CAPITOLUL 8 - Mediul, Sanatatea Si Calitatea Vietii-PRAHOVA-2013

CAPITOLUL 8- MEDIUL, SNTATEA I CALITATEA VIEII
8.1.
Poluarea aerului i sntatea
Poluarea atmosferei se definete ca prezena in aer a unor substane care in funcie de

natur, concentraie i timp de aciune afectez sntatea, genereaz disconfort i/sau
altereaz mediul.
Poluarea poate fi de natur chimic (determinat de o multitudine de substane
chimice), fizic ( radioactivitatea, radiatiile calorice si ultraviolete, zgomotul, vibraii) i
biologic ( datorat germenilor patogeni care pot fi rspanditi prin aer avand ca sursa
oamenii bolnavi sau purtatori , si animalele).
Sursele de poluare, naturale i artificiale ( tehnologice - combustii in instalaii fixe,
transporturi, diverse procese industriale) elimina n atmosfera o multitudine de poluani
iritani ( pulberi netoxice, gaze i vapori ca oxizi de sulf, oxizi de azot , clor, amoniac, etc.),
fibrozani ( bioxidul de siliciu, oxizi de fier, bariu,cobalt, etc.), axfisiani ( monoxidul de
carbon i hidrogenul sulfurat), toxicisistemici ( plumb, mercur , cadmiu, mangan, vanadiu,
seleniu, fluor, fosfor, pesticide organofosforice si organoclorurate) , alergizanti, cancerigeni
( hidrocarburi policiclice aromatice, nitrozamine, azbest, crom,etc.).
Oxizii de sulf ( eliminati de o serie de industrii ca rafinarii de petrol sau de instalatiile mici
de incalzire prin arderea combustibilului fosil),, oxizii de azot ( eliminati de asemenea din
ariile industriale sau urbane cu trafic intens) pulberile in suspensie, toti poluantii iritanti, pot
determina efecte acute ( imediate ) sau/si cronice ( tardive) asupra sanatatii populatiei.
Dintre efectele acute, care apar la concentratii relativ ridicate ,sunt de mentionat
modificarile functionale ventilatorii ( traduse prin fenomene obstructive reversibile ), iritatii
oculare si respiratorii.
La concentratii deosebit de ridicate se produc intoxicatiile acute, caracterizate prin leziuni
conjunctivale si corneene, sindrom traheo-bronsic caracteristic, iar in cazurile cele mai
grave edem pulmonar toxic.
La niveluri mai reduse ale concentratiei agentilor iritanti din aer decat cele care provoaca
intoxicatiile acute, apare o crestere a morbiditatii si mortalitatii populatiei prin boli
pulmonare si cardio-vasculare in special la grupele de varsta vulnerabile ( varstele extreme
copii si batrani) precum si la persoanele bolnave (cu afectiuni pulmonare si
cardiovasculare).
De asemenea s-a observat ca efect imediat al poluarii iritante, agravarea bronsitei
cronice la persoanele care sufera de aceasta afectiune.
Dintre efectele expunerii cronice observate amintim cresterea incidentei si gravitatii
infectiilor respiratorii acute ( bacteriene si virotice),( bronho-pneumonii, gripa etc.) precum
si a bronho-pneumoniei cronice nespecifice care grupeaza un numar de boli nu
intotdeauna intricate, si anume bronsita cronica, astmul si enfizemul pulmonar.
Un aspect important care trebuie subliniat il constituie influenta poluarii aerului asupra
patologiei respiratorii infantile ( cresterea morbiditatii prin bronho-pneumopatii acute in
cursul primei sau celei de a doua copilarii prin infectii repetate si prelungite ale aparatului
respirator cu cresterea consecutiva a sensibilitatii si susceptibilitatii acestora la actiunea
factorilor de mediu si de formare a terenului bronsitic care determina receptivitatea
crescuta la bronsita cronica a adultului).
In ceea ce priveste poluantii fibrozanti,efectele acestora asupra sanatatii se manifesta in
special dupa expunerea intensa, de cele mai multe ori in mediul profesional la acesti
poluanti, determinand in cazul pulberilor pneumoconiogene de dioxid de siliciu- silicoza, iar
in cazul azbestului azbetoza ( in acesta din urma situatie, pe langa efectul fibrozant
tradus prin modificari fibroase pulmonare si calcifieri pleurale principalul risc este
reprezentat de cel cancerigen).
Poluantii axfisianti ai aerului isi manifesta efectul asupra sanatatii prin mecanisme
diferite; astfel nitritii si monoxidul de carbon complexeaza hemoglobina formand nitrozorespectiv carboxihemoglobina, cu afectarea consecutiva a transportului oxigenului la
tesuturi, hidrogenul sulfurat actioneaza la nivelul sistemului nervos central blocand centrul
respirator iar cianurile blocheaza oxidarea celulara.
In cazul monoxidului de carbon, principalele surse sunt reprezentate de gazele de
esapament ale autovehiculelor, iar in locuinte de functionarea defectuoasa a sistemelor de
incalzit si utilizarea flacarilor cu ardere deschisa. Ca expunere la monoxidul de carbon
trebuie mentionat si fumatul . Si in cazul acestui poluant exista efecte imediate care
acopera o plaja larga de manifestari in functie de concentratia de carboxihemoglobina
realizata in sange ( de la modificari senzoriale si psihomotorii la cefalee , tulburari de
coordonare ale miscarilor, greturi, adinamie, tulburari senzoriale pana la pierderea
constientei si moarte ) , persoanele cele mai sensibile la aceste efecte fiind cele cu
afectiuni cronice cardiovasculare si pulmonare. Efectele cronice se manifesta prin stari de
oboseala, dureri musculare, dispnee, angor-pectoris, iar din punct de vedere morfopatologic s-a constatat la persoanele afectate atingere valvulara , miocardoza , semne de
aterioscleroza. A fost inregistrata de asemenea o incidenta crescuta a malformatiilor
congenitale si a copiilor hipotrofici la nastere la femeile expuse.
In ceea ce priveste hidrogenul sulfurat, efectul imediat se poate manifesta prin paralizia
rapida a perceptiei olfactive, moartea survenind aproape instantaneu prin paralizia
intregului sistem nervos central.
La concentratii mici, efectul asupra sanatatii se manifesta prin afectiuni hepatice si
renale la persoanele expuse cronic.
Poluarea naturala sau antropica ( industria chimica, farmaceutica etc.) cu poluanti
alergizanti determina cresterea incidentei rinitelor,sinuzitelor si in special a astmului
bronsic la populatia ( inclusiv infantila ) expusa in comparatie cu cea din alte zone martor,
neexpuse poluarii.
In ceea ce priveste efectele asupra sanatatii populatiei determinate de poluantii toxicisistemici ( metale grele, metaloide, pesticide etc.) acestea acopera o arie larga de afectiuni
datorita multitudinii de poluanti emisi in atmosfera. O caracteristica a acestor poluanti
consta in prezenta atat in aerul poluant cat si concentrarea lor in lanturi trofice, astfel incat
modul de patrundere in organism este multiplu ( inhalare din aer, ingerare de apa si
alimente, contact cu obiecte).
Dat fiind extinderea poluarii aerului cu plumb ( evacuat din intreprinderile industriale si
mai putin prin esapamentele autovehiculelor ) ca si efectele nocive posibile asupra
sistemului nervos central si in genere asupra sanatatii infantile, acestei probleme trebuie sa
i se acorde un mai mare interes. Astfel, actiunea toxica a plumbului se manifesta in functie
de nivelul plumbemiei prin anemie, encefalopatie saturnina ( tremuraturi, delir, convulsii,
paralizii, coma si chiar deces) disfunctie cerebrala la copii ( scaderea randamentului la
invatatura, modificari psihologice, scaderi ale inteligentei ), afectarea sistemului nervos
periferic ( parestezii, analgezii,anesteziii), afectare renala ce merge, in formele cronice,
pana la atrofie glomerulara, scleroza interstitiala peritubulara cu insuficienta renala
consecutiva, afectarea tractului gastro-intestinal ( colica saturnina) si a aparatului cardio-
vascular ( arterioscleroza, hipertensiune, cardiopatii), afectarea glandelor endocrine (

hipofiza si gonadele) ; nu in ultimul rand trebuie amintite posibilele efecte teratogene
(aberatii cromozomiale) si cancerigene ( tumori renale) ca si de potentare a actiunii
cancerigene a hidrocarburilor aromatice policiclice.
Alte toxice sistemice care determina efecte asupra sanatatii sunt manganul ( leziuni
hepatice, encefalopatie, parkinsonismul manganos), mercurul ( leziuni renale,
cardiovasculare, tulburari neurologice), cadmiul ( afectare renala cu demineralizare
osoasa, fracturi, nefrolitiaza), fluorul ( fluoroza scheletului cu osteoscleroza, osteoporoza
si osteomalacie pana la manifestari de fluoroza anchilozanta si paralizii), arsenul (
keratoza cutanata, cancer cutanat),pesticidele organoclorurate ( cu afectare hepatica,
endocrina, pe sistemul nervos, efecte carcinogene, mutagene si embriotoxice in expunere
cronica) si organofosforice ( efecte muscarinice, nicotinice si la nivelul sistemului nervos
central).
O gama larga de substante ce pot polua atmosfera zonelor locuite au efect dovedit
cancerigen prin date epidemiologice. Dintre acesti poluanti amintim hidrocarburile
policiclice aromatice ( benz-a-pirenul etc.) , benzenul, aminele aromate, gudroane, bitum,
funingine si negrul de fum, azbestul, compusii arseniacali, cromatii, nichelul, pesticidele etc.
O deosebita atentie trebuie acordata poluarii biologice a aerului. In atmosfera oraselor
domina
anumiti germeni cu rezistenta mare, in special sporulati, eventual bacilul
tuberculozei sau anumiti piogeni. Numarul lor creste paralel cu cantitatea de praf din aer,
praf rezultat de pe strazi sau din curti. De asemenea, numarul lor este in stricta dependenta
de gradul de salubritate al orasului, existenta rezidurilor urbane ( menajere, inerte, etc.)
precum si intretinerea necorespunzatoare a strazilor si curtilor , ducand la o crestere a
numarului lor.
Germenii patogeni din aer provin in general din caile respiratorii, de pe suprafata pielii,
dejectele umane sau animale si materialul infectios din unitatile sanitare/laboratoare.De
asemenea, exista si o anumita flora patogena, cu un caracter ubicuitar in natura, in aceasta
categorie intrand in primul rand agentii unor micoze pulmonare ( histoplasmoza etc ).
Spatiile inchise joaca un rol important si bine demonstrat in transmiterea bolilor
infectioase, in special in conditii de aglomeratii sau ventilatie insuficienta.
Aeromicloflora reprezinta o problema sanitara foarte importanta in locuinte, camine, sali
publice, cazarmi si in mod deosebit in institutii curativo-profilactice ( spitale, policlinici) si
institutii de copii ( crese, camine, scoli) unde transmiterea aeriana a infectiilor se realizeaza
cu mare usurinta ( densitate mare de persoane si un numar insemnat de purtatori).
Aerul joaca un rol epidemiologic foarte important. Ca incidenta , bolile transmisibile pe
calea aerului se gasesc pe primul loc ( bolile eruptive ale copilariei rujeola, rubeola,
scarlatina, varicela etc., gripa, difteria, tuberculoza, pneumonia, psitacoza-ornitoza, alte
viroze respiratorii, diferite micoze.
Nu in ultimul rand trebuie amintite efectele indirecte ale poluarii aerului asupra sanatatii
ce se traduc prin afectarea microclimatului, florei, faunei sau altor elemente conditionate de
mediul de viata a populatiei cu repercursiuni asupra starii de sanatate, in intelesul larg al
notiunii.
Datele de monitorizare calitate aer

monitorizarea APM Prahova :
- la nivelul statiilor manuale in anul 2013 s-au inregistrat depasiri ale concentratiilor
maxime admise(cf.STAS 12574/87) de catre mediile anuale raportate pentru parametrul
pulberi totale in suspensie(TSP) la statiile APM sediu, ICERP, Spitalul de Obstetrica si
Ginecologie Ploiesti ;
- la nivelul statiilor automate nu au fost inregistrate depasiri ale valorilor limita
reglementate pentru diferitele perioade de mediere(cf.Legii 104/2011) in ceea ce
priveste mediile anuale pentru parametrii monitorizati;
-au fost inregistrate depasiri ale mediilor zilnice pentru PM10 la statiile automate APM
sediu, Primaria Blejoi, Bdul Bucuresti, str. Mihai Bravu, dar nu mai mult de 35 de zile pe
an;
-se constata valori crescute ale valorilor medii anuale la parametrul dioxid de
azot(NO2),(apropiate de concentratiile maxime admise anuale, dar sub aceasta
valoare) in statiile automate de monitorizare APM sediu si bulevardul Bucuresti;
-aceste depasiri si valori mai crescute ale nivelurilor parametrilor monitorizati amintiti
sugereaza o poluare determinata, in primul rand, de traficul auto, dar este posibil ca in
unele puncte de monitorizare o contributie sa o aiba si poluarea din surse industriale.
monitorizarea DSPJ Prahova
-masurarea parametrilor s-a facut pe perioade scurte de mediere (30 de minute) ,iar
evaluarea rezultatelor s-a realizat pe baza STAS 12574/87;
-s-au inregistrat depasiri ale CMA la HS (hidrogen sulfurat) (cartier Mihai Bravu) si
pulberi in suspensie(pct. Bdul Bucuresti, intersectie Bd.Republicii-str.Sos.Vestului);
-aceste depasiri sugereaza poluare industriala si poluare determinata de traficul
auto.
Datele(indicatorii) de sanatate( 2013)
Nr.cr
t.
Indicator de sanatate
1.
2.
3.
4.
5.
Mortalitate infantila
Mortalitate infantila prin boli respiratorii
Mortalitate generala total
Mortalitate prin afectiuni respiratorii
Mortalitatea prin afectiuni cardiovasculare
Mortalitate prin tumori maligne
Mortalitate prin tumori maligne
respiratorii
Morbiditate generala total
Morbiditate prin afectiuni respiratorii
Morbiditate prin afectiuni cardiovasculare
Morbiditate prin tumori maligne
Morbiditate I.A.C.R.S.
Morbiditate pneumonie
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
Nivel indicator de
sanatate pt.oras
Ploiesti comparativ
cu media jud.Prahova
sub
sub
sub
peste
sub
Tendinta indicator
in raport cu anul
precedent(2012)
(oras Ploiesti)
in scadere
in crestere
in scadere
in crestere
in scadere
Tendinta indicator in
raport cu anul
precedent(2012)
(judet Prahova)
in scadere
in crestere
in scadere
in crestere
in scadere
peste
peste
in crestere
in crestere
in crestere
in crestere
peste
peste
peste
in crestere
in crestere
in crestere
in crestere
in crestere
in crestere
peste
peste
peste
in crestere
in crestere
in scadere
in crestere
in crestere
in scadere
14.
Morbiditate prin bronsita si bronsiolita

