamentului;

retinerea trsturilor critice ale performantei mnezice;

copierea comportamentului modelului;
motivatia de a reproduce comportamentul observat si justificarea ei sub forma
recompensei interne, externe sau substitutiv.
nvtarea social este ntotdeauna o interinvtare si ea are drept continut experientele
pe care si le transmit reciproc cei care intr n actiune n calitatea lor de indivizi,
grupuri sau colectivitti.
Toate formele de nvtare amintite sunt secondate permanent de o nvtare
afectiv, motivational, psiho-moral sI psihocomportamental care angajeaz
resorturile cele mai intime ale edificiului constiintei.