acuta
Morbiditate prin bronsita cronica
Morbiditate prin emfizem
Morbiditate prin astm bronsic
Morbiditate prin tumori maligne
respiratorii
Morbiditate prin tumori trahee,bronhii,
plamani
Morbiditate alte tumori ale organelor
respiratorii
Morbiditate tumori maligne ale tesutului
mezotelial(pleura,etc.)
Numar zile spitalizare(rata la 100000
locuitori) prin:
Bronsita cronica
sub
in scadere
in scadere
sub
peste
peste
peste
in crestere
in crestere
in crestere
in crestere
in crestere
in crestere
in crestere
in crestere
peste
in crestere
in crestere
peste
in scadere
in scadere
peste
in crestere
in crestere
sub
in scadere
in scadere
23.
Numar zile spitalizare (rata la 100000

locuitori)prin:
Emfizem
sub
24.
Numar zile spitalizare (rata la 100000

locuitori)prin:
Astm bronsic
sub
in scadere
in scadere
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
Datele raportate arata un nivel mai ridicat al indicatorilor de sanatate pe codurile de

boala posibil asociate cu poluarea atmosferica la nivelul orasului Ploiesti comparativ cu
media raportata la nivelul judetului Prahova pentru mortalitate prin afectiuni
respiratorii,mortalitate prin tumori maligne,mortalitate prin tumori masligne respiratorii,
morbiditate prin afectiuni respiratorii, morbiditate prin afectiuni cardio-vasculare,
morbiditate prin tumori maligne, morbiditate prin I.A.C.R.S., morbiditate prin pneumonie,
morbiditate prin emfizem, morbiditate prin astm bronsic, morbiditate prin tumori maligne
respiratorii, morbiditate prin tumori trahee,bronhii, plamani, morbiditate prin alte tumori
ale organelor respiratorii,morbiditate tumori maligne ale tesutului mezotelial(pleura,etc.).
In anul 2013, comparativ cu anul 2012, s-a constatat o tendinta de crestere a
nivelurilor pentru urmatorii indicatori de sanatate: mortalitate infantila prin afectiuni
respiratorii, mortalitate prin afectiuni respiratorii,mortalitate prin tumori maligne,
mortalitate prin tumori maligne respiratorii, morbiditate prin afectiuni respiratorii,
morbiditate prin afectiuni cardio-vasculare, morbiditate prin tumori maligne, morbiditate
prin I.A.C.R.S., morbiditate prin emfizem, morbiditate prin astm bronsic, morbiditate
prin tumori maligne respiratorii, morbiditate prin tumori trahee,bronhii, plamani
,morbiditate tumori maligne ale tesutului mezotelial (pleura,etc.)..
Nu se poate face nicio corelatie statistica intre nivelul de poluare si datele de
sanatate raportate, datorita :
1. existentei unei singure retele de monitorizare a calitatii aerului(la nivelul orasului
Ploiesti);
2. sistemului de raportare anuala a datelor de morbiditate(care nu surprinde variatiile

acestui indicator statistic de-a lungul anului corelate cu variatiile nivelurilor agentilor
poluanti monitorizati)
3. altor factori care interfera cu actiunea poluarii atmosferice in producerea
afectiunilor amintite( infectiosi,endocrini,genetici,mod de viata)
4. lipsa unor studii epidemiologice /anchete de simptome (costisitoare)
Legatura cauzala dintre morbiditatea/mortalitatea specifica prin boli posibil asociate
poluarii aerului si datele de monitorizare-nivelul poluantilor din aer- poate fi pusa in
evidenta prin studii epidemiologice populationale prin metodele comparatiei si corelatiei
statistice.La nivelul judetului Prahova nu s-au efectuat astfel de studii.
8.2.
Efectele apei poluate asupra strii de sntate

8.2.1. Apa potabil
Poluarea apei ,adica modificarea calitatii acesteia care rezulta din activitatea
umana si care o face mai putin apta de a fi utilizata pentru diverse folosinte, poate
afecta starea de sanatate a populatiei care o foloseste in diverse scopuri ( consum
pentru necesitati fiziologice - baut, igienico-sanitar, menajer, imbaiere etc.).
Astfel, prezenta unor substante straine de compozitia apei sau valorile anormale ale
unor constituienti obisnuiti ai apei ( macro si microelemente) pot favoriza sau genera
unele afectiuni acute sau cronice, tulburari de metabolism, intoxicatii etc.
De asemenea, apa este o cale de transmitere a bolilor infectioase microbiene, virale
si parazitare. Cantitatea mare de apa folosita in consum de populatie, ca si multitudinea
de factori de risc ce tin de protectia sanitara deficitara, realizarea deficitara din punct de
vedere tehnico-sanitar precum si exploatarea si intretinerea necorespunzatoare a
sistemelor de aprovizionare cu apa potabila, ofera mari posibilitati ca, in conditiile
poluarii, apa sa constituie un important factor de imbolnavire. Bolile produse prin apa,
denumite si boli hidrice, afecteaza in general un numar mare de persoane, imbracand
caracterul unor boli cu extindere in masa.
O trecere in revista foarte succinta a riscurilor generate de o apa poluata la adresa
sanatatii umane, arata importanta prezervarii calitatii si incadrarii acesteia in parametrii
de potabilitate ( daca este folosita pentru consum uman sau animal) sau in cei din
normativele de calitate pentru diferitele folosinte ( imbaiere, irigatii etc.).
Poluarea cu nitrati/nitriti a apei folosite pentru consum uman prezinta un risc toxic
major, in special pentru populatia la risc ( sugari si copii mici pana la 3 ani ) dar si
pentru populatia generala, acest risc putandu-se materializa prin aparitia de cazuri de
methemoglobinemie acuta infantila ( boala albastra manifestata prin cianozarea fetei si
buzelor, tulburari respiratorii, gastrointestinale) si deces , iar in intoxicatia cronica creste
morbiditatea infantila ( boli respiratorii si infectioase ) datorate scaderii imunitatii
organismului si deficit al dezvoltarii fizice ( in special ponderal). Adultii sunt afectati in
cazul consumului cronic al apei poluate cu nitriti/nitrati prin aparitia asa numitei boli a
apei ( cefalee, greata, diaree, etc.). Riscul major de aparitie a intoxicatiei cu nitrati este
in mediul rural, acolo unde aprovizionarea cu apa se face prin instalatii locale ( fantani
,pompe batute etc.) insuficient protejate din punct de vedere sanitar.
O multitudine de afectiuni pot aparea in urma consumului de apa contaminata

cu plumb ( anemie, dureri si colici abdominale, parestezii, cefalee, afectiuni renale ),
mercur ( afectarea sistemului nervos central si periferic, anemie, afectare renala ),
cadmiu ( afectare renala si a metabolismului calciului cu osteomalacie, osteoporoza si
fracturi spontane consecutive), arsenic ( hiperpigmentatie, hiperkeratoza, posibil cancer
cutanat), pesticide ( efecte mutagene, teratogene si cancerigene), azbest ( suspectat a
creste riscul de cancer gastrointestinal), hidrocarburi aromatice policiclice , benz-apiren , trihalometani, radionuclizi, gudron,bitum si alte produse petroliere ( toate acestea
cu efect cancerigen), detergenti ( ce faciliteaza patrunderea altor substante toxice prin
mucoasa tractului intestinal), aluminiu ( posibil implicat in etiologia bolii Alzheimer),
fluorul ( fluoroza) etc.
In cadrul patologiei hidrice , un loc important il ocupa patologia infectioasa , prin
apa putand fi transmise o multitudine de boli bacteriene ( febra tifoida, febrele
paratifoide, dizenteria bacilara, holera, enterocolitele de diverse etiologii, leptospiroza,
tularemia, bruceloza, antraxul, tuberculoza), virale ( poliomielita, hepatita virala A,
paralizii, meningite, boli respiratorii si sindroame gastro-intestinale, encefalite,
miocardite, conjunctivite toate avand ca agenti etiologici diverse tipuri de enterovirusuri,
keratite
si
tumori
etc.)
si
parazitoze
(
dizenteria
amibiana,
cryptosporidioza,giardioza,ascaridioza, tricocefaloza, echinococoza etc.).
8.2.2. Apa de mbiere (cf.HGR 459/2002)
Datorita incarcarii bacteriologice, parazitologice si virale enteropatogene, e
impune interzicerea imbaierii in apele acestor riuri datorita riscului de aparitie a bolilor
asociate cu activitatea de imbaiere (leptospiroza, brucelloza, BDA, dizenterie
bacteriana, febra tifoida si paratifoida, gastroenterite, kerato-conjunctivite si
meningoencefalite virale, etc).
Germeni patogeni transmisi prin apa de imbaiere (stranduri, piscine, bazine naturale)
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
Leptospiroza(patrunde prin piele,plagi,escoriatii/mucoase intacte);

Brucelloza(prin mici excoriatii);
Pseudomonas aeruginosa(frecvent in bazine de innot, piscine);
Adenovirusuri(conjunctivita de bazin, keratita);
Achantamoeba(keratite);
Parvovirusuri adenoasociate(virusul gastroenteritei abacteriene tip Norwalk);
Trichomonas vaginalis(in bazinele cu apa calda);
Criptosporidium parvum
Naegleria fowleri (amibe de apa dulce, in ape geotermale ; determina
meningoencefalite fatale ; patrund prin mucoasa olfactive si ajung la nivel cerebral);
10. Schistosoma haematobium, mansoni,japonicum (in zonele tropicale patrunde
transcutanat);
11. Coxiella burnetti(febra Q);
12. Pasteurella tularensis (strabate tegumentele si mucoasele);
13. Brucella (bruceloza)
14. Vibrionul holeric (holera);
In ceea ce priveste efectele apei poluate asupra starii de sanatate , o deosebita

importanta sanitara o au apele reziduale, ca factor major de poluare a corpurilor de
apa de suprafata si de profunzime.
Apele reziduale cuprind totalitatea apelor care au fost folosite in scopuri
gospodaresti , industriale, zootehnice si de salubritate .
Caracteristicile apelor reziduale care sunt luate in considerare atunci cand se are in
vedere preluarea lor prin sistemul de canalizare si neutralizarea prin sistemul de
epurare sunt volumul, ritmul de producere si compozitia acestora.
Compozitia apelor reziduale este determinata de diversele folosinte ale apei.
Principalele elemente componente ale acestor ape sunt substantele organice si
minerale aflate in suspensie sau solutie si agentii biologici.
Substantele organice din apele reziduale menajere sunt reprezentate de amidon,
dextrina, celuloza, grasimi, diversi acizi organici, albumina, fibrina, uree ( substante
usor oxidabile care consuma mari cantitati de oxigen).
De asemenea aceste ape contin si substante minerale ca sulf, fosfor, fier, particule
de argila precum si substante cu potential toxic ca detergenti, pesticide, antibiotice,
fenoli, hidrocarburi aromatice policiclice ( HAP).
Un alt component al apelor reziduale menajere de o importanta deosebita din punct
de vedere epidemiologic il reprezinta agentii biologici ( microbi, virusi, paraziti
intestinali, fungi). Prezenta acestora in apele reziduale menajere se datoreaza
faptului ca in aceste ape sunt antrenate atat dejectele umane cat si germenii de pe
suprafata corpului prin apele de spalare sau continuti in produsele patologice (
sputa, secretie etc.).
Bacteriile continute in apele menajere ajung la o concetratie de marime de
milioane/miliarde/mililitru , locul principal ocupandu-l flora coliforma iar din aceasta
30-40% reprezentand coliformii fecali.
In componenta acestei flore microbiene agentii patogeni ai bolilor transmisibile prin
apa ( bacilul tific, paratific, dizenteric sau vibrionul holeric) sunt prezenti in apele
reziduale datorita atat purtatorilor sanatosi de germeni cat si cazurilor de boala
respectiva.
De asemenea, parazitii intestinali ( amibe, giardii, tenii, ascarii etc.) si ouale lor se
gasesc in mod constant in cantitati apreciabile in apele reziduale , acestea
reprezentand unul din factorii intretinerii endemiilor parazitare in populatii.
Enterovirusurile sunt prezente curent in apele brute dar si in cele tratate, deoarece
procedeele de tratare si dezinfectie sunt de multe ori ineficiente.Din aceasta
categorie de virusuri mentionam poliovirusurile, virusurile Coksackie A si B , virusul
hepatitei A, reovirusurile , rotavirusurile, adenovirusurile etc.
In ceea ce priveste apele reziduale industriale compozitia acestora difera in functie
de substantele finite, compusii intermediari aparuti sau folositi pe parcursul
procesului tehnologic.
Aceste ape pot contine substante nenocive sau nocive cum ar fi acizi, baze, uleiuri
minerale, reziduri de petrol iar apele reziduale zootehnice si germeni patogeni
pentru om si animale ( leptospire, brucelle, etc.).
Din prezentarea succinta a compozitiei apelor reziduale reies si riscurile pe care o

evacuare si epurare necorespunzatoare a acestor ape le reprezinta atat pentru
sanatatea publica cat si pentru mediul in care aceste ape sunt deversate.
Riscul epidemiologic este reprezentat de poluarea apei cu germeni patogeni ,
aceasta apa devenind o importanta cauza de imbolnavire atat prin ingestie cat si
prin folosire in scop de imbaiere ( cand agentii patogeni pot patrunde in organism
prin ingestie accidentala sau transcutanat) si prin intermediul mainilor si a ingestiei
de fructe si legume irigate sau spalate cu aceste ape.
In acest fel pot apare o serie de afectiuni ce pot imbraca o plaja mare de manifestari,
de la cazuri sporadice la izbucniri epidemice:
- afectiuni bacteriene ( febra tifoida sau paratifoida, dizenterie bacilara,
enterocolite bacteriene, leptospiroza, bruceloza, tuberculoza , etc);
- afectiuni virotice( hepatita virala acuta de tip A, poliomielita, cheratoconjunctivita , encefalite, meningite, enterocolite virale, etc.);
- afectiuni
parazitare
(
dizenterie
amibiana,cryptosporidioza,giardioza,
tricocefaloza, echinococoza, lambliaza, teniaza etc.) ;
- alte afectiuni ( dermite, dermatoze, alergii ) cauzate de fungi sau substante
chimice.
Riscul toxic si posibil cancerigen este determinat de contaminarea surselor de apa
amintite cu ape reziduale industriale si zootehnice ce contin substante ca : fenoli,
crezoli, HAP, pesticide, detergenti, acizi si baze , metale grele ( plumb, cupru, zinc,
mercur, crom, cadmiu, etc.), cianuri, ingrasaminte, etc.
Riscul pentru mediul de descarcare al apelor reziduale deci pentru bazinele naturale ale
cursurilor de apa este reprezentat de disparitia oxigenului solvit ca urmare a procesului
de eutrofizare generat de excesul de substante organice din respectivele ape reziduale
sau toxicitatea determinata de substantele deversate care duc la afectarea florei si
faunei cursului de apa si a zonei adiacente precum si perturbarea proceselor naturale
de autoepurare.
La toate acestea se adauga si disconfortul creat de aparitia mirosurilor obiectionale
rezultate in urma proceselor de fermentare/putrefactie aeroba sau anaeroba a
substantelor organice datorate substantelor deversate.
Desi, dupa cum am aratat mai sus exista o strinsa legatura intre prezenta agentilor
microbieni si a substantelor chimice in apa si o anumita patologie, este foarte greu de
demonstrat ca apa, ca factor exogen, este singura incriminata in aparitia acestora.
Aceasta deoarece agentii etiologici enumerati se pot gasi si in alte elemente ( surse),
pot avea si alte cai de transmitere in afara de apa pana sa ajunga in organismul
receptor.
Din cele prezentate reiese importanta sanitara a colectarii, evacuarii si epurarii
corespunzatoare a apelor reziduale.
8.3.
Efectele gestionrii deeurilor asupra strii de sntate a populaiei
Morbiditatea posibil asociata cu managementul deficitar al deseurilor are in vedere

incidenta specifica inregistrata la populatia generala a judetului si la lucratorii din
salubritate a imbolnavirilor prin hepatita A, dizenterie, BDA- boala diareica
acuta,leptospiroza, trichineloza, infectii cutanate, plagi taiate , parazitoze intestinale,
giardioza si intoxicatii chimice.
Pentru dizenterie, hepatita A si boala diareica acuta v-am prezentat datele
referitoare la nr. de cazuri inregistrate defalcate pe localitatile urbane ale judetului
Prahova in cadrul capitolului ce trateaza efectele poluarii apei asupra sanatatii
populatiei , acestea fiind boli asociate atat manipularii necorespunzatoare a deseurilor
cat si a poluarii microbiologice a apei de baut.
In managementul global al unitatii sanitare, managementul de mediu este o parte
componenta necesara pentru a asigura protectia sanatatii umane si a contribui la
ameliorarea calitatii mediului.
Gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale face parte din sistemul
de management de mediu.
Deseurile provenite din activitatea medicala rezulta din activitatile de diagnostic,
de tratament medical si chirurgical, de cercetare si invatamant in domeniul sanatatii
umane.
Personalul implicat in gestionarea deseurilor rezultate din activitatea medicala
este atat producatorul lor (cel care realizeaza actul medical) cat si cel implicat in verigi
in circuitul deseurilor din unitatea sanitara sau in afara ei.
Persoanele implicate in circuitul acestor deseuri sunt expuse la : infectii cu
virusul HIV, virusul B si C al hepatiei virale acute, infectii stafilococice, streptococice,
intoxicatii, plagi taiate si intepate.
Astfel, acest tip de deseuri reprezinta un pericol real pentru sanatatea
persoanelor care le manipuleaza si chiar pentru populatie.
De aceea, introducerea unui sistem corect de indepartare si neutralizare a
deseurilor medicale este necesara pentru prevenirea oricarui risc de contaminare a
mediului interior al unitatii medicale, a mediului inconjurator, precum si a riscurilor de
accidente de munca.
Starea de confort i sntate a populaiei este strns legat de cea a factorilor de
mediu: aerul, apa, solul, fiind influenat i determinat de acetia, imediat sau dup
operioad de timp. Factorii de risc pentru sntatea uman, asociai urbanizrii, sunt
legai de: calitatea aerului; alimentarea cu ap potabil; colectarea i ndeprtarea
reziduurilor lichide i solide de orice natur; zgomotul urban; habitatul condiii
improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea populaional etc); calitatea serviciilor (de
toate tipurile) oferite populaiei; accidentele de trafic; stresul i probleme legate de
schimbarea stilului de via.
Problema deeurilor devine din ce n ce mai acut, att din cauza polurii de
diferite
tipuri rezultat din metodele de gestionare (mai ales metodele de depozitare care au un
impact foarte pronunat asupra mediului). La nivel european se impune adoptarea unui
sistem integrat de gestionare a deeurilor accentundu-se metodele de prevenire i
minimizare a fluxului de deeuri generat, urmate de reciclarea att material ct i

energetic a deeurilor, n vederea unei utilizri raionale a resurselor.
Metoda principal de gestionare a deeurilor menajere din judeul Prahova este
depozitarea. Depozitele de deeuri au efecte grave asupra mediului (poluare de toate
tipurile - calitatea solului, subsolului, apele freatice, de suprafa, sntatea populaiei
umane, fiind toate supuse riscurilor) iar o evaluare a impactului de mediu este absolut
necesar. Pentru evaluarea impactului depozitelor de deeuri asupra mediului este
necesar o baz de date complet cu analiza tuturor parametrilor fizico-chimici, ns
aceast baz de date nu exist. La nivelul judeului o mare deficien n ceea ce
privete gestionarea deeurilor este surprins n special n zonele rurale, unde o mare
parte a populaiei nu beneficiaz de servicii de salubritate, iar acolo unde aceste servicii
exist, sunt deficitare, nu este asigurat o colectare sau o sortare n conforman cu
standardele actuale.
La nivelul judeului precolectarea i colectarea deeurilor
menajere se realizeaz n mare parte n amestec, astfel materiile reciclabile sunt
valorificate doar ntr-o mic msur.
Depozitarea deeurilor n mod necontrolat prezint un grad ridicat de risc. n
primul rnd, dup percepia populaiei, aceste gropi de deeuri sunt generatoare de
disconfort olfactiv (datorat gazelor de depozit din procesele de fermentaie) i vizual;
ocup o mare suprafa de teren care nu mai poate fi utilizat pentru producia agricol.
De asemenea s-a observat scderea fertilitii solurilor nvecinate acestor depozite i
poluarea apelor subterane (apa potabil nu mai este de calitate), sau poluarea apelor
de suprafa i fenomenul de eutrofizare, nmulirea necontrolat a animalelor
purttoare de boli: insecte, roztoare.
Depozitele de deeuri genereaz dou tipuri de emisii: emisii sub form de
levigat i emisii gazoase. n cazul de fa nu se adopt nici o metod pentru reducerea
impactului nici uneia dintre cele dou tipuri de emisii. Astfel, emisiile gazoase generate
n urma arderilor instantanee sau a fermentaiilor reprezint surse importante de
poluare atmosferic, din cauza concentraiilor de CH4, CO, CO2, H2S, gaze toxice care
afecteaz ntr-o anumit msur att sntatea populaiei umane ct i starea mediului.
Emisiile de levigat au un impact semnificativ asupra solului, subsolului i a apelor
freatice i de suprafa din cauza concentraiei ridicate n substane toxice: diferii
compui chimici, organici, metale grele, astfel nct fertilitatea solului scade iar calitatea
apelor devine nesatisfctoare. De asemenea microorganismele i agenii patogeni din
aceste depozite ridic un risc foarte mare de mbolnvire a populaiei umane.
Sistemul actual de management al deeurilor este un management defectuos, cu
tehnici rudimentare, iar o mbuntire este absolut necesar i trebuie s in cont de
toi factorii implicai: factorii de decizie implicai, costurile aferente i gradul de
suportabilitate al populaiei i nu n ultimul rnd gradul de informare i contientizare al
populaiei asupra problemelor ridicate de deeuri i gestionarea lor.
8.3.1. Deeuri rezultate din activitatea medical 2013
Culegerea i raportarea datelor pentru baza naional de date a deeurilor
rezultate din activitatea medical se realizeaz pe baza Metodologiei de culegere a
datelor, reprezentat de Anexa 2 a Ordinului Ministrului Sntii nr. 219/2002 cu
modificrile i completrile ulterioare i a Metodologiei privind inspecia modului de
gestionare a deeurilor rezultate din activitatea medical. Metodologia de culegere a
datelor se aplic lunar, iar metodologia de inspecie, trimestrial, la nivelul unitilor

sanitare cu paturi. Aceast activitate este coordonat la nivel local de Direcia de
Sntate Public, iar raportarea datelor culese pe baza ambelor metodologii se face
trimestrial ctre Institutul Naional de Sntate Public Bucureti.
Baza de date se realizeaz printr-un sistem de raportare trimestrial a datelor
colectate de unitile sanitare cu paturi, sub coordonarea direciilor de sntate public
locale, pe baza metodologiei de colectare a datelor. Principalele obiective ale bazei
naionale de date sunt: evaluarea periodic a sistemului de gestionare a deeurilor,
derulat n unitile sanitare cu paturi, determinarea calitativ i cantitativ a deeurilor
produse n unitile sanitare cu paturi, identificarea riscurilor ce pot fi generate de
aceast categorie de deeuri, micorarea cantitii de deeuri medicale generate de
unitile sanitare, precum i propunerea unor msuri ce vizeaz mbuntirea
sistemului de gestionare a deeurilor produse n unitile sanitare.
Pentru anul 2013, au raportat ctre Direcia de Sntate Public Prahova un
numr de 15
uniti sanitare. Cantitatea de deeuri medicale (infecioase i
ineptoare) generat de spitale a fost de 170 tone.
Eliminarea final a deeurilor medicale periculoase generate de spitalele din
jude se realizeaz prin incinerare n instalaii autorizate.
O alt alternativ privind tratarea deeurilor este reprezentat de neutralizarea
prin sterilizare termic a deeurilor periculoase medicale la nivelul unitii sanitare
(echipamente proprii), deeurile tratate, fiind nepericuloase, sunt depozitate n depozitul
de deeuri municipale. O astfel de tratare a deeurilor medicale se realizeaz n
instalaia deinut de Spitalul Judeean de Urgen Ploieti.
Cantitatea de deeuri medicale periculoase colectat i incinerat n anul 2013 a
fost de 537 tone.
600
500
400
300
200
100
0
2009
2010
2011
2012
2013
Deseuri din activitatea medicala
Figura nr. 6.6.3.1. Evoluia cantitilor de deeuri medicale
n judeul Prahova au fost autorizate, din punct de vedere sanitar i din punct de
vedere al proteciei mediului, dou societi comerciale pentru desfurarea activitii
de colectare i transport a deeurilor medicale: SC Actis Serv SRL Ploieti i SC

Dezinser Serv SRL Ploieti.
8.4 Pesticidele i efectul substanelor chimice n mediu

Produsele fitosanitare sunt substane chimice destinate proteciei culturilor
agricole. Regimul gestionrii produselor de uz fitosanitar este reglementat prin Legea
nr. 85/13.09.1995 pentru aprobarea Ordonanei Guvernului nr. 4/20.01.1995 privind
fabricarea, comercializarea i utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea
bolilor, duntorilor i buruienilor n agricultur i silvicultur.
Datorit structurii lor chimice, produsele de uz fitosanitar au efecte nedorite
asupra snttii oamenilor i a mediului :
penetreaz n lanurile trofice i mediul nconjurator ;

sunt mutagene, teratogene i cancerigene;
produc efecte secundare necunoscute cauzate de nteraciunea dintre ele si
metaboliii plantelor;
distrug echilibrele naturale, pentru ca n afara organismelor duntoare sunt
distruse i cele utile ;
se reduce sau se distruge fertilitatea solului datorit efectelor secundare asupra
micro- si macroorganismelor acestuia ;
reducerea speciilor dintr-un ecosistem ;
remanena n alimente, putnd duna sntii umane.
In anul 2005 au fost descoperite produse de uz fitosanitar, cu termen de

valabilitate expirat, n doua locaii: sat Mlieti, comuna Dumbrava i sat Zamfira,
comuna Lipneti. Acestea se afl depozitate n condiii de siguran i sunt
monitorizate de Direcia pentru Agricultrur i Dezvoltare Rural, prin Direcia
Fitosanitar.
Tabel 8.4.1 Cantitile de pesticide expirate aflate n jude la 31.12.2013
Deeuri pesticide
identificate
Deeuri pesticide
neidentificate
Pulberi
(Kg)
Lichide (litri)
Pulberi (Kg)
Lichide (litri)
319
180
1800
42
Obs.
Ambalaje
goale
(buci) US-1,
sulfat de cupru,
polisulfura de
61
bariu
Efectele acute asupra sntii determinate de pesticide sunt rare , aprnd doar
accidental (i n special n cazul pesticidelor organo-fosforice) datorit faptului c , la
concentraii mult mai mici dect cele care produc astfel de efecte, acestea modific
proprietile organoleptice ale apei sau alimentului contaminat, iar consumatorii evit
ingerarea acestor produse contaminate. Efectele acute se manifesta prin vrsturi,
parestezii, produse de pesticidele organo-fosforice care, prin mecanism antienzimatic,
inactiveaz colinesteraza cu acumularea consecutiv de acetilcolin, declanndu-se
astfel efecte nicotinice i muscarinice (cefalee, vrsturi, transpiraie, salivare,
lacrimare, contracii musculare, tulburri cardio-respiratorii, deces).
Efectele cronice produse de ingerarea de pesticide sunt difereniate n funcie de
clasa de pesticide. Astfel , n cazul pesticidelor organo-clorurate s-a evideniat
acumularea lor n organismele umane i unele simptome de sensibilizare, sindroame
gastro-intestinale, tulburri respiratorii, nervoase i unele modificri hematologice, iar n
ca cazul pesticidelor organo-fosforice modificri metabolice, hematologice, endocrine i
anatomo-patologice.
Studii experimentale au evideniat, prin expunere de lung durat, efecte
hepatotoxice, neurotoxice, gonadotoxice, embriotoxice i cancerigene. Observatii
epidemiologice la om nu au evideniat efecte teratogene i cancerigene.
Msuri pentru protecia mediului prin aplicarea prevederilor legislative privind:
Importul i exportul chimicalelor (PIC)
n domeniul importului i exportului substanelor restricionate reglementate n
anul
2008, a intrat n vigoare Regulamentul (CE) nr. 689/2008 al Parlamentului European i
al
Consiliului din 17 iunie 2008 privind exportul i importul de produse chimice periculoase
prin care s-a abrogat Regulamentul 304/2003 privind importul i exportul produilor
chimici
periculoi.
Situaia importurilor de substane chimice periculoase, n anul 2013, n judeul
Prahova este prezentat n tabelul urmtor:
Tabelul nr. 8.4.2. Situaia importurilor de substane chimice
Denumire
substane/produse
DIAZINON EC 60 %
Amitraz 12,5%
Cantitate
importat
(kg)
75 750
24 016
Utilizare
specific
pentru uz
veterinar
Substane care depreciaz stratul de ozon (ODS)

Prin Convenia de la Viena din 1985 privind protecia stratului de ozon, la care a
aderat i Romnia, au fost stabilite msuri adecvate pentru a proteja sntatea uman
i mediul nconjurtor mpotriva efectelor negative rezultate sau care ar putea rezulta
din activiti umane, care afecteaz stratul de ozon. Aceast Convenie a deschis
drumul spre adoptarea Protocolului de la Montreal din 1987, care reglementeaz
producia i consumul de substane care depreciaz stratul de ozon (ODS-uri).
Afectarea stratului de ozon este provocat de producerea si folosirea n unele procese
de producie industriale a unor substane chimice de tipul : clorofluorocarburi CFC uri
( hidrocarburi total halogenate si haloni ), hidroclorofluorocarburi HCFC-uri (
hidrocarburi partial halogenate ), bromura de metil ( MeBr ) si alte clorofluorocarburi
total halogenate si hidrocarburi parial halogenate care conin in molecul, pe lng
atomi de fluor i clor, atomi de brom ( HBrFC ). Odat cu accelerarea dezvoltrii
industriale, stratul de ozon a nceput s se degradeze, prin cantitatea tot mai mare de
gaze nocive produse la suprafaa terestr, care ajunse n atmosfer au produs dereglri
consistente n stratul de ozon
Regulamentul 1005/2009 privind anumite gaze fluorurate cu efect de ser a
intrat n vigoare la 1 ianuarie 2010 i stabilete normele cu privire la producerea,
importul, exportul, introducerea pe pia, utilizarea, recuperarea, reciclarea,
regenerarea i distrugerea substanelor care diminueaz stratul de ozon, raportarea de
informaii referitoare la aceste substane i cu privire la importul, exportul, introducerea
pe pia i utilizarea produselor i echipamentelor care conin sau depind de astfel de
substane.
La nivelul judeului Prahova a fost identificat un agent economici care a folosit
freon R22 pentru ntreinerea instalaiilor frigorifice, instalaiilor de climatizare.
Tabelul nr. 8.4.3. Situaia cantitilor de ageni frigorifici utilizai n anul 2013
Tip freon
R22
Stoc la
01.01.2013 (kg)
74,3
Cantitate
vehiculata (kg)
0
Stoc la
01.01.2014 (kg)
74,3
Cantitate
recuperat (kg)
-
Tabelul nr. 8.4.4. Situaia utilizrii solvenilor clorurai n anul 2013
Tip solvent
Stoc
la
01.01.2013
(kg)
Tricloretilena
155,00
17,00
138,00
degresare butelii oxigen
Cloroform
32,64
55,28
43,96
analize laborator
3015,3
Analize laborator, proces

nitrurare, curatorie
chimic, curatirea
suprafeelor
Percloretilena
3999,50
Cantitate
utilizat
(kg)
29842,00
Stoc
la
01.01.2014
(kg)
Observaii
Gaze florurate cu efect de ser

Regulamentul (CE) nr. 842/2006 al Parlamentului European i al Consiliului
privind
anumite gaze fluorurate cu efect de ser a intrat n vigoare n anul 2006. Scopul
regulamentului este de a reduce emisiile acestor gaze i de a contribui la atingerea
intei de reducere a emisiilor Uniunii Europene i statelor sale membre n baza
Protocolului de la Kyoto.
Efectele cu efect de ser reglementate de Protocolul de la Kyoto sunt, ntre
altele, trei grupe de gaze fluorurate cu efect de ser (gaze F): hidrofluorocarburi (HFC),
perfluorocarburi (PFC) i hexafluorur de sulf (SF6).
La nivelul judeului Prahova au fost identificai 6 ageni economici care folosesc
freon R134A, R404A pentru ntreinerea instalaiilor frigorifice, instalaiilor de
climatizare.
Tabelul nr. 8.4.5. Situaia cantitilor de ageni frigorifici utilizai n anul 2013
Tip freon
R134A
R404A
Stoc la
01.01.2013 (kg)
Cantitate
vehiculata (kg)
Stoc la
01.01.2014 (kg)
Cantitate
pierdut (kg)
491,43
4769,00
1305,91
180,00
Poluanii organici persisteni

Poluanii organici persisteni sunt reglementati prin Regulamentul (CE) 850/2004
al Parlamentului European si al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind poluanii organici
persisteni i de modificare a Directivei 79/117/CEE.
Poluanii organici persiteni sunt substane chimice persistente n mediu, care se
bioacumuleaz prin lanuri trofice i reprezint un risc din cauza efectelor adverse
asupra sntii oamenilor i asupra mediului nconjurtor.
Aceste substane sunt grupate astfel:
1. Pesticide: aldrin, dieldrin, endrin, clordan, heptaclor, toxafen, DDT, mirex,
hexaclorobenzen.
2. Produse chimice industriale: policlorobifenili, hexaclorobenzen.
3. Produse secundare: policlorobifenili, hexaclorobenzen,
policlorodibenzodioxine, policlorodibenzofurani.
4. Policloronaftalinele, policloroparafinele, difenileterii polibromurai, difenileterii
policlorurai, hexaclorociclohexan (lindan) i hidrocarburile aromatice
policiclice.
La nivelul judeului Prahova nu au fost inventariai ageni economici care
utilizeaz astfel de substane.
Conform Planurilor de eliminare a echipamentelor cu PCB/PCT ntocmite de

agenii economici, pe parcursul anului 2013 s-a eliminat o cantitate de ulei cu PCB de
aproximativ 1561 litri (respectiv 1,4049 kg PCB/PCT)
Mercur
Importul, exportul si utilizarea mercurului si a compuilor cu mecur este
reglementat prin Regulamentul (CE) 1102/2008 privind interzicerea exporturilor de
mercur metalic i de anumii compui i amestecuri de mercur i depozitarea n condiii
de siguran a mercurului metalic.
S-a realizat inventarul utilizatorilor de mercur/compui cu mecur i al deintorilor
de deeuri cu coninut de mercur, rulate n diverse activiti industriale, medicale i
comerciale.
Tabelul nr. 8.4.6 Situaia mercurului metalic
Mercur total pe stoc la 01.01.2013 (kg)

AMC
industria
le
(kg
mercur
coninut
)
60
D
Termome
tre
medicale
(kg
mercur
coninut)
Sfigmom
anometr
e (kg)
Lmpi
cu
vapori
Hg
(buc)
Bateri
i
celula
re
(buc)
Mercur
pur (kg)
Deeuri
cu
coninu
t de Hg
(kg)
0,05
10920
587,648
175,375
ate
le pentru anul 2013 sunt in curs de centralizare i validare.
Aplicarea Regulamentului 1907/2006 privind nregistrarea, evaluarea, autorizarea

i restricionarea substanelor chimice REACH i a Regulamentului (CE)
1272/2008 privind clasificarea, etichetarea i ambalarea substanelor i
amestecurilor (CLP)
Regulamentul 1907/2006 (CE) al Parlamentului European i al Consiliului din 18
decembrie 2006 privind nregistrarea, evaluarea, restricionarea i autorizarea
substanelor chimice - REACH este un regulament al Uniunii Europene destinat s
asigure un nivel ridicat de protecie a sntii umane i a mediului, s gestioneze i s
controleze potenialul risc pentru sntatea uman i mediu datorat utilizrii produselor
chimice n Uniunea European, avnd n vedere libera circulaie a substanelor ca
atare, n amestecuri sau n articole.
nregistrarea substanelor etapizate n conformitate cu REACH va trebui

efectuat n perioada dintre 2010 si 2018, cu condiia ca substanele s fie
prenregistrate.
Activitatea de consiliere a operatorilor se desfoar prin intermediul biroului
naional de asisten tehnic HELPDESK REACH, CLP din cadrul Ageniei Naionale
pentru Protecia Mediului.
n anul 2013, la nivelul judeului s-a actualizat baza de date, ca urmare a
inventarierii activitii operatorilor economici cu substane i amestecuri/articole
periculoase, dup cum urmeaz:
Substane
Amestecuri
Articole
8.5
Productori
Importatori
Utilizatori
33
14
15
Mediul i sntatea perspective
Organismul uman este ntr-o permanent interaciune cu mediul inconjurtor, mai

precis cu factorii de mediu fizici, chimici, biologici i psiho-sociali, existeni la nivelul
celor patru mari entitati ce constituie mediul de viata si munca al omului-apa,aerul,solul
si habitatul .
Aceasta interaciune permanent se realizeaz fie direct, fie indirect, influennd
starea de sntate a omului ntr-un sens sau altul (pozitiv-factorii sanogeni de mediu
sau negativ-factorii patogeni), n funcie de o serie de variabile ce in de caracterul nociv
sau nenociv al aciunii factorului de mediu, timpul si rata de expunere, intensitatea
expunerii, susceptibilitatea organismului de a interactiona cu factorii de mediu
respectivi, statusul imun al organismului,etc.
Influenta benefica sau nociva a factorilor de mediu asupra organismului uman
intereseaza specialistii din domeniul medicinei preventive si curative, un accent
deosebit punndu-se pe actiunea factorilor nocivi de mediu, care actioneaza asupra
organismului si care pot determina, prin diferite mecanisme fiziopatologice, modificari
ce pot instaura starea de boala, boala ce se poate manifesta timpuriu, fie prin efecte
acute la expuneri intense la factorii amintiti, fie tardiv, in urma unei expuneri cronice la
niveluri scazute sau medii ale factorilor nocivi din mediul de viata sau chiar si la o
singura expunere in cazul factorilor cancerigeni, cand boala poate apare la distanta fata
de momentul expunerii.
Dintre factorii de mediu ce pot influenta starea de sanatate a populatiei, amintim
factorii fizici ai aerului (temperatura, umiditatea, presiunea atmosferica,
aeroionizarea,etc.), clima si microclimatul, poluantii fizici, chimici, microbiologici cu
actiune iritanta, toxica, asfixianta, fibrozanta, alergica, cancerigena, infectioasa,
prezenti in aer, apa, sol ,factorii urbanistici(habitatul) si care pot determina o serie
intreaga de boli asociate expunerii la acesti factori de mediu .
Ca factori patogeni, factorii de mediu pot avea rol de factori etiologici sau de risc.
Factorii etiologici sunt obligatorii in determinarea starii de boala, iar factorii de risc
pot fi definiti ca factori care se asociaza cu o frecventa crescuta factorului etiologic in
declansarea starii de boala. Singur, factorul de risc nu e capabil sa induca boala, dar
daca e prezent, boala se poate declansa mai devreme sau poate avea forme de
manifestare mai severe.
Factorii de risc sunt mai putin cunoscuti fata de cei etiologici, de aceea si prevenirea
efectelor este mai dificila. Datorita mecanismelor de actiune a factorilor de risc,
patologia moderna este cronica, degenerativa, cu o etiologie plurifactoriala, deoarece
expunerea la factorii nocivi din mediu este de lunga durata si in concentratii moderate
sau mici.In acest caz , de multe ori factorii de risc camufleaza factorul etiologic, de
aceea masurile de profilaxie sunt rezultatul unor studii epidemiologice care stau la baza
evaluarii impactului asupra mediului si sanatatii.
Promovarea si ocrotirea sanatatii sunt elemente fundamentale in atingerea unei
calitati acceptabile a vietii in prezent , dar si pentru generatiile viitoare in contextul unei
dezvoltari durabile .S-a demonstrat ca sanatatea si bunastarea comunitatilor umane
sunt compromise de saracie , inegalitati sociale si poluare.
Reiese astfel importanta pastrarii si promovarii sanatatii colectivitatilor prin studierea
influentei factorilor mediului inconjurator asupra populatiei, cu atat mai mult cu cat, din
punctul de vedere al sanatatii publice, mediul inconjurator reprezinta totalitatea factorilor
naturali si sociali care se afla intr-o stransa interactiune influentand starea de sanatate
a populatiei.
Definitia starii de sanatate, emisa in anul 1948 de Organizatia Mondiala a Sanatatii,
isi gaseste si in zilele noastre suportul stiintific, dar si oportunitatea fata de problemele
majore la nivel mondial. Astfel, in definitie sunt inclusi toti factorii care pot mentine sau
altera starea de sanatate :integritate fizica,psihica si sociala a unui individ la un
moment dat, deci nu presupune doar absenta bolii sau infirmitatii,fiind practic un
deziderat , deoarece implica o serie de factori endogeni(genetici) si exogeni(de
mediu,comportamentali,educationali).
Dat fiind ca omul si mediul constituie un sistem, sanatatea poate fi deci considerata ca
o rezultanta a procesului de interactiune dintre organism si mediu, intr-un context
ecologic. Sanatatea trebuie definita si masurata in acelasi timp si in termeni de
capacitate adaptativa la conditiile de mediu si la riscurile legate de el.
In cadrul problematicilor viitoare s-au conturat trei teme care trebuie urmarite:
locuinta si sanatatea;
turism, mediu si sanatate;
sanatatea si schimbarile globale (saracia, globalizarea, politici energetice,
schimbarile climatice).
8.6. Radioactivitatea mediului
Reeaua Naional de Supraveghere a Radioactivitii Mediului (RNSRM) face
parte din sistemul Integrat de supraveghere a polurii mediului pe teritoriul Romniei,
din cadrul Ministerului Mediului i Schimbrilor Climatice.
Baza naional de date de radioactivitate a mediului este conectat la sistemul

informaional al Uniunii Europene, realizndu-se un transfer bidirecional de date ntre
Romnia i reelele de supraveghere din UE, pe platforma EURDEP (European Data
Exchange Platform). n situaii de rutin frecvena raportrilor este zilnic, iar n situaii
de urgen schimbul de date se realizeaz orar.
Pe teritoriul judeului Prahova exist dou staii de supraveghere a radioactivitii
mediului: staia RA 36 Ploieti i staia RA 07 Babele, staii ce fac parte din Reeaua
Naionala de Supraveghere a Mediului, prevzut cu o dotare unitar de echipamente i
n care programele de supraveghere a radioactivitii mediului se fac dup o
metodologie unic de prelevare, pregtire i msurare a probelor de mediu.
8.6.1. Programul national standard de monitorizare a radioactivitatii factorilor de

mediu
o Staia de Supraveghere a Mediului 36 Ploieti (staie de cmpie situat la o
altitudine de 217 m) este o staie de lucru cu program de 11 ore i efectueaz
prelevri i msurri de aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, ap brut din
rul Teleajen, sol necultivat i vegetaie spontan, n scopul detectrii creterilor
nivelelor de radioactivitate n mediu si realizrii avertizrii / alarmrii factorilor de
decizie.
o Staia de Supraveghere a Mediului 07 Babele ( statie de munte ) este situat
n Munii Bucegi, la 2206 m altitudine i, dat fiind importana ei n cadrul reelei
naionale, are un program de lucru de 24 ore i efectueaz prelevri i msurri
de aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, sol necultivat i vegetaie
spontan, n scopul detectrii creterilor nivelelor de radioactivitate n mediu si
realizrii avertizrii / alarmrii factorilor de decizie.
Att Staia de Radioactivitate 07/Babele, ct i Staia de Radioactivitate a Mediului
36/Ploieti efectueaz n prezent msurri de radioactivitate beta global pentru toi
factorii de mediu, calcule de concentraii ale radioizotopilor naturali Radon si Toron, ct
si supravegherea dozelor gamma absorbite n aer.
Supravegherea nivelelor de radioactivitate din mediu, presupune msurarea beteglobal a probelor de mediu investigate.
n cadrul programului standard de monitorizare desfurat n cadrul celor dou
staii, se urmresc factorii de mediu:
o aer prin determinarea activitii beta globale i analiza gama spectrometric a
aerosolilor i a depunerilor atmosferice (umede i uscate), precum i msurarea
continu a debitului de doz gamma extern absorbit,
o ap prin determinarea activitii beta globale i analiza gama spectrometric a
apelor principalelor cursuri in cazul judetului Prahova este luat in studiu rul
Teleajen,
o vegetaie (cu perioada de prelevare aprilie octombrie), prin determinarea

activitii beta globale i analiza gamma spectrometric a vegetaiei spontane i
comestibile (cereale, etc),
o sol necultivat prin determinarea activitii beta globale i analiza gamma
spectrometric
8.6.2. Programele de monitorizare a zonelor cu fondul natural modificat antropic
Radioactivitatea aerului
Radioactivitatea este proprietatea unor elemente chimice de a emite prin
dezintegrare spontan radiaii corpusculare i/sau electromagnetice. Aceasta este un
fenomen natural ce se manifest n mediu.
Radioactivitatea natural este determinat de substanele radioactive
(radionuclizi) de origine terestr (precum U-238, U-235, Th-232, Ac-228 etc.), la care se
adaug substanele radioactive de origine cosmogen (H-3, Be-7, C-14 etc) i radiaia
cosmic. Debitul de doz de radiaii gamma este determinat att de staiile automat de
monitorizare a radioactivitii aerului ct i cu echipametul TIEX.
Prin determinarea activitii beta globale i analiza gama spectrometric a
aerosolilor i a depunerilor atmosferice (umede i uscate), precum i msurarea
continu a debitului de doz gamma extern absorbit, obinem o imagine asupra
radioactivitii aerului.
Tip proba
Aerosoli atmosferici
Depuneri si precipitatii atmosferice
Apa de suprafa
Vegetaie
Sol
Tabel 8.6.1
Frecventa de recoltare
2 aspiratii / zi (4 aspiratii/zi pentru statia Babele)
1 / zi
1 / zi
1 / saptamna, de la 1 aprilie la 31 octombrie
1 / saptamna
n cazul n care valorile imediate ale activitii specifice depesc valorile prezentate
mai jos se fac remsurri, rezultatele, precum i rezultatele remsurrii se comunic
imediat ctre LRM Bucuresti
Limitele admise pentru fiecare din indicatori :
10 Bq/mc pentru aerosoli
200 Bq/mp/ zi pentru depuneri
2 Bq/l pentru ape
Datele de radioactivitatea mediului sunt validate zilnic ( flux rapid) si lunar (fluxul lent) si
stocate n baze de date pastrate att la nivelul statiilor de radioactivitate locale ct si la
Laboratorul Central de Radioactivitate a Mediului Bucuresti.
Orice depire a valorii mediilor lunare se anun la Laboratorul de Radioactivitate a
Mediului Bucureti pentru a valida valoarea si identifica cauzele.
In perioada 20.11 - 21.11.2013 Statii Ploiesti si Babele au participat la Exerciiul

internaional de comunicaii i de verificare n cadrul Sistemului ECURIE (schimb de
informaii rapid n caz de urgen radiologic la nivel UE).
.
VALORILE LUNARE SI ANUALE (MAXIME, MEDII SI MINIME) ALE PROBELOR DE MEDIU ANUL 2013
Statia RA Ploiesti
Tabelul .nr. 8.6.2
LU
NA
Aerosoli im
Val Data
IAN
8.5
30
FEB
5.7
7
MAR
8
10
APR
6.9
10
MAI
9.2
28
IUN
6.9
7
IUL
5.1
29
AUG
6.7
2
SEP
9.3
22
OCT
7.6
21
NOV
9.8
17
DEC
9.2
23
Bq/m 3
U.mas
M
Aerosoli 5z
Val
Data
11.7
15
9.1
8
8.8
3
10.8
9
13.3
28
5.7
11
18.7
17
5.7
11
7.1
29
23.3
11
8.6
8
29
10
mBq/m 3
A
Radon
Val
Data
44622
20
26133
1
35350
8
20801
11
25771
29
18111
8
144672 30
21049
2
25841
25
22531
16
36334
16
36163
14
mBq/m 3
X
Toron
Val
Data
231 25
295 5
602 12
754 24
566 27
626 8
384 24
337 3
817 13
692 29
911 22
864 24
mBq/m 3
I
M
Depuneri im Depuneri 5z
Val Data Val Data
2.2 13
1.1 13
1.5
5
0.9 1
2.9
15
1.5 23
17
4
1.1 2
7.9
14
1.2 7
2.4
12
0.8 2
09
12
1.3 1
25
25
0.7 2
1.7
3
0.8 3
43
17
2.3 18
1.1
27
1
2
0.8
19
1.1 2
Bq/m 2 /zi
Bq/m 2 /zi
E
Doza gamma
Val
Data
0.185
12
0.183
8
0.190
12
0.160
4
0.150
5
0.150
5
0.139
4
0.125
4
0.190
30
0.181
5
0.185
24
0.199
20
Gy /h
Vegetatie
Sol
Val
Data Val Data
181 25
190 22
415 15
309
25
331 4
225
2
344 15
207
4
388 2
169
30
388 24
140
8
511 16
186
3
327 25
166
17
357 18
259 15
136 20
Bq/kg
Bq/kg
Tabelul .nr.8.6.3
LU
NA
IAN
FEB
MAR
APR
MAI
IUN
IUL
AUG
SEP
OCT
NOV
DEC
U.mas
Aerosoli im Aerosoli 5z
3.8
2.2
3.1
2.8
3.5
3.6
2.6
2.9
4.1
3.8
4.5
5.4
3
Bq/m
5.4
5.1
5.7
5.2
6.8
4.7
5.8
4.7
15.4
7.7
9.9
8.7
3
mBq/m
M
Radon
1212.4
7504.4
8852.5
7523.1
9934.6
10399
7168.3
8383.8
11831.1
10469.4
12187.5
15421.4
3
mBq/m
E
Toron
232.3
348.9
369
88.7
69.5
197.9
235.6
259.1
251.1
180.2
156
306.5
3
mBq/m
D
I
I
Depuneri im Depuneri 5z Doza gamma
1.6
0.7
0.8
1.9
13
2.8
0.3
03.7
1
11.5
0.6
0.6
2
Bq/m /zi
0.6
0.5
0.6
0.6
0.8
0.6
0.5
0.5
0.6
0.9
6.1
0.17
2
Bq/m /zi
0.150
0.147
0.138
0.127
0.120
0.111
0.113
0.112
0.140
0.144
0.154
0.167
Gy /h
Vegetatie
181.4
176.6
165.3
143.7
120.3
149.4
163.9
Bq/kg
Sol
134.8
138.3
389.5
239.1
291.9
306.2
318
288.1
318.3
284.7
242.7
99.2
Bq/kg
Tabel nr.8.6.4
LU
NA
Aerosoli im
IAN
0.9
FEB
0.9
MAR
0.6
APR
0.1
MAI
1.3
IUN
0.4
IUL
0.6
AUG
1
SEP
0.6
OCT
0.6
NOV
0.5
DEC
0.2
Bq/m 3
U.mas
M
Aerosoli 5z
3.3
3.7
3.6
3.4
3.8
4
2.7
2.9
3.4
3.3
2.8
2.9
mBq/m 3
I
Radon
2834.6
2443.9
1642.9
1593
3597.7
740.8
522.6
3189.6
141.7
1793.9
1437
308.7
mBq/m 3
N
Toron
21.6
36.9
34.5
17
21.2
33.2
31.2
42.3
24.2
26.9
29.1
33.7
mBq/m 3
I
Depuneri im
0.4
0.1
0.1
0.2
0.5
0.1
0.1
0.2
0.5
0.6
0.5
0.5
Bq/m 2 /zi
M
E
Depuneri 5z Doza gamma
0.4
0.08
0.1
0.08
0.1
0.081
0.2
0.084
0.5
0.100
0.1
0.090
0.1
0.087
0.2
0.1
0.3
0.110
0.4
0.095
0.4
0102
0.3
0.083
Bq/m 2/zi
Gy /h
Vegetatie
90.7
68.2
139.3
1437
87.4
120.4
131.7
Bq/kg
Sol
88.2
79.2
231.5
181.3
2306.4
262.9
318
98.4
310.2
116.3
162.2
67.2
Bq/kg
Tabel nr.8.6.5
Statia RA Ploiesti
LU
NA
M
A
X
I
M
E
Aerosoli Aerosoli 5z
Radon
Toron
Depuneri im Depuneri 5z Doza gamma Vegetatie
Sol
im
Val Data Val Data Val Data Val Data Val Data Val Data Val Data Val Data Val
Data
IAN
FEB
MAR
APR
MAI
IUN
IUL
AUG
SEP
9,5
11
8,9
7,8
6,2
5,0
6,8
7,8
9,1
2
14
11
11
5
4
20
26
28
29,5
28
11,2
6,0
8,6
6,4
47,8
7,2
6,9
9.,7
10
7
31
26
11
24
28
4
28934,8
36933,4
30021,8
18211,7
16985
15017,6
45240
22541
28061
3
15
12
13
5
4
20
27
28
613,9
62,1
699.5
895.5
540,0
375,3
573,5
530
395,5
4
2
28
12
10
30
10
21
25
0,7
1,3
3
2,1
5
0,7
2,8
2,7
6,2
25
5
2
14
16
24
16
10
21
1,2
6,8
1,1
4,5
4,2
1,2
1,6
2,7
12,1
5
2
1
15
25
22
16
10
30
0,186
0,182
0,159
0,145
0,148
0,158
0,130
0,146
0,170
21
3
8
16
19
1
3
12
21
569
401
239
268
202
139
811,8
5
8
19
17
14
11
679
1133
578,5
568,2
639,8
647,5
685,4
4
12
4
30
27
13
22
26
OCT 15,3 26
NOV 21,9 27
DEC 11,8 31
Bq/m 3
U.mas
8,5
25
8,0
10
7,9
12
mBq/m 3
43441,6 26
51670,6 28
29419,3 26
mBq/m 3
828,6
26
1279
28
238,6
2
mBq/m 3
0,8
26
1,1
21
2,1
10
Bq/m 2/zi
1,1
2
11
12
3,4
10
Bq/m 2 /zi
0,167
31
0,167
28
0,198
18
Gy /h
D
Depuneri im
I
Depuneri 5z
I
Doza gamma
0,6
0,6
0,3
0,7
1,8
0,5
0,8
1,4
1,5
0,5
0,6
0,6
Bq/m 2/zi
0,6
0,64
0,68
0,9
1,1
0,8
0,98
0,8
1,3
0,8
1,2
0,9
Bq/m 2 /zi
0,145
0,133
0,122
0,125
0,123
0,119
0,107
metrologie
0,120
0,128
0,142
0,158
Gy /h
I
Depuneri im
0,4
0,2
0,1
0,3
0,4
0,4
0,3
0,3
0,4
0,2
0,2
0.1
M
Depuneri 5z
0,2
0,3
0,7
0,1
0,1
0,2
0,7
0,3
0,3
0,2
0,1
0,1
E
Doza gamma
0,085
0,064
0,08
0.125
0.083
0.085
0.086
Metrologie
0,096
0,096
0,107
0,080
251
-
30
Bq/kg
642,4
3
522,9
7
865, 5 5
Bq/kg
Tabel nr.8.6.6.
LU
NA
IAN
FEB
MAR
APR
MAI
IUN
IUL
AUG
SEP
OCT
NOV
DEC
U.mas
Aerosoli im
4,68
3,98
2,7
1,19
1,8
2,2
3,0
4,3
4,3
5,2
5,3
4,2
Bq/m 3
Aerosoli 5z
9,58
5,3
4,78
3,9
5,3
4,,
4,6
4,7
4,3
5,3
5,8
4,3
mBq/m 3
M
Radon
E
Toron
13411,7
13595,4
7839,2
7725,1
4867,4
5859,4
9695.0
12295
12605,2
15040,2
13331,3
12296,8
mBq/m 3
235,69
21,4
184,8
366,7
149,7
173
254
260,6
227,7
391,8
310,7
71,9
mBq/m 3
Vegetatie
276 ,2
200,6
181,4
135,9
120
115,2
186,1
Bq/kg
Sol
600,2
Sol inghetat
519,2
613,5
515,4
469
494,6
549.7
584,4
477.8
500.6
439,3
Bq/kg
Tabel.nr.8.6.7
M
LU
NA
Aerosoli im
Aerosoli 5z
IAN
4,68
2,97
FEB
0,84
3,50
MAR
0,9
3,3
APR
0,35
3,4
MAI
0,5
3,3
IUN
0,9
3,4
IUL
1,1
3,4
AUG
1,2
3,4
SEP
1,1
3,2
OCT
0,9
3,6
NOV
1,7
3,6
DEC
1,5
2,5
I
Radon
N
Toron
675,16
10,79
2551,05
8,0
875,09
1351,5
9,6
90,5
1440,7
22
802,.
2610,5
32
17,9
2731,4
98
2501,9
1633
96,6
134
4339,3
37,7
4599,7
11,1
Vegetatie
114,7
227,7
83,2
92,5
78
93,4
116,5
Sol
532,2
337,5
388,9
374,1
381
268,8
338,8
503,5
537,5
422,8
256,8
U.mas
Bq/m 3
mBq/m 3
mBq/m 3
mBq/m 3
Bq/m 2/zi
Bq/m 2 /zi
Gy /h
Bq/kg
Bq/kg
VALORILE LUNARE SI ANUALE (MAXIME, MEDII SI MINIME) ALE PROBELOR DE MEDIU ANUL
2013
Tabel nr. 8.6.8
LU
NA
Aerosoli im
Val Data
IAN
1,65 28
FEB 1,24 21
MAR 1,39 29
APR 1,33 4
MAI 1,42 2
IUN
1,37 10
IUL
1,28 14
AUG 2,52 19
SEP 2,19 17
OCT 2,04 21
NOV 1,31 12
DEC 0,83 16
Anual 2,52 19.08
Val. s
1460
U.mas Bq/m 3
Tabel.nr.8.6.9
LU
NA Aerosoli im
IAN
0,68
FEB
0,70
MAR
0,81
APR
0,80
MAI
0,90
IUN
0,82
M
Aerosoli 5z
Val Data
15,8 28
13,2 21
14,3 29
13,9 4
14,5 2
14,0 10
13,6 14
20,5 19
18,8 17
19,0 21
13,5 12
10,4 4
20,5 19.08
991
mBq/m 3
A
Radon
Val Data
4719,4 29
3542,8 22
3983,7 30
3806,5 5
4078,1 3
3922,4 11
3669,7 15
7198,6 20
6290,0 18
5858,8 22
3759,3 13
2373,7 17
7198,6 20.08
1460
mBq/m 3
Aerosoli 5z
9,6
9,9
10,4
10,3
10,9
10,3
M
Radon
1959,2
1998,9
2298,7
2293,4
2609,1
2346,9
X
Toron
Val Data
105,7 29
79,0 22
89,0 30
85,6 5
91,3 3
87,8 11
82,7 15
164,8 20
141,6 18
131,6 22
83,4 13
53,4 17
164,8 20.08
1460
mBq/m 3
E
Toron
43,2
44,1
50,9
50,8
58,0
52,1
I
Depuneri im
Val Data
3,23 18
1,07 23
1,04 4
5,41 3
4,02 30
2,27 11
3,15 6
4,77 29
5,22 17
5,18 16
0,96 12
1,02 7
5,41 03.04
365
Bq/m 2 /zi
M
E
Val Data Val Data
1,22 18 0,202 1
0,37 14 0,200 19
0,37 22 0,208 23
2,52 3 0,183 3
2,52 30 0,152 17
0,87 11 0,151 11
1,22 6 0,151 12
2,46 29 0,151 2
2,49 17 0,165 20
2,47 16 0,172 19
0,37 25 0,171 28
0,36 31 0,194 8
2,52 03.04 0,208 23.02
16
Bq/m 2/zi
Gy/h
Vegetatie
Sol
Val Data Val Data
262,3
285,6
325,0
295,0
297,7
268,1
30
6
18
15
12
17
781,8 31
755,0 28
713,4 5
717,2 30
698,5 13
676,2 18
760,9 15
718,5 6
325,0 18.07 781,8 31.05
26
35
Bq/kg
Bq/kg
D
I
I
1,01
0,40
0,178
0,90
0,36
0,175
0,90
0,36
0,177
1,07
0,46
0,138
0,97
0,45
0,124
229,6
0,97
0,38
0,128
273,9
Sol
649,6
721,7
IUL
AUG
SEP
OCT
NOV
DEC
Anual
U.mas
0,79
1,02
0,73
0,76
0,63
0,54
0,77
Bq/m 3
10,1
11,6
9,9
10,0
9,2
8,7
10.1
mBq/m 3
Tabel.nr.8.6.10
M
LU
NA Aerosoli im Aerosoli 5z
IAN
0,36
8,5
FEB
0,32
8,5
MAR
0,34
8,4
APR
0,32
8,3
MAI
0,56
8,4
IUN
0,42
8,4
IUL
0,37
8,3
AUG
0,40
8,3
SEP
0,26
8,2
OCT
0,31
8,3
NOV
0,32
8,4
DEC
0,29
8,3
Anual
0,26
8,2
3
U.mas Bq/m
mBq/m 3
2277,4
2895,7
2128,0
2167,8
1831,1
1547,9
2196,2
mBq/m 3
50,6
64,7
47,2
48,1
40,4
34,1
48,7
mBq/m 3
I
Radon
1041,5
924,8
967,3
926,0
1603,8
1193,0
1072,4
1138,7
842,8
892,8
919,6
845,0
842,8
mBq/m 3
N
Toron
21,9
19,9
21,2
19,3
34,7
25,7
23,4
24,5
18,1
19,2
19,0
18,2
18,1
mBq/m 3
0,99
1,44
1,23
1,19
0,87
0,91
1,04
Bq/m 2 /zi
0,42
0,62
0,52
0,51
0,36
0,36
0,43
Bq/m 2/zi
0,124
0,132
0,119
0,121
0,126
0,151
0,141
Gy/h
299,4
278,8
270,7
247,1
266,6
Bq/kg
I
M
E
0,79
0,35
0,138
0,68
0,36
0,143
0,75
0,35
0,138
0,74
0,35
0,088
0,62
0,35
0,090
192,1
0,77
0,35
0,104
244,7
0,76
0,35
0,098
277,7
0,80
0,35
0,109
259,5
0,79
0,35
0,098
247,6
0,71
0,35
0,095
229,9
0,74
0,35
0,091
0,76
0,35
0,112
0,62
0,35
0,0 88
192,1
2
2
Bq/m /zi Bq/m /zi
Bq/kg
Gy/h
659,1
670,1
672,3
651,5
687,3
692,1
675,5
Bq/kg
Sol
503,4
701,5
619,1
604,4
637,8
618,9
607,1
672,0
503,4
Bq/kg
VALORILE LUNARE
Statia RA Babele
Tabel nr.8.6.11
M
LU
NA
Val Data Val Data
IAN
1,61 6 16,5 6
FEB 1,57 16 16,5 16
MAR 2,26 10 18,9 11
APR 1,50 5 15,0 5
MAI 1,48 4 14,9 4
IUN
1,08 6 12,3 5
IUL
1,98 2 17,9 2
AUG 2,44 2 21,1 2
SEP 2,41 15 20,7 15
OCT 2,43 3 20,7 3
NOV 1,15 2 12,9 2
DEC 2,16 12 19,7 12
Anual 2,44 02.08 21,1 02.08
Val. s
1464
1090
3
U.mas Bq/m
mBq/m 3
Tabel nr..8.6.12
LU
IAN
0,62
9,9
FEB
0,61
9,7
MAR
0,79
10,6
APR
0,82
10,6
MAI
0,88
11,1
IUN
0,85
10,8
IUL
1,21
13,2
AUG
1,29
13,8
SI ANUALE (MAXIME, MEDII SI MINIME) ALE PROBELOR DE MEDIU ANUL 2012
A
Radon
Val Data
4621,8 7
4488,5 17
6464,6 11
4289,4 6
4243,7 5
3098,4 1
5680,7 3
6980,3 3
6918,5 16
6957,0 4
3601,1 1
6212,3 13
6980,3 03.08
1441
mBq/m 3
M
Radon
1823,9
1750,6
2276,5
2353,8
2519,9
2443,7
3430,7
3699,3
X
Toron
Val Data
104,5 7
102,1 17
146,3 11
95,9 6
94,8 5
69,2 1
128,0 3
158,4 3
156,1 16
157,3 4
80,3 1
137,3 13
158,4 03.08
1441
mBq/m 3
E
Toron
40,3
38,5
50,5
52,2
56,0
54,2
76,7
82,8
I
Depuneri im
Val Data
1,18 7
2,36 13
1,15 11
1,05 15
4,73 6
3,84 24
2,11 30
1,02 27
1,01 14
2,51 3
2,93 1
3,67 9
3,84 24.06
366
Bq/m 2 /zi
M
E
Val Data Val Data
0,40 8 0,208 12
0,84 13 0,197 11
0,39 1 0,187 1
0,38 6 0,198 10
2,62 24 0,160 3
2,55 24 0,143 19
0,96 30 0,155 6
0,38 1 0,154 1
0,38 22 0,153 6
0,84 3 0,186 9
0,98 1 0,198 10
1,33 9 0,208 14
2,55 14.06 0,208 12.01
9
Bq/m 2/zi
Gy/h
Vegetatie
Sol
Val Data Val Data
315,6
309,0
310,4
322,8
299,7
282,7
24
28
12
16
13
18
677,0
788,3
846,3
821,5
730,2
795,8
695,5
663,0
6
25
29
20
31
14
5
9
322,8 16.08 846,3 29.06

26
35
Bq/kg
Bq/kg
D
I
I
0,93
0,38
0,168
1,01
0,40
0,168
0,96
0,38
0,154
0,89
0,37
0,132
1,55
0,70
0,130
270,1
0,92
0,44
0,127
261,2
0,93
0,39
0,134
300,5
0,88
0,37
0,136
299,6
Sol
592,6
742,1
714,2
799,0
674,7
SEP
OCT
NOV
DEC
Anual
U.mas
1,18
1,01
0,64
0,76
0,89
Bq/m 3
13,0
11,8
9,4
10,3
11,2
mBq/m 3
Tabel nr..8.6.13
M
LU
IAN
0,24
8,9
FEB
0,25
8,7
MAR
0,29
8,6
APR
0,32
8,5
MAI
0,39
8,7
IUN
0,58
8,8
IUL
0,67
9,3
AUG
0,70
9,5
SEP
0,81
10,6
OCT
0,35
8,6
NOV
0,23
8,5
DEC
0,30
8,6
Anual
0,23
8,5
U.mas Bq/m 3
mBq/m 3
3425,0
2904,8
1870,7
2178,1
2556,4
mBq/m 3
76,5
64,6
41,3
48,2
56,8
mBq/m 3
I
Radon
774,8
821,0
950,9
939,6
1121,1
1678,0
1928,9
1995,6
2332,6
1000,2
739,9
871,6
739,9
mBq/m 3
N
Toron
18,8
18,8
18,3
19,3
24,8
36,6
43,4
44,8
51,7
21,9
18,7
18,8
18,3
mBq/m 3
0,90
0,96
0,96
1,07
1,00
Bq/m 2 /zi
0,37
0,38
0,39
0,42
0,42
Bq/m 2/zi
0,1 30
0,124
0,142
0,172
0,143
Gy/h
288,0
263,4
746,5
653,3
613,8
280,5
Bq/kg
692,0
Bq/kg
I
M
E
0,70
0,37
0,097
0,75
0,36
0,142
0,82
0,37
0,119
0,75
0,36
0,099
0,76
0,36
0,103
230,0
0,74
0,36
0,114
233,5
0,62
0,36
0,106
283,4
0,76
0,35
0,112
291,2
0,77
0,35
0,111
264,7
0,78
0,36
0,094
255,0
0,74
0,35
0,117
0,81
0,36
0,136
0,62
0,35
0,094
230,0
Bq/m 2 /zi Bq/m 2/zi
Bq/kg
Gy/h
Sol
526,7
705,7
656,0
774,6
631,1
673,8
588,8
549,9
526,7
Bq/kg
Statia RABabele
Tabel.8.6.14
LU
NA
M
Val Data Val Data
A
X
I
M
E
Radon
Toron
Sol
Val Data Val Data Val Data Val Data Val Data Val Data Val Data
IAN
1,65 28
FEB 1,24 21
MAR 1,39 29
APR 1,33 4
MAI 1,42 2
IUN
1,37 10
IUL
1,28 14
AUG 2,52 19
SEP 2,19 17
OCT 2,04 21
NOV 1,31 12
DEC 0,83 16
Anual 2,52 19.08
Val. s
1460
U.mas Bq/m 3
Tabel 8.6.15
LU
NA Aerosoli im
IAN
0,68
FEB
0,70
MAR
0,81
APR
0,80
MAI
0,90
IUN
0,82
IUL
0,79
AUG
1,02
SEP
0,73
OCT
0,76
NOV
0,63
DEC
0,54
Anual
0,77
U.mas Bq/m 3
15,8 28
13,2 21
14,3 29
13,9 4
14,5 2
14,0 10
13,6 14
20,5 19
18,8 17
19,0 21
13,5 12
10,4 4
20,5 19.08
991
mBq/m 3
4719,4 29
3542,8 22
3983,7 30
3806,5 5
4078,1 3
3922,4 11
3669,7 15
7198,6 20
6290,0 18
5858,8 22
3759,3 13
2373,7 17
7198,6 20.08
1460
mBq/m 3
105,7 29
79,0 22
89,0 30
85,6 5
91,3 3
87,8 11
82,7 15
164,8 20
141,6 18
131,6 22
83,4 13
53,4 17
164,8 20.08
1460
mBq/m 3
Aerosoli 5z
9,6
9,9
10,4
10,3
10,9
10,3
10,1
11,6
9,9
10,0
9,2
8,7
10.1
mBq/m 3
M
Radon
1959,2
1998,9
2298,7
2293,4
2609,1
2346,9
2277,4
2895,7
2128,0
2167,8
1831,1
1547,9
2196,2
mBq/m 3
E
Toron
43,2
44,1
50,9
50,8
58,0
52,1
50,6
64,7
47,2
48,1
40,4
34,1
48,7
mBq/m 3
3,23 18
1,07 23
1,04 4
5,41 3
4,02 30
2,27 11
3,15 6
4,77 29
5,22 17
5,18 16
0,96 12
1,02 7
5,41 03.04
365
Bq/m 2 /zi
1,22 18
0,37 14
0,37 22
2,52 3
2,52 30
0,87 11
1,22 6
2,46 29
2,49 17
2,47 16
0,37 25
0,36 31
2,52 03.04
16
Bq/m 2/zi
0,202 1
0,200 19
0,208 23
0,183 3
0,152 17
0,151 11
0,151 12
0,151 2
0,165 20
0,172 19
0,171 28
0,194 8
0,208 23.02
Gy/h
262,3
285,6
325,0
295,0
297,7
268,1
30
6
18
15
12
17
781,8 31
755,0 28
713,4 5
717,2 30
698,5 13
676,2 18
760,9 15
718,5 6
325,0 18.07 781,8 31.05
26
35
Bq/kg
Bq/kg
D
I
I
1,01
0,40
0,178
0,90
0,36
0,175
0,90
0,36
0,177
1,07
0,46
0,138
0,97
0,45
0,124
229,6
0,97
0,38
0,128
273,9
0,99
0,42
0,124
299,4
1,44
0,62
0,132
278,8
1,23
0,52
0,119
270,7
1,19
0,51
0,121
247,1
0,87
0,36
0,126
0,91
0,36
0,151
1,04
0,43
0,141
266,6
Bq/m 2 /zi Bq/m 2/zi
Bq/kg
Gy/h
Sol
649,6
721,7
659,1
670,1
672,3
651,5
687,3
692,1
675,5
Bq/kg
Tabel 8.6.16
M
LU
IAN
0,36
8,5
FEB
0,32
8,5
MAR
0,34
8,4
APR
0,32
8,3
MAI
0,56
8,4
IUN
0,42
8,4
IUL
0,37
8,3
AUG
0,40
8,3
SEP
0,26
8,2
OCT
0,31
8,3
NOV
0,32
8,4
DEC
0,29
8,3
Anual
0,26
8,2
3
U.mas Bq/m
mBq/m 3
I
Radon
1041,5
924,8
967,3
926,0
1603,8
1193,0
1072,4
1138,7
842,8
892,8
919,6
845,0
842,8
mBq/m 3
N
Toron
21,9
19,9
21,2
19,3
34,7
25,7
23,4
24,5
18,1
19,2
19,0
18,2
18,1
mBq/m 3
I
M
E
0,79
0,35
0,138
0,68
0,36
0,143
0,75
0,35
0,138
0,74
0,35
0,088
0,62
0,35
0,090
192,1
0,77
0,35
0,104
244,7
0,76
0,35
0,098
277,7
0,80
0,35
0,109
259,5
0,79
0,35
0,098
247,6
0,71
0,35
0,095
229,9
0,74
0,35
0,091
0,76
0,35
0,112
0,62
0,35
0,088
192,1
2
2
Bq/m /zi Bq/m /zi
Bq/kg
Gy/h
Sol
503,4
701,5
619,1
604,4
637,8
618,9
607,1
672,0
503,4
Bq/kg
Grafice - activitatea globala la principalii indicatori analizai.

Grafic. 8.6.1
Valori apa de suprafata - raul Teleajen

1600
1400
Bq/l
1200
1000
800
600
400
200
Ian
Feb
Mar.
apr
Mai
Iun
Iul
2013
Aug
Sept
Oct.
Nov.
Dec.
2012
Grafic nr. 8.6.2

Valori aerosoli atmosferici 2012 - 2013 Ploiesti
12
10
Bq/mc
8
6
4
2
0
IAN
FEB
MAR
APR
MAI
2012
IUN
2013
IUL
AUG
SEP
OCT
NOV
DEC
Grafic nr.8.6.3
Valori ale radonului 2012- 2013 Ploiesti
7000
6000
mBq/mc
5000
4000
3000
2000
1000
IAN
FEB
MAR
APR
MAI
IUN
IUL
2012
AUG
SEP
OCT
NOV
DEC
SEP
OCT
NOV
DEC
2013
Grafic.nr.8.6.4
Valori ale dozei gamma 2012 - 2013
0,19
0,18
0,17
mGy/ora
0,16
0,15
0,14
0,13
0,12
0,11
0,1
IAN
FEB
MAR
APR
MAI
IUN
2012
IUL
AUG
2013
Grafic nr.8.6.5
Valori sol 2012 2013 Ploiesti
700
600
500
Bq/kg
400
300
200
100
0
IAN
FEB MAR APR
MAI
IUN
2012
IUL
AUG SEP OCT NOV DEC
2013
Grafic nr.8.6.6
Valori aerosoli atmosferici Babele
1,4
1,3
1,2
Bq/mc
1,1
1
0,9
0,8
0,7
0,6
0,5
IAN
FEB MAR APR
MAI
IUN
IUL
2012
AUG SEP OCT NOV DEC

2013
Grafic nr.8.6.7
Valori radon - 2012 - 2013 Babele
4000
3500
3000
2500
2000
1500
1000
IAN
FEB
MAR
APR
MAI
IUN
IUL
2012
AUG
SEP
OCT
NOV
DEC
2013
Grafic nr.8.6.8
Valori depuneri atmosferice 2012 - 2013 Babele
1,6
1,5
1,4
Bq/mc
1,3
1,2
1,1
1
0,9
0,8
0,7
IAN
FEB
MAR
APR
MAI
2012
IUN
IUL
AUG
SEP
OCT
NOV
DEC
2013
Studiul comparat al valorilor medii afiate in tabelele si graficele prezentate se situeaz

ntre limitele maxime admise. Pentru anul 2013, se observ o usoara scdere la unii
indicatori:
la apa de suprafat i la radon pentru statia Ploiesti i la depunerile atmosferice, radon
i aerosolii atmosferici pentru staia Babele. Usoarele creteri la ceilali indicatori sunt
corelate cu schimbrile climatice actuale.
8.7.
Poluarea fonic i sntatea
Zgomotul este un complex de sunete fr un caracter periodic , cu insurgen

dezagreabil aleatoare, care afecteaz starea psihologic i biologic a oamenilor i a
altor organisme din natur. Aceste noxe acustice afecteaz toate colectivitile umane.
Ele sunt prezente mai ales n mediu urban. Transporturile terestre i aeriene, antierele
de construcii i industriale degajeaz n atmosfera zgomote insuportabile cu o mare
variabilitate decibelic.
Poluarea fonic reprezint expunerea oamenilor sau a animalelor la sunete ale
cror intensiti sunt stresante sau care afecteaz sistemul auditiv. Dei sunetele
puternice sau nspimnttoare fac parte din natur, n ultimele dou secole zonele
urbane i industriale au devenit extrem de zgomotoase.
Intensitatea sunetelor se masoar n decibeli. Scala decibelilor este logaritmic: o
cretere a sunetului cu trei decibeli echivaleaz cu dublarea volumului sunetului. Nivelul
de 25-35 dB este inofensiv pentru organismul uman, acesta este zgomotul de fond
natural. Intensitatea cu care un om vorbete este de 65 pn la 70 de decibeli i traficul
genereaz sunete de pn la 90 de decibeli. Sunetul de 130 dB devine dureros pentru
urechea uman i poate chiar afecta sistemul auditiv , iar la 150 dB este insuportabil..
Poluarea sonor provoac la nivelul organismului uman o serie ntreag de efecte
ncepnd cu uoare oboseli auditive , pn la stri nevrotice grave i chiar traumatisme
ale organului auditiv . Factorii care transform sunetul ntr-un agent de poluare sunt :
persistena zgomotului (dac este constant, intermitent sau ocazional), promptitudinea
lui i perioada de zi sau noapte n care apare . Influena zgomotului asupra
organismului depinde de : mrimea zgomotului, considernd frecvena, intensitatea, timpul
de aciune i caracteristicile (continuu, pulsatoriu, accidental);distribuia zgomotului de
fond ; starea fizic a organismului, mediul de propagare . Sunetul se propag sub form
de unde elastice numai n substane (aer, lichide i solide) i nu se propag n vid.
Atunci cnd auzim ceva, de fapt urechea este atins de vibraiile unduitoare ale
presiunii atmosferice. Urechea transform undele sonore n impulsuri electrice, pe care
le transmite mai departe, la creier, care la rndul sau decodific semnalele. Urechea se
obinuiete treptat cu sunetele, iar cu timpul nvm i sensul acestora.
In anul 2013
Agenia Pentru Protecia Mediului Prahova a monitorizat calitatea
factorului de mediu zgomot prin urmatoarele activitati:
- a colaborat la ntocmirea hrii strategice de zgomot , prin punerea la dispoziie
a bazei de date cu determinri de acustic urban pentru anii 2002-2013 cu
.Primaria Municipiului Ploiesti , Primaria Brazi , Primaria Barcanesti si Primaria
Blejoi pentru realizarea cartografierii acustic a Aglomerrii Ploieti;
- a realizat masurari de acustica urbana in conformitate cu programul propriu de
monitorizare( influenta traficului rutier si feroviar in puncte intens circulate, zonele
de impact al societatilor economice, zonele spitalelor si institutiilor de educatie);
- a realizat masurari de acustica la solicitarea agentilor economici in vederea
verificarii autorizatiei de mediu.
Cartografierea acustic strategic este o obligaie rezultat pentru Aglomerarea

Ploieti din HG nr. 321/2005(cu modificrile i adugrile ulterioare i respectiv HG nr.
1260/2012(MO nr.15/19.01.2013) care transpune n legislaia roman Directiva 2002/49
CE privind evaluarea i managementul zgomotului ambiental
Elaborarea hrilor strategice de zgomot pentru aglomerri presupune cartarea
separat, pentru indicatori ai nivelului de zgomot Lzsn i Ln, a urmtoarelor surse de
zgomot : trafic rutier, trafic feroviar, zone industriale .
Surse de poluare fonic
Sursa Strzi :
Distribuia locuitorilor, n relaie cu nivelurile pe faad
Numrul persoanelor expuse la zgomot (Lnoapte) : 192500
Numrul persoanelor expuse la zgomot (Lzsn) : 177400
Sursa tramvai:
Distributia locuitorilor, n relaie cu nivelurile pe faad
Sursa CFR :
Distributia locuitorilor, n relaie cu nivelurile pe faad
Sursa Industrie:
Distributia locuitorilor, n relatie cu nivelurile pe faad
Aglomerarea
Lzsn
Fig. 8.7.1
Ploieti
sursa
trafic
rutier,
indicatorul
Aglomerarea Ploieti - sursa trafic rutier, indicatorul

Lnoapte
Fig. 8.7.2
Aglomerarea Ploieti - sursa tramvai , indicatorul Lzsn
Fig. 8.7.3
Aglomerarea
Lnoapte
Ploieti
sursa
tramvai,
indicatorul
Fig. 8.7.4
Aglomerarea Ploieti - sursa ci ferate tren , indicatorul Lzsn
Fig. 8.7.5
Aglomerarea Ploieti sursa ci ferate tren , indicatorul Lnoapte Fig.8.7.6
Aglomerarea
Lzsn
Ploieti
sursa
industrie,
indicatorul
Fig. 8.7.7
Aglomerarea
Lnoapte
Ploieti
sursa
industrie
indicatorul
Fig.8.7.8
Msurtori de zgomot n anul 2013

n urma monitorizrii nivelului de zgomot n punctele stabilite prin programul de
activitate al laboratorului A.P.M.Prahova de pe teritoriul judeului , s-a constatat c
pe parcursul anului 2013, n 70.66% din numrul determinrilor, valorile nregistrate
sunt mai mari dect limitele impuse de STAS 10009/88. Msurtorile de zgomot au
vizat zonele care pot prezenta riscuri de afeciuni pentru populaia expus . Au fost
vizate locaiile: trafic rutier ; zone feroviare ; incinte de coli ; spitale, zone de recreere i
odihn; incinte industriale i zone locuibile .
Predominant, nivelul de zgomot este rezultatul traficului rutier, al traficului
feroviar care afecteaz populaia oraelor Ploieti, Comarnic, Sinaia, Buteni, Azuga,
Mizil, pe tronsoane reduse n lungul axei cilor ferate i al activitilor industriale.
Modernizarea parcului auto al RATP Ploiesti, cu troleibuze i autobuze noi, a avut ca
efect scderea nivelului de zgomot pe tronsoanele de strzi tranzitate de
traseele urbane. Creterea numrului traseelor urbane deservite cu troleibuze, este
benefic deoarece acestea au un nivel de zgomot mult redus fa de tramvaie i
autobuze . Introducerea sensului giratoriu n diferite intersecii din Ploieti ,Cmpina
i Sinaia, a avut ca rezultat, fluidizarea traficului rutier din respectivele zone .
Deschiderea autostrazii A3 pe tronsonul Ploieti - Bucureti a avut ca efect
redistribuirea unei pari importante din autovehiculele ce tranziteaz traseul respectiv ,
implicit a nivelului de zgomot i fluidizarea traficului rutier . Pe tronsoane de drum ale
DN 1 , n oraele Comarnic,Buteni ,Azuga ,ale DN 1A n Vlenii de Munte ,Cheia i
DN1B n Bucov, Mizil valorile mari ale nivelului de zgomot sunt datorate traficului
autovehiculelor grele, care tranziteaz localitile , prin centrul civic,datorita lipsei
oselei de centur. Defectele aprute la calea de rulare n urma lucrrilor
executate de diferite societi furnizoare de utiliti, slaba calitate a lucrrilor de
refacere i mrirea numrului de autovehicule, au ca efect imediat
creterea
nivelului de zgomot .
Tabel msurtori de zgomot n anul 2013
Tabel 8.7.1
Regiunea
3 Sud
Muntenia
Numr
msurtori
Maxima
msurat
(dB)
Depiri
%
Indicator
utilizat Determinri Sesizri
n urma
rezolvate
sesizrilor
%
%
Piee , spaii
comerciale ,
restaurante n
aer liber
Incinte de
coli i cree ,
grdinie ,
spaii de joac
pentru copii
Parcuri, zone
de recreere i
odihn ,
spitale
71.7
Leq
Leq
Leq
Leq
34
75.5
94.11
15
64.0
69.0
Parcaje auto
68.9
Leq
Stadioane ,
cinematografe
n aer liber
Trafic
149
84.8
85.23
Leq
Altele- zone
locuibile
10
48.47
Leq
Total
224
84.8
70.66
Leq
Incinta
industrial
Zone
feroviare
Aeroporturi
Leq
GRAFICE COMPARATIVE NIVEL DE ZGOMOT ( TRAFIC RUTIER ) 2013-2012

DIFERITE ZONE DIN MUNICIPIUL PLOIETI
Grafic 8.7.1
Trafic rutier Ploieti - zona Nord
75
74
73
72
Leq(dB)
71
70
69
2012
2013
punct de masur
n zona de Nord a Municipiului Ploieti se observ o uoar cretere a nivelului de

zgomot fa de anul precedent ca urmare a deprecierii cii de rulare .
Grafic 8.7.2
Trafic rutier Ploieti - zona central
79
77
75
73
Leq(dB)
71
69
67
65
2013
2012
punct de masura
2012
2013
n zona central a Municipiului Ploieti se observ o uoar cretere a nivelului de

zgomot fa de anul precedent ca urmare a deprecierii cii de rulare n anumite puncte
i o scdere pe tronsoanele reabilitate .
Grafic 8.7.3
Trafic rutier Ploieti - zona Sud
75
74
73
Leq(dB) 72
71
70
2013
2012
2012
2013
punct de masura
n zona de Sud a Municipiului Ploieti n anumite puncte se observ o uoar

scdere a nivelului de zgomot fa de anul precedent ca urmare a introducerii sensului
giratoriu n Bariera Bucureti i extinderii la 2 benzi pe sens a intrrii n Ploieti .
Trafic rutier Ploieti - zona Vest
72
71.5
71
Leq(dB) 70.5
70
2012
2013
69.5
69
2013
2012
punct de masur
Grafic 8.7.4
n zona de Vest a Municipiului Ploieti, ca urmare a deprecierii cii de rulare, se

observ o uoar cretere a nivelului de zgomot fa de anul precedent.
Predominant , nivelul de zgomot este rezultatul traficului rutier , al traficului
feroviar , afectnd populaia oraelor Ploieti ,Cmpina, Comarnic, Sinaia, Buteni,
Azuga ,Vlenii de Munte , Mizil i pe tronsoane reduse n lungul axei cilor ferate . Au
fost efectuate determinri pe teritoriul judeului Prahova , pentru zgomotul produs de
traficul rutier n 25 de puncte , nregistrndu-se depiri n 70.66% din determinri,
cu o valoare maxim de 98.4 dB n Centrul Civic Ploieti i de traficul feroviar n 2
puncte , cu o valoare maxim de 91.9 dB la Gara de Sud din Ploieti.
Efectele poluarii sonore asupra sanatatii populatiei variaza de la cele mai mici
(subiective) disconfort, pana la afectarea inteligibilitatii vorbirii, tulburari sau intreruperi
ale somnului , sindrom nevrotic, surmenaj ( oboseala patologica), tulburari de caracter
si comportament, tulburari de atentie, instabilitate psihica, irascibilitate, modificari
mnezice, cefalee, tulburari gastro-intestinale.Poluarea fonica are rasunet si pe alte
aparate si sisteme ( modificari endocrine, usoare cresteri ale tensiunii arteriale ,
accelerarea ritmului cardiac, crize de angina pectorala, leziuni miocardice, hipoacuzie si
surditate de perceptie permanenta hipoacuzie).
Cresterea nivelului traficului auto si largirea arterelor de circulatie in detrimentul
cordoanelor de vegetatie protectoare si insuficienta/imposibilitatea luarii masurilor de
reducere a poluarii fonice impun ca, dupa identificarea punctelor vulnerabile cu ajutorul
hartilor de zgomot, sa fie luate masuri mai energice de limitare a poluarii fonice
( refacerea covorului asfaltic si a cailor de rulare a tramvaielor, crearea unor perdele de
vegetatie protectoare sau amplasarea de panouri fonoabsorbante, devierea/limitarea
traficului greu in teritoriile protejate etc.) prin punerea in aplicare a planurilor de actiune
elaborate de pe baza hartii de zgomot.
ZGOMOTUL SI SANATATEA (sursa :Sinteza nationala zgomot 2011 a INSP
Bucuresti)
Omul traieste in lumea sunetelor si a zgomotului.
Fiecare individ interpreteaza zgomotul in mod diferit. Foarte mult depinde de varsta,
temperament, starea de sanatate si factori externi.
O problema majora a secolului XXI, pe langa stres, zgomotul a devenit o problema
majora a mediului medical, vorbindu-se in ultima vreme despre o maladie a zgomotului.
Zgomotul este un sunet nedorit sau daunator. Cele doua caracteristici importante ale
sale sunt frecventa, masurata in Herti (Hz) si intensitatea, masurata in decibeli (dB).
Urechea umana este capabila sa detecteze frecvente cuprinse intre 20 Hz si 20.000 Hz.
Frecventa joasa produce un sunet grav, iar frecventa inalta, un sunet inalt, ascutit.
Inaltimea sunetului este perceptia pe care o avem asupra frecventei sunetului. Sunetele
sub 20 Hz (infrasunete) si cele peste 20.000 Hz (ultrasunete) pot determina disconfort si
leziuni, chiar daca nu pot fi auzite.
Intensitatea sunetului sau taria acestuia, se exprima in decibeli (dB), scara acestuia
fiind logaritmica. Pentru a lua in considerare sensibilitatea urechii la frecventa,
intensitatea zgomotului la locul de munca se masoara in dB(A), unde 0 dB(A) este
pragul de audibilitate. Senzatia de durere se simte in jurul nivelului de 140 dB(A)

pragul dureros.
Un zgomot de cca. 140 dB(A), la o singura expunere poate provoca o leziune
permanenta a urechii. O astfel de expunere, este foarte rara,aparand doar in cazuri
accidentale. In mod normal, vatamarea cauzata de zgomot se produce in timp.
Expunerea prelungita la zgomot puternic poate conduce la dificultati de auz.
O expunere de scurta durata la zgomot puternic, cum ar fi muzica din cluburi, sau
zgomote cu caracter de impuls, cum ar fi exploziile, poate conduce la pierderea
temporara a auzului la sunete inalte precum si la tinitus. De obicei, auzul normal revine
dupa cateva zile. Acest fenomen este cunoscut sub numele de deplasare temporara a
pragului de audibilitate.
In climatul unei ambiante zgomotoase se pot produce urmatoarele modificari:
incetinirea peristaltismului gastric, scaderea aciditatii si a secretiei gastrice;
scaderea debitului sistolic (adica scaderea cantitatii de sange aruncata in mica si marea
circulatie de fiecare contractie a inimii);
accentuarea vasoconstrictiei periferice;
scaderea acuitatii vizuale.
De asemenea zgomotul influenteaza calitatea si durata somnului, contribuind la
instalarea si cronicizarea insomniei, pot sa apara tulburari neurovegetative (vertij,
greata, varsaturi sau chiar sincope), mai ales la persoanele mai labile si mai sensibille
prin dezechilibre neuro-hormonale.
In urma cercetarilor experimentale au fost descrise, corelari extrem de stranse intre
agresiunea sonica, pe de o parte, si oboseala, pe de alta. Ea este cu atat mai
accentuata cu cat zgomotul actioneaza mai intens si mai prelungit.
Din punct de vedere fiziologic, se caracterizeaza prin diminuarea capacitatii
organismului de a raspunde prompt la stimulii care vin de afara, stimuli care sunt
furnizati de organele receptoare nervoase situate la periferie, cum sunt ochii, urechea si
mai ales, organele receptoare din structurile pielii. De exemplu multe din accidentele de
munca si de circulatie se datoreaza tocmai acestui fapt.
Zgomotul intarzie reactia motorie si modifica in sens negativ precizia si viteza. De
exemplu: persoanele care lucreaza la calculator sau dactilografele, comit un numar
incomparabil mai mare de erori, atunci cand lucreaza in ambianta zgomotoasa, decat
persoanele care lucreaza intr-un mediu linistit.
Persistenta zgomotului, poate duce in timp la cronicizare, remarcat prin aparitia
senzatiei de neliniste, irascibilitate, teama, tetanii, scaderea puterii de concentrare,
diminuare a memoriei, modificari ale caracterului, etc., mai ales la persoanele care nu sau putut adapta.
Un factor important care contribuie la cadrul stresant in care evolueaza, in general,
omul modern tine de faptul ca o cota importanta din disponibilitatile omului, pe linie de
energie vitala, este cheltuiala energiei, ducand la suprasolicitare nervoasa si implicit la
cea psihica, cu aparitia diferitelor forme de nervoze si intretinerea bolilor psihice.
Tinand cont de gama larga de efecte ce le poate induce existenta si persistenta unei
ambiante sonore puternice s-a propus la nivel national un studiu privind: Evaluarea
populatiei expuse la zgomotul urban, supravegherea starii de sanatate a populatiei in
expunerea la zgomot, conform HG. nr. 321/2005 privind evaluarea si gestionarea
zgomotului ambiental.
Zgomotul ambiental, definit prin HG.nr.321/2005, modificat si completat de

HG.nr.674/2007, anexa 1, art.20. ca fiind ansamblul sunetelor nedorite, inclusiv
daunatoare, rezultate din activitatile umane, inclusiv cele provocate de mijloacele de
transport, trafic rutier, feroviar si cele provenite din amplasamentul unde se desfasoara
activitatiile industriale reprezinta un factor de monitorizare privind calitatea mediului.
Standardele si legislatia din domeniul zgomotului ambiental limiteaza expunerea la
acest poluant prin indicarea unor valori limita pentru nivelul de presiune ponderat A,
continuu echivalent LAeq . Aceasta marime se determina pe teren sau la locul unde se
doreste cunoasterea nivelului de zgomot echivalent continuu masurat cu ajutorul unui
aparat numit sonometru.
Scopul lucrarii consta in evaluarea starii de confort si a reactiei subiective a
locatarilor, in vederea fundamentarii masurilor pentru reducerea nivelurilor expunerii si
prevenirea aparitiei efectelor in populatia expusa.
Prevenirea si informarea referitoare la riscul pentru sanatate sunt de importanta
majora.
Majoritatea tarilor, in special cele europene, sunt constiente de aceasta problema,
introducand astfel, directive antizgomot pentru imbunatatirea confortului acustic in
cladirile noi.
Au fost create standarde pentru protectia locuintelor impotriva asa numitului
zgomot aerian, zgomot cauzat de trafic, cu scopul de a reduce conductibilitatea fonica
dintr-o locuinta in alta. Standardele ajuta la imbunatatirea confortului acustic in cladirile
cu mai multe locuinte, prin imbunatatirea reglementarilor privitoare la peretii despartitori.
Studiile statistice recente au stabilit modul in care se distribuie diferitele tipuri de
zgomot ambiental in reclamatiile populatiei referitoare la zgomot.
In ultimii ani in marile orase urbane, un numar tot mai mare de persoane sunt afectate
de zgomotul ambiental.
In Romania, limita maxima admisa in incaperi este de 35 dB(A) ziua si 25 dB(A)
noaptea, fapt conditionat de un fond sonor extern de maximum 50 dB(A) si respectiv 40
dB(A) noaptea la 3 m de cladire.
8.8. Tendine
S-au urmarit tendinele pentru unii indicatori folosii n activitatea de supraveghere a
strii de sntate n legatura cu calitatea apei potabile (numar de probe si analize
realizate in cadrul monitorizarii acesteia, numar si procent de probe si analize
neconforme), numar de cazuri i rate referitoare la morbiditatea prin boli posibil asociate
cu consumul de apa potabila. Aceste date se regasesc in Raportul judetean asupra
calitatii apei potabile/2013.
De asemenea, s-au urmarit tendintele unor indicatori de sanatate mortalitate si
morbiditate prin boli posibil asociate expunerii la poluantii din aer(pentru orasul Ploiesti
si judetul Prahova), date ce se regasesc in Concluziile la metodologia de aer /2013.
Subliniem c, datorit impedimentelor legate de aplicarea metodelor de cercetare a
influenei polurii apei i aerului asupra sntii populatiei, nu putem afirma cu
certitudine existena unei legaturi cauzale intre calitatea apei destinate consumului uman
distribuite prin sistemele publice de aprovizionare cu apa din judetul Prahova si a calitatii
aerului din orasul Ploiesti, pe de o parte, si nivelul indicatorilor de sanatate prezentati, pe

de alta parte.

CAPITOLUL 8 - Mediul, Sanatatea Si Calitatea Vietii-PRAHOVA-2013

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAPITOLUL 8 - Mediul, Sanatatea Si Calitatea Vietii-PRAHOVA-2013

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAPITOLUL 8- MEDIUL, SNTATEA I CALITATEA VIEII

Poluarea aerului i sntatea

Poluarea atmosferei se definete ca prezena in aer a unor substane care in funcie de

vascular ( arterioscleroza, hipertensiune, cardiopatii), afectarea glandelor endocrine (

Datele de monitorizare calitate aer

Morbiditate prin bronsita si bronsiolita

Numar zile spitalizare (rata la 100000

Numar zile spitalizare (rata la 100000

Datele raportate arata un nivel mai ridicat al indicatorilor de sanatate pe codurile de

2. sistemului de raportare anuala a datelor de morbiditate(care nu surprinde variatiile

Efectele apei poluate asupra strii de sntate

O multitudine de afectiuni pot aparea in urma consumului de apa contaminata

Leptospiroza(patrunde prin piele,plagi,escoriatii/mucoase intacte);

In ceea ce priveste efectele apei poluate asupra starii de sanatate , o deosebita

Din prezentarea succinta a compozitiei apelor reziduale reies si riscurile pe care o

Efectele gestionrii deeurilor asupra strii de sntate a populaiei

Morbiditatea posibil asociata cu managementul deficitar al deseurilor are in vedere

minimizare a fluxului de deeuri generat, urmate de reciclarea att material ct i

datelor se aplic lunar, iar metodologia de inspecie, trimestrial, la nivelul unitilor

Deseuri din activitatea medicala

Figura nr. 6.6.3.1. Evoluia cantitilor de deeuri medicale

de colectare i transport a deeurilor medicale: SC Actis Serv SRL Ploieti i SC

8.4 Pesticidele i efectul substanelor chimice n mediu

penetreaz n lanurile trofice i mediul nconjurator ;

In anul 2005 au fost descoperite produse de uz fitosanitar, cu termen de

Substane care depreciaz stratul de ozon (ODS)

Tabelul nr. 8.4.4. Situaia utilizrii solvenilor clorurai n anul 2013

degresare butelii oxigen

Analize laborator, proces

Gaze florurate cu efect de ser

Poluanii organici persisteni

Conform Planurilor de eliminare a echipamentelor cu PCB/PCT ntocmite de

Tabelul nr. 8.4.6 Situaia mercurului metalic

Mercur total pe stoc la 01.01.2013 (kg)

Aplicarea Regulamentului 1907/2006 privind nregistrarea, evaluarea, autorizarea

nregistrarea substanelor etapizate n conformitate cu REACH va trebui

Mediul i sntatea perspective

Organismul uman este ntr-o permanent interaciune cu mediul inconjurtor, mai

Baza naional de date de radioactivitate a mediului este conectat la sistemul

8.6.1. Programul national standard de monitorizare a radioactivitatii factorilor de

o vegetaie (cu perioada de prelevare aprilie octombrie), prin determinarea

In perioada 20.11 - 21.11.2013 Statii Ploiesti si Babele au participat la Exerciiul

SI ANUALE (MAXIME, MEDII SI MINIME) ALE PROBELOR DE MEDIU ANUL 2012

322,8 16.08 846,3 29.06

Grafice - activitatea globala la principalii indicatori analizai.

Valori apa de suprafata - raul Teleajen

Grafic nr. 8.6.2

Valori sol 2012 2013 Ploiesti

FEB MAR APR

AUG SEP OCT NOV DEC

FEB MAR APR

AUG SEP OCT NOV DEC

Studiul comparat al valorilor medii afiate in tabelele si graficele prezentate se situeaz

Poluarea fonic i sntatea

Zgomotul este un complex de sunete fr un caracter periodic , cu insurgen

Cartografierea acustic strategic este o obligaie rezultat pentru Aglomerarea

Surse de poluare fonic

Aglomerarea Ploieti - sursa trafic rutier, indicatorul

Aglomerarea Ploieti - sursa tramvai , indicatorul Lzsn

Aglomerarea Ploieti - sursa ci ferate tren , indicatorul Lzsn

Aglomerarea Ploieti sursa ci ferate tren , indicatorul Lnoapte Fig.8.7.6

Msurtori de zgomot n anul 2013

GRAFICE COMPARATIVE NIVEL DE ZGOMOT ( TRAFIC RUTIER ) 2013-2012